BIBLIOGRAFIE GENERALA

L. Quilici, S. Quilici Gigli, Introduzione alla topografia antica, Bologna, 2004.

Elementos de inginiería romana. Congreso Europeo „La obras publicas romanas”, 3-6 noviembre
2004, Tarragona (editat de Colegio de Ingenieros Técnicos de Obras Publicas, dirección Raúl Alba,
Isaac Moreno y Ricardo Gabriel Martinez).
4. O. A. W. Dilke, Greek and Roman Maps, New York, 1985.
5. O. A. W. Dilke, The Roman Land Surveyors: An Introduction to the Agrimensores, New York, 1971.
6. O. A. W. Dilke, Reading the past: Mathematics and measurements, Londra, 1987.
7. Luciano Bosio, La Tabula Peutingeriana. Una descrizione pittorica del mondo antico, Rimini, 1983.
8. Richard Talbert, Kai Brodersen (eds.), Space in the Roman World. Its perception and Presentation,
Münster, 2004.
9. Richard Talbert, A Forgotten Masterpiece of Cartography for Roman historians: Pierre Lapie’s
Orbis Romanus ad Illustranda Itineraria (1845).
10. Robert K. Sherk, Roman Geographical Exploration and Military Maps, în ANRW II, 1, 1974, p.
534-562.
11. The History of Cartography. Volume I. Cartography in Prehistoric, Ancient and Medieval Europe
and the Mediterranean, ed. by J. B. Harley and David Woodward

Curs 1. 07.10.2021
Introducere. Terminologie. Prezentartea bibliografiei obligatorii. Spaţiul geografic şi
reprezentările cartografice din antichitate până în prezent. Definirea şi descrierea principalelor
noţiuni. De la chorographia la topografie.

Seminar 1. Cartografia şi geografia în scrierile istorice moderne. Analiza bibliografiei.

Bibliografie: R. J. A. Talbert, R. W. Unger (ed.), Cartography in Antiquity and the Middle Ages. Fresh
perspectives, new methods (the series Technology and Change in History, volume 10), Leiden, Boston, 2008.

Curs şi seminar 2. 14.10.2021

Harta. Definiţii. Importanţă. Harta ca artefact. Stabilirea importanţei hărţii ca instrument
fundamental în cercetarea arheologică. Definiţii ale hărţii. Importanţa hărţii de-a lungul timpului.
Hărţile ca imagini. Hărţile ca documente şi texte sociale.

2
 Bibliografie: History of Cartography, vol. I. p. 1-42: J. B. HARLEY, The Map and the Development of the History
of Cartography. R. J. A. Talbert, Greek and Roman Mapping: Twenty-First Century Perspectives, in R. J. A. Talbert, R. W.
Unger (eds.), Cartography in Antiquity and Middle Ages: Fresh Perspectives, New Methods, Leiden, 2008, 9-27.

Analiza proiectului istoriografic The History of cartography. J. B. Harley. David Woodward.

Bibliografie: David Woodward, Catherine Delano-Smith, Cordell D. K. Yee (ed.), Approaches and Challenges in a
Worldwide History of Cartography, ciclu de conferinţe prezentat la Institut Cartogràfic de Catalunya, Barcelona, în
februarie 2000. Publicat de Institut Cartogràfic de Catalunya, 2000; D. Woodward, Origin and History of the History of
Cartography, in D. Woodward, C. Delano-Smith, C. D. K. Yee (ed.), Approaches and Challenges in a Worldwide History of
Cartography, Barcelona, 2000, p. 23-31; D. Woodward, “Theory” and The History of Cartography, p. 31-48; D.
Woodward, The “Two Cultures” of Map History-Scientific and Humanistic Traditions: A Plea for Reintegration, p. 49-68.
Ioan Rus, Victor Buz, Geografie tehnică. Cartografie, Zalău, 2003, p. 5-11; Al. Săndulache, V. Sficlea,
Cartografie-topografie, ed. a II-a, Bucureşti, 1970, p. 7-18; V. Buz, Al. Săndulache, Cartografie, Cluj-Napoca, 1984, p. 4-
16; I. Fodorean, Cartografie-lucrări practice, Cluj-Napoca, 2005, p. 6-9.

