Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei

Catedra de Psihologie

S.O.S - LICENŢA (mini îndrumar)

O TEZĂ DE LICENŢĂ este o lucrare scrisă prin care

Ce este o teză de licenţă ? studentul trebuie să facă proba că are capacitatea de a
trata ştiinţific un subiect.

TEZA DE LICENŢĂ TEZA DE LICENŢĂ NU

o 
demonstraţie riguros argumentată, bazată pe:
 capacitatea de a alcătui şi stăpâni bibliografia
legată direct şi /sau tangenţial de un subiect
 posibilitatea, ca pe baza documentării şi a
analizei realităţii psihologice, de a decupa
pertinent un aspect /componentă a acestei
realităţi – obiect pentru propria cercetare;
 stăpânirea tehnicii muncii de cercetare
probată de organizarea, desfăşurarea şi
prezentarea propriei activităţi în acest sens.
o compunere; o povestire; un eseu
 o colecţie de citate
 un inventar bibliografic
 un pretext pentru opinii personale pe o temă
dată – oricât de interesante ar fi acestea - ne-
fundamentate pe fapte şi rezultate de
cercetare;
 o compilaţie;
 o “marfă” obţinută contra cost;
 Prin maniera de abordare o lucrare de licenţă poate fi plasată pe un continuum, în care la o extremă s-ar
afla lucrările strict teoretice, iar la cealaltă lucrări strict experimentale:

“teoretică” - o analiză a unui concept, al unei boli /tulburări psihologice, a unui mecanism sau proces
psihologic, a evoluţiei unui domeniu al cunoaşterii psihologice, etc., pe baza unei sinteze
bibliografice exhaustive; miza este nuanţarea sau schimbarea accepţiunii curente acordată
obiectului cercetat sau, cel puţin, o sistematizare a direcţiilor şi tendinţelor a abordării acestuia.

“descriptivă” - o descriere a unui fenomen psihologic intraindividual sau social, descriere sprijinită de
observaţii sistematice, interviuri, studii de caz, analiză a mărturiilor scrise sau a produselor
activităţii etc.

“constatativă” – o identificare (“constatare”) a relaţiilor existente într-o anumită realitate psihologică mai puţin
cercetată, o “radiografie” a percepţiilor, relaţiilor de cauzalitate sau consecinţelor percepute
subiectiv faţă de un anumit fenomen intraindividual sau interindividual, cercetare realizată pe
un anumit eşantion /lot de persoane folosind interviuri, chestionare de opinie, scale de atitudini
etc.
“investigativă” – o verificare a relaţiilor existente între anumite variabile ale unei realităţi psihologice,
sub aspectul prezenţei, intensităţii şi semnificaţiei acestor relaţii, realizată pe un eşantion
reprezentativ pentru o anumită populaţie, folosindu-se ca metode chestionare de opinie sau
chestionare standardizate, scale de atitudini, teste psihologice, situaţii qvasi-experimentale etc.

“experimentală” – o verificare a prezenţei sau absenţei unei relaţii între două sau mai multe variabile,
verificare realizată prin intermediul unor manipulări experimentale "de laborator", cu
controlul strict al variabilelor independente.

Majoritatea tezelor de licenţă îmbină două sau mai multe dintre modurile de abordare prezentate. Această
tipologie nu este perfectă şi nici exhaustivă, ea fiind prezentată doar in scop didactic, orientativ.

Cum poate fi structurată o teză de licenţă ?

De regulă o teză de licenţă este constituită din patru părţi principale:

I. Rezumatul  are rolul de a descrie succint teza, se redactează după finalizarea lucrării şi este o
prezentare succintă a motivului alegerii temei, a perspectivei teoretice din care a fost
abordată, a designului cercetării, a principalelor date şi a principalelor concluzii ale cercetării (1 – 7 pag.).
Poate fi prezentat de 1 -3 pagini în care:
 în primul paragraf (5 -7 rânduri), se justifică de ce s-a ales SE REDACTEAZĂ DUPĂ
acea temă (importanţa /provocarea problemei, necesitatea REALIZAREA ÎNTREGII LUCRĂRI !
clarificării unor aspecte sau a verificării unor ipoteze etc.
 2 - 5 paragrafe (maximum 10 rânduri fiecare) se prezintă cele 2 - 5 concepte principale pornind de la
care s-a realizat partea practică. Se precizează conceptul, perspectiva din care ele este analizat şi
eventuale aspecte particulare /conotaţii /situaţii specifice la care el este raportat.
 paragraful în care se precizează ideea pusă în discuţie şi se descriu principalele ipoteze;
 paragraful în care se rezumă designul investigativ /experimental;
 2 –3 paragrafe în care se prezintă principalele rezultate obţinute şi interpretarea acestora, confirmarea
sau infirmarea ipotezelor (maximum 15 fraze);
 paragraful de încheiere cu precizarea unor repere ale investigaţiilor viitoare şi concluzii finale;

 are menirea de a preciza şi analiza fundamentul şi statutul teoretic al problemei

