Capitolul 6

STUDII DE CAZ

6.1. Calculul pierderilor într-o reţea electrică de distribuţie

Se consideră reţeaua electrică de distribuţie de joasă tensiune din figura 6.1.
Transformatorul din postul de transformare are parametrii nominali: S n  250 kVA ,
U nMT U nJT  20 0, 4 kV kV , Pscnom  3, 25 kW , P0nom  0, 65 kW , i0  1,9 % şi uSC  6 % .
Liniile electrice au parametrii specifici: r0  0,53  km şi x0  0, 064  km . Toţi consumatorii
au aceeaşi durată de utilizare a puterii maxime TSM  2000 h an .
Să se determine pierderile de putere şi energie activă în elementele reţelei electrice pe
durata unui an ( Tst  8760 ore ) şi randamentul transferului de putere şi energie activă.
4 35 kVA
m
l2 = 20 cos  = 0,92
1 2 l1 = 50 m 3
l3 =
30 m
30 kVA 5 40 kVA
20 kV
70 kVA cos  = 0,9 cos  = 0,85
cos  = 0,88
Fig. 6.1. Reţea electrică de distribuţie.
Rezolvare
1) Calculul rezistenţelor şi reactanţelor tronsoanelor
R1  r0  l1  0,53  0, 05  0, 0265  X 1  x0  l1  0, 064  0, 05  0, 0032 
R2  r0  l2  0,53  0, 02  0, 0106  X 2  x0  l2  0, 064  0,02  0, 00128 
R3  r0  l3  0,53  0, 03  0, 0159  X 3  x0  l3  0, 064  0, 03  0, 00192 
2) Calculul puterilor consumate
P2  S 2 cos 2  70  0,88  61, 6 kW
Q2  S 22  P22  702  61, 62  33, 248 kVAr
P3  S3 cos 3  30  0,9  27 kW
Q3  S32  P32  302  27 2  13, 077 kVAr
P4  S 4 cos 4  35  0,92  32, 2 kW
Q4  S 42  P42  352  32, 22  13, 717 kVAr
P5  S5 cos 5  40  0,85  34 kW
Q5  S52  P52  402  342  21, 071 kVAr
3) Calculul circulaţiei de puteri prin tronsoanele reţelei (cu considerarea pierderilor de
putere)

75 Modulul 3 – Bazele electroenergeticii

 Studii de caz
4
Z2 A S4
1 2 Z1 B
F E 3
H G Z3
S1
D C
S3 5
S2 S5

Fig. 6.2. Calculul circulaţiei de puteri în reţeaua electrică de distribuţie.

Pentru calculul circulaţiei de puteri prin tronsoanele reţelei se consideră că tensiunile la
noduri sunt egale cu tensiunile nominale:
U1  20 kV
U 2  U 3  U 4  U 5  0, 4 kV

S A  S 4   32, 2  j13, 717  kVA

PA2  QA2 32, 22  13, 717 2 3
 S 2   R2  jX 2    0, 0106  j 0, 00128  10   0,081+j 0,010  kVA
U 42 0, 42
S B  S A   S 2  32, 2  j13, 717  0, 081  j 0, 010   32, 281  j13, 727  kVA
S C  S 5   34  j 21, 071 kVA
PC2  QC2 342  21, 0712 3
 S 3   R3  jX 3    0, 0159  j 0, 00192  10   0,159+j 0,019  kVA
U 52 0, 42
S D  S C   S 3  34  j 21, 071  0,159  j 0, 019   34,159  j 21, 09  kVA
S E  S 3  S B  S D  27  j13, 077  32, 281  j13, 727  34,159  j 21, 09   93, 44  j 47,894  kVA
PE2  QE2 93, 442  47, 8942 3
 S 1   R1  jX 1    0, 0265  j 0, 0032  10  1,826+j 0,22  kVA
U 32 0, 42
S F  S E   S 1  93, 44  j 47,894  1,826  j 0, 22   95, 266  j 48,114  kVA
S G  S F  S 2  95, 266  j 48,114  61, 6  j33, 248  156,866  j81,362  kVA

SG PG2  QG2 156,866 2  81,3622

   0, 707
Sn Sn 250
Pgol  P0nom  0, 65 kW
2
S 
Pînf  P  G   3, 25  0, 707 2  1, 625 kW
nom
sc
 Sn 
PPT  Pgol  Pînf  0, 65  1, 625  2, 275 kW
i0 1,9
Qgol  Sn  250  4, 75 kVAr
100 100
2
u S  6
Qînf  SC  G  S n   0, 707 2  250  7, 498 kVAr
100  Sn  100
QPT  Qgol  Qînf  4, 75  7, 498  12, 248 kVAr
S H  S G   S PT  156,866  j81,362  2, 275  j12, 248  159,141  j93, 61 kVA
S 1  S H  159,141  j 93, 61 kVA

76 Modulul 3 – Bazele electroenergeticii

 Studii de caz
4) Calculul pierderilor de putere
Plin  P1  P2  P3  1,826  0,081  0,159  2, 066 kW
Ptot  Plin  Pgol   înf  2, 066  0, 65  1, 625  4,341 kW

5) Calculul pierderilor de energie activă

tM  0,15  TSM  0,15  2000  300 ore
t Me  tM  0, 25  TSM  tM   300  0, 25   2000  300   725 ore
2 2

  t Me
T  t 
 SM Me  725 
 2000  725  927,3 ore
Tst  t Me 8760  725
Wlin  Plin    2, 066  927,3  1915,8 kWh an
Wgol  Pgol  Tst  0,65  8760  5694 kWh an
Wînf  Pînf    1, 625  927,3  1506,9 kWh an
Wtot  Wlin  Wgol  Wînf  1915,8  5694  1506,9  9116, 7 kWh an
6) Calculul randamentului transferului de putere activă
Pcons  P2  P3  P4  P5  61, 6  27  32, 2  34  154,8 kW
Pcons P 154,8 154,8
P  100  cons 100  100  100  97, 27 %
Pcons  Ptot P1 154,8  4, 341 159,141
7) Calculul randamentului transferului de energie activă
Wcons  Pcons  TSM  154,8  2000  309600 kW an
Wcons 309600 309600
P  100  100  100  97,14 %
Wcons  Wtot 309600  9116, 7 318716, 7

6.2. Reducerea pierderilor de putere activă într-o reţea de distribuţie

prin reconfigurare
Se consideră o reţea electrică de distribuţie de medie tensiune din figura 6.3, având
tensiunea nominală U n  20 kV . Toate tronsoanele reţelei au aceeaşi secţiune, pentru care
parametrii specifici sunt r0  0, 6  km şi fază şi x0  0,35  km şi fază .
Să se determine configuraţia cu pierderi de putere activă minime, prin aplicarea metodei
şablonului optimal al curenţilor.
A 600 m 1 400 m 2 300 m 3 400 m 4 500 m 5 800 m B

Vn s1 s2 s3 s4 s5 Vn
(700+j400) kVA (600+j300) kVA (200+j100) kVA (300+j200) kVA (500+j300) kVA

Fig. 6.3. Reţea electrică de distribuţie.

Modulul 3 – Bazele electroenergeticii 77

 Studii de caz
Rezolvare
1) Calculul rezistenţelor şi reactanţelor tronsoanelor
r1  r0  l1  0, 6  0, 6  0,36  x1  x0  l1  0,35  0, 6  0, 21 
r2  r0  l2  0,6  0, 4  0, 24  x2  x0  l2  0,35  0, 4  0,14 
r3  r0  l3  0, 6  0,3  0,18  x3  x0  l3  0,35  0,3  0,105 
r4  r0  l4  0,6  0, 4  0, 24  x4  x0  l4  0,35  0, 4  0,14 
r5  r0  l5  0, 6  0,5  0, 3  x5  x0  l5  0,35  0,5  0,175 
r6  r0  l6  0, 6  0,8  0, 48  x6  x0  l6  0,35  0,8  0, 28 
2) Calculul curenţilor la consumatori (tensiunea la consumatori se consideră egală cu
tensiunea nominală)
* *
* si si p  jqi
s  3U i  i i 
i i *
  i
3U i 3U n 3U n
p1  jq1 700  j 400
i1     20, 21  j11,55  A
3U n 3  20
p2  jq2 600  j 300
i2    17,32  j8, 66  A
3U n 3  20
p3  jq3 200  j100
i3     5, 77  j 2,89  A
3U n 3  20
p4  jq4 300  j 200
i4     8, 66  j 5, 77  A
3U n 3  20
p5  jq5 500  j 300
i5    14, 43  j8, 66  A
3U n 3  20
3) Determinarea şablonului optimal al curenţilor (calculul circulaţiei de curenţi prin
tronsoanele reţelei buclate funcţionând cu tensiuni egale la capete), (fig. 6.4)
IA A I1 1 I2 2 I3 3 I4 4 I5 5 I6 B IB

Vn i1 i2 i3 i4 i5 Vn

Fig. 6.4. Circulaţia de curenţi prin tronsoanele reţelei buclate.

