DEZVOLTAREA FICATULUI SI A CAILOR BILIARE

Ficatul se dezvolta la nivelul mezogastrului ventral sub forma unui mugure hepato-cistic ,care este
un mugure plin.mugurele hepato-cistic apare in săptămâna a 4-a,chiar in extremitatea distală a
proeteneronului. El este inițial un mugure plin care creste in partea anterioară si superioară a
mezogastrului ventral,luând rapid contact cu septul transvers . Acest contact este important, pentru
ca in interiorul ficatului,doar hepatocitele sunt cele care au origine endodermala. Restul populațiile
celulare de la nivelul ficatului(cum sunt celulele care formează capilarele sinusoide ale ficatului,cum
sunt celulele Kupffer) au origine embriologica de la nivelul mezenchimale septului transvers.
Porțiunea superioară,distală a mugurelui hepato-cistic continua sa crească foarte rapid dupa ce a luat
contactul cu septul transvers=>in zona superioară se formează o parte voluminoasa=porțiune
hepatica propriu zisa. Porțiunea distală rămâne sub forma unui duct epitelial plin=porțiunea cistica a
acestui mugure hepato-cistic;rămâne mult mai subțire,mult mai slab dezvoltată comparativ cu partea
superioară.
La nivelul partii superioare hepatice se formează rapid cordoane epiteliale de hepatocite pe seama
endodermului local si ele iau contact cu vase de sânge care se formează pe de o parte local,de la
nivelul septului transvers,pe de alta parte prin cresterea in volum a ficatului,a porțiunii hepatice,care
este situată imediat inferior,distal fata de cord. Practic viitorul ficat o sa ia contact anterior si cu
venele viteline(care sunt structurile cele mai mediale) si cu venele ombilicale care sunt situate lateral
fata de ele. In acest fel rețeaua de capilare sinusoide formată inițial intrahepatic local pe seama
mezenchimului din septul transvers începe si primește sânge atât de la nivelul venelor viteline prima
data ,cat si de la nivelul venelor ombilicale. In acest fel,ficatul embrionar începe sa își îndeplinească
principalul sau rol ,din perioada de dezvoltare uterina,funcția hematopoetica. Ficatul este foarte
important si se dezvolta foarte rapid in perioada aceasta datorită faptului ca el este organul care
produce masiv hematii embrionare si apoi fetale.
Porțiunea distală rămâne strict sub forma de mugure cistic si dezvoltarea sa se caracterizează prin
același fenomen de creștere a epiteliului care devine un cordon epitelial plin,dupa care exista
fenomenul de vacuolizare,care o sa dea naștere lumenului din aceasta porțiune cistica. Prin
inmugurire din peretele anterior,inițial si lateral dupa rotația stomacului , o sa apăra si colecistul care
in final tot datorită fenomenului de vacuolizare,de resorbție a dopului epitelial plin, o sa dea naștere
veziculei biliare.
Din punct de vedere al anomaliilor de dezvoltare la nivelul ficatului(incompatibile cu viața)sunt
legate fie de pozitie,poate sa apăra o ectopie hepatica (o poziționare a ficatului la nivelul cavității
toracice de obicei datorită unei hernii diafragmatice congenitale). Cel mai frecvent daca exista o
anomalie de dezvoltare la nivelul ficatului se observa un aspect de suprafața neregulat=FICAT
POLILOBAT,care nu este caracteristic speciei umane;la alte specii,vertebrate inf dpdv filogenetic,este
normal sa avem lobi hepatici distincți prin niște fisuri adânci;la om avem un ficat unitar. Pot sa apăra
un ficat polilobat,fie destul de frecvent exista o anomalie =LOB RIEDEL. Lobul RIEDEL este o creștere
anormala de obicei in partea inferioară a unei părți din ficat. In momentul in care se dezvolta
ficatul,acesta este un organ simetric dreapta stânga;dupa rotație porțiunea din dreapta se dezvolta
mai mult,dar si lobul stâng hepatic este relativ voluminos din cauza faptului ca stomacul este
nefunctional pana la naștere. Inclusiv la naștere proporția dintre lobul stâng si lobul drept este
asemănătoare. Dupa naștere,pe măsura ce creste dezvoltarea organismului se va face ceva mai mult
loc pe partea dreapta si pe de alta parte începe sa funcționeze si stomacul ceea ce va face ca lobul
drept sa fie mai voluminos decât cel stang. Acesta este motivul pentru care acești lobi anormali sunt
localizați de obicei in partea inferioară dreapta pentru ca acolo este mai mult spațiu. Majoritatea
anomaliilor de dezvoltare la nivelul mugurelui hepato-cistic sunt anomalii congenitale ale cailor
biliare :
 1. Atrezie de colecist =lipsa de dezvoltare a colecistului. In mod normal acel diverticul,acel
mugure cistic apare in luna a 3-a ;diverticulul acela poate sa nu apăra si vom avea strict
partea de cai biliare extrahepatice ,de canal hepatic comun si de canal coledoc;nu se
dezvolta nici colecist si automat nu se dezvolta nici ductul cistic.
2. Dedublare a veziculei biliare. Putem avea doua coleciste in loc de unul,duplicate a mugurelui
cistic.
3. Anomalii de lungime si de implantare a canalului coledoc. Putem avea un canal cistic anormal
de lung, atrezie de formare, o stenoza ca cailor intrahepatice determina probleme mari care
sunt incompatibile cu viața pentru ca bilirubina trebuie sa fie eliminată,pentru ca daca nu se
întâmpla acest lucru sunt afectată hepatocitele

