Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
com
Analiza mecanismelor *
scopuntransmiterea
sau aparat. mişcării şi a energiei mecanice, el poate fi un agregat, un dispozitiv
A$%e$au# este un sistem mecanic mobil care are rolul de a transforma o anumită
formă de energie (nemecanică) întro energie mecanică şi apoi în lucru mecanic util sau
altă formă mecanică a energiei. !ărţile tipice ale agregatului sunt maşina motoare,
transmisia şi maşina de lucru.
• Maşina !ooa%e are rolul de a transforma energia nemecanică în energie mecanică
şi de a genera o anumită mişcare (e". motorul termic).
• T%ans!isia are rolul de a ve#icula energia mecanică şi mişcarea de la maşina
motoare la cea de lucru, cu posibilitatea modificării unor caracteristici ale acestora.
• Maşina de #u"%u transformă energia mecanică în lucru mecanic util (e". maşina
unealtă)
&is'ozii(u# este un sistem mecanic mobil care serveşte la efectuarea unor anumite
operaţii şi are în general o mişcare intermitentă (e". dispozitive de poziţionare, de
fi"are, etc.)
A'a%au# este un sistem mecanic mobil destinat e"ecutării unor operaţii specifice
(e". aparate de măsură).
!ărţile tipice ale sistemelor mecanice mobile sunt constituite la r$ndul lor din
componente care sunt subsisteme cu funcţionalitate simplă. Unele din aceste
componente au caracter specific, funcţionalitatea lor fiind legată de transformări
energetice, altele au un caracter universal, funcţiunile lor fiind legate de transmiterea
mişcării şi energiei mecanice.
%omponentele universale ale sistemelor mecanice mobile sunt constituite din
mecanisme.
Me"anis!u# este un ansamblu de corpuri legate mobil între ele, care are drept scop
transmiterea mişcării şi a energiei mecanice, cu posibilitate de transformare a mişcării
de intrare.
&n figura '.'. sunt prezentate două mecanisme fundamentale
mecanismul manivelă piston (figura '.'. a) care transmite mişcarea şi energia
mecanică de la elementul conducător ' la cel condus (culisa) cu
transformarea mişcării de rotaţie întruna de translaţie
http://slidepdf.com/reader/full/structura-mecanismelor 1/28
5/21/2018 structuramecanismelor -slidepdf.com
a b
Figura 1.1. a – mecanism manivelă piston; b – mecanism patrulater articulat
http://slidepdf.com/reader/full/structura-mecanismelor 2/28
5/21/2018 structuramecanismelor -slidepdf.com
Analiza mecanismelor 8
• din punct de vedere structural , se clasifică după rangul acestora. /angul (0) unui
element cinematic reprezintă numărul legăturilor mobile pe care acesta le are cu
celelalte elemente ale mecanismului. Astfel vom avea, (tabelul '.')
Tabelul 1.1
2onare (0 3 ')
+lemente cinematice
simple (0 ≤ 1)
4inare (0 3 1)
%lasificare Ternare (0 3 )
structurală
+lemente cinematice
compuse (0 ≥ )
!olinare (0 5 )
http://slidepdf.com/reader/full/structura-mecanismelor 3/28
5/21/2018 structuramecanismelor -slidepdf.com
a b c d
Figura 1.2. Tipuri de legături la cuplele cinematice
%lasificarea cuplelor cinematice se realizează după mai multe criterii după cum
urmează
• &in 'un" de (ede%e "ons%u"i(+
a b
Figura 1.3.
http://slidepdf.com/reader/full/structura-mecanismelor 4/28
5/21/2018 structuramecanismelor -slidepdf.com
Analiza mecanismelor
cuple cinematice plane, contactul dintre elemente se realizează întrun plan,
permiţ$nd mişcări relative în plan între elementele cinematice care o formează
(e". figura '.:. a)
cuple cinematice spaţiale, permit mişcări relative spaţiale între elementele
cinematice care o formează (e". figura '.:. b)
a b
Figura 1..
http://slidepdf.com/reader/full/structura-mecanismelor 5/28
5/21/2018 structuramecanismelor -slidepdf.com
637m37'3*
637m3713:
a b
Figura 1.%. "uple cinematice de clasa ##
"upla cinematică de clasa ### (%, m 3 ), permite mişcări între elementele care o
formează.
