Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Comunism Vs Fascism

Secolul XX a fost unul al marelor dezastre. Conflicte militare dar şi ideologice,

masacre, genociduri, toate au făcut acest secol cel mai sângeros, din câte a avut a le trăi
omenirea. Lumea a fost dominată de lideri ce stăteau în fruntea unor regimuri totalitare.
Lideri care, prin pârghiile imense de care dispuneau, duceau o politică cruntă întru ideea ce o
promovau.
La cele două extremităţi ideologice se aflau nazismul german şi comunismul sovietic.
Esenţa ideii naziste consta în promovarea idelor superioritaţii rasei germane şi a
xenofobismului, a antisemitismului şi deci a exterminării tuturor evreilor din Europa, a unei
politici agresive de expansiune la nivel mondial şi deci a dominării lumii. Aceste scopuri şi
idei se conţineau în cartea celui ce avea să devină lider al Germaniei, Adolf Hitler, „Mein
Kampf”.Esenţa ideii comuniste consta în traducerea în viaţă a ideilor lui Marx, Engels, iar
mai apoi şi Lenin, idei ce presupuneau făurirea unei societăţi uniformizate, cu membri
nediferenţiaţi ca avuţie, în care banii nu şi-ar mai fi avut rostul. Aceasta idee trebuia să fie
tradusă în viaţă prin lupta de clasă, un element indispensabil în preluarea puterii de catre
mase.

Pagina 1 din 9
 Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Svastica – străvechi simbol religios indian folosit apoi ca simbol al nazismului

Seceră şi ciocan – simbol folosit de mişcarea comunistă, simbolizând unitatea

oamenilor muncii, a maselor

Adolf Hitler ovaţionat

Naziştii vin la putere în Germania pe fonul Germaniei distruse de primul război

mondial, cu datorii imense şi cu o societate disperată. Prin promovarea intensă a ideei
superiortăţii rasei germane ei readuc încrederea în forţele proprii acestui popor. S-a reuşit în
mod miraculos ridicarea economiei germane din ruine, achitarea pagubelor de război. Deja în
1935 Hitler introduce serviciul militar obligatoriu şi începe construcţia Wehrmachtului, adică

Pagina 2 din 9
 Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

a armatei germane ce ar fi capabilă să poarte un război mondial. Astfel, prin ocuparea Zonei
Renane în 1936, demarează punerea în aplicare a planurilor sale expansioniste. La 1
septembrie 1939 Germania atacă Polonia, declanşând astfel cel de-al doilea război mondial.
În Rusia, după lovitura de stat din 1917, bolşevicii instaurează un regim totalitar de
reprimare şi dictatură. Ţara însă era complet ruinată, populaţia demoralizată, ceea ce a condus
la nemulţumiri sociale ce au derivat până la răscoale răzleţe (Tambov, Kronştadt).
Autorităţile au luat măsuri prompte pentru a înăbuşi aceste fenomene. Totuşi, bolşevicii au
instituit „Noua Politică Economică”, ce prevedea anularea constrângerilor economice şi
iniţierea unor stimulente în acest domeniu. Mai tarziu, în 1929-1933 a fost colectivizată forţat
agricultura. Dictatura unei clase sociale s-a transformat treptat în dictatura unui singur om –
Iosif Stalin.
Elementul comun esenţial al acestor două dictaturi a fost prezenţa unui lider puternic,
ferm şi carismatic în fruntea statului. Acest lider simboliza statul. Imaginea i-a fost creată cu
ajutorul maşinilor propagandistice ale acestor state, dar şi prin hotărârea şi cruzimea de care
dădeau dovadă aceşti lideri. Un popor se lasă condus de un regim autoritar şi de un tiran
atunci când individul ce face parte din acest popor se simte slab şi neîncrezut. Anume aşa se
simţeau germanii după un război pierdut şi ruşii dupa nişte schibări sociale majore, rezultatul
benefic al cărora întârzia să apară. Pe fondul acestor predispuneri psihologice, cultul
personalităţii a dat roade. Conducătorul statului însemna totul pentru fiecare şi, desigur, era
îndreptăţit să elimine pe cei ce nu acceptau acest fapt sau pe cei care ar fi putut sta în calea
unui viitor luminos.
Ambele regimuri au conştientizat necesitatea recurgerii la militarizare pentru a-şi
atinge scopurile. Surse imense din bugetele acestor ţări au fost alocate armatei pentru
perfecţionarea ei întru pregătirea de o eventuală confruntare militară puternică. Întreaga
industrie era şi ea pusă pe picior de război – marea majoritate a producţiei industriale era
destinată armatei. Prin implicarea forţei de

