Sistemul digestiv.

Digestia şi absorbţia

Sistemul digestiv are 2 componente:

1) Tub digestiv alcătuit din
-cavitate bucală ( conţine dinţii şi limba )
-faringe ( organ comun al sistemelor digestiv şi respirator )
-esofag
-stomac ( este situat în cavitatea abdominală; are în peretele lui glande
care secretă suc gastruc )
-intestin subţire (este situat în cavitatea abdominală; are 3 segmente:
duoden, jejun, ileon; strstul intern din peretele intestinului se numeşte
mucoasă intestinală şi conţine glande care secretă suc intestinal)
-intestinul gros (are 3 segmente: cecum, colon, rect)
2) Glande anexe reprezentate de:
-glande salivare (secretă saliva; aceasta ajunge în cavitatea bucală )
-ficat (situat în partea superioară dreaptă a cavităţii abdominale; secretă
bila, care se depozitează în vezica biliară, de la nivelul căreia ajunge în duoden )
-pancreas exocrin (secretă suc pancreatic, care ajunge în duoden)

A. DIGESTIA=ansamblul transformărilor fizico-chimice ale alimentelor, în urma

cărora substanţele organice complexe (glucide, lipide, proteine) sunt descompuse în
substanţe organice simple= nutrimrente.
Transformările fizice din cursul digestiei constau în fragmentarea alimentelor şi în
dizolvarea lor în sucurile digestive
Transformările chimice din cursul digestiei constau în reacţii chimice de
descompunere a glucidelor, lipidelor şi proteinelor sub acţiunea enzinelor din sucurile
digestive. Enzimele cu rol în digestia glucidelor se numesc enzime glicolitice; cele cu rol în
digestia lipidelor se numesc enzime lipolitice, iar cele cu rol în digestia proteinelor se numesc
enzime proteolitice.
Substanţe organice complexe Nutrimente rezultate la finalul digestiei

GLUCIDE MONOZAHARIDE (glucoză, galactoză, fructoză)

LIPIDE ACIZI GRAŞI şi GLICEROL
PROTEINE AMINOACIZI

ETAPELE DIGESTIEI:
1. Digestia bucală ( are loc în cavitatea bucală )
2. Digestia gastrică (are loc în stomac)
3. Digestia intestinală (are loc în intestinul subţire )
1.DIGESTIA BUCALĂ cuprinde:
-masticaţia=mestecarea alimentelor (transformare fizică)
-amestecul fragmentelor de hrană cu saliva (proces fizic)
( SALIVA conţine: apă, ioni, mucus, lizozim (cu efect bactericid ) şi enzima glicolitică
denumită AMILAZĂ SALIVARĂ=PTIALINĂ)
-descompunerea AMIDONULUI PREPARAT (glucid) sub acţiunea amilazei
salivare în DEXTRINE ŞI MALTOZĂ (proces chimic)
La finalul digestiei bucale rezultă BOLUL ALIMENTAR, care prin deglutiţie=înghiţire
străbate faringele şi esofagul şi ajunge în stomac.
2. DIGESTIA GASTRICĂ
Este rezultatul activităţii motorii şi secretorii a stomacului( secreţia de suc
gastric) .
Activitatea motorie a stomacului constă în 2 tipuri de contracţii ale musculaturii metede din
peretţii stomacului:- contracţii de retropulsie (asigură amestecul bolului alimentar cu sucul
gastric
-contracţii peristaltice ( se produc la finalul dtgestiei gastrice şi asigură
împingerea conţinutului stomacului spre duoden )
SUCUL GASTRIC conţine: apă, HCl, mucus, enzime proteolitice ( PEPSINĂ,
LABFERMENT, GELATINAZĂ) şi lipolotice (LIPAZA GASTRICĂ)
Acţiunea enzimelor sucului gastric(procese chimice):
Enzima Rol

PEPSINA Descompune proteinele în peptide (lanţuri mai

scurte de aminoacizi)
LABFERMEN Determină coagularea laptelui (acţionează supra
T unei proteine din lapte)
GELATINAZA Lichefiază gelatina (o face lichidă)
LIPAZA Descompune lipidele emulsionate (prezente sub
GASTRICĂ formă de picături) în acizi graşi şi glicerol
La finalul digestiei gastrice retultă chimul gastric (o pastă fină) care trece în duoden
ca urmare a contracţiilor peristaltice.
3.DIGESTIA INTESTINALĂ
Este consecinţă a activităţii motorii a intestinului subţire şi a activităţii secretorii a
ficatului, pancreasului exocrin şi a intestinului subţire.
Activitatea motorie a intestinului subţire constă în 2 tipuri de contracţii ale
musculaturii netede din peretele acestui organ: contracţii segmentare (asigură amestecul
chimului gastric cu bila, sucul pancreatic şi sucul intestinal) şi contracţiiperistaltice
( propulsează resturile nedigerate în intestinul gros după finalizarea digestiei şi absorbţiei
intestinale).
 Activitatea secretorie a ficatului constă în secreţia bilei, aceasta conţine: apă,
pigmenţi biliari, săruri biliare, colesterol, lecitină (ESTE SINGURUL SUC DIGESTIV
LIOSIT DE ENZIME)
Sărurile biliare emulsionează lipide (proces fizic).
Activitatea secretorie a pancreasului exocrin constă în secreţia sucului pancreatic;
acesta conţine: apă, bicarbonaţi, enzime glicolitice (AMILAZA PANCREATICĂ ),
proteolitice ( TRIPSINA, CHIMOTRIPSINA, CARBOXIPEPTIDAZE ) şi lipolitice
(LIPAZA PANCREATICĂ )
Acţiunea enzimelot sucului pancreatic( procese chimice
Enzima Rol