637m373
http://slidepdf.com/reader/full/structura-mecanismelor 6/28
5/21/2018 structuramecanismelor -slidepdf.com
"upla cinematică de clasa #& (%:, m 3 :), permite 1 mişcări între elementele care o
formează.
637m37:31
637m37*3'
http://slidepdf.com/reader/full/structura-mecanismelor 7/28
5/21/2018 structuramecanismelor -slidepdf.com
a b
c
Figura 1.(. "uple cinematice de clasa &. a – de rotaţie; b – de translaţie, c ) cupla *urub piuliţă
Un caz particular al cuplelor cinematice de clasa B este cupla şurub piuliţă
(figura '.9. c), la care deşi elementele care o formează pot efectua două mişcări. %ele
două mişcări cea de translaţie (e"primată prin deplasarea ") şi cea de rotaţie (e"primată
ϕ
prin ung#iul de rotaţie ϕ) sunt dependente ( " = p ).
1π
&n figura '.. sunt prezentate simbolurile a c$torva cuple cinematice de diferite
tipuri şi clase cu a0utorul cărora acestea se reprezintă în sc#emele cinematice ale
mecanismelor.
http://slidepdf.com/reader/full/structura-mecanismelor 8/28
5/21/2018 structuramecanismelor -slidepdf.com
a b c d
Figura 1.1. /anţuri cinematice simple
http://slidepdf.com/reader/full/structura-mecanismelor 9/28
5/21/2018 structuramecanismelor -slidepdf.com
a b c d
Figura 1.11. /anţuri cinematice comple0e
• din 'un" de (ede%e a# fo%!ei
lanţuri cinematice deschise, au în componenţa lor cel puţin un element
cinematic cu rangul 0 3 ' (e". figura '.'-. a, b, figura '.''. a, b, figura '.'1. c)
lanţuri cinematice închise, toate elementele cinematice componente au rangul
0 ≥ 1 (e". figura '.'-. c, d, figura '.''. c, d, figura '.'1. a, b)
• din 'un" de (ede%e "ine!ai"
lanţuri cinematice plane, punctele elementelor cinematice descriu traiectorii
plane (e". figura '.'-, figura '.'')
lanţuri cinematice spaţiale, puntele elementelor cinematice componente
descriu şi traiectorii spaţiale (e". figura '.'1)
a b c
Figura 1.12. /anţuri cinematice spaţiale
http://slidepdf.com/reader/full/structura-mecanismelor 10/28
5/21/2018 structuramecanismelor -slidepdf.com
a b
Figura 1.13. /anţuri cinematice determinate
http://slidepdf.com/reader/full/structura-mecanismelor 11/28
5/21/2018 structuramecanismelor -slidepdf.com
Figura 1.1. /anţ cinematic nedeterminat Figura 1.1$. /anţ cinematic cu doi parametri cinematici
independenţi
!entru ca lanţul cinematic din figura '.': să devină determinat fie se va adăuga
un element de legătură (DE ⇒ lanţ ;tep#enson figura '.'. b), fie dacă va avea două
elemente conducătoare faţă de elementul A+ (doi parametri cinematici independenţi 7
două viteze ung#iulare independente, figura '.'*)
http://slidepdf.com/reader/full/structura-mecanismelor 12/28
5/21/2018 structuramecanismelor -slidepdf.com
6 = e − ∑ m%
m ='
m ( *%* + :% : +)%) + 1% 1 + %' )
⇒ 6 = e
('.')
1.. Me"anis!e
2ecanismele sunt lanţuri cinematice la care unul din elementele cinematice se
fi"ează şi au proprietatea că pentru o poziţie dată a elementului conducător în raport cu
elementul fi" toate celelalte elemente mobile au poziţii bine determinate (mecanismul
este desmodrom).
&n figura '.'. a se prezintă modul de obţinere a mecanismului patrulater articulat
dintrun lanţ cinematic format din patru elemente şi patru cuple de rotaţie(clasa *) prin
fi"area elementului :, iar în figura '.'. b modul de obţinere al mecanismului manivelă
piston dintrun lanţ cinematic cu patru elemente şi patru cuple (trei de rotaţie şi una de
translaţie 7 clasa *), tot prin fi"area elementului :.
http://slidepdf.com/reader/full/structura-mecanismelor 13/28
5/21/2018 structuramecanismelor -slidepdf.com
b
Figura 1.1%. a – mecanismul patrulater articulat; b – mecanismul manivelă piston
*
⇒ 2 = n − ∑ m%
m ='
m
('.1)
;a notat n 3 e 7 ', numărul elementelor mobile al mecanismului
http://slidepdf.com/reader/full/structura-mecanismelor 14/28
5/21/2018 structuramecanismelor -slidepdf.com
*
2 f = ( − f ) n − ∑ ( m − f ) % m
m = f +'
('.)
