PENTATEUH

Ghid de studiu / Lec]ia 6

Consecin]ele imoralit`]ii [i m=ndriei

Comentariu la Geneza 9:1-11

Ie[irea lui Noe din corabie, a constituit un nou \nceput al istoriei umane. Chiar [i a[a, omenirea nu
era perfect` sau imun` \mpotriva ispitelor vie]ii de zi cu zi. Prive[te la Noe! |n ciuda devotamentului s`u
fa]` de Dumnezeu, Noe a cedat impulsului firii sale p`m=nte[ti (Vezi Geneza 9:21). O concep]ie gre[it`
comun` printre noii credincio[i este c` odat` ce o persoan` a experimentat efectul regenerator al Duhului
lui Dumnezeu, devine imun` fa]` de gre[eli. O asemenea doctrin` “perfec]ionist`” este periculoas`,
deoarece nimeni nu poate tr`i absolut f`r` gre[al` \n aceast` lume c`zut`.

Domnul Dumnezeu a spus lui Noe s` populeze din nou p`m=ntul, [i a dat un avertisment celor
\nclina]i spre crim`: “Dac` vars` cineva s=ngele omului, [i s=ngele lui s` fie v`rsat de om; c`ci
Dumnezeu a f`cut pe om dup` chipul Lui” (Geneza 9:6). Acest avertisment pentru noua genera]ie, a fost
afirmat mai t=rziu \n porunca a 6-a: “S` nu ucizi” (Exod 20:13). |n acela[ timp, s-a instituit pedeapsa
capital` pentru crim`. Valoarea intrinsec` a omului, i-a fost dat` de Creator.

“Noe a \nceput s` fie lucr`tor de p`m=nt, [i a s`dit o vie” (v. 20). |n timp ce omenirea \ncepea s`
se reabiliteze, era necesar ca cineva s` cultive p`m=ntul. ”A b`ut vin [i s-a \mb`tat [i s-a dezgolit \n
mijlocul cortului s`u” (v. 21). N-a fost ceva r`u din partea lui Noe s` se bucure de recolta sa. De fapt
Dumnezeu a l`sat vinul, [i - ca orice dar al lui Dumnezeu pentru oameni - era bun, dac` era folosit corect
[i cu modera]ie. Primul semn al Domnului Isus, a fost preschimbarea apei \n vin (Ioan 2). Problema a
ap`rut c=nd Noe s-a \mb`tat.

“Ham, tat`l lui Canaan, a v`zut goliciunea tat`lui s`u, [i a spus celor doi fra]i ai lui afar`” (v.
22). Aceasta este o urmare tragic` a destr`b`l`rii lui Noe. Nu numai c` a ac]ionat nechibzuit, dar starea \n
care se afla, l-a \ncurajat pe Ham s` ac]ioneze gre[it. Cuv=ntul ebraic pentru “a v`zut” este wayyar -
care \nseamn` “a privi cu satisfac]ie” implic=nd faptul c` Ham a privit goliciunea tat`lui s`u cu pl`cere [i
poate cu imagina]ie murdar`. Ham a ad`ugat la p`catul lui, spun=nd despre Noe fra]ilor lui: “Noe s-a
trezit din ame]eala vinului, [i a aflat ce-i f`cuse fiul s`u cel mai t=n`r. {i a zis: ” Blestemat s` fie Canaan!
S` fie robul robilor fra]ilor lui” (v. 24-25) - o remarcabil` proorocie . Noe a proorocit rezultatul inevitabil
al al acestei tendin]e lascive, \n blestemul care a c`zut pe urma[ii lui Ham. Blestemul nu implic` o
ridicare deliberat` a drepturilor unei mari p`r]i a rasei umane, fie de noi sau de Dumnezeu. Ci prooroce[te
consecin]ele experimentate de Canaani]i, c=nd p`catul dezm`]ului a adus judecata lui Dumnezeu. |n
religia creat` de ei secole mai t=rziu, se spune c` nici un popor nu rivaliza cu Canaani]ii \n ce prive[te
amestecul de v`rsare de s=nge [i destr`b`lare prin care credeau ei c`-[i onoreaz` fal[ii dumnezei. {i \n
cazul Sodomei (descenden]ii lui Ham), Dumnezeu le-a dat din plin ocazia s` se poc`iasc` \nainte de a
trimite judecata.

