GRUPA I – Categoria I

1. Care sunt condiţiile de lucru ce trebuie asigurate comisiei de

inventariere anualã a elementelor de activ capitaluri proprii şi datorii,
potrivit normelor în domeniu?
Răspuns:

Conform OMFP 2869/2009publicat in MO704/20.10.2009 în vederea

bunei desfăsurări a operatiunilor de inventariere, administratorii,
ordonatorii de credite si alte persoane care au obligatia gestionării
patrimoniului trebuie să ia măsuri necesare pentru crearea conditiilor
corespunzătoare de lucru comisiei de inventariere, prin:
a) organizarea depozitării valorilor materiale grupate pe sorto-tipo-
dimensiuni, codificarea acestora si intocmirea etichetelor de raft;
b) tinerea la zi a evidentyei tehnico-operative la gestiunile de valori
materiale si a celei contabile si efectuarea lunară a confruntării datelor
dintre aceste evidente;
c) participarea la lucrările de inventariere a întregii comisii de
inventariere;
d) asigurarea personalului necesar pentru manipularea valorilor materiale
care se inventariază, respectiv pentru sortare, asezare, cântărire,
măsurare, numărare etc.;
e) asigurarea participăriila identificare bunurilor inventariate (calitate,
sort, pret etc.) a unor persoane competente din unitate sau din afara
acesteia, la solicitarea responsabilului comisiei de inventariere, care au
obligatia de a semna listele de inventariere pentru atestarea datelor
înscrise;
f) dotarea gestiunii cu aparate si instrumente adecvate si în număr
suficient pentru măsurare, cântărire etc., cu mijloace de identificare
(cataloage, mostre, sonde etc.), precum si cu formularele si rechizitele
necesare;
g) dotarea comisiei de inventariere cu mijloace tehnice de calcul si de
sigilare a spatiilor inventariate;
h) dotarea gestiunilor (magazine, depozite etc.) cu doua rânduri de
încuietori diferite.

1
După primirea deciziei scrise, responsabilul comisiei de inventariere,
ridică, sub semnătura directorului economic, a contabilului sef sau a altei
persoane numite să îndeplinească această functie, listele de inventariere,
vizate si parafate de către acesta, după care comisia se prezintă la sediul
gestiunii care urmează a fi inventariată în vederea efectuării inventarierii
fizice.
Principalele măsuri organizatorice care trebuie luate de către comisia de
inventariere sunt următoarele:
a) Înainte de începerea operatiunii de inventariere, se ia de la gestionarul
răspunzător de gestiunea valorilor materiale o declaratie scrisă din care
să rezulte dacă:
- gestionează valori materiale si în alte locuri de depozitare;
- în afara valorilor materiale ale unitătii patrimoniale respective,
are în gestiune si altele apartinând tertilor, primite cu sau fără
documente;
- are plusuri sau lipsuri în gestiune despre a căror cantitate sau
valoare are cunostintă;
- are valori materiale nereceptionate sau care trebuie expediate
(livrate), pentru care s-au întocmit documentele aferente;
- a primit sau a eliberat valori materiale fără docmentele legale;
- detine numerar sau alte hârtii de valoare rezultate din vânzarea
bunurilor aflate în gestiunea sa;
- are documente de primire-eliberare care au fost operate în
evidenta gestiunii sau care nu au fost predate la contabilitate.
De asemenea gestionarul va mentiona în declaratia scrisă felul, numărul si
data ultimului document de intrare si de iesire a bunurilor în/din gestiune.
Declaratia se datează si se semnează de către gestionarul răspunzător de
gesiunea valorilor materiale si de către comisia de inventariere care atestă
că a fost dată în prezenta sa.
b) Să identifice toate locurile (încăperile) în care există valori materiale
care urmează a fi inventariate.
c) Să asigure îchiderea si sigilarea, în prezenta gestionarului, ori de câte
ori se întrerup operatiunile de inventariere si se părăseste gestiunea.
Dacă valorile materiale supuse inventarierii, gestionate de către o singură
persoană, sunt depozitate în locuri diferite sau când gestiunea are mai
multe căi de acces, membrii comisiei care efectuează inventarierea trebuie
să sigileze toate aceste locuri si căile lor de acces, cu exceptia locului în
care a început inventarierea, care se sigilează doar în cazul când
inventarierea nu se termină într-o singură zi. La reluarea lucrărilor se
verifică dacă sigiliul este intact; în caz contrar, acest fapt se va consemna

2
într-un proces verbal a desigilare, care se semnează de către comisia de
inventariere si de către gestionar, luându-se măsuri corespunzătoare.
Documentele întocmite de comisia de inventariere rămân în cadrul
gesiunii inventariate, în fisete, casete, dulapuri etc., încuiate si sigilate.
Sigiliul se păstrează, pe durata inventarieri, de către responsabilul
comisiei de inventariere.
d) Să bareze si să semneze, la ultima operatiune, fisele de magazie,
mentionând data la care s-au inventariat valorile materiale, să vizeze
documentele care privesc intrări sau iesiri de valori materiale, existente
în gestiune, dar inînregistrate, să dispună înregistrarea acestora în
fisele de magazie si predarea lor la contabilitate, astfel încât situatia
scriptică a gestiunii să reflecte realitatea. Unitătile de desfacere cu
amănuntul care folosesc metoda global-valorică trebuie să asigure
întocmirea de către gestionar, înainte de începerea inventarierii, a
raportului de gestiune în care să se înscrie valoarea tuturor
documentelor de intrare si de iesire a mărfurilor, precum si cele
privind numerarul depus la casierie, întocmite până în momentul
începerii inventarierii, precum si depunerea
e) acestuiraport la contabilitate.
f) Să verifice numerarul din casă si să stabilească suma incasărilor din
ziua curentă, solicitând întocmirea monetarului (la gestiune cu vânzare
cu amănuntul) si depunerea numerarului la casieria untătii (acolo unde
este cazul) si le păstrează în sigurantă.
g) Să controleze dacă toate instrumentele si aparatele de măsură sau de
cântărire au fost verificate si dacă sunt în bună stare de functionare.
În cazul în care gestionarul lipseste, comisia de inventariere aplică sigiliul
si comunică aceasta conducerii unitătii patrimoniale. Conducerea unitătii
are obligatia să înstiinteze imediat în scris gestionarul despre inventarierea
care trebuie să se efectueze, indicând locul, ziua si ora fixate pentru
începerea lucrărilor.
Dacă gestionarul sau reprezentantul său legal nu se prezintă la locul, data
si ora fixate, inventarierea se efectuează de către comisia de inventariere
în prezenta altei persoane, numită prin decizie scrisă, care să-l reprezintă
pe gestionar.
Pentru desfăsurarea corespunzătoare a inventarierii este indicat, dacă este
posibil, să se sisteze operatiunile de predare-primire a bunurilor supuse
inventarierii, luându-se din timp măsurile corespunzătoare pentru a nu se
stânjeni procesul normal de livrare sau de primire a bunurilor.
Dacă operatiunile de predare-primire a bunurilor nu pot fi suspendate se
prevede crearea unei zone-tampon în care să se depoziteze bunurile
3
 primite în timpul inventarierii sau să permită expedieri la clienti, iar
operatiunile respective se vor efectua numai în prezenta comisiei de
inventariere, care va mentiona pe documentele respective “primit sau
eliberat în timpul inventarierii”, după caz, cu evitarea inventarierii duble
sau a omisiunilor. Pe toata durata inventarierii, programul si perioada
inventarierii vor fi afisate la loc vizibil.