2 - = n − *%* − :% : − )%) − 1
% 1 − %' = ⋅ : − * ⋅ : − ) ⋅' = '
mecanism de !amilie 1
http://slidepdf.com/reader/full/structura-mecanismelor 15/28
5/21/2018 structuramecanismelor -slidepdf.com
mecanism de !amilie 3
2 ) = )n − 1%* − %
: = )⋅* − 1⋅ 8 ='
http://slidepdf.com/reader/full/structura-mecanismelor 16/28
5/21/2018 structuramecanismelor -slidepdf.com
a b
c d
Figura 1.1'. ecanisme cu elemente cinematice pasive
Cacă în calculul gradelor de mobilitate se iau în considerare toate elemente vom avea
&n acest caz elementul : are rolul de a consolida mecanismul şi de al scoate din
poziţiile e"treme (punct mort). Eără acest element în momentul suprapunerii
http://slidepdf.com/reader/full/structura-mecanismelor 17/28
5/21/2018 structuramecanismelor -slidepdf.com
;e *observă
cinematic că cuplele
şi elementul + această
fi" -. &n şi C realizează
situaţie unaambele
din ele legătura între elementul
se poate considera cuplă
pasivă şi nu se va lua în considerare în calculul gradelor de mobilitate al mecanismului,
formula structurală av$nd următoarea formă
http://slidepdf.com/reader/full/structura-mecanismelor 18/28
5/21/2018 structuramecanismelor -slidepdf.com
Analiza mecanismelor 1
1.;.,. 2%ade de !obi#iae de '%isos
&n unele cazuri prin aplicarea formulei structurale apar două sau mai multe grade
de mobilitate, ceea ce ar duce la concluzia falsă că mişcarea elementului condus ar
depinde de mai multe mărimi cinematice (mişcări) independente, adică mecanismul ar
avea mai multe elemente conducătoare, ceea ce prin analiza sc#emei cinematice a
mecanismului rezultă că nu concordă cu realitatea. ;pre e"emplificare se prezintă un
mecanism cu camă în două variante constructive, la prima (figura '.'. a) contactul
dintre cama (') şi tac#etul (1) se realizează prin intermediul rolei (), iar la cea de a
doua (figura '.'. b) contactul este direct.
a b
Figura 1.1+. rade de mobilitate de prisos
Totuşi rola are un rol important şi anume înlocuieşte frecarea de alunecare dintre
tac#et (1) şi camă (') cu una de rostogolire între rolă () şi camă (1), care se ştie este
http://slidepdf.com/reader/full/structura-mecanismelor 19/28
5/21/2018 structuramecanismelor -slidepdf.com
a b
' 1
Figura 1.2 4rticulaţie multiplă. a – articulaţie simplă %* ; b – articulaţie dublă %* .
http://slidepdf.com/reader/full/structura-mecanismelor 20/28
5/21/2018 structuramecanismelor -slidepdf.com
Analiza mecanismelor 1*
;e consideră un mecanism plan av$nd familia f , n elemente mobile şi
*
'.
*
2 f = ( − f ) n − ∑ ( m − f ) %
m = f +'
m
K
(
2 f = ( − f ) n + n −
K
) ∑ ( m − f ) ( % m + %Km )
m = f +'
('.:)
∑%
K
adică combinaţia de nL elemente şi m cuple cinematice este grupă structurală şi
m = f +'
http://slidepdf.com/reader/full/structura-mecanismelor 21/28
5/21/2018 structuramecanismelor -slidepdf.com
*
K
∑
f = - ⇒ 2 og = .n − m%m =.n − %' − 1%1 − )%) − :%: − *%* = -
K K K K K K K
m ='
*
K
∑
f = ' ⇒ 2'g = *n − ( m − ') %Km =*n K − %K1 − 1%)K − )%K: − :%*K = -
m= 1
*
f = 1 ⇒ 2 1g = : n K
∑
−
m =)
( m − 1) %Km = :n K − %)K − 1%K: − )%K* = -
*
K K K K K
f = ) ⇒ 2 = )n − m = : ( m − )) % =)n − % − 1% = -
∑
)g m : *
*
f = : ⇒ 2 = 1n K − ( m − :) %K =1n K − %K = -
:g
m =*
∑ m *
('.)