To]i locuitorii lumii de dup` potop au fost urma[ii lui Noe [i aveau aceea[ limb`. Folosirea
aceleia[i limbi poate indica o unitate de spirit [i cultur`. Observ` expresia: “Haide]i! s`..” (11:3, 4).

© Community Bible Study International - All rights reserved

 Ce a gr`bit deci judecata divin` asupra celor care zideau turnul din c=mpia {inear? Dumnezeu nu
i-a condamnat pentru c` f`cuser` c`r`mizi. Ci atitudinea lor: dorind s` ajung` p=n` la cer [i s`-[i fac` un
nume, ei au c`zut \n ispita care a dobor=t pe Adam [i Eva \n gr`dina Edenului. P`catul care-L ofenseaz`
cel mai mult pe Dumnezeu, este dorin]a aceasta de a fi ca Dumnezeu. O astfel de vanitate incredibil` a
f`cut pe oa-meni s` -[i declare autosuficien]a [i auto\n`l]area, [i apoi s` demonstreze aceasta prin demersul
lor umanist. Oamenii dinainte de potop L-au exclus pe Dumnezeu [i au f`cut ce este r`u (Gen.6:5).
Oamenii de dup` pototp au f`cut la fel. Cum a reac]ionat Dumnezeu fa]` de aceasta? Biblia spune c` El s-
a cobor=t s` vad` cetatea [i turnul pe care-l zideau. Faptul c` Dumnezeu “S-a cobor=t s` vad`” (v.5),
arat` c` El a examinat cu aten]ie situa]ia \nainte de a trece la judecat`. El este cu adev`rat: “Credincios [i
drept” (1 Ioan 1:9). Apoi Treimea a pronun]at judecata divin` \mpotriva eforturilor acestei genera]ii f`r`
Dumnezeu [i arogant`, spun=nd: “Haidem! s` ne cobor=m [i s` le \ncurc`m acolo limba, ca s` nu-[i
mai \n]eleag` vorba unii altora” (v. 7). Dumnezeu a pus o barier` a limbajului ca s`-i despart`. Oamenii
nu s-au mai \n]eles unii cu al]ii [i armonia de care se bucuraser` a disp`rut.

Veacuri au venit [i au trecut de la \ncurcarea limbilor la Turnul Babel. Studiul limbilor str`ine a
devenit o condi]ie necesar` \n educa]ie. Traduc`tori [i lingvi[ti, traduc [i definesc cuvinte. Totu[i
traversarea barierei lingvistice n-a adus o contribu]ie semnificativ` la adev`rata \n]elegere \ntre popoarele
lumii. Dumnezeu este Cel ce d` \n]elegerea, ca s` \mplinim scopul S`u pe p`m=nt. Cei ce proclamau
mesajul la minunea vorbirii \n limbi din ziua rusaliilor, [i cei ce-l primeau (Fapte 2:4-8), au avut o inim`
sincer` \naintea Domnului. Ei doreau s` se fac` \n]ele[i spre slava Domnului.

G=nde[te-te la aceasta: Dore[ti tu s` te faci \n]eles [i s` \n]elegi spre slava lui Dumnezeu? Sunt
cuvintele tale instrumente de dragoste sau ur`, de armonie sau ne\n]elegere? Ai o alegere de f`cut - s` fi
constructiv sau distructiv \n atitudinea ta l`untric` [i \n exprimarea ta verbal`. Cere-I lui Dumnezeu s` te
ajute s`-i \n]elegi pe ceilal]i [i s` oglinde[ti dragostea Sa prin cuvintele tale. El te va face \n stare:
“Domnul, Dumnezeu Mi-a dat o limb` iscusit`, ca s` [tiu s` \nviorez cu vorba pe cel dobor=t de
\ntristare” (Isaia 50:4).