2. Cum se înregistreazã urmãtoarele operaţii în contabilitatea unei firme

prestatoare de servicii:
a) se executã lucrãri în favoarea terţilor la tariful facturat de 50.000 lei,
TVA 19%;
b) 50% din valoarea facturatã se deconteazã cu filã CEC;
c) 30% din valoarea facturatã se deconteazã cu efect comercial onorat la
scadenţã;
d) 20% din valoarea facturatã se deconteazã cu numerar încasat înainte
de data stabilitã pentru decontare, cu scont acordat de 5%.

Răspuns:
a) Lucrări în favoarea tertilor:

4111 = % 59.500 lei

704 50.000 lei
4427 9.500 lei

b) Decontarea cu filă cec: 50% x 59.500 lei = 29.750 lei

5112 = 4111 29.750 lei

c) Decontarea cu efect comercial onorat la scadență: 30% x 59.500 lei =
17.850 lei;
413 = 4111 17850 lei

d) Decontarea cu numerar: 20% x 59.500 lei = 11.900 lei;

Scont = 5% x 11.900 = 595 lei

4
 TVA aferentă scontului: 595 lei x 19% = 113,05 lei
% = 4111 11.900 lei
667 595 lei
4427 113,05 lei
5311 11.191,95 lei

3. Cum se vor înregistra urmãtoarele operaţii economice privind ieşirea

din gestiune a unor imobilizãri corporale în contabilitatea unei societãţi
comerciale:
a) un aparat de mãsurã şi control constatat lipsã la inventariere în
valoare de 30.000 lei şi amortizat 20% este scos din evidenţã, cunoscând cã
activul respectiv este imputat unui salariat al unitãţii la nivelul valorii
contabile nete, TVA 19%, cu reţinerea din salariu
a debitului;
b) se transmite unui terţ, cu titlu gratuit, un utilaj a cãrui valoare
contabilã este de 40.000 lei, amortizat 90%.
Rezolvare:
a) Lipsa la inventar a aparatului de măsură amortizat: 20% x 30.000 lei =
6.000 lei:
% = 2131 30.000 lei
2813 6.000 lei
6583 24.000 lei

b) Imputarea la valoarea netă de 24.000 lei:

4282 = % 28.560 lei
7581 24.000 lei
4427 4.560 lei
si
421 = 4282 28.560 lei
c) Donatia unui utilaj amortizat: 90% x 40.000 lei =36.000 lei

5
 % = 2131 40.000 lei
2813 36.000 lei
6582 4.000 lei

Dacă s-a depăsit cota admisă pentru donatii se va înregistra si TVA, pe baza
formulei:

635 = 4427

4. În contabilitatea unui agent economic ce comercializeazã mãrfuri se

vor înregistra operaţiile de mai jos, în condiţiile utilizãrii preţului
prestabilit:
a) recepţionarea mãrfurilor cumpãrate la preţul facturat de furnizor de
10.000 lei, TVA 19%. Preţul standard aferent este de 9.000 lei;
b) cheltuielile de transport-aprovizionare sunt de 1.000 lei, TVA 19%, şi
decontare dintr-un avans de trezorerie;
c) vânzarea a jumãtate din mãrfurile achiziţionate, cu decontare
ulterioarã, cunoscând cã preţul negociat este cu 20% mai mare decât preţul
standard aferent;
d) descãrcarea gestiunii pentru mãrfurile vândute;
e) repartizarea diferenţelor de preţ aferente mãrfurilor vândute în baza
coeficientului de repartizare determinat în acest sens.
Cum se înregistreazã în contabilitate aceste operaţii?
Răspuns:
a) Factura:
• Pret de cumpărare 10.000 lei
+ TVA (19% x 10.000 lei) 1.900 lei
= Total factura 11.900 lei

Cost standard = 9.000 lei

6
 % = 401 11.900 lei
371 9.000 lei
4426 1.900 lei
378 1.000 lei

b) Cheltuieli de transport decontate dintr-un avans de trezorerie:

% = 542 1.190 lei
378 1.000 lei
4426 190 lei

c) Cost standard aferent mărfurilor vîndute = 9.000 lei x 50% = 4.500 lei
Pret de vănzare = 4.500 lei + 4.500 lei x 20% = 5.400 lei
4111 = % 6.426 lei
707 5.400 lei
4427 1.026 lei

d) Descărcarea gestiunii pentru costul standard: 9.000 lei x 50% = 4.500 lei

607 = 371 4.500 lei

e) Repartizarea diferenţelor de preţ :

K = Rd 378 – 2.000 lei / Rd 371 – 9.000 lei = 0,222

Diferente de pret aferente marfurilor iesite = Rd 371 – 4.500 lei x 0,222 =

1.000 lei
607 = 378 1.000 lei

7
 5. O întreprindere decide ca durata de utilizare a unui activ
achiziţionat pe 01.01.N sã fie stabilitã la 8 ani; costul de achiziţie al
imobilizãrii respective este de 100.000 lei, valoarea rezidualã 8.000 lei.
Activul va fi amortizat în sistem linear. Dupã 3 ani, conducerea
întreprinderii decide diminuarea duratei de funcţionare cu 1 an şi
reestimarea valorii reziduale la 6.000 lei.
Sã se determine cheltuiala cu amortizarea aferentã anului N+4 în
conformitate cu prevederile normei IAS 16 „Imobilizãri corporale”.

Răspuns:

Valoarea amortizabilă a activului = 100.000 – 8.000 = 92.000 lei

Amortizarea anuală în N = 92.000/8 = 11.500 lei
Amortizarea cumulată după 3 ani = 11.500 x 3 =34.500 lei
Valoarea rămasă de amortizat = 100.000- 34.500 – 6.000 = 59.500 lei
Amortizarea anuală în anul N + 4 = 59.500/4 = 14.875 lei

GRUPA I – Categoria XI

8
 1. Se subscrie societatea SC ALFA SA, prin subscrierea si varsarea
sumei 5.000 lei, in numerar.
Răspuns:
a) Se subscrie capitalul social:
456 = 1011 5.000
b) Primire aport
5311 = 456 5.000
c) Virarea capitalului social din nevărsat în vărsat.
1011 = 1012 5.000

2. Se constituie societatea in nume colectiv cu 3 asociati: A, B, C cu un

capital de 3.000 lei, format din 30 parti sociale a 100 lei partea:
- asociatul A detine 10 parti sociale in valoare de 1.000 lei,
- asociatul B detine 5 parti sociale in valoare de 500 lei, - asociatul C
detine 15 parti sociale in valoare de 1.50 lei.
Structura aporturilor este:
A – face aport in numerar de 1.000 lei, din care varsa 700 lei la
constituire, iar restul la data scadenta a contractului;
B – face aport in numerar de 500 lei si-l varsa integral la constituire;
C – face aporturi de active si pasive de la societatea sa proprie (la
societatile in nume colectiv asociatii pot aporta si creantele personale), a
carui situatie contabila este:
- un utilaj de 1.300 lei. Amortizat de 300 lei;
- un stoc de marfuri 500 lei;
- creante asupra clientilor de 280 lei, cu provizioanele aferente de 130
lei;
- lichiditati in caserie de 250 lei;
- datorii la furnizori de 400 lei;
Cheltuielile de constituire ale societatii sunt de 150 lei, achitate prin
banca.