78 Modulul 3 – Bazele electroenergeticii

 Studii de caz
3.1) Calculul curenţilor injectaţi la cele două surse
5 5 5
' ' '
 R i  r  L i  L i
i 1
i i
i 1
0 i i
i 1
i i
IA    
RAB r0  LAB LAB
2400   20, 21  j11,55   2000  17,32  j8, 66   1700   5, 77  j 2,89 
 
3000
1300   8, 66  j5, 77   800  14, 43  j8, 66 
 
3000
  38,59  j 21, 46  A
5 5 5

 Ri  ii
i 1
 r0  Li  ii
i 1
 L i
i 1
i i
IB    
RAB r0  LAB LAB
600   20, 21  j11,55   1000  17,32  j8, 66   1300   5, 77  j 2,89 
 
3000
1700   8, 66  j5, 77   2200  14, 43  j8, 66 
 
3000
  27,81  j16, 07  A
În relaţiile de mai sus lungimile cumulate au fost determinate cu expresiile:
L1  l1  600 m
L2  l1  l2  600  400  1000 m
L3  l1  l2  l3  600  400  300  1300 m
L4  l1  l2  l3  l4  600  400  300  400  1700 m
L5  l1  l2  l3  l4  l5  600  400  300  400  500  2200 m
L1'  l2  l3  l4  l5  l6  400  300  400  500  800  2400 m
L'2  l3  l4  l5  l6  300  400  500  800  2000 m
L'3  l4  l5  l6  400  500  800  1700 m
L'4  l5  l6  500  800  1300 m
L'5  l6  800 m
LAB  l1  l2  l3  l4  l5  l6  600  400  300  400  500  800  3000 m
3.2) Calculul curenţilor prin tronsoanele reţelei
I 1  I A   38,59  j 21, 46  A  I1  44,15 A
I 2  I 1  i1   38,59  j 21, 46    20, 21  j11,55  18,38  j 9,91 A  I 2  20,88 A
I 3  I 2  i 2  18,38  j 9,91  17,32  j8, 66   1, 06  j1, 25  A  I 3  1, 64 A
I 4  i 3  I 3   5, 77  j 2,89   1, 06  j1, 25   4,72  j1, 64  A  I 4  4,99 A
I 5  I 4  i 4   4, 72  j1,64    8, 66  j 5, 77   13,38  j 7, 41 A  I 5  15, 29 A
I 6  I 5  i 5  13,38  j 7, 41  14, 43  j8, 66    27,81  j16, 07  A  I 6  32,12 A
I B  I 6   27,81  j16, 07  A

Modulul 3 – Bazele electroenergeticii 79

 Studii de caz
4) Identificarea tronsonului ce trebuie trecut în starea “în rezervă”
Din analiza şablonului optimal al curenţilor se observă ca prin tronsonul 3 dintre nodurile
2 şi 3 circulă curentul cu intensitatea cea mai mică. Prin trecerea acestui tronson în starea “în
rezervă” se obţine configuraţia radială cu pierderile de putere activă cele mai reduse (fig. 6.5)
A 600 m 1 400 m 2 300 m 3 400 m 4 500 m 5 800 m B

Vn s1 s2 s3 s4 s5 Vn
(700+j400) kVA (600+j300) kVA (200+j100) kVA (300+j200) kVA (500+j300) kVA

Fig. 6.5. Configuraţia radială a reţelei electrice de distribuţie cu pierderi de putere activă minime.
5) Verificarea rezultatelor
Pentru verificarea rezultatelor obţinute anterior, pe baza circulaţiei de puteri se calculează
pierderile de putere activă pentru configuraţia iniţială, configuraţia finală şi configuraţiile
intermediare dintre acestea.
În figura 6.6 este prezentată circulaţia de curenţi pentru configuraţia iniţială, în care
tronsonul 5 dintre nodurile 4 şi 5 este în starea “în rezervă”
IA A I1 1 I2 2 I3 3 I4 4 5 I6 B IB

Vn i1 i2 i3 i4 i5 Vn

Fig. 6.6. Circulaţia de curenţi prin tronsoane pentru configuraţia iniţială (tronsonul 5 “în rezervă”).
Circulaţia de curenţi pentru configuraţia iniţială este dată de relaţiile:
I 4  i 4   8, 66  j 5, 77  A  I 4  10, 41A
I 3  I 4  i 3   8, 66  j 5, 77    5, 77  j 2,89   14, 43  j8, 66  A  I 3  16,83A
I 2  I 3  i 2  14, 43  j8, 66   17,32  j8, 66    31, 75  j17,32  A  I 2  36,17 A
I 1  I 2  i1   31, 75  j17,32    20, 21  j11,55    51,96  j 28,87  A  I1  59, 44 A
I 6  i 5  14, 43  j8, 66  A  I 6  16,83A
Rezultă pierderile de putere activă prin tronsoanele reţelei pentru configuraţia iniţială:
6
P  3   ri  I i2 
i 1

 3   0,36  59, 442  0, 24  36,17 2  0,18 16,832  0, 24 10, 412  0, 48 16,832  103 
 5, 40 kW
În figura 6.7 este prezentată circulaţia de curenţi pentru configuraţia intermediară, în care
tronsonul 4 dintre nodurile 3 şi 4 este în starea “în rezervă”
IA A I1 1 I2 2 I3 3 4 I5 5 I6 B IB

Vn i1 i2 i3 i4 i5 Vn

Fig. 6.7. Circulaţia de curenţi prin tronsoane pentru configuraţia intermediară cu tronsonul 4 “în rezervă”.
Circulaţia de curenţi pentru configuraţia intermediară din figura 6.7 este dată de relaţiile:

80 Modulul 3 – Bazele electroenergeticii

 Studii de caz

I 3  i 3   5, 77  j 2,89  A  I 3  6, 45 A
I 2  I 3  i 2   5, 77  j 2,89   17,32  j8,66    23, 09  j11,55  A  I 2  25,82 A
I 1  I 2  i1   23, 09  j11,55    20, 21  j11,55    43,30  j 23, 09  A  I1  49, 07 A
I 5  i 4   8, 66  j 5, 77  A  I 5  10, 41A
I 6  I 5  i 5   8, 66  j 5, 77   14, 43  j8,66    23, 09  j14, 43 A  I 6  27, 23A
Rezultă pierderile de putere activă prin tronsoanele reţelei pentru configuraţia iniţială:
6
P  3   ri  I i2 
i 1

 3   0,36  49, 07 2  0, 24  25,82 2  0,18  6, 452  0,3 10, 412  0, 48  27, 232  10 3 
 4, 27 kW
În figura 6.8 este prezentată circulaţia de curenţi pentru configuraţia finală, în care
tronsonul 3 dintre nodurile 2 şi 3 este în starea “în rezervă”
IA A I1 1 I2 2 3 I4 4 I5 5 I6 B IB

Vn i1 i2 i3 i4 i5 Vn

Fig. 6.8. Circulaţia de curenţi prin tronsoane pentru configuraţia finală (tronsonul 3 “în rezervă”).
Circulaţia de curenţi pentru configuraţia finală este dată de relaţiile:
I 2  i 2  17,32  j8, 66  A  I 2  19,36 A
I 1  I 2  i1  17,32  j8, 66    20, 21  j11,55    37,35  j 20, 21 A  I1  42, 62 A
I 4  i 3   5, 77  j 2,89  A  I 4  6, 45 A
I 5  I 4  i 4   5, 77  j 2,89    8,66  j5, 77   14, 43  j8, 66  A  I 5  16,83A
I 6  I 5  i 5  14, 43  j8, 66   14, 43  j8, 66    28, 87  j17,32  A  I 6  33, 67 A
Rezultă pierderile de putere activă prin tronsoanele reţelei pentru configuraţia finală:
6
P  3   ri  I i2 
i 1

 3   0,36  42, 622  0, 24 19,362  0, 24  6, 452  0,3 19,36 2  0, 48  42, 622  103 
 4,15 kW
Pentru a verifica faptul că ultima configuraţie este cea optimă, se consideră şi
configuraţia în care tronsonul 2 dintre nodurile 2 şi 3 este în starea “în rezervă”, a cărei circulaţie
de curenţi este prezentată în figura 6.9.
IA A I1 1 2 I3 3 I4 4 I5 5 I6 B IB

Vn i1 i2 i3 i4 i5 Vn

Fig. 6.9. Circulaţia de curenţi prin tronsoane pentru configuraţia având tronsonul 2 “în rezervă”.
Circulaţia de curenţi pentru configuraţia intermediară din figura 6.9 este dată de relaţiile:

Modulul 3 – Bazele electroenergeticii 81

 Studii de caz

I 1  i1   20, 21  j11,55  A  I1  23, 27 A

I 3  i 2  17,32  j8, 66  A  I 2  19,36 A
I 4  I 3  i 3  17,32  j8, 66    5, 77  j 2,89    23, 09  j11,55  A  I 4  25,82 A
I 5  I 4  i 4   23, 09  j11,55    8, 66  j 5, 77    31, 75  j17,32  A  I 5  36,17 A
I 6  I 5  i 5   31, 75  j17,32   14, 43  j8, 66    46,19  j 25,98  A  I 6  52,99 A
Rezultă pierderile de putere activă prin tronsoanele reţelei pentru configuraţia finală:
6
P  3   ri  I i2 
i 1

 3   0,36  23, 27 2  0,18 19,36 2  0, 24  25,82 2  0,3  36,17 2  0, 48  52,992  10 3 

 6, 49 kW
Din rezultatele anterioare se observă că pierderile de putere sunt mai mari decât cele
corespunzătoare configuraţiei finale, deci configuraţia finală este cea optimă.

6.3. Reducerea pierderilor în reţelele electrice de transport

Dintre măsurile care pot conduce la reducerea pierderilor în reţelele electrice de transport,
în continuare vor fi analizate cele care necesită investiţii suplimentare pentru aplicare.
6.3.1. Creşterea tensiunii nominale
Creşterea tensiunii nominale a reţelelor electrice reprezintă principalul mijloc de mărire a
capacităţii de transport, dar şi de reducere a consumului propriu tehnologic. Această măsură are
în vedere trecerea de la nivelul de tensiune de 220 kV la 400 kV. În aplicarea acestei măsuri se
disting două situaţii:
 trecerea la tensiunea nominală de 400 kV a liniilor electrice aeriene proiectate la
această tensiune, dar cu funcţionare temporară la tensiunea de 220 kV;
 reconstituirea liniilor electrice aeriene proiectate la tensiunea de 220 kV pentru a
putea funcţiona la tensiunea de 400 kV.
6.3.1.1. Creşterea tensiunii nominale pentru liniile electrice
În analiza efectelor produse de creşterea tensiunii nominale pentru liniile electrice trebuie
avute în vedere următoarele aspecte:
 la aceeaşi putere transportată, pierderile dependente de sarcină (produse de efectul
Joule-Lenz) scad după o lege de variaţie care depinde de pătratul tensiunii:
S2
2 P2  Q2
PS  3RI  R 2  R
U U2
 pierderile prin efect corona cresc după o lege de variaţie parabolică:
Pcorona  a  bU 2
În vederea analizării variaţiei pierderilor prin creşterea tensiunii nominale, se consideră o
linie electrică aeriană simplu circuit, echipată cu două subconductoare pe fiecare fază, tip Al-OL
450/75 mm2. Se consideră că prin linie se transportă o putere activă cuprinsă între 150 MW şi
500 MW, la un factor de putere 0,85.
Pentru această linie se urmăreşte analiza comparativă a pierderilor specifice de energie pe
durata unui an (8760 h) între nivelurile de tensiune de 220 kV şi 400 kV. Pentru determinarea
pierderilor prin efect Joule-Lenz s-a considerat o durată de utilizare a puterii maxime

82 Modulul 3 – Bazele electroenergeticii

 Studii de caz

TSM  3000 h/an . Pentru pierderile de putere activă prin efect corona s-au considerat valorile
specifice pentru timp uscat: Pcorona  0,1kW/km pentru 220 kV şi respectiv Pcorona  3 kW/km
pentru 400 kV.
În figurile 6.6 şi 6.7 este prezentată variaţia pierderilor anuale de energie, prin
evidenţierea categoriilor de pierderi, pentru 220 kV şi respectiv 400 kV.

