gee OU n ATE SARAH MacLEANCapitolul 1 LESBO Burghsey House Resedinta ducatului de Marwick Trecutul Nu exista nimic in lumea larga ca rasul lui. Nu avea important faptul cA nu era calificata s8 vorbeasca des- pre lumea larga. Nu se indepartase niciodata prea departe de acest conac enorm, ascuns in provincia linistita din Essex, la doua zile de mets pe jos catre nord-est de Londra, unde dealuri veri unduitoare se transformau in grau, caci toarmnna se furiga in finut. Nu avea importanta ca nu cunostea sunetele oragului sau mi- rosul oceanului, Sau cd nu auzise niciodata o alta limba in afara englezei, nu vazuse o piesa de teatru, nici nu ascultase 0 orchestra. Nu.avea importantii cd lumea ei fusese limitata la cei trei mii de acri de pamant fertil care se falea cu oi albe pufoase gi baloturi de fan uriage gio comunitate de oameni cu care nuii era ingaduit sa vorbeasca - fad de care era, realmente, invizibila -, pentru ca era un secret care trebuia pastrat cu orice cost. O fata, botezata ca mastenitor al ducatului de Marwick. infagata in dantela luxoasa rezervata unei lungi linii de duci gi miruita cu uleiuri rezervate celor mai privilegiati dintre rezidentii de la Burghsey House, Primind numele si titlul unui baiat in fata lui Dumnezeu, chiar daca barbatul care mu era tatal ei platise servitori gi preoti pentru a pistra tacerea si falsificase documente gi alcatuise planuri pentru a o inlocui pe fiica nelegitima a mamei sale cu unul dintre propriii fil nelegitimi, nascut in aceeagi zi cu ea ~ din femei care nu erau ducesa lui -, oferindu-i acestuia o singura cale catre o mostenire ducala... furtul.—— Sarah MacLean _———. Oferind acelei fiice inutile, pruncului gangurind in bratele doi- di, nimic mai mult decat o jumatate de viata, plina de singuratatea dureroasa care venea dintr-o lume atat de mare gi atat de micd, in acelasi timp. Si apoi venise el, cu. un an in urma. In varsta de 12 ani gi plin de ardoare, de putere si de lumea de dincolo. Inalt, zvelt si deja atat de istet si de viclean, si cel mai frumos lucru pe care fl vazuse ea vreo- data, cu par blond, prea lung peste ochi strdlucitori de chihlimbar care ascundeau o mie de secrete, si un rs linistit, arareori auzit ~ atat de rar Incat, atunci cand venea, parea un cadou. Nu, nu era nimic in lumea larga ca rasul lui. Ba stia asta, chiar daca lumea larga era atat de departe de ea, incat nici macar nu isi putea imagina unde incepea. El putea. fi placea la nebunie sa fi povesteasca despre asta. Ceea ce fa- cea in dupa-amiaza aceea, unul dintre pretioasele lor momen- te furate intre intrigile si manipularile ducelui — 0 zi furata inaintea unei nopti in care barbatul care le stapanea viitorul putea 84 se intoarcd pentru a se desfata in torturarea celor trei fii ai sai. Dar in acea dupd-amiaza linigtita, cata vreme ducele era ple- cat in Londra, ocupat cu orice faceau ducii, cvartetul igi gasi bucuria unde putu: afara, pe terenul salbatic si $erpuitor care aleatuia mogia. Locul ei preferat se afla pe marginea vesticd a proprietatii, destul de departe de conac incat s4 poata fi uitat inainte de a-tiaminti de el. Un crang magnific de copaci care se inaltau in cer, brazdat de un rau mic, care bolborosea, mai putin rau gi mai degraba paraias, dar unul care ii daruise ore, zile, saptamani de palayrageala in com- pania lui cand era mai mica gi conversatia cu apa era tot ceea ce putea spera. Dar aici, acum, nu era singuratica. Se afla intre copaci, unde ra- zele baljate ale soarelui inundau paméntul pe care stitea lungita pe spate ~ prabugita dupa ce alergase de-a lungul proprietatil, inspi- rand cu nesaf aerul greu de