Mecanica Fluidelor

Unitatea de învăţare nr. 10

MECANICA FLUIDELOR

OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 10

Principalele obiective ale Unităţii de învăţare nr. 10 sunt:

La sfarsitul acestei unitati, cursantul va fi capabil sa:
 Deducă forţa de vâscozitate ce apare ȋn ecuaţia lui
Navier-Stokes ;
 Stabilească forma vectorială a ecuaţiei lui Navier-
Stokes.

Cuprins

1 Dinamica fluidelor reale.

2 Ecuaţia Navier – Stokes

Test de autoevaluare – unitatea de învăţare nr. 10

Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testul de autoevaluare nr. 10
Bibliografie – unitatea de învăţare nr. 10

Instructiuni si timp mediu necesar de studiu: studentul va parcurge materialul pus la

dispozitie şi va reprezenta si in mod individual elementele grafice prezentate. Studiul
individual aferent unitatii este acoperit in 4h.

62
Mecanica Fluidelor – Curs, aplicaţii şi laborator
 Mecanica Fluidelor

1. Dinamica fluidelor reale

Mişcarea fluidelor reale se poate efectua în două regimuri calitativ diferite :

regimul laminar şi regimul turbulent.
Aceste regimuri de mişcare au fost evedenţiate pentru prima oară de fizicianul englez
Osborne Reynolds, în 1882, care a efectuat studii experimentale sistematice privind
curgerea apei prin conducte de sticlă, având dimetrul d = 5 ÷ 25 mm.
Instalaţia experimentală utilizată este prezentată schematic în figura 10.1.

Fig. 10.1

Conducta transparentă 1, cu o intrare foarte îngrijit prelucrată , este alimentată de

rezervorul 2, plin cu apă, la un nivel constant.
Debitul care curge prin conducta transparentă poate fi reglat prin intermediul
robinetului 3 şi măsurat cu ajutorul vasului gradat 6 şi a unui cronometru.
În conducta 1, în interiorul curentului de apă, se introduce cu ajutorul unui tub subţire
4, un lichid colorat, de aceeaşi densitate cu apa. Debitul de lichid colorat, furnizat de de
rezervorul 5, poate fi reglat cu ajutorul robinetului 7.
Deschizând puţin robinetul 3, prin conducta 1 va curge un curent de apă , având un
anumit debit şi o anumită viteză.
Dacă se deschide şi robinetul 7, lichidul colorat, introdus prin tubul subţire 4, se
angajează în curgere sub forma unui fir rectiliniu, paralel cu pereţii conductei, lasând
impresia că s-a trast o linie dreaptă în interiorul tubului transparent 1.
Acest regim de mişcare în care fluidul curge în fire care nu se amestecă între ele se
numeşte regim laminar.
Continuând deschiderea lentă a robinetului 3, se observă că la o anumită viteză de
curgere a apei, firul de lichid colorat începe să se onduleze, iar la viteze mai mari, începe să
pulseze , ceea ce arată că vectorul viteză înregistreză variaţii în timp (pulsaţii).
La viteze şi mai mari, pulsaţiile firului de lichid colorat, cresc în amplitudine şi, la un
moment dat, el se va destrăma, particulele de lichid colorat amestecându-se cu masa apei
aflată în curgere prin tubul 1.
Regimul de mişcare în care, datorită pulsaţiilor vitezei, particulele de fluid se amestecă
între ele, se numeşte regim turbulent.
Trecerea de la regimul laminar la cel turbulent, numită regim de tranziţiei, se
caracterizează printr-o anumită valoare a numărului Reynolds, numită valoare critică (Recr).

vl
Numărul Reynolds Re  , este numărul care defineşte criteriul de similitudine

Reynolds.

Pentru conducte circulare netede, valoarea critică a numărului Reynols este :

Recr = 2320.
63
Mecanica Fluidelor – Curs, aplicaţii şi laborator
 Mecanica Fluidelor

Pentru valori ale numărului Reynols inferioare valorii critice (Re < Recr), mişcare
fluidului va fi laminară, în timp ce pentru Re > Recr , regimul de mişcare va fi turbulent.

2. Ecuaţia Navier – Stokes

Ecuaţia lui Navier–Stokes descrie mişcare fluidului real incompresibil în regimul

laminar.
Spre deosebire de fluidele ideale care pot dezvolta numai eforturi unitare de
compresiune care se datoreză numai presiunii proprii, fluidele reale (viscoase) pot dezvolta
eforturi suplimentare normale sau tangenţiele datorită prezenţei viscozităţii.
Expresia efortului tangenţial de viscozitate , definit de Newton (vezi unitatea 1) este
următoarea :
v
  . (10.1)
y
Lichidele Newtoniene sunt capabile să dezvolte într-un regim laminar, eforturile de
viscozitate σ şi τ , care împreună formeză aşa numitul tensor al eforturilor de viscozitate, T v
(în fig. 10.2 eforturile acţionează asupra unui volum paralelipipedic elementar dintr-un fluid cu
următoarele feţe: dx, dy şi dz).