Răspuns:
9
 a) Subscriere cap.soc.:

% = 1011 3000 (30 parti*100lei)

456.A 1000
456.B 500
456.C 1500

b) Aport cap. soc. pentru asociat A:

5121 = 456.A 700
c) Trecerea cap. soc nevarsat la cel varsat:
1011 = 1012 700
d) Aport cap. soc pentru asociat A, ulterior constituirii:
5121 = 456.A 300
e) Regularizarea constituirii de capitaluri:
1011 = 1012 300
f) Aport asociat B:
5121 = 456.B 500
g) Regularizare constit. de capitaluri:
1011 = 1012 500
h) Aport cap. soc pentru asociat C:
- preluare active:
% = 456.C 2030
2131 1000 (1300-300 (valoare
neamortizata))
371 500
411 280
5311 250
- preluare pasive:
456.C = % 530
491 130
401 400
i) regularizare conturi de capitaluri:
1011 = 1012 1500
j) inreg.cheltuieli de constituire:
201 = 404 150

k) plata cheltuieli de constituire:

404 = 5121 150
3. La SC “CLASICIOR” SA se majoreaza capitalul social prin
incorporarea:

10
- profitului de la finele exercitiului incheiat cu 500 lei;
- profitului net din exercitiile precedente cu 1.500 lei;
- alte rezerve 2.000 lei;
- de prime legate de capital 700 lei;
- de rezerve din reevaluare in plus 300 lei.

Răspuns:
- profitului de la finele exercitiului incheiat cu 500 lei
456 = 1012 500 lei

- profitului net din exercitiile precedente cu 1500 lei

117 = 1012 1500 lei

-alte rezerve 2000 lei

1068 = 1012 2000 lei

-de prime legate de capital 700 lei

104 = 1012 700 lei
-de rezerve din reevaluare in plus 300 lei

105 = 1065 300 lei

1065 = 1012 300 lei

4. La SC “GAMA” SA cu ocazia depunerii aporturilor in natura,

valoarea titlurilor depuse este de 12.000 lei, pentru valoarea nominala a
actiunilor subscrise de 10.000 lei.
Primele de aport constituite au urmatoarele destinatii:
- 600 lei pentru acoperirea cheltuielilor de constituire;
- 400 lei pentru constituirea de rezerve;
- 1.000 lei pentru cresterea capitalului social.
Răspuns:

11
 - Subscriere cap.soc.:

456 = % 12.000 lei

1011 10.000 lei
1043 2.000 lei
- Varsare cap. soc.
265 = 456 12.000 lei
- Trecerea cap. soc nevarsat la cel varsat:
1011 = 1012 10.000 lei

- constituirea de rezerve
1043 = 106 400 lei

- inregistrare crestere cap. soc.

1043 = 1012 1000 lei

5. SC AGROMEC SA realizeaza prin efort propriu o plantatie de

protectie, ocazionandu-se urmatoarele cheltuieli:
- consum de material de plantat 1200 lei
- salarii 1000 lei
- CAS 19,75%, CFS 2,5%, CASS 7%
Plantatia are o durata de functionare de 7 ani, cu 5 ani scutita de
amortizare, fiind recuperate in luna martie 2006. Amortizarea plantatiei: 7
ani – 5 ani (scutita) = 2 ani. Dupa ce este complet amortizata se scoate din
evidenta, in martie 2008.

Răspuns:
- consum de material de plantat
601 = 301 1200 lei

- salarii
641 = 421 1000 lei

- CAS 19,75%, CFS 2,5%, CASS 7%

12
 6451 = 4311 197.50 lei

6453 = 4371 25 lei

6452 = 4313 70 lei

- receptionam plantatia : 1200+1000+197.5+70+25 =2492.50 lei

2134 = 722 2492.50 lei

- norma lunara amortizare = 2492.50 lei / 24 luni = 103.85 lei
- inregistrare amortizare la 31.12.2006
6813 = 2813 934.69 lei ( 9 luni * 103.85 )

- inregistrare amortizare la 31.12.2007

6813 = 2813 1246.25 lei ( 12 luni * 103.85 )

- inregistrare amortizare la 31.03.2008

6813 = 2813 311.56 lei ( 3 luni * 103.85 )

- scoaterea din gestiune

2813 = 2134 2492.50 lei

GRUPA II – Categoria II

13
 1. Explicati termenii de previziuni si proiectii in audit.

Răspuns:
Standardul nr. 3400 stabileste procedurile si principiile fundamentale cat
si modalitatile de aplicare a acestora in cazul misiunilor de examinare asupra
unor informatii financiare previzionale cuprinzand atat previziuni (cele bazate
pe cele mai plauzibile ipoteze) cat si proiectii bazate pe ipoteze teoretice).
Previziunile-sunt informaţii financiare previzionale elaborate pe baza de
ipoteze referitoare la evenimente viitoare (ipotezele sau estimările cele mai
plauzibile) pe care conteaza conducerea societatii si in functie de care aceasta a
stabilit actiunile intreprinse pentru pregatirea acestor informatii.

Proiectiile sunt informatii financiare prospective bazate pe:

- ipoteze privind evenimente viitoare si actiuni ale conducerii care se pot
produce sau nu, de exemplu, demararea unei noi activitati sau schimbarea
radicala a activitatilor prezente ale intreprinderii;
- combinarea estimarilor celor mai plauzibile si a ipotezelor.
In ceea ce priveste informatiile previzionale si pe cele stabilite prin
proiectii, auditorul nu va fi in masura sa emita o opinie in ceea ce priveste
realizarea concluziilor reesite din informatiile financiare de orice natura.
Totusi auditorul va emite o opinie asupra caracterului rezonabil al
ipotezelor retinute de catre conducere dar aceasta opinie nu poate avea decat un
nivel de asigurare moderat.
Inainte de acceptarea unei misiuni de examen a informatiei financiare
previzionale auditorul va tine seama de:
a) Ce utilizare urmeaza sa aiba aceste informatii;
b) Desinatia informatiilor;
c) Natura ipotezelor, a estimarilor celor mai plauzibile sau a ipotezelor
teoretice;
d) Perioada acoperita de aceste informatii.
Auditorul nu trebuie sa accepte o misiune sau sa nu o continuie atunci cand
este evident ca
ipotezele nu sunt reale sau cand informatiile financiare previzionale nu vor fi
adecvate scopurilor pentru care acestea au fost pregatite.
Auditorul si clientul trebuie sa convina termenii misiunii. Este in interesul
ambelor parti sa existe un contract cu clauze cat mai clare pentru a preveni orice
neintelegere.

2. Cum explicati necesitatea unui Cod etic in audit?

14
 Răspuns:
Necesitatea Codului constă în :
1. necesitatea garantării unei calităţi optime a serviciilor;
2. conservarea încrederii publicului în profesie;
3. asigurarea protecţiei, atăt a profesionistului contabil căt şi a terţilor
beneficiari sau utilizatori ai serviciilor acestuia;
4. confirmarea de autoritate a lucrărilor effectuate de profesioniştii contabili;
5. necesitatea asigurării apărării onoarei şi independenţei profesionistului
contabil şi a organismului din care face parte.

Principiile codului etic sunt:

a) Integritatea si obiectivitatea
b) Competenta profesionala
c) Confidentialitatea
d) Independent

3. Explicati principiul confidentialitatii in audit.

Răspuns:
Confidenţialitatea presupune că profesionistul contabil trebuie să respecte
confidenţialitatea informaţiilor obţinute în timpul misiunilor sale şi nu
trebuie să le utilizeze sau să le divulge fără autorizare scrisa, în afară de
cazurile cănd obligaţia divulgării e prevăzută prin lege sau norme
regulamentare. Această obligaţie se aplică şi după terminarea relaţiilor între
profesionist şi clientul sau angajatorul său.