[MWh/an/km] U n = 220 kV, 2x450/75 mm2

450
400
350
300
250
200
150
100
50
0
50 100 150 200 250 300 350 400 450 500
Joule corona total P [MW]

Fig. 6.6. Variaţia pierderilor totale de energie, pentru Un = 220 kV.

[MWh/an/km] U n = 400 kV, 2x450/75 mm2

160
140
120
100
80
60
40
20
0
50 100 150 200 250 300 350 400 450 500
Joule corona total P [MW]

Fig. 6.7. Variaţia pierderilor totale de energie, pentru Un = 400 kV.

În figurile 6.8÷6.11 este prezentată variaţia pierderilor anuale totale de energie pentru
cele două niveluri de tensiune, în pentru diferite valori ale duratei de utilizare a puterii maxime
anuale (TSM).

Modulul 3 – Bazele electroenergeticii 83

 Studii de caz

[MWh/km/an] T SM = 2000 ore/an, 2x450/75 mm2

250

200

150

100

50

0
50 100 150 200 250 300 350 400 450 500
220 kV 400 kV P [MW]

Fig. 6.8. Variaţia pierderilor totale de energie în funcţie de Un, pentru TSM  2000 h/an

[MWh/km/an] T SM = 4000 ore/an, 2x450/75 mm2

600
500
400
300
200
100
0
50 100 150 200 250 300 350 400 450 500
220 kV 400 kV P [MW]

Fig. 6.9. Variaţia pierderilor totale de energie în funcţie de Un, pentru TSM  4000 h/an

[MWh/km/an] T SM = 6000 ore/an, 2x450/75 mm2

1200
1000
800
600
400
200
0
50 100 150 200 250 300 350 400 450 500
220 kV 400 kV P [MW]

Fig. 6.10. Variaţia pierderilor totale de energie în funcţie de Un, pentru TSM  6000 h/an

84 Modulul 3 – Bazele electroenergeticii

 Studii de caz

[MWh/km/an] T SM = 8000 ore/an, 2x450/75 mm2

2000

1500

1000

500

0
50 100 150 200 250 300 350 400 450 500
220 kV 400 kV P [MW]

Fig. 6.11. Variaţia pierderilor totale de energie în funcţie de Un, pentru TSM  8000 h/an

6.3.1.2. Eliminarea dublei transformări

În aplicarea măsurii de creştere a tensiunii nominale a liniilor electrice trebuie ţinut cont
şi de faptul că este necesară înlocuirea transformatoarelor din staţiile de transformare. Astfel, în
scopul reducerii consumului propriu tehnologic prin creşterea tensiunii nominale poate fi
considerată şi măsura de eliminare a dublelor transformări (400/220 kV şi 220 kV/110 kV).
Spre exemplificare, se consideră cazul unei staţii de transformare 400/220/110 kV
echipată cu un autotransformator 400/220 kV cu puterea nominală de 400 MVA şi două
autotransformatoare 220/110 kV cu puterea nominală de 200 MVA (fig. 6.12,a). Prin trecerea de
la nivelul de tensiune de 220 kV la 400 kV, staţia de transformare va fi echipată cu două
transformatoare 400/110 kV cu puterea nominală de 250 MVA (fig. 6.12,b). Parametrii nominali
ai transformatoarelor şi autotransformatoarelor sunt prezentaţi în tabelul 6.1. În figurile 6.13 şi
6.14 este prezentată variaţia pierderilor anuale de energie pentru staţia de transformare
400/220/110 kV şi respectiv pentru staţia de transformare 400/100 kV, iar în figura 6.15 este
prezentată comparaţia între cele două variante. Pentru determinarea pierderilor prin efect Joule-
Lenz s-a considerat o durată de utilizare a puterii maxime TSM  3000 h/an . La consumator (pe
barele de 110 kV) s-a considerat un factor de putere mediu este egal cu 0,85.

Fig. 6.12. Eliminarea dublei transformări: a – staţie de transformare 400/220/110 kV; b – staţie de
transformare 400/110 kV.

Modulul 3 – Bazele electroenergeticii 85

 Studii de caz
Tabelul 6.1. Parametrii transformatoarelor şi autotransformatoarelor [AL97]
Consum
Puterea Tensiuni
P0 Psc i0 usc instalaţie
nominală nominale
de răcire
[MVA] [kV] [kW] [kW] [%] [%] [kW]
400 400/231 260 1020 0,60 11,5 65
200 231/121 105 485 0,35 10 31,5
250 400/121 190 850 0,45 17 50

[MWh/an] Pierderi de energie (ST 400/220/110 kV)

9000
8000
7000
6000
5000
4000
3000
2000
1000
0
50 100 150 200 250 300
gol înfăşurări răcire total P [MW]
Fig. 6.13. Variaţia pierderilor anuale de energie, pentru staţia de transformare 400/220/110 kV.

[MWh/an] Pierderi de energie (ST 400/110 kV)

4000
3500
3000
2500
2000
1500
1000
500
0
50 100 150 200 250 300
gol înfăşurări răcire total P [MW]

Fig. 6.14. Variaţia pierderilor anuale de energie, pentru staţia de transformare 400/110 kV.

86 Modulul 3 – Bazele electroenergeticii

 Studii de caz

[MWh/an] Pierderi totale de energie

9000
8000
7000
6000
5000
4000
3000
2000
1000
0
50 100 150 200 250 300
ST 400/220/110 kV ST 400/110 kV P [MW]

Fig. 6.15. Variaţia pierderilor anuale totale de energie în funcţie de tipul staţiei de transformare.
În prezent, datorită reducerii consumului faţă de valoarea folosită în proiectare, reţelele
electrice de transport funcţionează la slab încărcate. În aceste condiţii, măsura de creştere a
tensiunii nominale de la 220 kV la 400 kV nu urmăreşte creşterea capacităţii de transport, ci
reducerea consumului propriu tehnologic.
6.3.2. Optimizarea parametrilor elementelor reţelei electrice
Această măsură vizează reducerea consumului propriu tehnologic din reţeaua electrică de
transport prin îmbunătăţirea parametrilor longitudinali şi transversali ai liniilor electrice de
transport. Măsurile din această categorie vizează:
 reducerea pierderilor corona prin înlocuirea sistemului de echipare cu două
subconductoare pe fiecare fază, tip Al-OL 450/75 mm2 cu trei subconductoare pe
fiecare fază, tip Al-OL 300/50 mm2;
 creşterea secţiunii conductoarelor liniilor electrice aeriene, pentru reducerea
rezistenţei acestora şi a pierderilor prin efect Joule-Lenz. Această posibilitate ar putea
fi aplicată pentru liniile electrice aeriene de 400 kV echipate cu două subconductoare
pe fiecare fază, tip Al-OL 450/75 mm2, prin trecerea la trei subconductoare pe fiecare
fază, tip Al-OL 450/50 mm2. La aplicarea acestei măsuri trebuie să se ţină seama şi de
gradul de încărcare a liniilor vizate.
În tabelul 6.2 sunt prezentate valorile pierderilor corona pentru diferite moduri de
echipare a liniilor electrice simplu circuit de 220 kV şi 400 kV, prin considerarea diferitelor stări
atmosferice.
Tabelul 6.2. Pierderile prin efect corona pentru liniile de 220 kV şi 400 kV [AL97]
Secţiunea Pierderi de putere prin efect corona [kW/km]
Un
conductoarelor Timp
[kV] Ploaie Zăpadă Chiciură Ceaţă
[mm2] frumos
2x450/75 2,87 29,72 9,44 63,65 6,41
400 3x450/75 0,85 7,12 1,86 23,98 1,87
3x300/69 1,29 12,50 3,45 32,22 2,95
1x400/75 0,40 8,35 2,43 21,06 1,56
220
1x450/75 0,35 7,41 2,14 19,11 1,39
Prin înlocuirea a două subconductoare pe fază de tipul Al-OL 450/75 mm2 cu trei
subconductoare tip Al-OL 300/69 mm2 se obţine aceeaşi secţiune totală pe fiecare fază, dar la o
rază echivalentă mai mare a fazei, ceea ce conduce la reducerea pierderilor prin efect corona.

Modulul 3 – Bazele electroenergeticii 87

 Studii de caz
Considerând că linia de la punctul 6.3.1.1 funcţionează la 400 kV, în figurile 6.16, 6.17 şi 6.18
sunt prezentate pierderile anuale de energie pentru două subconductoare Al-OL 450/75 mm2,
pentru trei subconductoare Al-OL 300/69 mm2 şi respectiv pentru trei subconductoare Al-OL
450/75 mm2. Figura 6.19 prezintă variaţia pierderilor anuale totale de energie pentru cele trei
moduri de echipare a liniei.

[MWh/an/km] U n = 400 kV, 2x450/75 mm2

160
140
120
100
80
60
40
20
0
50 100 150 200 250 300 350 400 450 500
Joule corona total P [MW]

Fig. 6.16. Variaţia pierderilor totale de energie, pentru LEA 400 kV, cu două subconductoare Al-OL
450/75 mm2.