Curs şi seminar 3. 21.10.2021

Cartografia în perioada preistorică în Europa, în Egipt şi în Orientul Apropiat.

Bibliografie: DILKE 1985, p. 11-20, cap. I: The predecessors; G. MALCOLM LEWIS, The Origins of Cartography,
în The History of cartography, vol. I, p. 50-53; CATHERINE DELANO SMITH, Cartography in the Prehistoric Period in the
Old World: Europe, the Middle East, and North Africa, în The History of cartography, vol. I, p. 54-101; O. A. W. DILKE,
Cartography in the Ancient World: An Introduction, în The History of cartography, vol. I, p. 105-106; A. R. Millard,
Cartography in the Ancient Near East, în The History of cartography, vol. I, p. 107-116; A. F. Shore, Egyptian
Cartography, în The History of cartography, vol. I, p. 117-129.

Curs şi seminar 4. 28.10.2021

Cartografierea şi ştiinţa cartografică. De la începuturi. Perioada greacă arhaică şi clasică.
Cartografia în perioada elenistică. Alexandru cel Mare (356-323 î.e.n.). Pytheas din
Massalia (325-320 î.e.n.). Dicaearchus of Messana (Messina) (ca. 326-296 î.e.n.). Eratosthenes
(275-194 î.e.n.).

Bibliografie: Germaine Aujac, The Foundations of Theoretical Cartography in Archaic and Classical Greece
(CHAPTER 8), în The History of cartography, vol. I, p. 130-147.
Bibliografie: Germaine Aujac, The Growth of an Empirical Cartography in Hellenistic Greece (CHAPTER 9), în
The History of cartography, vol. I, p. 148-160.

SEMINAR 4.
Referat 1: Cartografia în perioada greacă arhaică şi clasică.
Bibliografie:
Germaine Aujac, The Growth of an Empirical Cartography in Hellenistic Greece (CHAPTER 9), în The
History of cartography, vol. I, p. 148-160.
Dilke 1985, p. 21-38: cap. II: Evidence from ancient Greece
Dilke 1985, chapter IV: Geographical writers, p. 55-71.
Referat 2: Eratosthenes.
Cameron McPhail, Reconstructing Eratosthenes’ map of the world: a study in source analysis, 2011, online
http://otago.ourarchive.ac.nz/bitstream/handle/10523/1713/McPhailCameron2011MA.pdf?sequence=1, p.
1-56.

3
 CURS şi seminar 5. 04.11.2021
Cartografierea siturilor arheologice. Ce surse folosim? Perioada romană timpurie.
Cele mai timpurii documente cartografice ale epocii romane: 1. Geographia lui Strabo; 2.
Harta lui Agrippa; 3. Papirusul lui Artemidorus. Spaţiul geografic şi cartografia în epoca romană.
Importanţa cunoştinţelor geografice şi cartografice. Percepţia spaţiului geografic în epoca
romană.

Germaine Aujac, Greek Cartography in the Early Roman World (cap. 10), în The History of cartography, vol. I, p.
161-176.
PAPYRUS ARTEMIDORUS:
Kai Brodersen, Jaś Elsner (eds.), Images and Texts on the Artemidorus Papyrus. Working Papers on P. Artemid.
(St. John’s College Oxford), 2008.
Bärbel Kramer, The Earliest Known Map of Spain (?) and the Geography of Artemidorus of Ephesus on Papyrus,
in Imago Mundi 53, 2001, 115-120.
ROLUL ARMATEI ÎN CUNOAŞTEREA GEOGRAFICĂ. EPOCA ROMANĂ:
Robert K. Sherk, Roman Geographical Exploration and Military Maps, în ANRW II, 1, 1974, p. 534-562; Claude
Nicolet, Space, Geography, and Politics in the Early Roman Empire, Ann Arbor, The University of Michigan Press, 1991,
85-94, chapter 4: Explorations and Expeditions during the Roman Empire; chapter 3: Errors and Truths: The
Geographical Knowledge of the Time, 57-84.