mirosul cimbrisorului salbatic. El eva agezat langa ea, sold langa sold, propriul lui piept ridi- candu-se si coborand din pricina respiratiei Ingreunate, in timp ce privea indelung chipul ei, cu picioarele lui ce se lungeau la nesfarsit intinse dincolo de capul ei. 8 ~——— JJocul pasiunii — ~De ce venim intotdeauna aici? -{mi place aici, spuse ea simplu, intorcindu-si chipul cdtre raze- le soarelui, zvacnetul batailor inimii linigtindu-i-se in timp ce privea staruitor prin frunzis cAtre cerul care se juca de-a v-ati ascunselea dincolo de coroane. $i ti-ar plicea gi tie dacd nu ai fi atat de serios tot timpul. Aerul din locul linigtit se modifica, devenind mai greu odata cu adevarul: acela cA nu erau copii obignuiti, de 13 ani si lipsiti de griji. ‘Grija era cea care Ii tinea in viata. Prin seriozitate supravietuiau. ; Ea chiar nu dorea asta acum. Nu in timp ce ultimii fluturi ai verii dansau in razele de lumina de deasupra, umpland intregul loc cu magia care tinea la distanta ce era mai rau. Agadar, schim- ‘ba subiectul. -Povesteste-mi! El nu fi ceru sa fie mai clara. Nu avea nevoie. ~Din nou? -Din nou. - Else rasuci, iar ea isi muta fustele ca el s4 poata sd se lungeascd langa ea, aga cum o facuse de zeci de ori mai inainte. De sute de ori. Odatd agezat pe spate, cu mainile sub cap, vorbi frunzisului de deasupra. -Nu este niciodaté liniste acolo. -Din pricina carutelor care fac zgomot pe pavaj. El dadu afirmativ din cap. ” —Rotile de lemn fac galagie, day este mai mult de-atat. Sunt stri- gatele din taverne si vanzatorii ambulanti din piata centrala. Cainii care latra in magaaii, IncdierSrile de pe strazi. Obignuiam sa stau pe acoperisul locului in care locuiam gi pariam pe incaierari. ~De aceea esti atat de bun in lupta. El ridicd usurel dintr-un umar. ~Intotdeauna am crezut A ar fi cel mai bun mod de a o ajuta pe maica-mea. Pana cand... Vocea i se stinse treptat, dar ea auzi restul povestii. Pana cand ea se imbolnavise gi ducele fluturase un titlu gio avere in fata unui fiu care ar fi facut orice pentrua fi de ajutor. Se intoarse s4 il priveasca, gi chipul lui era crispat, privind cu hotarare catre cer, cu barbia care ardta determinare. —Spune-mi despre injuraturi, il indemné ea.Sarah MacLean _——— El lisa si ii scape un mic ras surprins. —O dezlantuire de limbaj vulgar. Iti place partea aceea. ~ Nici macar nu stiam ca exista injuriturile inainte de voi trei. Baieti care venisera ei ingigi in viata ei ca o zarva: grosolani, tal- meg-balmes, vulgari gi minunati. ~{Inaintea Diavolului, vrei si spui. Diavolul, pe numele lui de botez Devon — unul dintre cei dai frati vitregi ai lui -, crescut la un orfelinat pentru baieti gi cu o gura care sa o dovedeasca. ~§-a dovedit a fi foarte folositor. -Da. Injuraturile. Mai ales pe docuri. Nimeni nu injura ca un Marinar. ~Spune-mi-o pe cea mai bund pe care ai auzit-o vreodata. Elii arunca o privire vicleand. -Nu. Avea ea sa il intrebe mai tarziu pe Diavol, ~Povesteste-mi despre plaaie. — Aga este in Londra. Ploua tot timpul. il inghionti cu umarul. — Povesteste-mi partea buna! El zambi si ea facu la fel, placdndu-i la nebunie felul in care el fi facea pe plac. ~Ploaia face pietrele de pe strada alunecoase si lucioase. ~ $i noaptea, le face aurii, de la luminile care vin din taverne, completa ea, ~Nu doar de la taverne. Ci si de la teatrele de pe Drury Lane. De la lampile care atarna la intrarea bordelurilor. Bordelurile in care mama lui ajunsese dupa ce ducele refuzase si © pastreze cAnd ea alesese si dea nagtere fiului lui. Acolo unde fiul acela fusese adus pe lume. ~Pentru a fine la distantd intunericul, zise ea blind. —Intunericul nu este atat de rau, zise el. Numai ci oamenii din el nu au alta alegere in afara de a lupta pentru ceea ce le trebuie, -$i obtin? Ceea ce le trebuie? Nu. Nu obtin ceea ce le trebuie si nici ceea ce meritA, Bzita o clipa, apoi gopti frunzigului de deasupra, ca gi cum ar fi fost cu ade- varat vrajit. Dar noi vom schimba toate acestea. 