[MWh/an/km] U n = 400 kV, 3x300/69 mm2

140
120
100
80
60
40
20
0
50 100 150 200 250 300 350 400 450 500
Joule corona total P [MW]

Fig. 6.17. Variaţia pierderilor totale de energie, pentru LEA 400 kV, cu trei subconductoare Al-OL
300/69 mm2.

88 Modulul 3 – Bazele electroenergeticii

 Studii de caz

[MWh/an/km] U n = 400 kV, 3x450/75 mm2

100

80

60

40

20

0
50 100 150 200 250 300 350 400 450 500
Joule corona total P [MW]

Fig. 6.18. Variaţia pierderilor totale de energie, pentru LEA 400 kV, cu trei subconductoare Al-OL
450/75 mm2.

[MWh/an/km] U n = 400 kV
160
140
120
100
80
60
40
20
0
50 100 150 200 250 300 350 400 450 500
2x450/75 mm2 (400 kV) 3x300/69 mm2 (400 kV) P [MW]
3x450/75 mm2 (400 kV)

Fig. 6.19. Variaţia pierderilor totale de energie, pentru diferite moduri de echipare a unei LEA 400 kV.
În cazul liniilor electrice aeriene de 220 kV cu un singur subconductor pe fază de tipul
Al-OL 450/75 mm2, trecerea la 400 kV trebuie însoţită de dublarea sau chiar triplarea numărului
de subconductoare pe fiecare fază, pentru reducerea pierderilor corona. În acest mod, măsurile de
reducere a pierderilor se combină. În figura 6.20 este prezentată variaţia pierderilor de totale de
energie pentru diferite moduri de echipare a unei linii electrice aeriene şi diferite tensiuni
nominale.

Modulul 3 – Bazele electroenergeticii 89

 Studii de caz

[MWh/an/km] Pierderi totale de energie

900
800
700
600
500
400
300
200
100
0
50 100 150 200 250 300 350 400 450 500
1x450/75 mm2 (220 kV) 2x450/75 mm2 (220 kV) P [MW]
2x450/75 mm2 (400 kV) 3x300/69 mm2 (400 kV)
3x450/75 mm2 (400 kV)

Fig. 6.20. Variaţia pierderilor totale de energie, pentru diferite moduri de echipare şi diferite tensiuni
nominale ale unei linii electrice aeriene.
Modificarea secţiunii şi/sau a numărului de subconductoare pe fază conduce şi la
modificarea solicitărilor mecanice asupra stâlpilor. În consecinţă, trebuie efectuată şi o evaluare
privind posibilitatea de aplicare a acestei măsuri, fără modificarea stâlpilor.
6.3.3. Instalarea mijloacelor de compensare a puterii reactive şi de reglaj a
tensiunii
Circulaţia puterii reactive în reţelele electrice are influenţe nefaste asupra pierderilor de
putere şi asupra căderilor de tensiune. Pentru a reduce cât mai mult circulaţia puterii reactive în
reţeaua electrică de transport se poate recurge la compensarea puteri reactive în staţiile de
transformare. Soluţia clasică folosită în sistemul electroenergetic din România a constat în
utilizarea de compensatoare sincrone. O soluţie modernă, care poate fi avută în vedere, este
reprezentată de utilizarea aplicaţiilor de tip FACTS şi anume a compensatoarelor statice de
putere reactivă (SVC). Principiul lor de funcţionare permite controlul nivelului de tensiune în
nodul de instalare.
Compensarea puterii reactive pe barele staţiilor de transformare nu trebuie privită ca o
problemă locală. Trebuie ţinut cont de principalele consecinţe ale compensării puterii reactive
din zona controlată de nodul de instalare a mijloacelor de compensare, printre care cele mai
importante sunt consumul propriu tehnologic, nivelul tensiunii şi stabilitatea de tensiune. În
concluzie, problema compensării puterii reactive este o problemă globală (de sistem).
Pentru a studia strict efectele compensării puterii reactive asupra consumului propriu
tehnologic, se consideră linia electrică aeriană din paragraful 6.3.1.1, funcţionând la 400 kV,
echipată cu două subconductoare pe fază, de tipul tip Al-OL 450/75 mm2. În figura 6.21 este
prezentată variaţia pierderilor de energie activ[ (pierderile Joule) în funcţie de factorul de putere
şi de puterea transportată.

90 Modulul 3 – Bazele electroenergeticii

 Studii de caz

[MWh/an/km] Pierderi de energie (pierderi Joule)

900
800
700
600
500
400
300
200
100
0
0.50 0.55 0.6 0.65 0.7 0.75 0.8 0.85 0.9

200 MW 400 MW 600 MW 800 MW cos 

Fig. 6.21. Variaţia pierderilor de energie activ[, pentru LEA 400 kV, în funcţie de factorul de putere şi
puterea transportată.

6.4. Reducerea pierderilor într-o reţea electrică de distribuţie

Se consideră reţeaua electrică de distribuţie urbană din figura 6.22. Reţeaua de medie
tensiune are tensiunea nominală de 10 kV şi este constituită din trei linii electrice subterane care
alimentează 14 posturi de transformare 10/0,4 kV echipate cu transformatoare trifazate răcite cu
ulei. Cablurile electrice au conductoare din aluminiu cu secţiunea nominală de 70 mm 2 şi izolaţie
din PVC. Parametrii specifici ai cablurilor au valorile: r0  0, 435  km , x0  0, 086  km ,
g 0  9 μS km şi b0  90 μS km , iar curentul admisibil este I adm  175 A . În tabelul 6.3 sunt
prezentate puterile nominale ale transformatoarelor şi caracteristicile consumurilor pe partea de
joasă tensiune a posturilor de transformare. Reţeaua de medie tensiune este alimentată dintr-o
staţie de transformare 110/10 kV, echipată cu două transformatoare având puterea nominală de
6,3 MVA. Partea de medie tensiune a staţiei de transformare este constituită din două secţii de
bare A şi B între care se află o cuplă longitudinală, care în regim normal este deschisă. Staţia de
transformare 110/10 kV este alimentată de la sistem prin intermediul unei linii electrice aeriene
având lungimea de 10 km, echipată cu conductoare Al-OL cu secţiunea de 150 mm2. Parametrii
specifici ai acestei linii au valorile: r0  0,193  km , x0  0, 401  km şi b0  2,8 μS km . În
tabelul 6.4 sunt prezentaţi parametrii nominali pentru toate transformatoarele reţelei electrice.
Pentru această reţea se urmăreşte reducerea pierderilor de putere şi energie activă prin
aplicarea a diferite măsuri tehnice şi organizatorice, care implică sau nu investiţii suplimentare
pentru aplicare.

Prin aplicarea fiecărei măsuri, în scopul reducerii pierderilor, se obţine o nouă stare de
funcţionare a reţelei caracterizată de un bilanţ al pierderilor de putere şi energie activă. Aceste
stări sunt identificate, în continuare, prin denumirea variantă. Pentru a putea compara efectul
diferitelor măsuri asupra pierderilor de putere şi energie, pentru fiecare variantă se întocmeşte
puterilor şi al energiei active pentru întreaga reţea.

Modulul 3 – Bazele electroenergeticii 91

 Studii de caz

Fig. 6.23. Schema electrică monofilară a reţelei electrice de distribuţie.

Tabelul 6.3. Puterile nominale şi caracteristicile consumurilor din posturilor de transformare.
Nr. Postul de Sn P cos  TSM
crt. transformare kVA kW - h/an
1 PT 1 1000 540 0,90 3500
2 PT 2 400 220 0,88 3800
3 PT 3 630 250 0,71 3200
4 PT 4 630 140 0,92 5000
5 PT 5 160 90 0,91 4300
6 PT 6 400 90 0,91 2500
7 PT 7 630 360 0,90 4500
8 PT 8 1000 500 0,90 4400
9 PT 9 400 225 0,75 2700
10 PT 10 400 220 0,88 4100
11 PT 11 630 275 0,92 3700
12 PT 12 1000 520 0,80 3500
13 PT 13 1000 275 0,94 4000
14 PT 14 250 140 0,94 2800
Total 8530 3845 0,87 3770
Tabelul 6.4. Parametri nominali ai transformatoarelor.
Nr. Tip Sn Un u Psc usc P0 i0
crt. transformator kVA kV % kW % kW %
1 TTU 160 10/0,4 2,5 3,72 4 0,89 3,15
2 TTU 250 10/0,4 2,5 5,04 6 1,10 2,90
3 TTU 400 10/0,4 2,5 6,85 6 1,47 2,65
4 TTU 630 10/0,4 2,5 9,72 6 2,04 2,50
5 TTU 1000 10/0,4 2,5 13,5 6 2,70 2,00
6 TTUS 6300 110/10,5 1,78 50 10,5 10 1
Nivelul tensiunii de alimentare în nodul SEN s-a considerat egal cu cel nominal (110 kV).
Bilanţul puterilor active şi al energiei active pentru starea iniţială (Var. 0), este prezentat în
tabelul 6.5.