DEZVOLTARE VENA PORTA:

Pe măsura ce mugurele hepatic se dezvolta,el o s crească in partea anterioară si superioară si va
ajunge sa înglobeze cele doua din 3 perechi de vene care se deschis in sinusuri venos(sinusuri venos
este situat deasupra ficatului,deasupra septului transvers):cele mai mediale sunt cele 2 vv.viteline si
lateral de ele se afla cele 2vv.ombilicale (in momentul in care se formează vasele ombilicale acestea
sunt pereche :2 artere ombilicale si 2 venele ombilicale,in final va persista doar vena ombilicala din
partea stânga datorită fenomenului particular de evoluție in zona). In momentul in care ficatul
înglobează venele viteline si cele ombilicale sângele va ajunge sa se deschidă in capilarele sinusoide
care s-au format in interiorul ficatului si din aceste capilare sinusoide,sângele o sa treacă in canalele
HEPATOCARDIACE drept si stâng. Canalele venoase hepatocardiace sunt practic ceea ce a mai rămas
din extremitatea distală a celor 2 vene viteline. In momentul acesta vena ombilicala din partea
dreapta dispare complet si persista doar ce din parte stânga . In afara de absenta venei ombilicale din
partea dreapta mai exista modificări si in ceea ce privește vasele viteline. Porțiunea distală a vaselor
viteline se resoarbe,dispare pe măsura ce sacul vitelin își micșorează dimensiunile. Înainte de
dispariția porțiunii distală a celor doua vene viteline se realizează 3 anastomoze intre vena vitelina
din partea stânga si cea din dreapta(dinspre distal catre sacul vitelin):
 Anastomoza intrahepatica:intre vena vitelina dreapta si stânga care se formează in interiorul
ficatului;practic o sa fie înglobata intrahepatic pe măsura ce ficatul continua sa crească.
 Anastomozele subhepatice/infrahepatice:
o Cea mijlocie este situată retroduodenal;se formează prin spatele ansei duodenale
o Cea inferioară se formează preduodenal
Aceste anastomoze o sa persiste. Segmentele venelor viteline evoluează diferit in partea dreapta sau
in stânga. In partea din dreapta o sa persiste doar segmentul superior intre anastomoza mijlocie si
cea intrahepatica);restul segmentul mijlociu intre anastomoza mijlocie si cea inferioară ca si
porțiunea distală a venei viteline din partea dreapta dispar. Pe partea stânga dispare porțiunea
superioară dintre anastomoza mijlocie si cea intrahepatica si persista porțiunea mijlocie care era
situată inițial a stânga fata de ansa duodenala si persista anastomoza preduodenala . Are loc rotația
ficatului,inclusiv a ansei duodenale si atunci practic anastomoza inferioară,cea preduodenala persista
dar se verticalizeaza si va deveni vena mezenterica superioară cu traiect anterior fata de duoden ,iar
porțiunea mijlocie a venei viteline din partea stânga,prin inmugurire,o sa se formeze vena splenica si
vena mezenterica inferioară. Practic sângele o sa vina prin anastomoza inferioară ,dispară porțiunea
superioară a venei viteline din partea stânga,persista pe partea dreapta aceasta porțiune
superioară .atunci anastomoza mijlocie devine prima parte a venei poarte care este situată
retroduodenal in timp ce porțiunea de vena porta care este situată in pediculul hepatic este cea a
mai rămas din porțiunea superioară a venei viteline din dreapta. Anastomoza intrahepatica de
asemenea persista si este oarta importantă,pentru ca aceasta anastomoza intrahepatica va deveni
ramul din partea stânga a veni poarte care o sa ajungă si o sa stabilească comunicarea cu vena
ombilicala . Vena ombilicala din partea stânga persista sub forma de ligament rotund al ficatului si
intrahepatic se observa cum ramul stâng al venei poarte se continua direct cu acest lig rotund al
ficatului chiar daca de obicei acesta este fibrozt. Suplimentar de formarea orginii venei poarte in
interiorul ficatului anumite capilare sinusoide fuzionează si formează ductul venos. Formează o
comunicare intre vena ombilicala din partea stânga si canalul hepatocardiac din partea dreapta .
Practic din cele doua porțiuni distale ale venelor viteline persista doar porțiunea din partea dreapta
,canalul hepatocardiac din partea stânga dispare si el. Atunci porțiunea suprahepatica a VCI o sa fie
tot ceea ce ne-a mai rămas din canalul hepatocardiac din partea dreapta si suplimentaracestor
capilare sinusoide a produs aceasta anastomoza intre vena ombilica si VCI care va deveni duct venos
a lui Arantius.