4. Protejarea independentei prin masuri interne cabinetului.

15
 Răspuns:
Astfel de măsuri constau în:
- importanţa independenţei acordată de conducerea cabinetului/societăţii şi
modalitatea de implicare a membrilor echipelor de profesionişti contabili în
audit;
- politici şi proceduri de implementare şi monitorizare a controlului calităţii
nivelului de asigurare al angajamentului cu clientul;
- politici de independenţă privind identificarea ameninţărilor la adresa
independenţei, evaluarea importanţei acestor ameninţări şi identificarea
măsurilor de protejare;
- politici interne şi proceduri de supraveghere a respectării aplicării politicilor şi
procedurilor privind independenţa;
- politici şi proceduri care să permită identificarea intereselor sau relaţiilor dintre
cabinete/societăţi şi membrii acestora cu clienţii;
- politici şi proceduri privind monitorizarea evitării obţinerii veniturilor
cabinetului/societăţii de la un singur client;
- modalitatea de folosire a diferiţilor parteneri şi echipe pentru prestarea unor
servicii profesionale care reprezintă părţi dintr-un contract încheiat cu un client;
- politici şi proceduri care să interzică membrilor cabinetului/societăţii şi altor
persoane, care nu fac parte din echipa de audit şi servicii conexe, să influenţeze
rezultatul nivelului de asigurare angajat;
- comunicarea sincronizată a politicilor şi procedurilor cabinetului/societăţii,
inclusiv orice schimbări ale acestora, tuturor colaboratorilor şi angajaţilor,
incluzând instruirea corespunzatoare şi formarea lor continuă;
- desemnarea unui membru cu experienţă al managementului
cabinetului/societăţii drept delegat responsabil pentru supravegherea functionării
adecvate a sistemului de protejare a independenţei;
- mijloace de a informa partenerii şi personalul de conducere al clienţilor şi al
entităţilor lor raportoare că trebuie să rămână independenţi faţă de
cabinetul/societatea prestatoare de servicii profesionale;
- un mecanism disciplinar, pentru a asigura conformarea cu politicile şi
procedurile stabilite;
- politici şi proceduri pentru a însărcina colaboratorii şi angajaţii
cabinetului/societăţii să comunice nivelurilor superioare orice chestiune privind
16
independenţa şi obiectivitatea care îi preocupă; acestea include şi informarea
membrilor cabinetului/societăţii asupra procedurilor deschise împotriva lor;
- includerea suplimentară în echipă a unui profesionist contabil care să
supravegheze lucrările efectuate sau pentru a da recomandările necesare cerute.
Această persoană ar putea fi angajată din afara cabinetului/societăţii/grupului
sau să fie cineva din interiorul lor, care nu a fost membru al echipei de audit şi
servicii conexe;
- consultarea unei terţe persoane, cum ar fi un comitet de administratori
independenţi, un organism profesional de reglementare sau un alt profesionist
contabil;
- rotirea personalului cu funcţii de conducere;
- comentarea problemelor privind independenţa cu comitetul de audit sau cu alte
persoane din conducerea clientului;
- elucidarea, cu comitetul de audit sau cu alte persoane din conducerea
clientului, a naturii serviciilor prestate şi a mărimilor onorariilor percepute;
- politici şi proceduri care să protejeze membrii echipelor de audit şi servicii
conexe să nu ia decizii manageriale sau să-şi asume responsabilităţi care, de
drept, revin clientului;
- implicarea altui cabinet/societate pentru a realiza sau a realiza din nou o parte
din nivelul de asigurare al angajamentului;
- implicarea altui cabinet/societate pentru realizarea din nou a serviciilor care nu
necesită un nivel de asigurare acordat clientului, în măsura în care acesta îşi
asumă responsabilitatea serviciilor prestate;
- eliminarea unei persoane din echipa de audit şi servicii conexe, când are
participări financiare personale care pot crea o ameninţare la adresa
independenţei.
Când măsurile de protejare a independenţei, arătate mai înainte, sunt insuficiente
pentru a elimina sau reduce la un nivel acceptabil ameninţările la adresa
independenţei sau când cabinetul/societatea consideră necesar să nu elimine
activităţile, situaţiile sau interesele care creează ameninţarea, atunci singura
măsură utilă va fi aceea de a refuza contractul privind acordarea nivelului de
asigurare angajat sau de a se retrage din acest contract.

Principiul independentei se aplica tuturor profesionistilor contabili in

practica libera, indiferent de natura serviciului prestat. In cazul executarii unei
misiuni de audit independenta devine cea mai sigura garantie ca profesionistul
contabil si-a îndeplinit misiunea in conditii de integritate si cu obiectivitate.
17
 Componentele fundamentale ale independentei sunt: independenta de
spirit (rationamentul profesional) si independenta in aparenta
(comportamental).
Membrii echipei de profesionisti contabili in audit au responsabilitatea de
a ramane independenti luand in considerare conditiile in care isi desfasoara
activitatea si amenintarile la adresa independentei si sa ia masurile pentru a
elimina aceste amenintari sau sa le aduca la un nivel acceptabil.
Masurile care trebuiesc luate pentru protejarea independentei:
1) Masuri de protejare a independentei dispuse de legislatie sau de catre
organismul profesional;
2) Masuri de protejare a independentei stabilite in cadrul contractului
incheiat cu clientul;
3) Masuri de protejare a independentei stabilite in interiorul propriei
procedure.

GRUPA II – Categoria IV

18
 1. Cand se doreste determinarea valorii actuale a bunurilor dintr-
o intreprindere, se urmareste :
a) Actualizarea valorii bunurilor la inflatie ;
b) Corectarea tuturor distorsiunilor dintre valoarea contabila si
valoarea economica a bunurilor;
c) Corectarea valorii contabile cu inflatia si cu influentele din
modificarea raportului de schimb leu/dolar.

Răspuns:

b) Corectarea tuturor distorsiunilor dintre valoarea contabila si

valoarea economica a bunurilor;

Care este valoarea activului net corijat al unei intreprinderi

2.
care, dupa reevaluarea bunurilor, prezinta urmatoarea situatie
patrimoniala : capital social 3.000.000; imobilizari 8.000.000; stocuri
20.000.000; creante 15.000.000; rezerve 500.000; profit 1.000.000; diferente
din reevaluare 14.000.000; disponibilitati 500.000; obligatii nefinanciare
25.000.000; instalatii luate cu chirie 10.000.000 :
a) 43.500.000;
b) 18.500.000;
c) 28.500.000.
Răspuns:

a) ANC = Capital propriu+ Diferente din reevaluare (metoda aditiva)

= (3.000.000+500.000+1.000.000)+14.000.000=18.500.000
b) ANC = Total Activ reevaluat corijat - Total datorii (metoda
substractiva)
19
=(8.000.000+20.000.000+15.000.000+disponibilitati 500.000 ) - 25.000.000

=18.500.000

3. Cum se determina si ce semnificatie au fluxurile de trezorerie in

evaluarea unei intreprinderi ?
Răspuns:
Fluxurile de trezorerie sunt acele profituri ale intreprinderii care sunt
disponibile tuturor actionarilor avand in vedere prevederile Legii 31/1990
privind restrictiile de distribuire.
Fluxurile de trezorerie reprezinta profiturile intreprinderii dupa scaderea
cheltuielilor si impozitelor pe imobilizari, dar inaintea dobanzii.
Fluxurile de trezorerie se stabilesc atat pentru activitatea de exploatare cat
si pentru activitatea de investitii si pentru finantare.
Fluxurile provenite din activitatea de exploatare sunt generate de venituri
din societate precum si alte activitati care nu sunt activitati de finantare sau
investitii.

Fluxurile din activitatea de exploatare au in vedere:

1) Incasari de numerar din activitati de vanzare de bunuri, prestari de
servicii, comisioane
2) Plati in numerar efectuate catre furnizori de bunuri si prestari de servicii
3) Plati in numerar efectuate catre angajati
4) Plati in numerar de impozite si taxe
5) Incasari si plati in numerar provenite din contracte incheiate in scopuri de
plasament sau tranzactionate
6) Incasari si plati generate de vanzarea si cumpararea titlurilor de plasament
7) Avansuri acordate in numerar.