10 Jocul, pastunti —_——— Ei nu ii scdpa acel nai. Nu doar el. Ci toti. Un cvartet care facu- se un pact cand baietii fusesera adugi aici pentru aceasta Intrecere nebuni: oricine c4stiga avea sa fi tind pe tofi in siguranta. $i apoi uurmau sa evadeze din locul acesta care fi intemnitase pe toti intr-o batalie de istetime gi arme care sa dea tatalui lor ceea ce batranul dorea: un mostenitor dermn de un ducat. ~Odata ce vei fi duce, zise ea ugurel. Se intoarse s4 o priveasca. -Odata ce unul dintre noi va fi duce. Ea clatina din cap, intalnindu-i privirea stralucitoare de chihlim- bar, atat de asemandtoare cu cea a fratilor lui, Atat de asemanatoare celeia tatdlui siu. ~Vei castiga. O privi vreme indelungata $i spuse: ~De unde stii? Ea igi stranse buzele. —Pur gi simplu, stiu. Intrigile batranului duce deveneau din ai in zi mai dificile. Diavolul era Ja fel ca numele lui: prea mult foc i furie. lar Whit... era prea mic. Prea cumsecade. —Si daca nu doresc asta? O idee lipsita de sens. —Bineinteles ca doresti asta. Ar trebui sa fie al tau. Ea nu isi putu retine micul raset salbatic. —Fetele nu ajung duci. -Dar iatd-te: o mostenitoare, cu toate astea. Dar nu era. Nu cu adevarat. Era rezultatul aventurii extracon- jugale a mamei sale, un joc de noroc conceput pentru a da nagtere unui mostenitor bastard unui sof monstruos, patand astfel pentru vegnicie pretioasa linie familiala - singurul lucru de care ii pasa- se vreodata. Dar, in locul unui baiat, ducesa daduse nagtere unei fete, agadar nu era mogtenitor. Era un inlocuitor. Un semn de car- te intr-un exemplar stravechi din Aristocratia lui Burke. Si cu totii o stiau. Ea ignora vorbele lui gi spuse: —Nu conteaza,——— Sarah MacLean Sinu conta. Ewan avea sa cagtige. Urma sa devina duce. Si lucrul acesta avea s4 schimbe tetul, O privi un moment indelungat. -Atunci, cand voi fi duce. Vorbele fura o soapta, ca si cum, daca le-ar fi rostit cu adevarat, i-ar fi blestemat pe toti. Cand voi fi duce, vom fi cu totii in siguranta. Noi si intreaga Covent Garden. fi voi lua banii. Puterea. Numele. $i voi pleca si nu voi privi nicio- data inapoi. Cuvintele se invartira in jurul lor, reverberand din copaci pentru un moment indelungat inainte ca el s4 se corecteze. ~Nu numele lui, sopti el. Cial tau. Robert Matthew Carrick, conte Sumner, mostenitor al ducatului de Marwick. Ignord firul de emotie care se rdsucea inlauntrul ei si isi in- dulci tonul. —Ai putea la fel de bine sa iei numele. Este ca nou. Nu |-am fo- losit niciodata, 0 fi fost ea botezata ca mostenitor, dar mu avea acces la nume. De-a hungul anilor, cid fusese ceva, fusese: fatd, fata sau téndra domnigoard. O data, pentru o clipa cat o bataie de inima, pe cand avea opt ani, era o fata in casa care ii spusese iubire gi ii placuse asta, Dar servitoarea plecase dupa cateva luni gi fata redevenise onimeni. Pana cand sosira ei = un trio de baieti care o vazura -, iar acegtia pareau nu numai s4 o vada, ci de asemenea sa o inte- leaga. $i o numisera intr-o suta de feluri: Goand pentru felul in care gonea peste cAmpuri, Roscata pentru flacara din parul ei si Rascoalé pentru felul in care fumega la adresa tatalui el. lar ea réspundea la toate, stiind cA nici unul nu era numele ei, dar ne- pasandu-i atat de mult odata ce ei sosisera. Poate