Pagina 3 din 9
 Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Iosif Stalin ovaţionat

Hitler discutând planurile sale de militarizare

O paradă din Germania interbelică

Hitler şi Mussolini
muncă în aceste ramuri s-a reuşit reducerea şomajului, ceea ce avea un caracter relativ
populist. S-ar părea că întregul popor îi susţinea în întregime. Însă atât regimului nazist, cât şi
celui comunist, îi erau caracteristice represiuni nemiloase îndreptate asupra celor care erau

Pagina 4 din 9
 Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

consideraţi drept periculoşi pentru mersul programat al lucrurilor. Aceste măsuri au fost
înterprinse atât pe teritoriile originare, cât şi pe cele ocupate.
În URSS, spre exemplu, căutarea „duşmanilor poporului” a devenit politică de stat.
Nici un individ nu mai era sigur pe ziua de mâine. Mai grav este faptul că această psihologie
de masă a pătruns tot mai adânc în toate păturile poporului, ajungându-se la denunţări din
interiorul unei singure familii, „pentru binele poporului”. Pe această cale erau intimidaţi şi
oamenii incomozi. Înscenările comise de oamenii fideli puterii pentru a demonstra vinovăţia
unui ins incomod deveniseră foarte frecvente. Aceşti oameni erau în marea lor majoritate
deportaţi în lagăre de concentrare, unde erau supuşi unor munci inumane până la epuizare şi
moarte. Conform statisticilor, doar în anii ’30 au fost reprimaţi de la 8 până la 20 milioane de
oameni. În total în perioada stalinistă au fost supuşi represaliilor peste 40 milioane de oameni.
După cum am menţionat, regimului fascist îi erau de asemenea caracteristice
represaliile de masă, însă spre deosebire de cel comunist, epurările din interior erau mai puţin
frecvente, ele fiind îndreptate mai ales asupra evreilor şi ale teritoriilor nou-cucerite.
O psihologie de masă puternică a fost comună ambelor regimuri. Ideea de stat era atât
de puternică, încât individul nu mai apela deloc la personalitate, locul ei fiind luat de
„gândirea” de masă. Individul nu mai comportă ceva important în sine, el are valoare doar în
grup. Paradele de masă demonstrează perfect acest fenomen: mii de oameni executând gesturi
în unison, împinşi de puterea înfricoşătoare a acestui regim. Manipularea societăţii avea un
efect miraculos.
Adevăratele cruzimi ale acestor regimuri au avut loc, însă, în timpul celui de-al doilea
război mondial. Miza era enormă pentru ambele părţi, scopul scuza orice mijloace, oricât de
crude nu ar fi fost ele.
În aceşti ani s-a accentuat fenomenul numit Holocaust, adică nimicirea evreilor.
Evreii erau impuşi să trăiască în lagăre de concentrare, în ghetouri. Asupra lor se efectuau tot
felul de experimente medicale şi militare, introducându-li-se substanţe experimentale în
sânge pentru a urmări efectul lor, expunându-i în camere de intoxicări cu gaze, arşi în
crematorii. Corpurile lor neînsufleţite puteau fi încărcate în camioane şi duse spre crematorii
asemeni celui mai ordinar gunoi. Copiii şi femeile ajunse în aceste lagăre nu erau excluşi de
la tratamente inumane: erau desparţiţi de ceilalţi membri ai familiilor lor, erau impuşi la
munci istovitoare pe fond de malnutriţie, schilidoţi de către gardieni, iar în caz de hotărâri ale
unor funcţionari, arşi în crematorii, înpuşcaţi şi aruncaţi într-o groapă comună cu cea mai
mare cruzime. În anii războiului victime ale fascismului au devenit peste 50 milioane de
oameni. Prizonierii de război aveau şi ei parte de tratamente similare.