Unii cercet`tori ai Bibliei au identificat larga c=mpie fertil` dintre Tibru [i Eufrat unde s-a
construit mai t=rziu Babilonul, ca fiind c=mpia {inear. Arheologii au scos la iveal` acolo, ziguratul din
Mesopotamia, care arunc` o lumin` asupra vechiului Turn Babel. Termenul asiro - babilonian zigguratu
- reprezint` templul \n form` de piramid`. Cel mai vechi zigurat construit din c`r`mizi uscate la soare,
dateaz` din anul 4000 \nainte de Hristos, [i este localizat \n vechiul Uruk sau ora[ul modern Warka. Se
crede c` Turnul Babel a fost prima construc]ie de acest gen. Babilonieinii l-au folosit ca model de
construc]ie al ziguratelor lor. Ei consacrau aceste zigurate zeit`]ilor lor. Ani de-a r=ndul \mp`ra]ii asirieni
[i babilonieni s-au m=ndrit cu aceste zigurate, \n ciuda faptului c` Turnul Babel fusese blestemat de
Creator. Umanismul [i idolatria au mers m=n` \n m=n` de-a lungul epocilor. Ele sunt pietrele de poticnire
care au \mpiedecat pe mul]i s` vin` la Dumnezeu.

Rezumat personal: Imoralitatea [i m=ndria sunt doar manifest`rile exterioare ale st`rii l`untrice.
Inima este sursa acestor expresii: ”Dinl`untru, din inima oamenilor, ies g=ndurile rele”. a spus Domnul
Isus \n Marcu 7:21. Inima noastr` con]ine esen]a adev`ratei noastre personalit`]i [i nu este ascuns` de
Dumnezeu. “C`ci Domnul cerceteaz` toate inimile [i p`trunde toate \nchipuirile [i toate g=ndurile”
(1 Corinteni 28:9). Pe Dumnezeu |l intereseaz` starea noastr` l`untric` din care se alimenteaz` faptele
noastre zic=nd: “P`ze[te-]i inima mai mult dec=t orice, c`ci din ea ies izvoarele vie]ii” (Proverbe 4:23).
C=nd a fost \ntrebat Domnul Isus care este cea mai mare porunc` din Lege, El a r`spuns \ndat`: “S`
iube[ti pe Domnul, Dumnezeul t`u, cu toat` inima ta, cu tot sufletul t`u [i cu tot cugetul t`u”
(Matei 22:37). Este semnificativ c` El a men]ionat \n primul r=nd inima. Atitudinea noastr` l`untric` este
primordial`. Iubirea lui Dumnezeu din ad=ncul fiin]ei noastre, ne va “p`zi inima” [i va produce fapte
pl`cute lui Dumnezeu [i folositoare altora.
Pentateuh - Ghid de studiu, Lec]ia 6, Pagina 2
 |NTREBARI PENTRU STUDIU PERSONAL

REVEDEREA COMENTARIULUI: Consecin]ele imoralit`]ii [i m=ndriei, Geneza 9:1-11

1) a. Din comentariu sau prelegere, ce g=nd a fost mai important pentru tine?

b. Ce ai \nv`]at despre felul cum s` recuno[ti [i s` te fere[ti de umanism?

|NTREBARI PENTRU LECTIA 7: CHEMAREA {I PLECAREA LUI AVRAM -

Geneza 11:10 - 12:20.
Cite[te te rog cu aten]ie paragraful. Cere-i lui Dumnezeu \n]elepciune c=nd r`spunzi, [i d` versetele
biblice s` ar`]i unde ai g`sit r`spunsul. |ntreb`rile cu asterisc sunt pentru un studiu mai aprofundat.