92 Modulul 3 – Bazele electroenergeticii

 Studii de caz
Tabelul 6.5. Bilanţul puterilor active şi al energiei active pentru varianta iniţială.
Mărimea kW % MWh %
Puterea / energia de la SEN 4001.98 100.00 15185.7 100.00
Joule 47.79 1.19 102.7 0.68
Linii
Izolaţie 5.81 0.15 50.9 0.34
Pierderi în
Transfor- Gol 47.35 1.18 414.8 2.73
reţea
matoare Înfăşurări 56.02 1.40 120.3 0.79
Total 156.98 3.92 688.7 4.54
Consum pe barele de JT ale PT 3845 96.08 14497 95.46
6.4.1. Măsuri care nu necesită investiţii suplimentare pentru aplicare
Var. 1 – Încărcarea echilibrată a transformatoarelor din staţia de transformare
110/10 kV.
Staţia de transformare de 110/10 kV este constituită din două transformatoare cu puterea
nominală aparentă de 6,3 MVA funcţionând în paralel. Pentru reducerea pierderilor de putere în
înfăşurări este necesar ca ambele transformatoare să funcţioneze la încărcări cât mai apropiate. În
acest caz există două posibilităţi:
Var 1.1 – Închiderea cuplei longitudinale dintre secţiile de bare A şi B, pe partea de
medie tensiune. În tabelul 6.6 este prezentat bilanţul puterilor active şi al energiei active pentru
această variantă. Din tabelele 6.5 şi 6.6 se observă că pierderile de putere activă scad de la
156,98 kW la 154,53 kW, iar pierderile de energie activă scad de la 688,7 MWh la 684,7 MWh.
Măsura aceasta conduce la creşterea curenţilor de scurtcircuit datorită punerii în paralel acelor
două transformatoare de 110/10 kV, fapt care nu este acceptat în exploatare.
Tabelul 6.6. Bilanţul puterilor active şi al energiei active pentru varianta 1.1.
Mărimea kW % MWh %
Puterea / energia de la SEN 3999.53 100.00 15181.7 100.00
Joule 47.37 1.18 101.7 0.67
Linii
Izolaţie 5.85 0.15 51.2 0.34
Pierderi în
Transfor- Gol 47.51 1.19 416.2 2.74
reţea
matoare Înfăşurări 53.80 1.35 115.6 0.76
Total 154.53 3.86 684.7 4.51
Consum pe barele de JT ale PT 3845 96.08 14497 95.46
Var. 1.2 – Transferul liniei L2 de pe secţia de bare B, alimentată din transformatorul T2,
pe secţia de bare A, alimentată din transformatorul T1. În tabelul 6.7 este prezentat bilanţul
puterilor active şi al energiei active pentru această variantă. Din tabelele 6.5 şi 6.7 se observă că
pierderile de putere activă scad de la 156,98 kW la 154,59 kW, iar pierderile de energie scad de
la 688,7 MWh la 684,8 MWh. Varianta aceasta este acceptată, iar în continuare se funcţionează
după schema din figura 6.24.
Tabelul 6.7. Bilanţul puterilor active şi al energiei active pentru varianta 1.2.
Mărimea kW % MWh %
Puterea / energia de la SEN 3999.59 100.00 15181.8 100.00
Joule 47.33 1.18 101.7 0.67
Linii
Izolaţie 5.85 0.15 51.2 0.34
Pierderi în
Transfor- Gol 47.50 1.19 416.1 2.74
reţea
matoare Înfăşurări 53.91 1.35 115.8 0.76
Total 154.59 3.87 684.8 4.51
Consum pe barele de JT ale PT 3845 96.08 14497 95.46

Modulul 3 – Bazele electroenergeticii 93

 Studii de caz

Fig. 6.24. Schema electrică reţelei electrice de distribuţie după transferul liniei L2.
Var. 2 – Reglajul tensiunii în reţeaua electrică de distribuţie
Prin creşterea tensiunii se reduc pierderile Joule în linii şi transformatoare, dar cresc
pierderile transversale. Pentru regimuri încărcate ar putea deveni avantajoasă funcţionarea la
tensiuni mai ridicate, în timp ce pentru regimuri slab încărcate ar putea deveni mai avantajoasă
funcţionarea la tensiuni mai reduse.
Var. 2.1 – Reglajul tensiunii pe bara de alimentare de 110 kV (nodul SEN din fig. 6.24).
Prin această măsură se urmăreşte reducerea pierderilor atât în linia electrică de 110 kV şi în staţia
de transformare 110/10 kV cât şi în reţeaua de medie tensiune. Pentru regimuri normale de
funcţionare, nivelul de tensiune în reţelele electrice trebuie să se încadreze în domeniul
U n  10% . Plecând de la această restricţie, s-a modificat tensiunea pe barele de alimentare de
110 kV între valorile 104 kV şi 117 kV, rezultând variaţia pierderile de putere şi energie activă
din figura 6.25. Din această figură se observă că la creşterea tensiunii de alimentare pierderile de
putere activă scad, iar pierderile de energie activă cresc. În plus, este foarte dificil de reglat
nivelul de tensiune pe bara de alimentare de 110 kV, deci măsura nu pate fi aplicată.

[kW] [MWh]
165 730

160 710

155 690

150 670

145 650
104 105 106 107 108 109 110 111 112 113 114 115 116 117
DPtot DWtot U SEN [kV]

Fig. 6.25. Variaţia pierderile de putere şi energie activă în funcţie de tensiunea de alimentare.
Var. 2.2 – Reglajul tensiunii cu ajutorul prizelor transformatoarelor din staţia de
transformare 110/10 kV. Prin această măsură se urmăreşte reducerea pierderilor în reţeaua de
medie tensiune. Restricţia privind menţinerea nivelului de tensiune la toate nodurile în domeniul

94 Modulul 3 – Bazele electroenergeticii

 Studii de caz

U n  10% poate fi îndeplinită dacă transformatoarele de 110/10 kV funcţionează pe ploturile

cuprinse între –3 şi +3, rezultând variaţia pierderile de putere şi energie activă din figura 6.26.
Din această figură se observă că la funcţionarea pe ploturi negative (nivel de tensiune ridicat)
pierderile de putere activă scad, iar pierderile de energie activă cresc. Nici această măsura nu
pate fi aplicată.

[kW] [MWh]
165 730

160 710

155 690

150 670

145 650
-3 -2 -1 0 1 2 3
DPtot DWtot U SEN [kV]

Fig. 6.26. Variaţia pierderile de putere şi energie activă în funcţie de plotul de funcţionare.
Var. 3 – Rotirea transformatoarelor din posturile de transformare
Pentru transformatoarele de putere care funcţionează la încărcări reduse se constată că
pierderile de mers în gol au valori importante în raport cu pierderile în înfăşurări. Pentru a avea
un coeficient de încărcare cât mai aproape de cel optim, se încearcă rotirea transformatoarelor
din unele posturi de transformare. Din analiza tabelului 6.3 se observă că posturile de
transformare PT4 (Sn = 630 kVA), PT6 (Sn = 400 kVA) şi PT13 (Sn = 1000 kVA) funcţionează la
încărcări sub 30%. Astfel, se poate încerca rotirea transformatoarelor în modul următor:
transformatorul de 630 kVA din PT4 poate fi instalat în PT13, transformatorul de 400 kVA din
PT6 poate fi instalat în PT4, iar în PT4 poate fi adus un transformator de 250 kVA din stocul de
rezervă. Pentru a analiza eficienţa acestor rotiri se consideră cazul înlocuirii transformatorului de
1000 kVA din PT13 cu un transformator de 630 kVA. În figura 6.27 este prezentată variaţia
pierderilor de putere activă în cele două transformatoare în funcţie de puterea aparentă tranzitată.
În figura 6.28 este prezentată variaţia pierderile energie activă în funcţie de TSM pentru o putere
aparentă tranzitată S = 300 kVA. În figura 6.29 este prezentată variaţia sarcinii limită pentru care
pierderile de energie activă în cele două unităţi de transformare devin egale.
Var 3.1 – Înlocuirea transformatorului de 630 kVA din PT4 cu un transformator de 400
kVA. În tabelul 6.8 este prezentat bilanţul puterilor active şi al energiei active pentru această
variantă. Din tabelele 6.7 şi 6.8 se observă că pierderile de putere activă scad de la 154,59 kW la
154,37 kW, iar pierderile de energie activă scad de la 684,8 MWh la 680,5 MWh. Măsura
aceasta poate fi acceptată.
Var 3.2 – Înlocuirea transformatorului de 400 kVA din PT6 cu un transformator de 250
kVA. În tabelul 6.9 este prezentat bilanţul puterilor active şi al energiei active pentru această
variantă. Din tabelele 6.7 şi 6.9 se observă că pierderile de putere activă scad de la 154,59 kW la
154,53 kW, iar pierderile de energie activă scad de la 684,8 MWh la 682,2 MWh. Măsura
aceasta poate fi acceptată.

Modulul 3 – Bazele electroenergeticii 95

 Studii de caz

P [kW]
18
16
14
12
10
8
6
4
2
0
0 100 200 300 400 500 600 700 800 900 1000

630 kVA 10000 kVA S [kVA]

Fig. 6.27. Variaţia pierderile de putere activă în funcţie de sarcina tranzitată.

W [MWh/an]
35
30
25
20
15
10
5
0
1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000
630 kVA 10000 kVA T SM [ore/an]

Fig. 6.28. Variaţia pierderile energie activă în funcţie de TSM pentru o sarcină S = 300 kVA.

S [kVA]
1200
1000
800
600
400
200
0
1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000
DP 1000 kVA = DP 630 kVA T SM [ore/an]

Fig. 6.29. Variaţia sarcinii limită pentru care pierderile de energie activă devin egale.