AMILAZA PANCREATICĂ Descompune amidonul crud în

dizaharide
TRIPSINA, CHIMOTRIPSINA, Descompun peptidele în tripeptide
CARBOXIPEPTIDAZELE şi dipeptide
LIPAZA PANCREATICĂ Descompune lipidele emulsionate
(prezente sub formă de picături) în
acizi graşi şi glicerol
Activitatea secretorie a intestinului subţire constă în secreţia sucului intestinal, care
conţine mucus, enzime glicolitice (DIZAHARIDAZE ), enzime proteolitice (PEPTIDAZE )
şi enzime lipolitice (LIPAZA INTESTINALĂ).
Acţiunea enzimelot sucului intestinal(procese chimice)
Enzima Rol

DIZAHARIDAZE Descompun dizaharidele în

monozaharide
PEPTIDAZE Descompun tripeptidele şi
dipeptidele în aminoacizi
LIPAZA INTESTINALĂ Descompune lipidele emulsionate
(prezente sub formă de picături) în
acizi graşi şi glicerol
La finalul digestiei intestinale rezultă chilul intestinal ( un lichid lăptos, bogat în
nutrimente ).

B. ABSORBŢIA INESTINALĂ= procesul de trecere a nutrimentelor, vitaminelor, apei

şi ionilor ( electroliţi) din lumenul intestinului subţire în sânge sau limfă.Procesul are
loc la nivelul vilozităţilor intestinale din mucoasa jejunului şi ileonului.
Vilozittate intestinală:
Mecanismul absorbţiei poate fi pasiv ( fără consum de energie ) sau activ ( cu consum
de energie).
Compuşi care se absorb Mecanismul Ajung în urma
absorbţiei absorbţiei în
Monozaharide (glucoză, activ sânge
galactoza, fructoza )
aminoacizi activ sânge
Acizi graşi pasiv limfă
Vitamine Pasiv şi activ Sânge sau limfă
apa pasiv sânge
Na+, Fe+, Ca2+ activ sânge
Cl- pasiv sânge
În urma desfăşurării absorbţiei, în intestinul subţire mai rămân doar resturi nedigerate
din hrana consumată. Acestea trec în intestinul gros ca urmare a contracţiilor peristaltice
ale musculaturii din peretele intestinului subţire.

FIZIOLOGIA INTESTINULUI GROS

La nivelul intestinului gros au loc următoarele procese în urma cărora rezultă
materiile fecale:
-absorbţia apei şi Na+ (acestea trec în sânge)
-secreţia de K+ (trece din sânge în intestin)
-secreţie de mucus
-procese dr fermentaţie (sunt degradări ale compuşilor glucidici desfăşurate sub acţiunea
bacteriilor de fermentaţie)
-procese de putrefacţie (sunt degradări ale compuşilor de natără proteică desfăşurate sub
acţiunea bacteriilor de putrefacţie).
Eliminarea materiilor fecale se numeşte defecaţie.

NOŢIUNI DE IGIENĂ ŞI PATOLOGIE A SISTEMULUI DIGESTIV

Afecţiuni=boli cauze Manifestări=simptom
e
CARIILE Compuşii acizi -eroziunea smalţului
DENTARE produşi de dinţilor
bacteriile din -abcese
cavitatea bucală -durere
pe fondul
consumului
exgerat de glucide
STOMATITA -infecţii cu ciuprci -inflamaţii ale
parazite ale mucoasei bucale
cavittăţi bucale -afte
-consumul de -durere
alimente fierbinţi -lipsa poftei de
mâncare
ENTEROCOLITEL -infecţii bacteriene -inflamarea mucoasei
E -consumul de intestinului sub’ire
alimente alterate sau gros
-dureri abdominale
-febră
-diaree
-
CIROZA -hepatitaB sau C -proliferarea ţesutului
HEPATICĂ -alcoolismul conjunctiv din ficat
-creşterea în volum a
ficatului
-scădere în greutate
-tulburări digestive
LITIAZA BILIARĂ Unele disfuncţii -formarea calculilor
endocrine biliari (pietre la vezica
biliară)
-tulburări digestive
-crize biliare
manifestate prin
greţuri,n vărsături,
ameţeli, febră
PANCREATITA alcoolismul -dureri abdominale
violente
-tulburări digestive