Chemarea lui Avram, Geneza 11: 27- 32.

2) Descrie \n c=teva propozi]ii via]a de familie a lui Avram.

3) Cite[te Gen.11:10- 32; Iosua 24: 2-3; Fapte 7: 2-4, spune care au fost rela]iile lui Avram cu fiecare
din persoanele urm`toare, [i d` informa]ii \n plus (dac` exist`), despre fiecare membru de familie:
a. Sem.

b. Terah.

c. Haran.

d. Lot.

e. Sarai.

f. Nahor.

4) a. Ce situa]ie l-a f`cut probabil pe Avram s` p`streze r`d`cinile \n domeniul acesta?

b. Cine este primul motivator al plec`rii familiei?

c. De vreme ce familia a pornit spre Canaan, care ar putea fi motivul pentru oprirea lor \n Haran?

Plecarea lui Avram, Geneza 12:1-9.

5) a. Descrie rela]ia dintre Avram [i Dumnezeu.

*b. Ce este semnificativ pentru tine \n aceast` rela]ie?

Pentateuh - Ghid de studiu, Lec]ia 6, Pagina 3

6) a. Care era religia familiei lui Avram? (Vezi Iosua 24:2).

b. De ce crezi c` era important pentru Avram s` p`r`seasc` Ur din Haldea?

*c. Ai experimentat interven]ia lui Dumnezeu \ntr-o situa]ie asem`n`toare?

7) a. Din Geneza 12:1-3 Cine a ini]iat leg`m=ntul?

b. Cum se aplic` aceast` f`g`duin]`, ]`rii?

c. Cum se aplic` aceast` f`g`duin]` oamenilor?

d . Ce ac]iune specific` este necesar` pentru a primi acest leg`m=nt?

8) Conform acestui leg`m=nt, cine va fi binecuv=ntat [i cine va fi blestemat \n viitor?

9) Cite[te Galateni 3:6-9 [i Fapte 3:25-26:

a. Care sunt caracteristicile lui Avram?

b. Cine beneficiaz` de acest leg`m=nt ast`zi?

*c. Cum se aplic` aceast` f`g`duin]` \n via]a ta?

10) Ce expresie sau propozi]ie red` r`spunsul lui Avram fa]` de f`g`duin]a lui Dumnezeu din Gen.12:10-20?

11) Cum a comemorat Avram \nt=lnirea sa cu Domnul?

P`catul lui Avram, Geneza 12:10-20.

12) a. Care a fost motivul plec`rii lui Avram \n Egipt?

*b. Crezi c` aceasta a demonstrat credin]a lui \n Dumnezeu, sau nu? Explic`.

13) a. De ce i-a cerut Avram, Sarei s` spun` c` este sora lui?

b. C=nd a decis Avram s`-i cear` aceasta Sarei?

c. Cum este par]ial adev`rat` rela]ia “frate - sor`”? (Vezi Geneza 20:12).

14) a. Care au fost rezultatele imediate \n Egipt ale acestei minciuni \n ce prive[te pe Avram [i Faraon?

b. Care a fost rezultatul final pentru Avram \n Egipt?

15) De ce crezi c` l-a p`zit Dumnezeu pe Avram, de[i a min]it?

16) Cum te \ncurajaz` pe tine r`spunsul lui Dumnezeu?

G=nd personal: “Prin credin]` Avraam, c=nd a fost chemat s` plece \ntr-un loc, pe care avea s`-l ia
ca mo[tenire, a ascultat, [i a plecat f`r` s` [tie unde se duce.” (Evrei 11:8). Ce exemplu de ascultare
la chemarea lui Dumnezeu! A g`sit Dumnezeu la tine o astfel de ascultare?
Pentateuh - Ghid de studiu, Lec]ia 6, Pagina 4