Activitatea de investitii consta in achizitionarea sau cedarea de active

imobilizate si de alte active astfel:
1) Plati in numerar pentru achizitionarea, cumpararea de active imobilizate
2) Incasarile in numerar din vanzarea activelor imobilizate
3) Avansurile in numerar
4) Incasarea in numerar din rambursarea avansurilor.

Activitatea de finantare vizeaza constituirea si rambursarea resurselor de

finantare pe termen lung astfel:
1) Incasarea de numerar din emisiunea de obligatiuni

20
2) Plati in numerar efectuate catre actionari pentru a rascumpara actiunile
societatii
3) Rambursari in numerar ale unor sume imprumutate sau cele aferente unui
contract de leasing financiar

Determinarea fluxurilor de trezorerie se face prin:

a) Metoda directa
b) Metoda indirecta

a)Metoda directa
A) Fluxuri provenite din activitatea de exploatare
+ incasari de la client
- Plati catre furnizori
- Plati catre angajati
- Dobanzi platite legate de exploatare
- Plati impozite
-
B) Fluxuri de investitii
- Plati achizitii terenuri
- Plati achizitii utliaje
+ incasari vanzari echipamente
+ incasari din dividende

C) Fluxuri de finantare
+ venituri din emisiuni actiuni
+incasare imprumuturi pe termen lung
- Plati catre actionari

Fluxuri de trezorerie = A + B + C

b) Metoda indirecta

Profit brut
+ descresterea clientilor
- Descresterea furnizorilor
+ cresterea stocurilor
+ cheltuieli privind dobanzile
- Dobanzi platite
- Plati privind impozitul pe profit
+ amortizare
+ provizioane

21
GRUPA II – Categoria V

1. Patru societati comerciale A, B, C, D hotarasc sa fuzioneze intr-

o societate noua E cu un capital social de 24.000 lei. Consiliul de
administratie hotaraste ca pentru consemnarea fuziunii si pentru
acoperirea cheltuielilor legate de efectuarea operatiei de fuziune taxa de
participatie, de fuziune, sa fie de 5% din valoarea capitalului social
aportat.
24.000 x 5% = 1.200 lei
Calculul primelor de fuziune este :
A : 10.000 x 5% = 500 lei – prima
B : 8.000 x 5% = 400 lei – prima
C : 5.000 x 5% = 250 lei – prima
D : 1.000 x 5% = 50 lei - prima
TOTAL 24.000 1.200 lei – prima
Sa se efectueze inregistrari in contabilitatea societatii E.

Raspuns:

Decontari cu asociatii = % 24.000

Capital social 22.800

Din care A 9.500

22
 B 7.600

C 4.750

D 950

Prima de fuziune 1.200

Din care A 500

B 400

C 250

D 50

2. SC GAMA SA participa cu o cladire administrativa la capitalul

social al SC OMEGA SA, care este o societate in afara grupului,
cunoscandu-se urmatoarele date :
- Valoarea cladirii 10.000 lei
- Amortizarea cladirii 4.000 lei
- Valoarea de aport 6.000 lei
- Valoarea nominala a actiunilor emise de SC OMEGA SA
5.000 lei
- Pretul de vanzare a actiunilor 7.000
lei
Sa se faca inregistrarile in contabilitatea ambelor societati.

Inregistrari la S.C. GAMA S.A.:

- Aportul societatii GAMA la capitalul societatii Omega:

Decontari cu asociatii = Cladire 6.000 lei valoare aport
23
 - are loc operatiunea de iesire din evidenta a valorii amortizate a
cladirii :
Amortizare = Cladire 4.000 lei pt valoarea amortizata
- GAMA S.A. primeste actiuni la OMEGA in valoare de 6.000 lei
prin varsarea in natura a capitalului (cladire).
-
Inregistrari la S.C. OMEGA S.A.
- Preia cladirea de la GAMA ca aport la capitalul social:
Cladire = Decontari cu asociatii 5.000 lei valoare nominala
Cladire = Prima de aport (cont 1043) 1.000 lei

- Subscriere Majorare capital social la valoare nominala in urma

aportului in natura cladire:
Decontari cu asociatii = Capital social subscris nevarsat 5.000 lei
(la valoarea nominala)
Decontari cu asociatii = Prime de emisiune (cont 1041) 1.000 lei
Capital social subscris nevarsat = Capital social subscris varsat 5.000 lei
Pretul de vanzare a actiunilor 7.000 lei:
Debitori = Actiuni 5.000 lei
Debitori = Prime de capital 2.000 lei
Banca = Debitori 7.000 lei (incasarea)
Capital social varsat = Actiuni 5.000 lei

24
GRUPA II – Categoria X
25
 1.Proceduri privind utilizarea documentelor financiar contabile
reglementate de OMFP 3512/2008.

Răspuns:
Societatile comerciale, societatile/companiile nationale, regiile autonome,
institutele nationale de cercetare-dezvoltare, societatile cooperatiste si celelalte
persoane juridice, institutiile publice, asociatiile si celelalte persoane juridice cu
si fara scop patrimonial, precum si persoanele fizice care desfasoara activitati
producatoare de venituri, subunitatile fara personalitate juridica, cu sediul in
strainatate sau in Romania, prevazute in Legea contabilitatii nr. 82/1991,
republicata, consemneaza operatiunile economico-financiare, in momentul
efectuarii lor, in documente justificative, pe baza carora se fac inregistrari in
contabilitate (jurnale, fise si alte documente contabile, dupa caz).
Documentele care stau la baza inregistrarilor in contabilitate dobandesc
calitatea de document justificativ in conditiile in care furnizeaza toate
informatiile prevazute de normele legale in vigoare, si anume:

- denumirea documentului justificativ;

- denumirea/numele si prenumele si, dupa caz, sediul/adresa persoanei
juridice/fizice care intocmeste documentul;
- numarul documentului si data intocmirii acestuia;
- mentionarea partilor care participa la efectuarea operatiunii economico-
financiare (cand este cazul);
- continutul operatiunii economico-financiare si, atunci cand este necesar,
temeiul legal al efectuarii acesteia;
- datele cantitative si valorice aferente operatiunii economico-financiare
efectuate, dupa caz;
- numele si prenumele, precum si semnaturile persoanelor care raspund de
efectuarea operatiunii economico-financiare, ale persoanelor cu atributii de
control financiar preventiv si ale persoanelor in drept sa aprobe operatiunile
respective, dupa caz;
- alte elemente menite sa asigure consemnarea completa a operatiunilor
efectuate.
De asemenea , in cuprinsul oricarui document emis de catre o
societate comerciala trebuie sa se mentioneze si elementele prevazute de
legislatia din domeniu, respectiv:
26
- forma juridică,
- codul unic de inregistrare
- capitalul social.