96 Modulul 3 – Bazele electroenergeticii

 Studii de caz
Tabelul 6.8. Bilanţul puterilor active şi al energiei active pentru varianta 3.1.
Mărimea kW % MWh %
Puterea / energia de la SEN 3999.37 100.00 15177.5 100.00
Joule 47.28 1.18 101.5 0.67
Linii
Izolaţie 5.85 0.15 51.2 0.34
Pierderi în
Transfor- Gol 46.92 1.17 411.0 2.71
reţea
matoare Înfăşurări 54.32 1.36 116.7 0.77
Total 154.37 3.86 680.5 4.48
Consum pe barele de JT ale PT 3845 96.08 14497 95.46
Tabelul 6.9. Bilanţul puterilor active şi al energiei active pentru varianta 3.2.
Mărimea kW % MWh %
Puterea / energia de la SEN 3999.53 100.00 15179.2 100.00
Joule 47.28 1.18 101.5 0.67
Linii
Izolaţie 5.85 0.15 51.2 0.34
Pierderi în
Transfor- Gol 47.13 1.18 412.9 2.72
reţea
matoare Înfăşurări 54.28 1.36 116.6 0.77
Total 154.53 3.86 682.2 4.49
Consum pe barele de JT ale PT 3845 96.08 14497 95.46
Var 3.3 – Înlocuirea transformatorului de 1000 kVA din PT13 cu un transformator de
630 kVA. În tabelul 6.10 este prezentat bilanţul puterilor active şi al energiei active pentru
această variantă. Din tabelele 6.7 şi 6.10 se observă că o uşoară creştere a pierderilor de putere
activă de la 154,59 kW la 154,86 kW şi o scădere a pierderilor de energie activă de la 684,8
MWh la 680,9 MWh. Măsura aceasta poate fi acceptată.
Tabelul 6.10. Bilanţul puterilor active şi al energiei active pentru varianta 3.3.
Mărimea kW % MWh %
Puterea / energia de la SEN 3999.86 100.00 15177.9 100.00
Joule 47.31 1.18 101.6 0.67
Linii
Izolaţie 5.85 0.15 51.2 0.34
Pierderi în
Transfor- Gol 46.83 1.17 410.2 2.70
reţea
matoare Înfăşurări 54.87 1.37 117.9 0.78
Total 154.86 3.87 680.9 4.49
Consum pe barele de JT ale PT 3845 96.08 14497 95.46
Prin cumularea celor trei variante anterioare se obţine bilanţul puterilor active şi al
energiei active din tabelul 6.11. Din tabelele 6.7 şi 6.11 se observă că pierderile de putere activă
nu se modifică, dar pierderile de energie activă scad de la 684,8 MWh la 674 MWh. Varianta
(numită Var. 3) aceasta este acceptată.
Tabelul 6.11. Bilanţul puterilor active şi al energiei active pentru varianta 3.
Mărimea kW % MWh %
Puterea / energia de la SEN 3999.59 100.00 15171.0 100.00
Joule 47.21 1.18 101.4 0.67
Linii
Izolaţie 5.85 0.15 51.2 0.34
Pierderi în
Transfor- Gol 45.87 1.15 401.8 2.65
reţea
matoare Înfăşurări 55.65 1.39 119.5 0.79
Total 154.59 3.87 674.0 4.44
Consum pe barele de JT ale PT 3845 96.08 14497 95.46

Modulul 3 – Bazele electroenergeticii 97

 Studii de caz

Var. 4 – Reconfigurarea reţelei electrice de distribuţie de medie tensiune

Din analiza schemei monofilare din figura 6.24 se observă că reţeaua electrică are, pe
partea de medie tensiune, o configuraţie buclată, exploatată debuclat. Acest fapt permite
aplicarea procesului de reconfigurare în scopul reducerii pierderilor de putere activă, obţinându-
se astfel trei variante.
Var. 4.1 – Conectarea laturii 5-6 şi deconectarea laturii 14-6. Prin efectuarea acestei
manevre se obţine bilanţul puterilor active şi al energiei active din tabelul 6.12. Din tabelele 6.11
şi 6.12 se observă că pierderile de putere activă scad de la 154,59 kW la 153,4 kW, iar pierderile
de energie activă scad de la 674 MWh la 670,6 MWh. Varianta aceasta este acceptată, iar în
continuare se funcţionează după schema din figura 6.30.
Tabelul 6.12. Bilanţul puterilor active şi al energiei active pentru varianta 4.1.
Mărimea kW % MWh %
Puterea / energia de la SEN 3998.40 100.00 15167.6 100.00
Joule 45.04 1.13 96.7 0.64
Linii
Izolaţie 5.79 0.14 50.7 0.33
Pierderi în
Transfor- Gol 45.80 1.15 401.2 2.65
reţea
matoare Înfăşurări 56.77 1.42 121.9 0.80
Total 153.40 3.84 670.6 4.42
Consum pe barele de JT ale PT 3845 96.08 14497 95.46

Fig. 6.30. Schema electrică reţelei electrice de distribuţie după prima manevră de reconfigurare.
Var. 4.2 – Conectarea laturii 8-9 şi deconectarea laturii 4-5. Prin efectuarea acestei
manevre se obţine bilanţul puterilor active şi al energiei active din tabelul 6.13. Din tabelele 6.12
şi 6.13 se observă că pierderile de putere activă scad de la 153,4 kW la 147,72 kW, iar pierderile
de energie activă scad de la 670,6 MWh la 660,2 MWh. Varianta aceasta este acceptată, iar în
continuare se funcţionează după schema din figura 6.31.
Tabelul 6.13. Bilanţul puterilor active şi al energiei active pentru varianta 4.2.
Mărimea kW % MWh %
Puterea / energia de la SEN 3992.72 100.00 15157.2 100.00
Joule 39.26 0.98 84.3 0.56
Linii
Izolaţie 5.99 0.15 52.4 0.35
Pierderi în
Transfor- Gol 45.87 1.15 401.8 2.65
reţea
matoare Înfăşurări 56.60 1.42 121.6 0.80
Total 147.72 3.70 660.2 4.36
Consum pe barele de JT ale PT 3845 96.08 14497 95.46

98 Modulul 3 – Bazele electroenergeticii

 Studii de caz

Fig. 6.31. Schema electrică reţelei electrice de distribuţie după a doua manevră de reconfigurare.
Var. 4.3 – Conectarea laturii 14-6 şi deconectarea laturii 13-14. Prin efectuarea acestei
manevre se obţine bilanţul puterilor active şi al energiei active din tabelul 6.14. Din tabelele 6.13
şi 6.14 se observă că pierderile de putere activă scad de la 147,72 kW la 147,65 kW, iar
pierderile de energie activă scad de la 660,2 MWh la 659,3 MWh. Varianta aceasta este
acceptată, iar în continuare se funcţionează după schema din figura 6.32.
Tabelul 6.14. Bilanţul puterilor active şi al energiei active pentru varianta 4.3.
Mărimea kW % MWh %
Puterea / energia de la SEN 3992.65 100.00 15156.3 100.00
Joule 38.59 0.97 82.9 0.55
Linii
Izolaţie 5.93 0.15 51.9 0.34
Pierderi în
Transfor- Gol 45.82 1.15 401.4 2.65
reţea
matoare Înfăşurări 57.31 1.44 123.1 0.81
Total 147.65 3.70 659.3 4.35
Consum pe barele de JT ale PT 3845 96.08 14497 95.46

Fig. 6.32. Schema electrică reţelei electrice de distribuţie după a treia manevră de reconfigurare.
6.4.2. Măsuri care necesită investiţii suplimentare pentru aplicare
Var 5 - Compensarea puterii reactive
Din analiza tabelului 6.3 se observă că pentru posturile de transformare PT3, PT9 şi PT12
consumurile sunt caracterizate de un factor de putere relativ scăzut. Astfel, se poate lua în
considerare măsura compensării puterii reactive pentru obţinerea factorului de putere neutral. Se
pot elabora două variante de compensare.

Modulul 3 – Bazele electroenergeticii 99

 Studii de caz
Var 5.1 – Compensarea individuală, pe barele de joasă tensiune ale posturilor de
transformare. Această măsură se aplică separat pentru cele trei posturi de transformare de mai
sus.
Var 5.1.1 – Instalarea unei baterii cu condensatoare cu puterea de 140 kVAr pe partea de
JT a PT3. În tabelul 6.15 este prezentat bilanţul puterilor active şi al energiei active pentru
această variantă. Din tabelele 6.14 şi 6.15 se observă că pierderile de putere activă scad de la
147,65 kW la 144,14 kW, iar pierderile de energie activă scad de la 659,3 MWh la 652,6 MWh.
Varianta aceasta poate fi acceptată.
Tabelul 6.15. Bilanţul puterilor active şi al energiei active pentru varianta 5.1.1.
Mărimea kW % MWh %
Puterea / energia de la SEN 3989.14 100.00 15149.6 100.00
Joule 37.16 0.93 79.8 0.53
Linii
Izolaţie 5.95 0.15 52.1 0.34
Pierderi în
Transfor- Gol 45.92 1.15 402.3 2.66
reţea
matoare Înfăşurări 55.11 1.38 118.4 0.78
Total 144.14 3.61 652.6 4.31
Consum pe barele de JT ale PT 3845 96.08 14497 95.46
Var 5.1.2 – Instalarea unei baterii cu condensatoare cu puterea de 100 kVAr pe partea de
JT a PT9. În tabelul 6.16 este prezentat bilanţul puterilor active şi al energiei active pentru
această variantă. Din tabelele 6.14 şi 6.16 se observă că pierderile de putere activă scad de la
147,65 kW la 144,65 kW, iar pierderile de energie activă scad de la 659,3 MWh la 653,4 MWh.
Varianta aceasta poate fi acceptată.
Tabelul 6.16. Bilanţul puterilor active şi al energiei active pentru varianta 5.1.2.
Mărimea kW % MWh %
Puterea / energia de la SEN 3989.65 100.00 15150.4 100.00
Joule 37.59 0.94 80.7 0.53
Linii
Izolaţie 5.94 0.15 52.1 0.34
Pierderi în
Transfor- Gol 45.89 1.15 402.0 2.65
reţea
matoare Înfăşurări 55.22 1.38 118.6 0.78
Total 144.65 3.63 653.4 4.31
Consum pe barele de JT ale PT 3845 96.08 14497 95.46
Var 5.1.3 – Instalarea unei baterii cu condensatoare cu puterea de 170 kVAr pe partea de
JT a PT12. În tabelul 6.17 este prezentat bilanţul puterilor active şi al energiei active pentru
această variantă. Din tabelele 6.14 şi 6.17 se observă că pierderile de putere activă scad de la
147,65 kW la 143,94 kW, iar pierderile de energie activă scad de la 659,3 MWh la 651,8 MWh.
Varianta aceasta poate fi acceptată.
Tabelul 6.17. Bilanţul puterilor active şi al energiei active pentru varianta 5.1.3.
Mărimea kW % MWh %
Puterea / energia de la SEN 3988.94 100.00 15148.8 100.00
Joule 36.77 0.92 79.0 0.52
Linii
Izolaţie 5.94 0.15 52.0 0.34
Pierderi în
Transfor- Gol 45.88 1.15 401.9 2.65
reţea
matoare Înfăşurări 55.35 1.39 118.9 0.78
Total 143.94 3.61 651.8 4.30
Consum pe barele de JT ale PT 3845 96.08 14497 95.46
Prin cumularea celor trei variante anterioare se obţine bilanţul puterilor active şi al
energiei active din tabelul 6.18. Din tabelele 6.14 şi 6.18 se observă că pierderile de putere activă