findca ei erau de ajuns. Deoarece, pentru ei, ea nu era un nimeni. —Imi pare rau, sopti el. Vorbea serios. Pentru el, ea era cineva. RAmasera astfel pret de o secunda, privindu-se in ochi, adevarul acoperindu-i ca o patura, pana cand el isi drese glasul si isi muta 12 Jocul ‘pasiunit ~ privirea, rupdnd legatura si rostogolindu-se pe spate, intorcandu-gi din nou atentia asupra copacilor de deasupra gi spunand: -Oricum, mama obisnuia s4 spund cd iubea ploaia pentru ca era singura oara cand vedea biju ‘Covent Garden. ~Promite-mi ca ma iei cand pleci, gopti ea in tacere. Buzele lui se stransera intr-o linie ferma, promisiunea lui fiind inscrisd In trisaturile de pe chipul lui, parand mai in varsta decat ar fi trebuit $8 fie. Dar mai tanar decat trebuia. Dadu o data din cap. Cu fermitate. Cu certitudine. ~$i ma voi asigura cd vei avea bijuterii. Se rostogoli si ea pe spate, cu fustele in dezordine in iarba. —Aga sa faci, glumi ea. $i fir de aur pentru toate fustele mele. ~Iti voi darui mosoare intregi, —Da, te rog, zise ea. Sisd-mi asiguri o cameristé cuo indemana- re deosebita pentru aranjarea parului. Esti foarte pretentioasa pentru o fata de la tara, o necaji el. Se intoarse cAtre el cu un zambet larg. —Am avut o viata intreaga in care si-mi pregatesc cerintele. — Creai cA esti pregatita pentru Londra, provincialo? ZAmbetul se stinse intr-o incruntare prefacuta. =Cred c&4 ma voi descurca de minune, oraseanule! El vase, si sunetul acesta auzit arareori umplu spatiul din jurul lor, incdlzind-o. $i in momentul acela se petrecu ceva. Ceva straniu, tulburator, minunat si ciudat. Acel sunet, ca nimic din lumea larga, o descatuga Dintr-odata, il putu simti. Nu pur gi simplu caldura tru- pului lui lungit alaturi, unde se atingeau de la umar pana la sold. Nu doar locul in care cotul lui se odihnea langa urechea ei. Nu doar sentimentul atingerii lui in buclele ei cand el ii scoa- se o frunza din ele. Ci intreaga lui fiinta. Ridicarea gi cobora- rea egala a respiratici lui. Neclintirea lui sigura. $i rasul acela... vasul Tut. ~Orice se intampla, promite-mi c4 nu ma vei uita, zise ea Incetigor. -Nu voi fi in stare. Vorn fi impreuna. Ea clatind din cap. -Oamenii pleaca. El se incrunta, iar ea putu si auda puterea din cuvintele lui, 13- Sarah MacLean ———— Eu, nu. Nu o voi face. Ea incuviinta din cap. Dar adauga totugi: —Uneori nu alegi asta. Uneori oamenii pur gi simplu... Privirea lui se inmuie de intelegere i el auzi aluzia la mama ei in felul in care vorbele ei se stinsera. Se rostogoli cAtre ea gi erau acum fata in fata, cu obrajii pe bratele lor indoite, destul de aproape pentru secrete. ~Ar fi ramas daca ar fi putut, zise el cu fermitate. ~Nu stii asta, sopti ea, urand usturimea vorbelor din spatele ochilor. M-am nascut, iar ea a murit si m-a lsat cu un barbat care nu era tatal meu, care mi-a dat un nume care nu-mi apartine si nu voi sti niciodata ce s-ar fi intamplat daca ca ar fi trait. Nu voi sti niciodata daca... El agtepta. Cu o rabdare nesfarsita, ca si cum ar fi agteptat-o o viatd Intreaga. -Nu voi ti niciodata daca m-ar fi iubit. ~ Te-ar fi iubit. Raspunsul fu neintarziat. Ea clatiné din cap, inchizindu-si ochii, Dorindu-gi sa il creada. -Nici macarnu mi-a dat un nume. —Ay fi faeut-o. Ti-ar fi dat un nume gi ar fi fost ceva frumos. Siguranta din vorbele lui o facu sa il priveasea in ochi, plini de siguranta gi de neinduplecat. ~Adica nu Robert? El nu zambi. Nu rase. ~Te-ar fi numit drept ceea ce esti. Ceea ce meriti. Ti-ar fi daruit tithal. Abia acum intelese ea. Apoi el gapti: ~Exact cum ag face eu. Totul se opri. Fognetul frunzelor din bolta, strigatele