Referat 3. Rolul armatei în dobândirea cunoştinţelor geografice în epoca romană.

Bibliografie:
Susan P. Mattern, Rome and the enemy. Imperial Strategy in the Principate, University of California
Press, Berkeley-Los Angeles-London, 2002, p. 25-80 (cap. 2: The Image of the World) – se poate
prezenta şi toată cartea; Robert K. Sherk, Roman Geographical Exploration and Military Maps, în
ANRW II, 1, 1974, p. 534-562.

Referat 4. PAPYRUS ARTEMIDORUS

Bibliografie:
Kai Brodersen, Jaś Elsner (eds.), Images and Texts on the Artemidorus Papyrus. Working Papers on P. Artemid.
(St. John’s College Oxford), 2008.
Bärbel Kramer, The Earliest Known Map of Spain (?) and the Geography of Artemidorus of Ephesus on Papyrus,
in Imago Mundi 53, 2001, 115-120.

CURS 6. 11.11.2021
Cartografierea siturilor arheologice pe baza unor lucrări fundamentale: Geografia lui
Ptolemeu. Date generale, descriere, datare. Dacia în Geografia lui Ptolemeu. Corelarea datelor
din Tabula cu cele din Ptolemeu. Localizarea toponimelor antice.

Bibliografie:
A. L. F. Rivet, Some aspects of Ptolemy’s Geography in Britain, în Littérature gréco-romaine et géographie historique.
Mélanges offerts a Roger Dion publiés par R. Chevallier, Paris 1974, p. 55-81.
R. Thouvenot, La Géographie Ptolémée et la jonction terrestre des deux Maurétanies, în RÉA 64, 1962, p. 82-88;
R. Thouvenot, Quelques considerations sur la Géographie de Ptolémée, în Latomus, 61, 1962, p. 1501-1506;
Istoria Românilor, I, Bucureşti, 2001, p. 425-429;
Al. Vulpe, Ptolemy and the Ancient Geography of Moldavia, în Studii Clasice VI, 1964, p. 233-246.

4
J. Lennart Berggren, Alexander Jones, Ptolemy's Geography: An Annotated Translation of the Theoretical Chapters,
Princeton Univ. Press, 2000.
http://books.google.com/books/about/Ptolemy_s_Geography.html?id=tNrPCN3qn94C
Mark T. Riley, Ptolemy’s Use of His Predecessors’ Data, in Transactions of the American Philological Association (1974-),
vol. 125, 1995, p. 221-250.
Leo Bagrow, The Origin of Ptolemy’s Geographia, in Geografiska Annaler, vol. 27, 1945, p. 318-387.
Alastair Strang, Explaining Ptolemy’s Roman Britain, in Britannia, vol. 28, 1997, p. 1-30.
Leif Isaksen, Lines, damned lines and statistics: unearthing structure in Ptolemy’s Geographia
Sorin Nemeti, Territorium Arcobadarense, în Ephemeris Napocensis, XVI-XVII, 2006-2007 [2008], pp. 107-118 (în colab.
cu M. Bărbulescu).
Sorin Nemeti, Dacia ... in formam provinciae redacta, în E. S. Teodor, O. Ţentea (ed.), Dacia Augusti
provincia. Crearea provinciei, Bucarest, 2006, pp. 271-288.
Sorin Nemeti, In circuitu tenuit…Dacia and Roman Geographical Knowledge, în Ephemeris Napocensis, XXI, 2011, pp.
37-49.
Sorin Nemeti, Ptolémée et la toponymie de la Dacie (I), în Classica et Christiana, 7/2, 2012, pp. 431-
437 (în colab. cu Dan Dana).
I. B. Cătăniciu, À propos de civitates en Dacie, în EphNap, 1, 1991, p. 59-63;
I. B. Cătăniciu, Ptolemeu şi provincia Dacia, în ActaMN 24-25, 1987-1988, p. 145-162;
Istoria Românilor, I, Bucureşti, 2001, p. 425-429.