100 Modulul 3 – Bazele electroenergeticii

 Studii de caz
scad de la 147,65 kW la 137,51 kW, iar pierderile de energie activă scad de la 659,3 MWh la
639,4 MWh. Varianta aceasta poate fi acceptată, fiind denumită varianta 5.1.
Tabelul 6.18. Bilanţul puterilor active şi al energiei active pentru varianta 5.1.
Mărimea kW % MWh %
Puterea / energia de la SEN 3982.51 100.00 15136.4 100.00
Joule 34.36 0.86 73.8 0.49
Linii
Izolaţie 5.98 0.15 52.4 0.35
Pierderi în
Transfor- Gol 46.06 1.16 403.5 2.67
reţea
matoare Înfăşurări 51.12 1.28 109.8 0.73
Total 137.51 3.45 639.4 4.22
Consum pe barele de JT ale PT 3845 96.08 14497 95.46
Var 5.2 – Compensarea centralizată, pe barele de medie tensiune ale staţiei de
transformare 110/10 kV. În această variantă se instalează o baterie cu condensatoare de 500
kVAr pe secţia de bare A şi o baterie cu condensatoare de 260 kVAr pe secţia de bare B. În
tabelul 6.19 este prezentat bilanţul puterilor active şi al energiei active pentru această variantă.
Din tabelele 6.14 şi 6.19 se observă că pierderile de putere activă scad de la 147,65 kW la 143,81
kW, iar pierderile de energie activă scad de la 659,3 MWh la 654,5 MWh. Varianta aceasta este
mai puţin eficientă fată de varianta 5.1 şi nu este acceptată. În continuare se funcţionează cu
varianta 5.1.
Tabelul 6.19. Bilanţul puterilor active şi al energiei active pentru varianta 5.2.
Mărimea kW % MWh %
Puterea / energia de la SEN 3988.81 100.00 15151.5 100.00
Joule 37.49 0.94 80.5 0.53
Linii
Izolaţie 6.02 0.15 52.8 0.35
Pierderi în
Transfor- Gol 46.24 1.16 405.1 2.67
reţea
matoare Înfăşurări 54.06 1.36 116.1 0.77
Total 143.81 3.61 654.5 4.32
Consum pe barele de JT ale PT 3845 96.08 14497 95.46
Var. 6 - Înlocuirea transformatoarelor din posturile de transformare cu
transformatoare cu parametrii îmbunătăţiţi
Din analiza parametrilor nominali ai transformatoarelor prezentaţi în tabelul 6.4 se poate
concluziona că aceste transformatoare sunt de tip vechi, prezentând pierderi mari în funcţionare.
Norma europeană EN 50464-1:2007 recomandă fabricarea de transformatoare cu pierderi mai
reduse. Pentru pierderile în scurtcircuit există 4 categorii (de la Dk caracterizate pierderile cele
mai mari la Ak caracterizate de pierderile cele mai mici). Pentru pierderile în scurtcircuit există 5
categorii (de la E0 caracterizate pierderile cele mai mari la A0 caracterizate de pierderile cele mai
mici). În tabelul 6.20 sunt prezentate valorile pierderilor în scurtcircuit, iar în tabelul 6.21 sunt
prezentate valorile pierderilor în gol ale transformatoarelor.
În cadrul acestei măsuri s-au considerat trei variante, respectiv cu pierderile cele mai
mari, cu pierderile medii şes pierderile cele mai reduse.

Modulul 3 – Bazele electroenergeticii 101

 Studii de caz

Tabelul 6.20. Pierderi in scurtcircuit prevăzute de norma EN 50464-1:2007.

Tabelul 6.21. Pierderi in gol prevăzute de norma EN 50464-1:2007.

Var 6.1 – Înlocuirea transformatoarelor din posturile de transformare cu transformatoare

din categoria DkE0. În tabelul 6.22 este prezentat bilanţul puterilor active şi al energiei active
pentru această variantă. Din tabelele 6.18 şi 6.22 se observă că pierderile de putere activă scad de

102 Modulul 3 – Bazele electroenergeticii

 Studii de caz
la 137,51 kW la 123,67 kW, iar pierderile de energie activă scad de la 639,4 MWh la 542,3
MWh. Varianta aceasta poate fi acceptată.
Tabelul 6.22. Bilanţul puterilor active şi al energiei active pentru varianta 6.1.
Mărimea kW % MWh %
Puterea / energia de la SEN 3968.67 100.00 15039.3 100.00
Joule 34.18 0.86 73.4 0.49
Linii
Izolaţie 5.98 0.15 52.4 0.35
Pierderi în
Transfor- Gol 35.87 0.90 314.2 2.09
reţea
matoare Înfăşurări 47.64 1.20 102.3 0.68
Total 123.67 3.12 542.3 3.61
Consum pe barele de JT ale PT 3845 96.08 14497 95.46
Var 6.2 – Înlocuirea transformatoarelor din posturile de transformare cu transformatoare
din categoria CkC0. În tabelul 6.23 este prezentat bilanţul puterilor active şi al energiei active
pentru această variantă. Din tabelele 6.18 şi 6.23 se observă că pierderile de putere activă scad de
la 137,51 kW la 110,75 kW, iar pierderile de energie activă scad de la 639,4 MWh la 478,4
MWh. Varianta aceasta poate fi acceptată.
Tabelul 6.23. Bilanţul puterilor active şi al energiei active pentru varianta 6.2.
Mărimea kW % MWh %
Puterea / energia de la SEN 3955.75 100.00 14975.4 100.00
Joule 34.01 0.86 73.1 0.49
Linii
Izolaţie 5.98 0.15 52.4 0.35
Pierderi în
Transfor- Gol 30.39 0.77 266.2 1.78
reţea
matoare Înfăşurări 40.37 1.02 86.7 0.58
Total 110.75 2.80 478.4 3.19
Consum pe barele de JT ale PT 3845 96.08 14497 95.46
Var 6.3 – Înlocuirea transformatoarelor din posturile de transformare cu transformatoare
din categoria AkA0. În tabelul 6.24 este prezentat bilanţul puterilor active şi al energiei active
pentru această variantă. Din tabelele 6.18 şi 6.24 se observă că pierderile de putere activă scad de
la 137,51 kW la 99,91 kW, iar pierderile de energie activă scad de la 639,4 MWh la 435,4 MWh.
Varianta aceasta poate fi acceptată.
Tabelul 6.24. Bilanţul puterilor active şi al energiei active pentru varianta 6.3.
Mărimea kW % MWh %
Puterea / energia de la SEN 3944.91 100.00 14931.5 100.00
Joule 33.88 0.86 72.8 0.49
Linii
Izolaţie 5.98 0.15 52.4 0.35
Pierderi în
Transfor- Gol 27.28 0.69 238.9 1.60
reţea
matoare Înfăşurări 32.78 0.83 70.4 0.47
Total 99.91 2.53 434.5 2.91
Consum pe barele de JT ale PT 3845 96.08 14497 95.46
În continuare, deşi reducerea pierderilor este cea mai scăzuta, se consideră varianta 6.1
deoarece implică costurile cele mai mici.
Var. 7 – Înlocuirea cablurilor de 10 kV cu izolaţie de PVC cu cabluri cu izolaţie din
polietilenă
Materialele dielectrice nu sunt izolatoare perfecte, ele prezentând anumite pierderi
caracterizate prin tg . În tabelul 6.25 sunt prezentate valorile pentru tg ale cablurilor electrice
de medie şi înaltă tensiune.

Modulul 3 – Bazele electroenergeticii 103

 Studii de caz
Tabelul 6.25. valorile ale tg pentru cablurilor electrice de medie şi înaltă tensiune [IO90].

Tipul cablului tg

Cabluri cu izolaţie impregnată:
– cabluri cu ulei, joasă presiune 0,004
– cabluri cu ulei, înaltă presiune 0,0045
– cabluri cu ulei, în ţevi metalice 0,0045
Cabluri cu alte tipuri de izolaţie:
– cauciuc 0,05
– PVC 0,1
– polietilenă 0,0004
În cadrul acestei variante se urmăreşte reducerea pierderilor transversale prin înlocuirea
cablurilor cu izolaţie din PVC cu cabluri cu izolaţie din polietilenă (XLPE).
Normativele de proiectare prevăd ca toate liniile de medie tensiune să fie dimensionate
pentru nivelul de tensiune de 20 kV, chiar dacă într-o primă etapă pot funcţiona la o tensiune
inferioară, respectiv; în acest; caz la 10 kV.
În tabelul 6.26 este prezentat bilanţul puterilor active şi al energiei active pentru această
variantă. Din tabelele 6.22 şi 6.26 se observă că pierderile de putere activă scad de la 123,67 kW
la 117,6 kW, iar pierderile de energie activă scad de la 542,3 MWh la 489,8 MWh. Varianta
aceasta este acceptată.
Tabelul 6.26. Bilanţul puterilor active şi al energiei active pentru varianta 7.
Mărimea kW % MWh %
Puterea / energia de la SEN 3962.60 100.00 14986.8 100.00
Joule 34.11 0.86 73.3 0.49
Linii
Izolaţie 0.02 0.00 0.1 0.00
Pierderi în
Transfor- Gol 35.87 0.91 314.2 2.10
reţea
matoare Înfăşurări 47.61 1.20 102.3 0.68
Total 117.60 2.97 489.8 3.27
Consum pe barele de JT ale PT 3845 96.08 14497 95.46
Var. 8 - Dimensionarea conductoarelor după secţiunea economică
Normativele de proiectare prevăd faptul că alegerea secţiunii conductoarelor liniilor
electrice trebuie făcută pe bază criterii tehnice şi economice. Criteriul economic vizează
atingerea unui optim din punct de vedere al cheltuielilor totale pe întreaga durată de viaţă a unei
linii electrice.
Prin aplicarea criteriului tehnic al încălzirii în regim permanent de lungă durată rezultă
secţiunea de 70 mm2, iar prin aplicarea criteriului economic, conform [BU03], rezultă secţiunea
economică de 95 mm2.
În tabelul 6.27 este prezentat bilanţul puterilor active şi al energiei active pentru această
variantă. Din tabelele 6.26 şi 6.27 se observă că pierderile de putere activă scad de la 117,6 kW
la 108,76 kW, iar pierderile de energie activă scad de la 489,8 MWh la 471,2 MWh. Varianta
aceasta este acceptată.
Varianta 8 trebuie corelată cu varianta 7.