fratilor lui aflati in paraul din cealalta parte, tararea lenta a dupa-amiezii, iar ea gtiu, in clipa aceea, ca el era pe cale s4 ii ofere un cadou pe care nu isi imaginase vreodata ca il va primi. Ti ambi, cu inima bubuind in piept. —Spune-mil Il dorea pe buzele lui, rostit de vocea lui si in urechile ei. fl dorea de la el, gtiind ca lucrul acesta va face s4 fie imposibil ca ea s4 il wite vreodata, chiar gi dupa ce el avea s4 o lase in urma. ~ gocul pastunii ~ Eli-l darui. —Grace’. Capitolul 2 Londra Toamna 1837 ~ Hei, Dahlia! O ovatie ragusita se ridica drept raspuns la strigat, imbulzirea oamenilor aflati in incdperea centrala de pe Shelton Street numarul 72. —un dub exclusivist gi cel mai bine pastrat secret al celor mai in- teligente, pricepute si scandaloase femei ~ intorcindu-se la unison pentru a toasta in numele proprietaresei. Femeia cunoscuta ca Dahlia ramase nemigcata la baza scirii cen- trale, cuprinzdnd cu privirea spatiul imens, ticsit deja cu membri ai clubului gi oaspeti, in ciuda orei deloc taraii, Oferi adundrii un zambet larg si stralucitor. -Beti, dragii mei, aveti inaintea voastra o noapte de neuitat! —Sau de uitat! sosi o replica galagioasa din capatul indepartat al incdpe Dahlia recunoscu imediat vocea ca fiind a uneia dintre cele mai vesele vaduve londoneze: o marchiza care investise in edificiul de pe Shelton Street numarul 72 inci din primele zile si pe care il iubea mai mult decAt pe propria cas4. Aici, unei marchize vesele i se per- mitea discretia pe care nu o primea niciodata in Grosvenor Square. Amantii ei primeau gi ci aceeagi discretie. Multimea mascata rase la unison, iar Dahlia scapa de atentia lor colectiva suficient cit adjuncta ei, Zeva, s4 igi faca aparitia alaturi de ca, Frumusetea inalta, swpla si cu par negru fusese alaturi de ea inca din primele zile ale clubului gi se ocupa de intrarile gi iegirile membrilor = asigurandu-se ca orice doreau acegtia era al lor, gata 84 fie luat. * Nume propriu feminin, dar si formula de adresare pentru nobili (n.tr.) 15——_—_——- Sarah MacLean ~————_ -Cineva e doborat deja, zise Zeva. Dahlia tsi verificd ceasul de la talie, -Vor mai fi gi altii Era devreme, abia trecut de ora unsprezece; mare parte a Londrei abia acum fiind in stare si se strecoare de la cinele si dan- surile lor plictisitoare, gasindu-gi scuze In migrene gi constitutii de- licate. Dahlia zambi superior la acest gand, cunoscand felul in care membrii clubului se foloseau de ceea ce considerau a fi slbiciune a sexului mai slab pentru a lua ccea ce igi doreau fara a atrage atentia societatii, Pomeneau de aceasta slabiciune si faceau glume pe seama ei: totul in timp ce igi chemau vizitiii la iegirile din spate ale caselor lor; in vreme ce se schimbau de hainele lor respectabile in ceva mai inte- resant; in vreme ce igi scoteau magtile pe care le purtau in lumea lor #1 igi puneau unele diferite, nume diferite si dorinte diferite: orice igi doreau, dincolo de Mayfair. Aveau $a soseasca in curand, umpland pana la refuz clubul de pe Shelton Street numarul 72, pentru a se desfaita cu ceea ce clubul le putea oferi in orice noapte a anului — tovarasie, placere si putere = $i mai ales cu ceea ce le daruia in a treia zi de joi a fiecarei luni, cand femeile din intreaga Londra gi din toata lumea erau bine-venite pentru a-gi explora cele mai profunde dorinte. Evenimentul de vaza — cunoscut doar ca Dominare - era in parte bal maseat, in parte orgie salbatica, in parte cazinou giin intregi- me confidential. Conceput pentru a oferi membrilor clubului sia insotitorilor de incredere o sear care s le satisfaca in intregime placerile... oricare