SEMINAR 6. 11.11.2021
REFERAT 5.
J. Lennart Berggren, Alexander Jones, Ptolemy's Geography: An Annotated Translation of
the Theoretical Chapters, Princeton Univ. Press, 2000, Introduction, p. 3-54, valabil online la:
http://press.princeton.edu/chapters/i6963.pdf.

REFERAT 6. Cartografierea siturilor arheologice din Dacia pe baza izvoarelor geografice

antice. Ptolemeu și provincia Dacia.
Prezentare de carte: S. Nemeti, Finding Arcobadara. Essay on the geography and
administration of Roman Dacia, Cluj-Napoca, Ed. Mega, 2014.

CURS 7. 18.11.2021
Cartografierea siturilor arheologice pe baza unor lucrări cartografice fundamentale: Tabula
Peutingeriana. Date generale, descriere, datare. Identificarea principalelor edificii: drumuri, oraşe,
edificii termale, temple.

A. şi M. Levi, Itineraria picta. Contributo allo studio della Tabula Peutingeriana, Roma, 1967;
L. Bosio, La Tabula Peutingeriana. Una descrizione pittorica del mondo antico, Rimini, 1983;
F. Fodorean, recenzie la Talbert 2010, in Plekos 13, 2011, 9-19. http://www.plekos.uni-muenchen.de/2011/r-
talbert.pdf.
R. J. A. Talbert, Cartography and Taste in Peutinger’s Roman Map, in R. J. A. Talbert, K. Brodersen (eds.), Space in the
Roman World: its Perception and Presentation, Münster, 2004, 113-141.
R. J. A. Talbert, Rome’s Marble Plan and Peutinger’s Map: Continuity in Cartographic Design, in F. Beutler, W. Hameter
(eds.), Festschrift Ekkehard Weber, Althistorisch-Epigraphische Studien 5, Vienna, 2005, 627-
634.
R. J. A. Talbert, Konrad Miller, Roman Cartography, and the Lost Western End of the Peutinger Map, in U. Fellmeth et al.
(eds.), Historische Geographie der Alten Welt: Grundlagen, Erträge, Perspektiven, Festschrift
Olshausen, Hildesheim, 2007, 353-366.

5
R. J. A. Talbert, Peutinger’s Roman Map: The Physical Landscape Framework, in M. Rathmann (ed.), Wahrnehmung und
Erfassung geographischer Räume in der Antike, Mainz, 2007, 221-230.
R. J. A. Talbert, T. Elliot, New Windows on the Peutinger Map of the Roman World, in A. K. Knowles (ed.), Placing
history: how maps, spatial data, and GIS are changing historical scholarship, Redlands, CA,
2008, 199-218.
Benet Salway, The Nature and Genesis of the Peutinger Map, in Imago Mundi 57, 2, 2005, 119-135.
K. Brodersen, Die Tabula Peutingeriana: Gehalt und Gestalt einem ’alten Karte’ und ihrer antiken Vorlagen, in D.
Unverhau (ed.), Geschichtsdeutung auf alten Karten: Archäologie und Geschichte,
Wiesbaden (Wolfenbütteler Forschungen 101) 2003, 289-297.
RESURSE ONLINE:
www.unc.edu/awmc. ANCIENT WORLD MAPPING CENTER.
http://www.cambridge.org/us/talbert/. Lucrarea Rome's World. The Peutinger map reconsidered.
http://awmc.unc.edu/wordpress/research/articles-of-interest-to-the-awmc-community/. Link spre articole Richard
Talbert, pdf.
http://omnesviae.org/. Roman route planner.
CĂRŢI ŞI PROIECTE NOI:
Antiquity À-la-carte. Este o aplicaţie, o hartă digitală interactivă a lumii antice.