Fig. 10.2

Tensorul Tv este simetric :

 xx  yx  zx 
 
Tv   xy  yy  zy  , (10.2)
 
 xz  yz  zz 

 yx   xy ;  zx   xz ;  zy   yz . (10.3)
Forţa elementară de viscozitate care acţionează asupra volumului elemntar de fluid în
direcţia axei Ox este :
 xx  yx 
dFvx  dxdy dz   dydx dy   zx dzdx dy  
x y z
(10.4)
  xx  yx  zx 
    dx dy dz .
 x y z 
Conform teoriei elasticităţii :

64
Mecanica Fluidelor – Curs, aplicaţii şi laborator
 Mecanica Fluidelor

v x
 xx  2 ;
x
 v y v x 
 yx     ; (10.5)
 x y 
 v v 
 zx   z  x  .
 x z 

Prin urmare :
  2v   2v y  2vx    2 v x  2 v z 
dFvx  2 x
        
 x 2  xy y 2   z 2   
   x z 
   v v y v z    2 v x  2 v x  2 v x 
   x         dx dydz .
 x  x y z   x 2 y 2 z 2 
(10.6)
v x v y v z
Dar    0 , conform ecuaţiei de continuitate pentru lichide.
x y z
Atunci :
dFx  v x dx dy dz . (10.7)
Similar:
dFvy  v y dx dy dz ,
dFvz  v z dx dy dy .
Prin urmare :
d Fv   v d , (10.8)
sau
F v    v d . (10.9)

Spre deosebire de fluidele ideale, când aplicăm principiul lui d’Alambert apare în plus
şi forţa de viscozitate:
Fm  F p  Fv  Fi  0. (10.10)

Introducând relaţiile (10.3),(10.5),(10.7) şi (10.9) în (10.10) obţinem :

 dv 
   F  p  v   dt  d  0 , (10.11)

sau :
1 dv
F  p  v  . (10.12)
 dt
Relaţia (6.14) reprezintă forma vectorială a ecuaţiei lui Navier-Stokes. Forma scalară a
ecuaţiei, în coordonate carteziene, este :

65
Mecanica Fluidelor – Curs, aplicaţii şi laborator
 Mecanica Fluidelor

1 p   2v  2vx  2vx 
Fx     2x    
 x  x y 2 z 2 
v v v v
 x  x vx  x v y  x vz ;
t x y z
1 p   2v y  2v y  2v y 
Fy    2   
 y  x y 2 z 2 
  (10.13)
v y v y v y v y
  vx  vy  vz ;
t x y z
1 p   2v  2vz  2vz 
Fz     2z   2  
 z  x y 2 z 
v z v z v v
  vx  z v y  z vz .
t x y z

De multe ori, mai ales pentru curgerea în conducte circulare, utilizăm un sistem de
coordonate cilindrice (x, r,  ). Corespondenţa dintre cele două sisteme de coordonate
( x  x; y  r cos ; z  r sin  ) ne conduce la o altă formă a ecuaţiilor lui Navier-Stokes:

vr v v v v v 2
 vr r   r  v x r   
t r r  x r
 v2
1  vr  vr 1 vr 2 v vr  1 p
2 2
   2r  2      ;
 r r  2 x 2 r r r 2  r 2   r
v v v v v vv
 vr      v x   r  
t r r  x r
 v
2
1  v  v 1 v
2 2
2 v v  1 p
   2  2  2   2 r  2   ;
 r r  2
x r r r  r  r 
v x v v v v
 vr x   x  v x x 
t r r  x
, (10.14)
  v x 1  v x  v x 1 v x  1 p
2 2 2
   2  2  2  
 r r  2 x r r   x

şi a ecuaţiei de continuitate :

vr 1 v v x vr
    0. (10.15)
r r  z r

66
Mecanica Fluidelor – Curs, aplicaţii şi laborator
 Mecanica Fluidelor

Test de autoevaluare la Unitatea de Învăţare nr.10

1. Valoare critică a numărului Reynolds (Recr) pentru conducte
circulare netede, care caracterizează trecerea de la regimul
laminar la cel turbulent, este egală cu:
a) 800
b) 2300
c) 10000
d) 100000

2. Forma vectorială a ecuaţiei lui Navier-Stokes pentru mişcarea

nepermanentă a unui fluid ideal este:
1 dv
a) F  p 
 dt
1 dv
b) F  p 
 dt
1 dv
c) F  p  v 
 dt
1 dv
d) F  p  v 
 dt

3. Forţele care stau la baza ecuaţiei lui Navier-Stokes sunt:

a) forţa masică şi forţa de presiune
b) forţa de presiune şi forţa energetică
c) forţa masică, forţa de presiune, forţa de vâscozitate şi forţa de
inerţie
d) forţa masică, forţa de presiune, forţa de vâscozitate şi forţa
energetică

Răspunsuri la întrebările din testul de

autoevaluare nr.10
1 b
2 c
3 c

67
Mecanica Fluidelor – Curs, aplicaţii şi laborator
 Mecanica Fluidelor

Bibliografie
1. A. Scupi, Dumitru Dinu, Fluid Mechanics - Numerical Approach, Ed.
Nautica, Constanta, 2015.
2. ANDREI V. - „Mecanica fluidelor”, vol. I, II, III, Editura Fundaţiei
universitare „Dunărea de Jos”, Galaţi, 2005.
3. Dinu D., „Mecanica fluidelor pentru navigatori” , Editura Nautica,
Constanţa, 2010.
4. Ionescu D. “Introducere în mecanica fluidelor”, Ed. Tehnică, 2004.
5. PETREA F., DINU D., “Mecanica Fluidelor”, Institutul de Marina
Civila, Constanta, 1994.

68
Mecanica Fluidelor – Curs, aplicaţii şi laborator