II. Partea cercetate, de a contura poziţia subiectului ales în problematica teoretică. Este o
dovadă /măsura a capacităţii studentului de a defini principalele concepte utilizate, de a
 analiza aceste concepte şi de a opera cu acestea, de a folosi paradigme interpretative, de a prezenta critic
literatura bibliografică consultată etc. (maximum 25 - 35 pagini).
Este de preferat să fie organizată sub forma unor capitole distincte, în funcţie de principalele concepte sau
probleme teoretice analizate şi să fie încheiată de un capitol sinteză care să pună în evidenţă elementele de
congruenţă /conexiune, elementele comune ale problematicii analizate sau care să decupeze un anumit
aspect al acestei problematici, pregătind trecerea la prezentarea propriei cercetări.

III. Partea  este secţiunea în care candidatul prezintă analitic propriul demers de cercetare, făcând
proba aplicării pe o realitate concretă a abilităţilor sale de cercetare (25 – 35 pagini).
Prezentarea cercetării proprii impune prezentarea explicită a:
 Obiectivului cercetării (ce urmăreşte candidatul să descrie /verifice /demonstreze)
 Ipotezelor cercetării
 Metodologiei utilizate (instrumente utilizate, modalităţi măsurare /control /manipulare a variabilelor)
 Subiecţilor cercetării (populaţia /lotul /eşantionul)
 Desfăşurarea /realizarea efectivă a cercetării (Unde ?; Când ?; Cum?)
 Rezultatele obţinute şi interpretarea lor (analiză şi prezentare pe ipoteze / grupuri de ipoteze)
 Validarea /invalidarea ipotezelor cercetării
 Interpretarea altor date relevante apărute pe parcursul cercetării şi care nu au fost surprinse în
ipotezele iniţiale;

 este partea finală a lucrării în care candidatul, pornind de la elementele cheie ale părţii
IV. Concluziile
teoretice şi punându-le în legătură cu principalele rezultate obţinute, subliniază
principalele contribuţii ale lucrării, sugerează posibile căi de continuare a cercetării etc. (2 –5 pagini).

V. Anexele  trebuie să includă cate un exemplar din fiecare tip de proba psihologica folosita /
metodologia de manipulare experimentala, tabele cu date statistice la care se face
referire in lucrare, detalii despre lotul investigat (daca este cazul) etc.

SUGESTII:
 Rezultatele trebuie prezentate cât mai condensat şi sugestiv (tabele, grafice, diagrame), servind ca
bază pentru observaţiile /comentariile /interpretarea lor :

… rezultatele la proba “X”, prezentate în tabelul “Y”, permit următoare le observaţii:

i) este evidentă …, faptul se poate datora … dar şi …
ii) o altă serie de date… cele prezentate în …., pun în evidenţă faptul că …; aceste date
sunt în acord ce cele obţinute de “X” în cercetarea din … (Icsulescu X, 1997, p 123).

 Pe baza unor serii de observaţii generate de diferitele aspecte ale rezultatelor se formulează
concluziile de etapă, conţinând interpretarea psihologică, concluzii care vor servi la stabilirea
concluziilor finale:
Atenţie: este partea ..deci, în percepţia lotului investigat
cea mai delicată a c1) “supunerea” este o caracteristică ….
cercetării şi demonstrează c2) ea este dependentă de ….
capacitatea candidatului c3) tendinţa este mult mai accentuată pe lotul … decât .….
de a analiza şi interpreta
informaţia obţinută, a a aplica cunoştinţele acumulate la o realitate psihologică, capacitatea “unui ochi
format” capabil să scoată cât mai mult şi cât mai nuanţat din datele obţinute.
 Este indicată numerotarea clară a capitolelor, subcapitolelor etc. pentru a-i indica cititorului gradul
de generalitate a unui aspect sau altul al lucrării (vezi sistemele utilizate în exemple oferite în final).
 Este de dorit respectarea următoarelor principii:
 Pertinenţa - nu vizaţi subiecte vaste şi tratări exhaustive; fixaţi-vă pe un aspect precis
delimitat, realizabil cu forţele unui student;
  Focalizarea - nu tatonaţi în toate direcţiile (alegând orice vi se pare că se leagă de subiect), ci
ghidaţi-vă tot timpul după obiectivul şi ipotezele stabilite;
 Detaşarea - nu deveniţi sclavii bibliografiei; folosiţi-o şi nu vă lăsaţi folosiţi de ea, copleşind
lucrarea de citate; îndrăzniţi comentarea celor citate, precizarea unor opinii personale, comentarii;
 Fair-play-ul - nu “ajustaţi” şi nu “forţaţi” rezultatele; şi infirmarea unei ipoteze este tot un
rezultat ştiinţific; importantă este maniera generală de lucru, corectitudinea ei; trebuie doar să
verificaţi ipotezele (dacă se verifică sau nu) şi nu să le demonstraţi (să le faceţi să se verifice) !
 Sobrietatea - redactaţi într-un stil impersonal (nu “mi-am făcut…”am aplicat…”, ci “s-a
făcut…”, “s-a aplicat …“ ), dar daţi o notă personală lucrării prin modul de prezentare,
observaţiile şi comentariile pe care le faceţi.