Documentele justificative provenite din tranzactii/operatiuni de cumparare

a unor bunuri de la persoane fizice, pe baza de borderouri de achizitii, pot fi
inregistrate in contabilitate numai in cazul in care se face dovada intrarii
in gestiune a bunurilor respective.
Documentele care se refera la cheltuieli pentru prestari de servicii
efectuate de persoane fizice impuse pe baza de norme de venit, pentru a fi
inregistrate in contabilitate, trebuie să aiba la baza contracte sau conventii civile,
incheiate in acest scop si documentul prin care se face dovada platii, respectiv
dispozitia de plata/incasare.
Documentele contabile: jurnale, fise etc., care servesc la prelucrarea,
centralizarea si inregistrarea in contabilitate a operatiunilor consemnate in
documentele justificative, intocmite manual sau prin utilizarea sistemelor
informatice de prelucrare automata a datelor, trebuie sa cuprinda elemente cu
privire la: felul, numarul si data documentului justificativ; sumele
corespunzatoare operatiunilor efectuate; conturile sintetice si analitice debitoare
si creditoare; semnaturile pentru intocmire si verificare, dupa caz.
Documentelor in forma electronica, ce contin date privind operatiunile
economice de schimb sau vanzare de bunuri ori servicii intre persoane care emit
si primesc facturi, bonuri fiscale sau chitante în forma electronica, li se aplica
regimul juridic prevazut prin Legea nr. 260/2007 privind inregistrarea
operaţiunilor comerciale prin mijloace electronice. Facturile şi chitanţele în
formă electronică, emise fara indeplinirea conditiilor prevazute de legea mai sus
mentionata, nu au calitatea de document justificativ, in intelesul prevederilor
Legii nr. 82/1991, republicata.
Prelucrarea, centralizarea si inregistrarea in contabilitate a operatiunilor
consemnate in documentele justificative se face prin documente contabile care
trebuie sa contina:
- felul, numarul si data documentului justificativ;
- sumele corespunzatoare operatiunilor efectuate;
- conturile sintetice si analitice debitoare si creditoare;
- semnaturile pentru intocmire si verificare.

Emiterea facturilor, bonurilor fiscale si chitantelor in forma electronica se

face potrivit prevederilor Legii nr. 260 / 2007 privind nregistrarea operatiunilor
comerciale prin mijloace electronice . Nerespectarea acestor prevederi atrage
pierderea calitatii de document justificativ a acestora.
27
Pe documentele justificative se poate face c ontarea, indicandu-se simbolurile
conturilor sintetice si analitice, debitoare si creditoare, in conformitate cu planul
de conturi general aplicabil.

In contabilitate inregistrarile se fac avand la baza documente justificative iar in

cazul operatiunilor contabile pentru care nu se intocmesc documente
justificative, inregistrarile se fac pe baza de note de contabilitate care au la baza
note justificative sau note de calcul.

Stornarile se pot f ace mentionandu-se pe documentul initial numarul si data

notei de contabilitate prin care s-a efectuat stornarea operatiunii , iar in nota
de contabilitate de stornare se mentioneaza documentul, data si numarul
de ordine ale operatiunii care face obiectul stornarii.

Inregistrarile in contabilitate se fac manual sau utilizandu-se sistemele

informatice de prelucrare automata a datelor , in mod cronologic , prin
respectarea succesiunii documentelor dupa data de intocmire sau de intrare
a acestora in unitate si sistematic, in conturi sintetice si analitice, in conformitate
cu regulile stabilite pentru fiecare forma de inregistrare in contabilitate.
Corectarea inregistrarilor se face numai pe baza notelor de contabilitate
intocmite in acest scop.

Persoanele prevazute la art. 1 din Legea nr. 82/1991 pot adapta in functie
de specificul si necesitatile proprii forma registrelor de contabilitate
si formularelor financiar-contabile , cu conditia respectarii continutului de
informatii si a normelor de intocmire si utilizare a acestora.
De asemenea este obligatoriu a se asigura un sistem intern de numerotare
a formularelor financiar-contabile, astfel:
- persoanele care raspund de organizarea si conducerea contabilitatii vor
desemna, prin decizie interna scrisa, o persoana sau mai multe, dupa caz, care sa
aiba atributii privind alocarea si gestionarea numerelor aferente;
- fiecare formular va avea un numar de ordine sau o serie, dupa caz, numar sau
serie ce trebuie sa fie secvential(a), stabilit(a) de societate. In alocarea numerelor
se va tine cont de structura organizatorica , respectiv gestiuni, puncte de lucru,
sucursale etc.;
- persoanele prevazute la art. 1 din Legea nr. 82/1991, republicata, vor emite
proceduri proprii de stabilire si/sau alocare de numere ori serii, dupa caz,
prin care se va mentiona, pentr fiecare exercitiu financiar, care este numarul
sau seria de la care se emite primul document.

GRUPA III – Categoria III

28
 1. Ce intelegeti prin competenta expertului contabil ?
Răspuns:
Competenta profesionala are douä componente de bazä:
— obtinerea;
— mentinerea.
Competenta profesionala presupune ca profesionistul contabil trebuie sa
furnizeze servicii profesiona1e cu competenta, grija si sârguinta si este obligat sa
mentina in permanenta un nivel de cunostinte si de competenä profesionalã care
sä justifice asteptari1e unui client sau ale angajatorului; aceasta presupune ca el
sa fie la curent cu ultimele evolutii si noutati din practica profesionala, din
legislatie si tehnici de lucru.
Dobândirea cere:
— inalt standard de pregatire generalä, urmatã de una specifica;
— practica si examinare in subiecte profesionale semnificative;
— perioada de practica in domeniu.
Mentinerea cere:
— cunoasterea continua a evo1utii1or in profesia contabila (la nivel national
si international in contabilitate, audit si alte reglementari statutare si cerinte
relevante);
— adoptarea unui program care sa garanteze un control de calitate in
indeplinirea sarcinilor profesionale, in conformitate cu normele nationale si
intemationale.
COMPETENTELE PROFESIONALE (comentariu):
o Un profesionist contabil salariat care lucreaza in industrie, comert,
sectorul public sau in sistemul educational poate fi solicitat pentru
rezolvarea unor atributii importante pentru care nu are formatia sau
sau experiena necesarä.
o In asemenea situatii nu trebuie sa-si induca in eroare angajatorul cu
privire la nivelul real al competentelor sale, cerand consultanta sau
asistenta unui specialist.

29
 2. Care sunt prevederile reglementarilor legale privind expertizele
contabile judiciare si extrajudiciare ?

Răspuns:
Sediul reglementarilor legale privind expertizele contabile judiciare si
extrajudiciare se afla in OG 65/1994, privind organizarea activitatii de expertiza
contabila si a contabililor autorizati, cu modificarile ulterioare. Potrivit acestor
reglementari legale, efectuarea de expertize contabile judiciare si extrajudiciare
este dreptul exclusiv al expertilor contabili. Aceasta exclusivitate rezulta din art.
6 lit. d din OG 65/1994, care stipuleaza ca “….efectuarea de expertize
contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice sau
juridice in conditiile prevazute de lege”. Potrivit art. 7 din OG 65/1994 “expertii
contabili pot sa-si exercite profesia individual sau se pot constitui in societati
comerciale potrivit legii”. Coroborand cele doua texte legale ale OG 65/1994,
rezulta ca in toate cazurile expertizele contabile judiciare si extrajudiciare pot fi
elaborate numai de catre profesionistii care au dobandit legal, in conditiile OG
65/1994 calitate de expert contabil. Aceste lucrari nu pot fi elaborate de catre
contabilii autorizati si nici de catre alti profesionisti.
Expertizele contabile judiciare sunt mijloace de probă în justiţie.
Scopul principal al expertizelor contabile judiciare, în calitate de probă în
justiţie, este contribuţia acestora la stabilirea adevărului material şi justa
soluţionare a litigiilor sau a cauzelor aflate în faza de cercetare sau judecată.
Caracterul ştiinţific şi forţa probantă a expertizei contabile judiciare este
că aceasta are ca obiect cercetarea unor fapte şi situaţii de natură economico-
financiară ; cuprinde în sfera sa de acţiune activitatea economică a unui agent
economic pentru problemele şi obiectivele stabilite de organul judiciar;
cercetează situaţiile şi îmrejurările de fapt pe baza informaţiilor furnizate de
evidenţa economică şi a suporţilor ei materiali; interpretează datele de evidenţă
şi furnizează opinii cu privire la problemele investigate pe baza legilor şi a
actelor normative care reglementează domeniul de activitate respectiv ,
Elaborează concluzii pe baza constatărilor făcute , care servesc ca mijloc de
probă pentru organul judiciar care a dispus efectuarea expertizei.