structurale va fi
K K K
f = , %: = - ⇒ n − 1%* = - ⇒ K
%* = n
K
1
('.8)
http://slidepdf.com/reader/full/structura-mecanismelor 22/28
5/21/2018 structuramecanismelor -slidepdf.com
Analiza mecanismelor 18
n K = 1 ⇒ %*K = )
K
n = : ⇒ % * =
K
respectiv
K
n = ⇒ %* = A, etc.
K
('.9)
a $%u'e s%u"u%a#e de "#asa II şi o%dinu# ) -diada , sunt cele mai simple grupe
structurale fiind formate din două elemente cinematice cu rangul 0 3 1 şi trei cuple
cinematice de clasa m 3 * ( n K = 1, %*K = ), două dintre ele fiind cuple potenţiale.
Drupa structurală av$nd doar trei cuple cinematice de clasa *, făc$nd toate
combinaţiile posibile vor rezulta cinci tipuri de diade, cunoscute şi sub denumirea de
aspectele diadei, prezentate în figura '.1'.
a b c d e
Figura 1.21. 4spectele diadei. a – aspectul 1 67778; b – aspectul 2 677T8; c – aspectul 3 67T78;
d – aspectul 6T7T8; e – aspectul $ 67TT8. 67 – cuplă de rotaţie, T – cuplă de translaţie8
b $%u'e s%u"u%a#e de "#asa III -%iade , au în componenţa lor cel puţin un element
cinematic cu rangul 0 3 .
grupe structurale de clasa ### *i ordinul 3 (figura '.11. a, b) sunt formate din patru
elemente şi şase cuple cinematice din care trei cuple potenţiale ( n K = :, %*K =
).
grupe structurale de clasa ### *i ordinul (figura '.11. c) sunt formate din şase
elemente şi nouă cuple cinematice din care patru cuple potenţiale ( n K = , %K* = A ).
http://slidepdf.com/reader/full/structura-mecanismelor 23/28
5/21/2018 structuramecanismelor -slidepdf.com
a b c
Figura 1.22. rupe structurale de clasa ###. a, b – triadă simplă, c – triadă dublă
a b c
Figura 1.23. rupe structurale de clasa #&. a – tetradă de ordinul 26 n = :, %*K = 8;
K
b – tetradă de ordinul 3 6 n K = , %K* = A 8; c – tetradă de ordinul 6 n K = , %*K = A 8.
http://slidepdf.com/reader/full/structura-mecanismelor 24/28
5/21/2018 structuramecanismelor -slidepdf.com
Analiza mecanismelor 1
a b
Figura 1.2. a – pentadă de ordinul 3 6 n K = , %*K = A 8; b – he0adă de ordinul 3 6
n K = , %*K = A 8
&n mod similar se pot defini grupe structurale de clase mai mari, însă ele se
înt$lnesc mai rar în practică.
&n final un mecanism este compus dintruna sau mai multe grupe structurale
respectiv dintrunul sau mai multe elemente conducătoare. +lementul conducător nu
face parte din nici o grupă structurală şi poartă denumirea de mecanism fundamental.
&n figura '.1*. se prezintă c$teva e"emple de mecanisme împărţite în grupe
structurale.
http://slidepdf.com/reader/full/structura-mecanismelor 25/28
5/21/2018 structuramecanismelor -slidepdf.com
2 fe = ( . − f )( n + n e ) − ( * − f )( %* + %* e )
('.'-)
http://slidepdf.com/reader/full/structura-mecanismelor 26/28
5/21/2018 structuramecanismelor -slidepdf.com
)n e + '
%* e =
1
('.'1)
/elaţia '.'1 se poate rezolva în mulţimea numerelor întregi, adică ne şi Ce
trebuie să fie numere întregi. Astfel
n e = ' ⇒ % *e = 1
n e = ) ⇒ % *e = *, etc.
a b
Figura 1.2%. :chivalarea unei cuple de clasa
http://slidepdf.com/reader/full/structura-mecanismelor 27/28
5/21/2018 structuramecanismelor -slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/structura-mecanismelor 28/28