Atenţie – Notele bibliografice !

 Notele pot fi “de subsol” sau la finalul fiecărui capitol principal al tezei; ele pot fi utilizate pentru:
 precizarea sursei bibliografice pe care candidatul o citează sau o comentează;
 sublinieri, comentarii sau explicitarea unor concepte sau simboluri personale

În text va apărea (Popescu, I., 1996, pp. 123 –

(la sfârşitul paragrafului sau citatului) atunci când se face
referire la concepţia unui autor sau se citează o frază sau un fragment dintr-o lucrare anume.
În lista bibliografică din finalul tezei, va apărea:
Popescu, I., 1996, “Introducere în psihologie”, editura Meridian, Bucureşti.
sau
Popescu, I., 1998, “Psihologia, încotro ?”, în “Psihologia, repere contemporane”,
coord. Ionescu I., Editura Meridian, Bucureşti.

(exemplificare pe situaţia ipotetică a unei teme legate de imaginea de sine şi motivaţie)

I. ARGUMENT
II. PARTEA TEORETICĂ
Capitolul 1 Imaginea de sine
1.1. Naşterea şi evoluţia conceptelor legate de "eu" ("soi", "self")
1.2. Delimitări conceptuale (concept, definiţie, perspectivă teoretică de analiză):
1.2. 1. Conştiinţă de sine
1. 2. 2. Reprezentare de sine
1. 2. 3. Conceptul de sine
1. 2. 3. Percepţie de sine etc.
1.3. Modalităţi de abordarea a eului
1. 3. 1. Perspectiva "experenţial-evolutivă"
1. 3. 2. Perspectiva "socială" (concept de sine; stima de sine; prezentare de sine)
1. 3. 3. Perspectiva "cognitivistă"
1.4 . Imaginea de sine – delimitări conceptuale
1. 4. 1. Sensuri şi conotaţii ale termenului de “imagine de sine”
1. 4. 2. Imaginea de sine – perspectiva de abordare
Capitolul 2 Motivaţia
2. 1. Naşterea şi evoluţia conceptelor legate motivaţie
2. 2. Accepţiuni şi factori explicativi ai fenomenului motivaţional
2. 1. 1. Concepţia freudiană (instinctul ca element generator ...)
2. 2. 2. Impulsul şi teoria motivaţională
2. 2. 3. Concepţia lui G. W. Allport
2. 2. 4. Piramida trebuinţelor al lui Maslow
2. 2. 5. Teoriile nivelului optim de stimulare
2. 2. 6 Condiţionarea socială şi procesele motivaţionale
2. 2. 7. Factorii cognitivi ca variabile explicative ale motivaţiei
2. 3. Structura motivaţională
2. 3. 1. Motivaţie intrinsecă - motivaţie extrinsecă
 2. 3. 2. Elemente cognitive implicate în structurarea şi funcţionarea motivaţiei
2. 4. Preferinţe motivaţionale – precizări conceptuale
Capitolul 3 Imagine de sine şi preferinţe motivaţionale
3. 1. Studii asupra relaţiilor dintre “imagine de sine” şi “preferinţele motivaţionale”
3. 2. Posibile perspective de analiză ale relaţiilor dintre conceptele analizate
3. 3. Premisele teoretice ale prezentului studiu

III. PARTEA PRACTICĂ

Capitolul 4 Designul cercetării
4. 1. Obiectivul şi ipotezele cercetării
4. 2. Metodologia de cercetare
4. 3. Populaţia şi eşantionul investigat
4. 4. Realizarea efectivă a cercetării
Capitolul 5 Rezultatele obţinute şi interpretarea lor
5. 1. Prezentarea rezultatelor generale ale cercetării
5. 2. Analiza şi interpretarea datelor relevante ale cercetării

IV. CONCLUZIILE
Capitolul 6 Concluziile cercetării
6. 1. Validarea /invalidarea ipotezelor cercetării
6. 2. Principalelor date; valoarea lor teoretică şi aplicativă
6. 3. Premise ale cercetărilor viitoare
Capitolul 8 Anexe:
- Instrumentele folosite
- Detalii despre lot /eşantion şi structura acestuia
- Tabelele cu datele statistice (în detaliu) etc.