MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII A

REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Facultatea
„Calculatoare, Informatică şi Microelectronică”

RAPORT

Lucrare de laborator nr. 6

la Sisteme cu evenimente discrete

A efectuat:
st. gr.

A verificat:
asis.univ. Nadejda Popovici

Chisinau- 2021
Scopul lucrării:

Modelarea sistemelor cu evenimente discrete prin intermediul rețelelor Petri cu temporizarea

deterministă.

Noțiuni generale:

Reţele cu tranziţii temporizate Se spune că o reţea Petri este cu tranziţii temporizate sau
temporizată T, dacă fiecărei tranziţii ti, i=1, ..., n, i se asociază un interval de timp di ≥ 0, prin
intermediul unei funcţii de temporizare tip T (tranziţie).

Reţele cu poziţii temporizate Se spune că o reţea Petri este cu poziţii temporizate, sau
temporizată P, dacă fiecărei poziţii pj, j = 1,..,m, i se asociază un interval de timp dj ≥ 0, prin
intermediul unei funcţii de temporizare tip P (poziţie).
Sarcina lucrării:

Problema 1:

Se consideră un sistem de calcul biprocesor, echipat cu două unităţi de bandă B1, B2. Fiecare din
cele două procesoare P1, P2 execută câte o succesiune de task-uri, fiecare task necesitând ambele
benzi. Succesiunea de task-uri executate de P1 este referită prin ST1, iar succesiunea executată
de P2 este referită prin ST2.

Execuţia fiecărui task din ST1 constă în următoarea succesiune de operaţii:

1) Se creează un fişier pe B1, operaţie care durează d11 = 15 secunde;

2) Fişierul creat pe B1 se copiază pe B2, operaţie care durează d12 = 10 secunde.

Execuţia fiecărui task din ST2 constă în următoarea succesiune de operaţii:

1) Se creează un fişier pe B2, operaţie care durează d22 = 3 secunde;

2) Fişierul creat pe B2 se copie pe B2, operaţie care durează d21 = 7 secunde.

Se consideră că duratele de timp necesare eliberării resurselor sunt neglijabile. O reprezentare

schematizată a sistemului de calcul este dată mai jos:

Fig.1.1 schema a sistemului de calcul

Se consideră ca la fiecare moment când sistemul poate începe prelucrarea unui nou task, există
cel puţin un task din ST1 şi un task din ST2 care aşteaptă să fie servit şi că nu există nici o regulă
privind modul de alegere a taskului care urmează să fie servit.

a. Să se construiască modelul tip reţea Petri netemporizată a structurii de conducere care să

asigure funcţionarea corectă a sistemului de calcul.
b. Să se adauge pe modelul construit la a) duratele de timp specifice activităţilor.
c. Să se utilizeze modelul construit la c) pentru studierea, cu ajutorul mediului VisualObject
Net
 Fig.1.2 modelul construit de tip reţea Petri netemporizată

Problema 2:
Se consideră un sistem de fabricaţie compus din două maşini M1, M2, ambele fiind cu
încărcare automată. Descărcarea celor două maşini este realizată de un robot R. Între M1 şi M2
există un depozit D în care pot fi stocate două piese. Pentru a putea fi prelucrate pe cele două
maşini, piesele brute sunt fixate pe palete. În urma prelucrării, produsul finit este desfăcut de pe
paletă, iar paleta liberă este returnată, pentru fixarea unei noi piese brute. Se presupune că există
un număr suficient de mare de piese brute care urmează a fi prelucrate.
 Fig.2.1 Schema sistemului de fabricatie

Figura de mai sus prezintă schematizat fluxul tehnologic din sistemul de fabricaţie.
Duratele activităţilor ce se desfăşoară sunt dM1 = 40 s, dM2 = 85 s pentru procesarea pe M1,
respectiv M2, şi dR1 = 20 s, dR2 = 20 s pentru descărcarea cu ajutorul lui R a lui M1, respectiv
M2. Timpul necesar de eliberarea resurselor M1, M2 şi respectiv R este considerat neglijabil.
Timpul necesar pentru eliberarea unei palete este de = 20 s.

a) Să se proiecteze structura de conducere care să asigure funcţionarea corectă în următoarele

condiţii:

(SC1) Nici o resursă nu se alocă înainte de a începe operaţia care necesită resursa
respectivă, iar numărul de palete este stabilit la valoarea maximă admisă de
funcţionarea corectă.

(SC2) Resursele pot fi alocate şi cu anticipare (înainte de a începe operaţia care le

necesită efectiv), utilizându-se 4 palete.

b) Să se adauge pe modelele (SC1) şi (SC2) construite la a) duratele de timp specifice

activităţilor. c) Să se utilizeze cele două modele construite la b) pentru analiza în mediul
VisualObjectNet a funcţionării structurii de conducere (SC1) şi (SC2) pe un interval de timp de
20000sec. (i) Pentru fiecare structură de conducere se vor preciza performanţele de mai jos şi
modul de utilizare a mediului VisualObjectNet pentru investigarea acestor performanţe:

1° durata medie necesară fabricării unui produs finit;

2° numărul de produse finite fabricate;

3° gradul de utilizare a maşinilor M1 şi M2. (ii)

Să se comenteze şi explice diferenţele obţinute la (i) dintre performanţele realizate de structurile

de conducere (SC1) şi (SC2).

Fig.2.2 structura de conducere a sistemei de fabricatie in reteaua Petri

Problema 3:
Se consideră o celulă de fabricaţie flexibilă orientată pe producţia diversificată. Celula conţine
două maşini de prelucrare universale M1, M2 şi sisteme de transport adecvate. Se fabrică 3 tipuri
de produse P1, P2, P3 care necesită următoarele secvenţe de prelucrări:
• Pentru P1:

1. - prelucrare pe M1 (durata d11 = 3 min)

2. - prelucrare pe M2 (durata d12 = 5 min)

• Pentru P2:

1. - prelucrare pe M2 (durata d22 = 6 min)

2. - prelucrare pe M1 (durata d21 = 4 min)

• Pentru P3:

1. - prelucrare pe M1 (durata d31 = 7 min)

2. - prelucrare pe M2 (durata d32 = 3 min).

Duratele transporturilor şi a eliberării resurselor sunt considerate neglijabile. Se consideră că

numărul de piese brute este suficient de mare. Se consideră următoarele două strategii de
planificare a servirii clienţilor P1, P2, P3 de către resursele M1, M2:
 (S1) M1: P1, P2, P3; M2: P1, P2, P3
 (S2) M1: P1, P3, P2; M2: P2, P1, P3.
a. Să se construiască modelul tip reţea Petri temporizată P al căilor de operaţii
pentru P1, P2, P3.
b. Să se ataşeze modelului construit la punctul a) structurile de control care asigură
planificarea servirii conform (S1) şi respectiv (S2).
c. Să simuleze aceste reţele în mediul Visual Object Net

Fig.3 Schema realizata in reteaua Petri

 Concluzie:

În timpul acestei lucrari de laborator am modelat sistemele cu evenimentele discrete prin

intermediul rețelelor Petri cu temporizare deterministă.