ar fi fost ele. Dominarea avea un singur scop principal: alegerea doamnelor. Nimic nu ii placea mai mult lui Dahlia decdt s4 ofere feme- ilor acces la placerile lor. Sexul slab nu era absolut deloc tratat in mod echitabil, iar clubul ei era construit pentru a schimba lucrul acesta. De cind sosise in Londra in urma cu douazeci de ani, facuse bani in nenumiarate feluri. Spalase vase in taverne murdare gi in teatre umede gi reci. Tocase carne in pravalii de placinte gi facuse linguri de metal si niciodata pentru mai mult de o centime sau doua pentru 16 ———— JJocul pasiunii toat& munca ei. Descoperise iute cA munca de pe timpul zilei nu aducea bani. Ceea ce era tocmai bine pentru ea, intrucat nu fusese niciodata potrivita pentru munca din timpul zilei. Dupa ce oalele de noap- te gi placintele de carne ii intorseser4 stomacul pe dos gi luerul in metal fi zdrentuise palmele ca nigte panglici, igi gasise 0 slujba ca florireasa, grabindu-se s4 vanda inainte de lasarea Intuneri- cului un cog cu flori ce se ofileau rapid. Rezistase doua zile ina- inte ca un vanztor ambulant din piata de la Covent Garden sa fi vada ochiul format pentru clienti gi s4 fi ofere de lucru in vanzarea de fructe. Aceasta durase mai putin de o saptamana: pana end el o lovise cu dosul palmei pentru cA scdpase din gregeala in rumegug un mar rogu strilucitor, Dupa ce se ridicase in picioare, il azvarlise chiar pe el in rumegus, inainte de a o lua la fuga prin piata, cu trei mere in fuste - faceau mai mult decit plata ei pe o saptamana. Dar evenimentul fusese indeajuns de surprinzator incat sa atraga atentia unuia dintre cei mai mari organizatori de lupte din Covent Garden. Digger Knight se aflase intr-o vanatoare continua de fete inalte cu chipuri frumease gi pumni puternici. ,,Brutele sunt una", obignuia el s4 spund, ,dar frumoasele cgtiga publicul”. Dahlia se dovedise a fi ambele, Fusese invatata bine, Luptele nu erau muned de zi. Era munca pe timp de noapte gise platea ca atare. Se platea bine. $i dadea gi un sentiment mai bun ~ mai ales pen- tru o fata de nicaieri care se simtea situld de abuzuri gi manioasa. Nu o deranja usturimea loviturilor gi se obignui iute cu ameteala care aparea in dimineata de dupa o bataie... si, odata ce invéta cum si anticipeze o lovitura si cum sa le evite pe cele care ar fi adus va- timari adevarate, nu mai privi niciodata inapoi. fntorcand spatele florilor gi fructelor, Dahlia igi vandu in schimb pumnii, atat in lupte drepte, cat gi murdare. $i, cand vazuse ce felde bani fi puteau aduce cele din urmé, igi vandu parul unui peruchier din Mayfair care faicea camparaturi angro In Covent Garden. Parul lung era o slbiciune... si daunator in afaceri pentru o fata care lup- ta cu mainile goale, 17Sarah MacLean Tanava de aproape 15 ani, cu par scurt si picioare lungi devenise o legenda in cele mai intunecate colturi din Covent Garden, O fata cu o silueta uscdtiva si zdravana si, cumva, un pumn ca un stejar, pe care nici un barbat nu igi dorea so intdlneasca pe o strada in- tunecata, mai ales cand era flancata de cei doi baieti care veneau la pachet cu ea gi care luptau cu o furie salbatica, tanava, care aducea distrugerea oricui o infrunta. impreund, facusera o gramada de bani gi construisera un impe- riu: Dahlia gi acei baieti care devenira rapid barbati = fratii ei de su- flet daca nu si de singe - Bastarzii Batausi. $i cei trei isi vanduserd pumnii pana cand nu mai fusesera nevoiti sa o fac... pind cand, in cele din urmA, ajunsesera neinvingi. Indestructibili, Regali. $i abia atunci igi construise Regina Dahlia castelul si isi reven- dicase locul, care nu mai apartinea