Pagina 5 din 9
 Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

În lagărele de concentrare staliniste situaţia era la fel de deplorabilă. Tratamentele

inumane erau aplicate tuturor deţinuţilor, fără a ţine cont de vârsta sau sexul lor. Drumul până
la aceste lagăre era la fel de inuman. Oamenii putea fi încărcaţi cu zecile sau chiar

Copii privind din spatele gardurilor de sârmă ghimpată

Alţi copii condamnaţi la dispariţie

Lagărul de concentrare nazist Buchenwald

Pagina 6 din 9
 Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

O remorcă cu corpuri neînsufleţite ale deţinuţilor unui gulag pregătită pentru plecarea
spre crematoriu

sutele în vagoane destinate animalelor şi transportate către aceste lagăre fără a li se

asigura măcar apa potabilă. Mai mult ca atât, li se dădea peşte sărat, pe care nu-l puteau
refuza din cauza malnutriţiei, ca mai apoi apa potabilă să lipsească. Aceşti oameni mureau în
număr enorm de mare pe drumul către lagărele de concentrare. Corpurile lor neînsufleţite
erau aruncate peste bord, fiind lăsate spre descompunere.

Un gulag nazist

Pe lângă violenţa criminală, ca trăsătură similară esenţială a acestor două regimuri,

trebuie analizat şi alt aspect al sincronicităţii lor în pregătirea către un război de talie
mondială. Deşi la 23 august 1939 Uniunea Sovietică şi Germania semnează pactul
Ribbentrop-Molotov, prin care se convenea la o păstrare a păcii dintre aceste două state, dar
şi la o împărţire a zonelor de influenţă, pregătirile de război demarează din plin în ambele
tabere. Totuşi, la 22 iunie 1941, Uniunea Sovietică este luată prin suprindere de forţele
germane care o invadează.
După sfârşirea războiului şi distrugerea fascismului ca sistem de guvernare,
comunismul a avut a se confrunta ideologic cu societatea occidentală democratică în ceea ce
a fost numit „Război Rece”. Această perioadă durează până în anii ’80 ai secolului XX, şi
este marcată după o goană nemaîntâlnită a înarmării. De mai multe ori omenirea a fost la un
pas de a declanşa războiul nuclear (criza din 1962, spre exemplu). Perioada ia sfârşit odată cu
venirea la putere a lui Gorbaciov în URSS şi a instituirii unor reforme cu caracteri
democratic, iar mai apoi a prăbuşirii URSS.
Aceste regimuri au fost la fel de crude atât în Germania şi Uniunea Sovietică, cât şi în
alte state în care erau instituite – Italia, China sau Koreea. Au fost nişte fenomene macabre şi
tragice ale secolului XX.
Comunismul mai există şi azi în unele state ale lumii, cum ar fi Koreea de Nord,
China, Cuba. În aceste state nu sunt recunoscute şi respectate valori de bază ale umanităţii, ca
libertatea de expresie, de liberă asociere, iar uneori chiar dreptul la viaţă. Şi Republica
Moldova riscă să intre în rândul acestor state, dat fiind faptul că are la guvernare un partid ce
se întitulează Comunist. Sperăm că votul exprimat de cetăţenii ei pentru acest partid nu e
decât o răbufnire a unor nostalgii după nişte vremuri dictatoriale, atunci când individul era

Pagina 7 din 9
 Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

important doar în grup, singur fiind absolvit de orice responsabilitate faţă de dirijarea vieţii
sale. Poziţia sa geografică, apropierea nemijlocită faţă de spaţiul cultural european nu va
permite

Pagina 8 din 9
 Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

pentru prea mult timp existenţa unei predispuneri psihologice favorabile unui sistem
de guvernare comunist a populaţiei de aici.
Sperăm că aceste două sisteme odioase – fascismul şi comunismul vor constitui doar
două file tragice, dar trecute ale istoriei omenirii. Nici o explicaţie şi nici o scuză nu poate fi
valabilă pentru a motiva existenţa lor.

Pagina 9 din 9