30
 3. Cum se mentine calitatea de expert contabil si calitatea de
contabil autorizat ?
Răspuns:
Prin înscrierea în Tabloul Corpului. Înscrierea se realizează în
bazaîndeplinirii condiţiilor privind acordarea calităţii de expert contabil şi
contabil autorizat.
Înscrierea în Tabloul Corpului conferă dreptul la exercitarea profesiunii pe
întreg teritoriu ţării. Anual se obţine licenţa de exercitare a profesiei (viza).
Lipsa licenţei sau nelicenţierea atrage radierea din Tablou sau suspendarea
exercitării profesiei, a dreptului de a exercita.

4. Care sunt caracteristicile esentiale ale profesiei contabile ?

Răspuns:
Caracteristicile esentiale ale unei profesiei contabile sunt:
- detinerea unei competente intelectuale specifice, obtinuta prin formare si
invatamant.
- Respectarea de catre membri a unui amsamblu de valori si de reguli
stabilite de organismul profesional, cu deosebire cele care se refera la
obiectivitate.
- Recunoasterea unei datorii vizavi de public, in amsamblu.
Uneori datorita membrilor, vizavi de profesiune lor si de public, poate fi in
contradictie cu interesul lor personal pe termen scurt, sau cu obligatiile lor de
loialitate, vizavi e angajator.
Tinand seama de remarcile precedente, este de datoria organismelor
profesionale nationale sa defineasca reguli de etica pentru membri lor,incat sa
garanteze o calitate optima a serviciilor si sa pastreze increderea publicului in
profesie.
Profesia contabila liberala este bazata pe moralitate ireprosabila, pe
independenta, pe stiinta in profesie, pe competenta.

31
GRUPA III – Categoria VIII

1. Analizati pozitia financiară a unei întreprinderi din domeniul

consultantei financiar-contabile care prezintă următoarea situatie
financiară:
Indicator 31.12.n
Imobilizări 2000
Stocuri 1000
Creante 20000
Disponibilităti 300
Capitaluri proprii 20000
Datorii mai mari de un an 2000
Datorii de exploatare 1300
Datorii bancare pe termen foarte 0
scurt

RĂSPUNS:

Poziţia financiara este egala cu capitalurile proprii în valoare de 20000 lei,

dar cu mentiunea ca nu poat aparea în bilant datorii din exploatare ci numai
datorii catre trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an + datorii care
trebuie plătite într-o perioadă de până la un an. Datorii din exploatare sunt
datorii de până la un an.

32
PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI

1. Indicatori de lichiditate:
a) Indicatorul lichidităţii curente
=Active curente/ Datorii curente =21.300/1.300 = 16,38
* valoarea recomandata acceptabila - in jurul valorii de 2;
* ofera garantia acoperirii datoriilor curente din activele curente.

b) Indicatorul lichidităţii imediate

=(Active curente – Stocuri)/ Datorii curente =(Indicatorul test acid) =
20.300/1.300= 15,62

2. Indicatori de risc:
a) Indicatorul gradului de îndatorare
Capital împrumutat / Capital propriu X 100 =2.000/20.000 X 100 = 10%

Capital împrumutat/ Capital angajat X 100 = 2.000 /22.000 X 100 =9,09%

unde:
* capital împrumutat = credite peste un an;
* capital angajat = capital împrumutat + capital propriu.

2. O întreprindere produce anual un număr de 100000 de

produse la un pret unitar de 5 u.m. Intreprinderea înregistrează cheltuieli
cu materii prime şi materiale în valoare de 200000 u.m., cheltuieli de
personal de 100000 u.m. din care 85% reprezintă salariile personalului
direct productiv, cheltuieli cu utilităti şi chirii în cuantum de 20000 u.m.,
cheltuieli cu amortizarea de 50000 u.m. şi cheltuieli cu dobânzi de 40000
u.m. Să se calculeze şi să se interpreteze pragul de rentabilitate financiar şi
operational exprimat în unităti fizice şi valorice.

RĂSPUNS:

Analiza punctului critic (pragului de rentabilitate).

Prin punctul critic se înţelege volumul vânzărilor, la care întreprinderea deja nu
mai are pierderi, dar nu are nici profit. În punctul critic veniturile totale din
vânzări sunt egale cu consumurile şi cheltuielile totale ale întreprinderii, iar
profitul este egal cu zero. Punctul critic poate fi exprimat în unităţi naturale şi
33
monetare.
Scopul analizei punctului critic constă în alegerea unui asemenea volum
al vânzărilor, care va asigura întreprinderii un rezultat financiar nul.
La baza analizei corelaţiei "cost-volum-profit" stă una din ecuaţiile de bază ale
microeconomiei:
Volumul vînzărilor=Consumuri şi cheltuieli variabile+Consumuri şi cheltuieli
constante+Profit
Deoarece profitul în punctul critic este egal cu zero, pentru acest punct:
Volumul vînzărilor=Consumuri şi cheltuieli variabile+Consumuri şi cheltuieli
constante

sau

Preţul pentru o unitate x Cantitatea unităţilor = ﴾Consumuri şi cheltuieli

variabile pe o unitate x Cantitatea unităţilor﴿ +Consumuri şi cheltuieli
constante

Ţinând cont de această ecuaţie poate fi determinat punctul critic în

unităţi de produse:

Pragul de rentabilitate (în unităţi de produse) =Consumuri şi cheltuieli fixe /

(Preţul pentru o unitate-Consumuri şi cheltuieli variabile pe o unitate)

a) Pragul de rentabilitate operational

Volumul vanzarilor = 200.000 + (100.000 + 20.000 + 50.000) = 370.000

u.m

Cheltuieli fixe = 100.000 + 20.000 + 50.000 = 170.000

Cheltuieli variabile = 200.000
Cheltuieli variabile unitare = 200.000 / 100.000 = 2 u.m/buc

Pragul de rentabilitate (in unitati de produse) = 170.000 / (5 – 2) = 56.667

buc
Pragul de rentabilitate(valoric) = 170.000/[1-(2/5)]= 283.333,34 u.m

b) Pragul de rentabilitate financiar

Volumul vanzarilor = 200.000 + (100.000 + 20.000 + 50.000 + 40.000) =

410.000u..m.

34
 Cheltuieli fixe = 100.000 + 20.000 + 50.000 + 40.000 = 210.000
Cheltuieli variabile = 200.000
Cheltuieli variabile unitare = 200.000 / 100.000 = 2 u.m/buc

Pragul de rentabilitate (in unitati de produse) = 210.000 / (5 – 2) = 70.000

buc
Pragul de rentabilitate(valoric) = 210.000[1-(2/5)]=350.000 u.m.
• Volumul fizic al prod. Prag =ChFixe totale / (Preţ de vânzare unitar-Cost
variabil unitar)
• Volumul valoric al prod. Prag sau Cifra de afaceri critică= ChFixe totale /
(1-cost variabil unitar/preţ de vânzare unitar

Pragul de rentabilitate este acel nivel al activităţii la care întreprinderea prin

veniturile obţinute îşi acoperă integral cheltuielile de exploatare, iar
rentabilitatea este nulă.