ATLASE:
R. J. A. Talbert (ed.), The Barrington Atlas of the Greek and Roman World, Princeton University Press, 2000.
Richard J.A. Talbert, Atlas of Classical History, Routledge, 1989.

Seminar 7. 18.11.2021
REFERAT 7. Prezentare de carte: R. Talbert, Rome's World. The Peutinger map reconsidered,
Cambridge, Cambridge University Press 2010 (recenzie) - http://www.cambridge.org/us/talbert/.
REFERAT 8. Prezentare de carte: Emily Albu, The Medieval Peutinger Map: Imperial Roman
Revival in a German Empire, Cambridge University Press, 2014, 208 pages.

CURS 8. 25.11.2021
Cartografierea siturilor arheologice pe baza unor lucrări cartografice fundamentale: Dacia în
Tabula Peutingeriana. Alte itineraria picta.

SEMINAR 8.
REFERAT 9. Dacia în Tabula Peutingeriana.
D. Benea, Dacia sud-vestică în secolele III-IV. Interferenţe spirituale, Timişoara, 1999, p. 138-154;
D. Benea, On the Praetorium Toponyms in Roman Dacia, în Daker und Römer am anfang des 2 Jh. N.
Chr. Im norden der Donau (Daci şi romani la începutul secolului al II-lea d. Hr. la nordul Dunării), Timişoara,
2000, p. 117-123;
D. Benea, Câteva observaţii privind aşezările din Dacia amintite pe Tabula Peutingeriana, în Studia
archaeologica et historica Nicolao Gudea dicata. Omagiu profesorului Nicolae Gudea la 60 de ani, Zalău,
2001, p. 285-300;
D. Benea, Dacia pe Tabula Peutingeriana, în In memoriam Dumitru Tudor, Timişoara, 2001, p. 135-149;
C. Daicoviciu, Harta lui Peutinger, în Izvoare privind istoria României, I, Bucureşti, 1964, p. 737;
C. C. Petolescu, Dacia şi Imperiul Roman. De la Burebista până la sfârşitul antichităţii, Bucureşti, 2000, p. 19-
21.
Fodorean, F. (2012): Tourism or health necessities? „Spa” vignettes in Tabula Peutingeriana. Travelling Ad
Aquas: thermal water resources in Roman Dacia. In: Ephemeris Napocensis 22, 211-221.

6
Al. Diaconescu, Dacia under Trajan. Some observation on Roman tactics and strategy, în Acta MN 34, 1,
1997, p. 13-52;
F. Fodorean, Tabula Peutingeriana and the province of Dacia, în ActaMN 39-40/1, 2002-2003, p. 51-58;
P. Hügel, Ultimele decenii ale stăpânirii romane în Dacia (Traianus Decius-Aurelian),Cluj-Napoca, 2003, p. 53-
57.

CURS ȘI SEMINAR 9. 02.12.2021

Cartografierea siturilor arheologice pe baza unor lucrări cartografice fundamentale:
Itinerarium Antonini. Itinerarium Burdigalense. Scutul de la Dura Europos. Paharele de la Vicarello.
Alte itineraria adnotata. Stadiasmus provinciae Lyciae, “Hadrian’s Wall Souvenir Itineraries”, patera
de la Amiens. Indicatoare rutiere speciale: Atuatuca Tungrorum, Autun, Allichamps, Junglinster.