afacerilor cu flori, mere, par sau lupte, 5 $i supusilor ei le oferi un singur lucru magnific: alegerea. Nu ge- nul care ii fusese ei permis — raul cel mai mic dintr-o multitudine -, ci genul care le permitea femeilor $4 aiba acces la visurile lor. Fantezii si placere devenite realitate. Ceea ce femeile isi doreau Dahlia le punea la dispozitie. lar Dominarea era sarbatoarea ei. ~Te-ai imbracat corespunziitor, vad, spuse Zeva. ~Da? rdspunse Dahlia cu o spranceana ridicata, Corsetul stacojiu pe care il purta peste pantaloni negri per- fect croiti fi imbratisa curbele atragdtoare sub o haind lunga, in negru gi auriu, cu o broderie elaborata si captugita cu 0 matase scumpa aurie, Purta arareori fuste, gaisind libertatea pantaloniler mult mai uti- Ja atunci cand lucra ~ pentru a nu mai pomeni de pretioasa reamin- tire a rolului ei de proprietara a unuia dintre cele mai bine pAstrate secrete ale Londrei, precum gi acela de regina a Covent Gardenului. Adjuncta ei ii arunca o privire. -Shala nu te prinde. $tiu unde ai fost in ultimele patru zile. $i nu ai purtat catifea si matase. Urale galagioase venira de la ruleta din apropiere, salyand-o pe Dahlia de la un raspuns. Se intoarse sa priveascd multimea, ab- sorbind zAmbetul larg gi plin de incdntare al unei femei mascate, 18 gocul pasiunii ~ anonima pentru toti mai putin pentru proprietara clubului, in timp ce aceasta il tragea pe Tomas, insotitorul ei din seara aceea, pentru un sSrut de sarbatorire. Tomas fu un participant dornic, iar imbra- tigarea se incheie cu fluieraturi si strigate. Nimeni nu ar fi crezut cA, in fata intregii societati din Mayfair, eva o timida care isi pierdea glasul in fata barbatilor. Magtile ofereau o putere infinita cand erau alese. =Doamna se incinge? intreba Dablia. ~ Al treilea castig la rand. Desigur c4 Zeva tinea socoteala. lar Tomas nu are tocmai un efect de racire. Dahlia oferi un suras. -Nimic nu-ti scapa. ; —Ma platesti prea bine ca sa fie altfel. Bag de seama totul, zise cealalt femeie. Inclusiv pe unde umbli tu. Dahlia se uit la omul ei de incredere gi totodata prietena si spu- se incetigor: -Nu in seara asta. Zeva avea mai multe de spus, dar pastra tacerea. In schimb, flu- turd o mand In directia capatului indepartat al incaperii, unde un grup de femei mascate stateau ingramadite la o discutie privata. -Maine votul va fi respins. Femeile erau sotii aristocrate, cele mai multe de mii de ori mai destepte decat sotii lor gi toate la fel (sau mult mai) calificate s4 ocupe un scaun in Camera Lorzilor, Cu toate acestea, lipsa robelor potrivite nu le impiedica pe doamne sa elaboreze legi gi, cand 0 faceau, se intampla aici, in incdperi private, departe de achii celor din Mayfair. Dahlia intoarse o privire satisfacuta citre Zeva. Votul ar face ca prostitutia si alte forme de munci sexuale sa fie ilegale in Marea Britanie. Dahlia petrecuse ultimele trei s4ptamani convingandu-le pe sotiile in cauz c& acesta era un vot de care ele ~ si sotii lor ~ ar trebui sa fie interesate gi s4 se asigure cA nu va trece. ~Bun. Este rau pentru femei gi cel mai mult pentru femeile sdrace. Era rau pentru Covent Garden, iar ea nu avea s4 accepte asta. Ca de altfel gi pentru restul lumii, zise Zeva sec ca nisipul. Aio lege de trecut i pentru asta? 19—_——- Sarah Maclean ————_. -E nevoie de timp, raspunse Dahlia in timp ce traversara in- caperea cdtre un coridor lung, in care céteva cupluri profitau de intuneric. Nimic nu se migca la fel de incet ca parlamentul. Zeva pufni usor in ras in spatele ei, —$i tu, si eu stim cA nu-ti place nimic mai mult decat s4 manipu- lezi parlamentul. Ar trebui s4-ti dea un