GRUPA V – Categoria IX

1. Precizaţi în ce condiţii datorează organizaţiile non - profit

impozit pe profit şi cum se determină acesta.
Răspuns:
Organizatiile non-profit datoreaza impozit (cota 16%) doar pentru
activitatea economica desfasurata. Veniturile din activitatile economice sunt
scutite pana la echivalentul in lei a 15.000 euro anual, dar nu mai mult de 10%
din veniturile impozabile aferente activitatii non-profit. (ex.: cotizatii si taxe de
inscriere ale membrilor etc).

a. Pentru veniturile din cotizaţiile membrilor, donaţii şi sponsorizări şi finanţări

nerambursabile de la Uniunea Europeană organizaţia non-profit este scutită de
plata impozitului pe profit.
b. Organizaţiile non-profit sunt scutite de impozitul pe profit pentru veniturile
din activităţi economice ce nu depăşesc 15.000 euro, dar nu mai mult de 10%
din celelalte venituri scutite de la plata impozitului pe profit.

35
 2. O societate comercială obţine venituri din comerţul cu amănunt
în sumă de 110.000 lei şi venituri din activitatea unui bar de noapte 90.000
lei. Cheltuielile înregistrate sunt în cazul comerţului cu amănuntul 60.000
lei, din care 10.000 lei nedeductibile şi în cazul barului de noapte 30.000 lei,
din care 2.000 lei nedeductibile. Separat de aceste cheltuieli înregistrează şi
cheltuieli generale de administrare în valoare de 4.000 lei. Să se determine
impozitul pe profit.

Raspuns:

Calcularea cheltuielilor aferente activ. de comert cu amanuntul din cheltuielile

generale de administrare = 4000 / 200000 x 110000 = 2200 lei
Comert cu amanuntul :
Venituri = 110.000 lei
Cheltuieli = 60.000 +2200 = 62.200 lei
Cheltuieli nedeductibile = 10.000 lei
Profit impozabil din activ. de comert cu amanuntul = 110.000 -62.200 +10.000
= 57.800 lei
Impozit pe profit din activitatea de comert cu amanuntul = 57.800 x 16% =
9.248 lei

Activitate bar de noapte :

Stabilirea impozitului de platit :conf. Cf . Art. 18. - (1) Contribuabilii care
desfasoara activitati de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte,
discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice
care realizeaza aceste venituri in baza unui contract de asociere, si in cazul
carora impozitul pe profit datorat pentru activitatile prevazute in acest articol
este mai mic decat 5% din veniturile respective sunt obligati la plata unui
impozit de 5% aplicat acestor venituri inregistrate.

Venituri - 90.000 x 5 % = 4.500 lei

36
Venituri = 90.000 lei
Cheltuieli = 30.000 + 1.800 = 31.800 lei
Cheltuieli nedeductibile = 2.000 lei
Profit impozabil din activ. barului de noapte = 90.000-31.800 + 2000 = 60.200
lei
Impozit 16 % : 60200 x 16% = 9.632 lei
Venituri - 90.000 x 5 % = 4.500 lei
Impozit pe profit din activitatea barului de noapte = max. [ 9632 ; 4500 ] = 9632
lei
Impozit pe profit datorat de societatea comerciala = 9.248 + 9.632 = 18.880 lei
691 = 441 18.880 lei

3. O societate comercială achiziţionează şi pune în funcţiune în

luna mai 200X un mijloc fix în valoare de 100.000 lei. Durata de amortizare
este de 5 ani. Din punct de vedere contabil mijlocul fix este amortizat liniar,
iar din punct de vedere fiscal mijlocul fix este amortizat accelerat. Ce
influenţă are amortizarea fiscală, precum şi cea contabilă asupra profitului
impozabil în perioada în care este amortizat?

Raspuns:

Din punct de vedere contabil:

Inregistrarea in contabilitate a mijlocului fix:

% = 404 119.000
2131 „Furnizori de imobilizari” 100.000
37
 „Echipamente tehnologice
(masini, utilaje si instalatii de lucru)”
4426 19.000
„T.V.A. deductibila”

Inregistrarea lunara a cheltuielilor cu amortizarea mijlocul fix, in valoare de

1666.67 lei (100.000 lei/ 5 ani/12 luni), pe durata de utilizare economica a
acestuia, incepand cu data punerii in functiune (luna iunie 200x):

6811 = 2813 1666.67

„Cheltuieli de exploatare „Amortizarea instalatiilor, mijloacelor
privind amortizarea de transport, animalelor si plantatiilor”
imobilizarilor”

Din punct de vedere fiscal:

Amortizarea fiscala lunara , pentru primul an de functionare este 4166.67

(100.000 leix50%/12luni)

Amortizarea fiscala lunara , pentru urmatorii ani de functionare este 1041.67

(100.000 leix50%/4/12luni)

Diferenta dintre cele doua valori amortizarea fiscala si cea contabila reprezinta
cheltuiala nedeductibila, din punct de vedere fiscal.

4. O societate comercială plătitoare de impozit pe profit şi TVA a

realizat venituri totale în valoare de 250.000 lei (din care cifra de afaceri
400.000 lei) şi cheltuieli totale în valoare de 75.000 lei (inclusiv TVA
nedeductibil aferent unor cheltuieli nedeductibile).
Se cunosc următoarele elemente referitoare la unele venituri şi
cheltuieli efectuate:
38
- societatea înregistrează cheltuieli cu provizioanele de 3.000 lei, pe care nu
are dreptul să le deducă. Din ele 1000 de lei sunt reluate la venituri.
- societatea plăteşte unor salariaţi cursuri de pregătire profesională în sumă
de 1.700 lei.
- societatea înregisttrează o amortizare contabilă de 4.000 lei şi o
amortizare fiscală de 6.000 lei.
- achiziţionează dulciuri şi sucuri, reprezentand cheltuieli în sumă de 6.300
lei ce vor fi distribuite clienţilor la întâlnirile de afaceri
- societatea acordă o sponsorizare în bani în sumă de 2.000 lei unui student
- societatea a înregistrat: 4.000 lei cheltuieli cu amenzi aplicate de Garda
Financiară; 1.500 lei cheltuieli cu penalităţi pentru neplata la termen
datorate furnizorului de servicii de telefonie, conform contractului încheiat
cu acesta.
- impozitul pe profit plătit în cursul anului este de 5.000 lei.
Cerinţe:
a) Identificaţi veniturile impozabile şi veniturile neimpozabile (tip şi
sume);
b) Identificaţi cheltuielile deductibile şi cheltuielile nedeductibile (tip şi
sume);
c) Determinaţi impozitul pe profit datorat pentru anul 200X;
d) Determinaţi impozitul pe profit de plată pentru anul 200X.

Raspuns:

a. venituri impozabile = venituri totale – venit neimpozabile(reluări la

provizioane)

= 400.000 – 1.000 = 399.000

b. cheltuieli nedeductibile= chelt.cu proviz+ch.cu

amortiz.contab+ch.sponsorizare+ch.garda financiare+ch.cu impozitul pe
profit

cheltuieli nedeductibile = 3.000+4.000+2.000+4.000+5.000 =18.000

cheltuieli deductibile = cheltuieli totale-cheltuieli nedeductibile

cheltuieli deductibile = 75.000 – 18.000 = 57.000

39
 chelt.de protocol deductibile= (399.000-75.000+6.300+5.000) x 2%
=6.706

c. impozit pe profit datorat = (venituri impozabile – cheltuieli

deductibile ) x 16%

=( 399.000- 57.000) x 16%= 54.720

d. impozit pe profit de plată = impozit pe profit datorat – impozit pe

profit plătit- chelt cu sponsorizarea

chelt de sponsorizare deductibile:

3/1000 din CA = 3/1000 x 250.000 = 750

20% din impozit pe profit datorat = 20% x 54.720 = 10.944

impozit pe profit de plată = 54.720 – 5.000 – 750 = 48.970

40