B. Löhberg, Das “Itinerarium provinciarum Antonini Augusti“. Ein kaiserzeitliches Straßenverzeichnis des Römischen
Reiches. Überlieferung, Strecken, Kommentare, Karten, Berlin 2006 (2 vol.).

Referat 10.
SCUTUL DE LA DURA EUROPOS:
Franz Cumont, Fragment de bouclier portant une liste d'étapes, in Syria, tome 6, fascicule 1, 1925, 1-15;
René Rebuffat, Le bouclier de Doura, in Syria, tome 63, fascicule 1-2, 1986, 85-105; Pascal Arnaud, Une
deuxième lecture du "bouclier" de Doura-Europos, in Comptes-rendus des séances de l'Académie des
Inscriptions et Belles-Lettres, 133e année, N. 2, 1989. 373-389.
PAHARELE DE LA VICARELLO:
Jacques Heurgon, La date des gobelets de Vicarello, Bordeaux, Revue des Études Anciennes, 54, 1952.
ITINERARIUM BURDIGALENSE:

Referat 11. Itinerarium Antonini.

Benet Salway, The Perception and description of space in Roman itineraries, in M. Rathmann (ed.),
Wahrnehmung und Erfassung geographischer Räume in der Antike, Mainz, 2007,
181-266.
Benet Salway, Travel, itineraria and tabellaria, în Travel and Geography in the Roman Empire (edited by
Colin Adams and Ray Laurence), Routledge Ed., Londra / New York, 2001, p. 22-66;
Pascal Arnaud,L’Itinéraire d’Antonin: un témoin de la literature itinéraire du Bas-Empire, in Geographia
Antiqua II, 1993, 33-49.
R. J. A. Talbert, Author, Audience and the Roman Empire in the Antonine Itinerary, in Herrschen und
Verwalten: der Alltag der römischen Administration in der Hohen Kaiserzeit (ed. by
Rudolf Haensch, Johannes Heinrichs, Bohlau Verlag, 2007, p. 256-270.

CURS şi SEMINAR 10. 9.12.2021

Cartografierea siturilor arheologice pe baza unor lucrări cartografice fundamentale.
Itinerarii, căi de comunicaţii, călătorii şi transporturi în epoca romană. Columna lui Traian:
topografie, transport, armată. Călătorii private. Călătorii oficiale. Cursus publicus.

Referat 12. Itinerariile şi percepţia spaţiului geografic.

Bibliografie:

7
 Benet Salway, The Perception and description of space in Roman itineraries, in M. Rathmann (ed.),
Wahrnehmung und Erfassung geographischer Räume in der Antike, Mainz, 2007, 181-266;
Richard Talbert, The Roman Worldview: Beyond Recovery?, in Kurt A. Raaflaub, Richard J.A. Talbert (eds.),
Geography and Ethnography: Perceptions of the World in Pre-Modern Societies (Ancient World: Comparative Histories),
Oxford, Blackwell Publishing, 2010, 252-272;
Charles Whittaker, Rome and its frontiers: the dynamics of Empire, Routledge, London-New York, 2004, în
special cap. 4. Mental maps and frontiers. Seeing like a Roman, 63-87.
Benet Salway, Sea and River Travel in the Roman Itinerary Literature, in R. J. A. Talbert, K. Brodersen (eds.),
Space in the Roman World: its Perception and Presentation, Münster, 2004, 43-96.
Rachel McQuiggan, Roman Geography and Spatial Perception in the Republic, in HIRUNDO. The Mcgill Journal
of Classical Studies 5, McGill University, Montreal, Quebec, Canada, 2006-2007, 77-98.
Kai Brodersen, The presentation of geographical knowledge for travel and transport in the Roman world:
itineraria non tantum adnotata sed etiam picta, în Travel and Geography in the Roman Empire (edited by Colin Adams
and Ray Laurence), Routledge Ed., Londra / New York, 2001, p. 7-21;

Referat 13. Columna lui Traian: transport şi călătorii.