104 Modulul 3 – Bazele electroenergeticii

 Studii de caz

Tabelul 6.27. Bilanţul puterilor active şi al energiei active pentru varianta 8.

Mărimea kW % MWh %
Puterea / energia de la SEN 3953.76 100.00 14968.2 100.00
Joule 25.37 0.64 54.5 0.36
Linii
Izolaţie 0.02 0.00 0.1 0.00
Pierderi în
Transfor- Gol 35.92 0.91 314.6 2.10
reţea
matoare Înfăşurări 47.45 1.20 101.9 0.68
Total 108.76 2.75 471.2 3.15
Consum pe barele de JT ale PT 3845 96.08 14497 95.46
Var. 9 - Trecerea reţelei de medie tensiune de la 10 kV la 20 kV
Prin această măsură se urmăreşte reducerea pierderile Joule în liniile electrice. În tabelul
6.28 este prezentat bilanţul puterilor active şi al energiei active pentru această variantă. Din
tabelele 6.27 şi 6.28 se observă că pierderile de putere activă scad de la 108,76 kW la 88,91 kW,
iar pierderile de energie activă scad de la 471,2 MWh la 440,7 MWh. Varianta aceasta este
acceptată.
Tabelul 6.28. Bilanţul puterilor active şi al energiei active pentru varianta 9.
Mărimea kW % MWh %
Puterea / energia de la SEN 3933.91 100.00 14937.7 100.00
Joule 7.90 0.20 17.0 0.11
Linii
Izolaţie 0.07 0.00 0.6 0.00
Pierderi în
Transfor- Gol 37.70 0.96 330.3 2.21
reţea
matoare Înfăşurări 43.24 1.10 92.9 0.62
Total 88.91 2.26 440.7 2.95
Consum pe barele de JT ale PT 3845 96.08 14497 95.46

6.4.3. Măsuri suplimentare

Var. 10 - Verificarea numărului optim de transformatoare în funcţiune din staţia de
transformare 110/20 kV.
După considerarea variantelor anterioare se impune verificarea unor condiţii privind
atingerea unui optim în funcţionare. În această variantă se urmăreşte reducerea pierderilor în
staţia de transformare 110/20 kV prin optimizarea numărului de transformatoare în funcţiune. În
toate variantele anterioare s-a considerat că în staţia de transformare 110/20 kV funcţionează
ambele transformatoare. În cadrul acestei variante se consideră că unul dintre transformatoare se
află în rezervă rece. În tabelul 6.29 este prezentat bilanţul puterilor active şi al energiei active
pentru această variantă. Din tabelele 6.28 şi 6.29 se observă că pierderile de putere activă cresc
de la 88,91 kW la 91,43 kW, dar pierderile de energie activă scad de la 440,7 MWh la 375,9
MWh. Varianta aceasta este acceptată.
Tabelul 6.29. Bilanţul puterilor active şi al energiei active pentru varianta 10.
Mărimea kW % MWh %
Puterea / energia de la SEN 3936.43 100.00 14872.9 100.00
Joule 8.16 0.21 17.5 0.12
Linii
Izolaţie 0.07 0.00 0.6 0.00
Pierderi în
Transfor- Gol 27.08 0.69 237.2 1.59
reţea
matoare Înfăşurări 56.13 1.43 120.6 0.81
Total 91.43 2.32 375.9 2.53
Consum pe barele de JT ale PT 3845 96.08 14497 95.46

Modulul 3 – Bazele electroenergeticii 105

 Studii de caz

Var 11 - Introducerea surselor distribuite în reţeaua electrică de medie tensiune

Sursele distribuite de putere medie sunt racordate, de obicei, la reţelele electrice de medie
tensiune. În general aceste surse valorifică diferite tipuri de energie primară (solară, hidraulică,
biomasă, eoliană etc.). Prezenta acestor surse modifică circulaţia de puteri şi pierderile de putere.
În acest sens, se poate urmări, pentru o sursă dată, optimizarea punctului de racordare şi a puterii
generate pentru minimizarea pierderilor de putere activă.
Var. 11.1 - Determinarea punctului optim de racordare pentru o sursă distribuită
În figura 6.33 este prezentată variaţia pierderilor de putere activă în funcţie de punctul de
racord al unei surse distribuite având puterea generată cuprinsă între 0 şi 2500 kW.

 P total [kW]
95

90
85

80
75
70

65
A 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
0 kW 500 kW 1000 kW 1500 kW 2000 kW 2500 kW Nod

Fig. 6.33. Variaţia pierderilor de putere activă în funcţie de punctul de racord al unei surse distribuite.
Din figura 6.33 se observă că cele mai mari reduceri ale pierderilor de putere activă din
reţea au loc pentru puterea generată de 2500 kW, iar pentru acest caz punctul cel mai bun de
racord este situat în nodul 7. În tabelul 6.30 este prezentat bilanţul puterilor active şi al energiei
active pentru această variantă. Din tabelele 6.29 şi 6.30 se observă că pierderile de putere activă
scad de la 91,43 kW la 70,25 kW, dar pierderile de energie activă scad de la 375,9 MWh la 331,9
MWh.
Tabelul 6.30. Bilanţul puterilor active şi al energiei active pentru varianta 11.1.
Mărimea kW % MWh %
Puterea / energia de la SEN 3915.25 100.00 14828.9 100.00
Joule 5.37 0.14 11.5 0.08
Linii
Izolaţie 0.07 0.00 0.6 0.00
Pierderi în
Transfor- Gol 27.31 0.70 239.3 1.61
reţea
matoare Înfăşurări 37.50 0.96 80.5 0.54
Total 70.25 1.79 331.9 2.24
Consum pe barele de JT ale PT 3845 96.08 14497 95.46
Var. 11.2 - Determinarea puterii generate optime a unei surse distribuite pentru un punct
de racordare dat
Pentru nodul 7, rezultat în varianta anterioară ca fiind punctul optim de racord al unei
surse distribuite, se pune problemă determinării puterii generate optime pentru minimizarea
pierderilor de putere activă. În figura 6.34 este prezentată variaţia pierderilor de putere şi energie
activă în funcţie de puterea generată a unei surse distribuite racordată în nodul 7.

106 Modulul 3 – Bazele electroenergeticii

 Studii de caz

P total [kW]  W total [MWh/an]

100 380
95 370
90 360
85 350
80 340
75 330
70 320
65 310
60 300
0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500 4000 4500 5000
DPtot DWtot P g [kW]

Fig. 6.34. Variaţia pierderilor de putere şi energie activă în funcţie de puterea generată a unei surse
distribuite racordată în nodul 7.
Din figura 6.34 se observă că cele mai mari reduceri ale pierderilor de putere şi energie
activă din reţea au loc pentru puterea generată de între 3000 kW şi 3500 kW. În tabelul 6.31 este
prezentat bilanţul puterilor active şi al energiei active pentru această variantă. Din tabelele 6.30
şi 6.31 se observă că pierderile de putere activă scad de la 70,25 kW la 68,95 kW, dar pierderile
de energie activă scad de la 331,9 MWh la 329,6 MWh.
Tabelul 6.31. Bilanţul puterilor active şi al energiei active pentru varianta 11.2.
Mărimea kW % MWh %
Puterea / energia de la SEN 3913.95 100.00 14826.6 100.00
Joule 6.56 0.17 14.1 0.10
Linii
Izolaţie 0.07 0.00 0.6 0.00
Pierderi în
Transfor- Gol 27.39 0.70 239.9 1.62
reţea
matoare Înfăşurări 34.93 0.89 75.0 0.51
Total 68.95 1.76 329.6 2.22
Consum pe barele de JT ale PT 3845 96.08 14497 95.46
6.4.4. Concluzii
În cazul acestei reţele electrice au fost considerate mai multe variante pentru reducerea
pierderilor de putere şi energie. În figura 6.35 este prezentată sintetic variaţia pierderilor de
putere activă pentru fiecare variantă, iar în figura 6.36 este prezentată sintetic variaţia pierderilor
de energie active. În figura 6.37 este prezentată variaţia pierderilor procentuale de putere şi
energie activă.

Modulul 3 – Bazele electroenergeticii 107

 0
1
2
3
4
5

108
0
20
40
60
80
100
120
140
160
180
0
100
200
300
400
500
600
700
800

[% ]
Var. 0 Var. 0
Var. 1.1 Var. 1.1

P [kW]
Var. 1.2 Var. 1.2
W [MWh/an]

Var. 2.1 Var. 2.1

V Var. 2.2
Var. 3.1
Var. 3.2
Var. 3.3
Var. 2.2
Var. 3.1
Var. 3.2
Var. 3.3

Linii
Linii
Var. 3 Var. 3
Var. 4.1 Var. 4.1
Var. 4.2 Var. 4.2
Var. 4.3 Var. 4.3

Izolaţie
Izolaţie
V
rrraaaV
Var. 5.1.1 Var. 5.1.1

DP/Ptot
Var. 5.1.2 Var. 5.1.2
Studii de caz

Var. 5.1.3 Var. 5.1.3

Var. 5.1

Înfăşurări
Var. 5.1
Înfăşurări

Var. 5.2 Var. 5.2

DW/Wtot
Var. 6.1 Var. 6.1

Gol
Gol

Var. 6.2
Fig. 6.35. Variaţia pierderilor de putere activă.

Var. 6.2
Var. 6.3 Var. 6.3

Fig. 6.36. Variaţia pierderilor anuale de energie activă.

V Var. 7 Var. 7

Total
Total

Var. 8 Var. 8

Fig. 6.37. Variaţia pierderilor procentuale de putere şi energie activă.

Var. 9 Var. 9
Var. 10 Var. 10
rrraaaVV Var. 11.1
Var. 11.2
Var. 11.1
Var. 11.2

Modulul 3 – Bazele electroenergeticii

raV