loc. Coridorul se deschise intr-un spatiu mare gi primiter plin de petrecdreti, o trupa mica de muzicieni cdntand intr-un capat o melodie rasunatoare pentru publicul adunat, dintre care multi dansau fara griji - fara pagi masurati, fara distant atenta Intre cupluri gi fara ochi exigenti care si aiba grija sa fie evitat scanda- lul ~ sau, mai degraba, daca priveau, era pentru placere gi nu pentru acenzura. Cele doua se strecurara prin multime pe marginea incaperii, trecura de un barbat vanos care le facu cu achiul, in timp ce femeia din bratele lui ti mangaia mugchii pieptului, care arata ca si cum putea oricind sa faca s4 pocneascA cusdturile hainei. Osear, un alt angajat — munca lui: placerea doamnei. Doar o mana de barbati dintre participanti nu erau angajati, fie- care find dinainte cercetat cum trebuie, verificat gi reverificat prin reteaua intinsa a Dahlici, alcdtuita din femei de afaceri, aristocrate, sotii de politicieni gi de zeci de femei care cunosteau gi detineau cea mai complexa dintre puteri: informatia. Orchestra se odihni cand, spre centrul estradei, inaintd cdnta- reata ~ o tandra de culoare a carei voce se ridica dumnezeieste, des- tul de puternica fncat sa rasune in jurul incdperii, determinandu-i pe dansatori s4 se opreasca lipsiti de suflare la auzul trilurilor gi a notelor ridicate intr-o arie vesela care ar fi facut cinste oricaret scene de pe Drury Lane. Un cor de murmure uimite rasuna de jur imprejurul incaperii. —Dahlia. Dahlia se intoarse gi dadu cu ochii de o femeie in verde straluci- tor, cu o masca elaborata, asortata, Nastasia Kritikas era o legenda- ra cantareata de opera grecoaica, una care umpluse singura teatre intregi de-a lungul Europei. Cu o imbratisare calduroasa, facu semn cu capul cAtre scena. ~ Fata asta. Unde ai gasit-o? 20 Jocul pasiunii ———— ~Eve? Un zambet juca pe buzele Dabhliei. in piata central, canta pentru cind. O spranceand neagrd se ridica cu amuzament. ~Nu asta face in seara asta? ~In seara asta cAnta pentru tine, draga prietena. Era adevarul. Tanara cinta pentru intrarea la Dominare, unde o mana de alte cantarete talentate fuseser4 catapultate catre celebritate. Nastasia arunca un ochi format catre scena, unde Eve canta o secventa incredibila de note. ~Asta era specialitatea ta, nu-iaga? zise Dahlia. Cealalta femeie fi arunca o privire taioasa. Este specialitatea mea. Nu ag numi-o pe a ei tocmai perfecta. Dahlia ii darui un zimbet mic, complice. Era perfecta, si aman- dowa o stiau. Cu un oftat imens, diva flutura o mana in aer. = Spune-i sa vind sa ma vada maine. O voi prezenta unor oameni. Fata avea si calce pe scend inainte sé isi dea seama. -Aio inima buna, Nastasia. Ochii cdprui stralucira in spatele magtii verzi. -Daca spui cuiva, voi pune si fie ars din temelii acest loc. —Secretul tau e in siguranta cu mine, zambi larg Dahlia. intreba Peter de tine, Era adevirat, Pe langa faptul ca era o adevarata celebritate lon- doneza, Nastasia era, de asemenea, si un premiu mult ravnit printre barbatii din club. Femeia mai in varsta se impauna. -Bineinteles cia intrebat. Banuiesc cA pot s4-i acord cateva ore. Dahlia rase gi facu semn cu capul catre Zeva. -Atunci fl vom gasi noi pentru tine. Treaba asta find rezolvata, continua s4 inainteze prin multimea care se adunase ca s4o asculte pe cantareata care urma s4 devina in curand faimoasa, pana la o anticamerd micutd, unde jocuri de faraon se infierbantau in mod obisnuit. Putea s4 simta entuzias- mul in aer gi fl sorbi - precum ¢i puterea care venea odata cu el. Cele mai puternice femei ale Londrei, adunate aici pentru propria lor plicere. Si toate datorita ei. 21