Jon Coulston, Transport and travel on the Column of Trajan, in Travel and Geography in the Roman
Empire (ed. by C. Adams and R. Laurence), Routledge, London/New York, 2001, 106-137.
’The Trajan's Column Frieze as a Confluence of Military Geography and Triumphal Painting’, at
www.history.appstate.edu/sites/default/files/appalachian.../Stephensen.doc.

Kai Brodersen, Mapping (in) the Roman World, in The Journal of Roman Studies 94, 2004, 183-190.
O. A. W. Dilke, Greek and Roman Maps, Cornell University Press, 1985, chapter VIII: Road maps and land
itineraries, 112-129.
O. A. W. Dilke, Chapter 14 of The History of Cartography, volume 1. The University of Chicago Press, Chicago
and London, 1987, 234-257: Itineraries and Geographical Maps in the Early and Late Roman Empires.
L. Quilici, S. Quilici Gigli, Introduzione alla topografia antica, Bologna, 2004, p. 23-43;
Benet Salway, Travel, itineraria and tabellaria, în Travel and Geography in the Roman Empire (edited by Colin
Adams and Ray Laurence), Routledge Ed., Londra / New York, 2001, p. 22-66.

EGIPT:
Colin Adams, Travel and the Perception of Space in the Eastern Desert of Egypt, in M. Rathmann (ed.),
Wahrnehmung und Erfassung geographischer Räume in der Antike, Mainz, 2007, 211-220.
Colin Adams, Land Transport in Roman Egypt. A Study of Economics and Administration in a Roman Province.
Oxford, Oxford University Press, 2007.
Colin Adams, „There and back again”: getting around in Roman Egypt, in Travel and Geography in the Roman
Empire (edited by Colin Adams and Ray Laurence), Routledge Ed., Londra / New York, 2001, p. 138-166.

Curs şi seminar 11. 16.12.2021

Cartografierea siturilor arheologice pe baza unor lucrări cartografice fundamentale:
Pannonia, Dacia și Moesia în itinerariile romane. Analiză comparativă.

Bibliografie: F. Fodorean, Pannonia, Dacia şi Moesia în izvoarele geografice antice, Ed. Mega, Cluj-
Napoca, 2014.

8
 Curs și seminar 12 și 13. 6 și 13.01.2022. Topografie şi ridicări
topografice. Epoca romană.
Noţiuni de topografie romană. Tehnologia antică. Gromatici, mensores, agrimensores.
Precursori. Instrumente topografice antice. Tehnici de măsurare în epoca romană. Unităţi de
măsură. Trasarea planurilor oraşelor. Trasarea drumurilor. Tehnica realizării apeductelor şi
podurilor. Locus gromae. Topografia interioară a unor castre. Secțiunea de aur. Locus gromae în
castrele Daciei.
DILKE 1985, p. 87-101: cap. VI – LAND SURVEYING: 1. Grecia şi coloniile sale; 2. Topografi
romani şi hărţi asociate.

Seminar 13.
REFERAT 14.
O. A. W. Dilke, The Roman land surveyors: an introduction to the agrimensores, New Abbot, 1971;
http://traianus.rediris.es/portada.htm

REFERAT 15.
Biliografie: L. Richardson, Introduction to Roman Topography. Articolul se găseşte pe site-ul:
http://www.cvrlab.org/Library/Richardson/RichardsonIntroduction.html
I. Moreno Gallo, Roman Surveying (Topografia romana), în Elementos de inginiería romana.
Congreso Europeo „La obras publicas romanas”, 3-6 noviembre 2004, Tarragona (editat de Colegio
de Ingenieros Técnicos de Obras Publicas, dirección Raúl Alba, Isaac Moreno y Ricardo
Gabriel Martinez), p. 25-68.
REFERAT 16. Felix Marcu, Organizarea internă a castrelor din Dacia romană, Cluj-Napoca, 2009.

9
10