Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pedagogia Montessori
Matei Bogdan-Ștefan
Școala Doctorală de Arte
Modul PU I
Grupa 6
Matei Bogdan-Ștefan
Școala Doctorală de Arte
Modul PU I
Grupa 6
Pedagogiile alternative
Pedagogia Montessori
1
Cuciureanu, M, Punţi De Trecere Între Învăţământul Tradiţional Şi Cel Bazat Pe Modele Pedagogice
Alternative În Sistemul Românesc De Învăţământ, pag. 55, INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI, București,
2011
2
Idem 1, pag. 56
2
Matei Bogdan-Ștefan
Școala Doctorală de Arte
Modul PU I
Grupa 6
3
Balcanu, A., Studiu privind alternativele educaționale existente în sistemul de învățământ preuniversitar din
România, București, 2019
3
Matei Bogdan-Ștefan
Școala Doctorală de Arte
Modul PU I
Grupa 6
În pedagogia Montessori copilul învață singur și ghidat de pedagog, ii se oferă ocazia
să fie la rândul său ,,pedagog” lucrând în echipe mixte de vârsta astfel învață și evolueaza
împreună. Se consolideaza în acest mod și infomațiile pe care le cunoaște prin predare.
Atmosfera relaxată, ordonată, mediul pregătit și profesorii cu un foarte bun background
informațional fac din școala Montessori un adevărat centru de învățare și dorință de
cunoaștere.
În acest proces sistematic de educație, copilul este incurajat să devină independent.
Este stimulat să avaseze pe cont propriu din punct de vedere intelectual și să-și satisfaca
nevoia de cunoaștere în funcție de nevoile sale.
,,În conformitate cu caracteristicile generale ale curriculum-ului, activitatea de
predare-învăţare-evaluare respectă câteva cerinţe de bază (apud. Negreanu, E., 2006,
pp.23-24):
• Este necesară o abordare calitativ diferită a copiilor, deoarece se urmăreşte
prin activităţile întreprinse, desăvârşirea integrală şi de perspectivă a personalităţii acestora.
• Educaţia copilului se realizează într-o modalitate completă atât pe planul fizic,
mental, emoţional, cât şi pe cel social. În acest sens, se stabilesc scopuri şi obiective clare
precum şi strategia de desfăşurare a activităţilor pentru atingerea acestora.
• Copilul ajunge la însuşirea cunoştinţelor şi deprinderilor prin învăţare activă.
El este îndrumat şi poate să-şi aleagă singur activităţile şi materialele
corespunzătoare învăţării.
• Este încurajată dezvoltarea motivaţiei intrinseci prin utilizarea adecvată a
sancţiunilor pozitive şi a celor negative. De asemenea, se pune accent pe încrederea în
sine,
disciplina interioară şi autodisciplinarea prin folosirea strategiilor de control al erorilor,
gradarea dificultăţilor şi a efortului în timpul desfăşurării acţiunilor.
• Activităţile psihomotorii şi cele de formare a priceperilor şi deprinderilor
practice sunt observate de educator şi notate în fişele individuale ale copilului care
urmăresc progresele acestuia.
• Un aspect important este amenajarea mediului, care să iradieze armonie şi să
atragă copii spre comunicare, în vederea asimilării de noi cunoştinţe şi informaţii.
• Este cultivat respectul faţă de trăirile interioare ale copilului şi sunt
promovate prietenia, cooperarea şi este descurajată competiţia. Calitatea relaţiilor
interumane este primordială în educaţia Montessori.” 4 Observăm pe baza acestor
caracteristici cât de mult se pune accent pe centrarea pe educabil și cum individul aflat în
perioada copilăriei este privit ca viitorul adult ce se integrează într-o societate funcțională ce
operează conform unor principii și concepte cu înalte valori etice și morale, focusul fiind pe
unicitatea ființei si pe relaționarea inter-umană.
,, În pedagogia Montessori rolul educatorului este complex, el este un facilitator al
autoeducaţiei şi un coordonator al activităţii copilului, care direcţionează dezvoltarea şi
progresul acestuia. Cel care predă, face lecţii şi prezentări pentru tot ceea ce copilul
4
Ilie, M., Tiru, C., Petrescu, M., Domilescu, G., Harkai M., Introducere în pedagogie, pag. 105, Timișoara, 2012
4
Matei Bogdan-Ștefan
Școala Doctorală de Arte
Modul PU I
Grupa 6
realizează individual, începând cu îngrijirea personală şi a mediului proxim, cu dezvoltarea
senzorială prin punerea în corespondenţă a obiectelor şi ideilor cu semnificaţia şi simbolul
lor, cu asimilarea limbajului scris-citit, cu formarea abilităţilor pentru ştiinţe exacte, artă, cu
dezvoltarea gândirii şi creativităţii” 5
Evaluarea în pedagogia Montessori este diferită față de sistemul tradițional, nu exista
competitivitate, se urmărește dezvoltarea etapizată iar educatorul observă acest parcurs.
Princpiul aceste pedagogii este acela de a inspira educabilului dorința de a învăța singur.
Consider că rolul educatorului/profesorului, indiferent la ce tip de pedagogie ne
raportăm trebuie să fie unul foarte important, dar nu centrat pe acesta. Întotdeauna un bagaj
solid de informații, dorința de a da mai departe și empatia vor fi peste un sistem care
folosește memorarea mecanică și dorința de produce indivizi capabili doar să jongleze cu un
flux imens de informații fără ca macar 20% dintre acestea să aiba aplicabilitate. În ceea ce
privește pedagogia Montessori, consider ca fiind foarte utile metodele acesteia și rezonează
foarte mult cu imaginea pe care mi-am dezvoltat-o despre modul în care aș putea începe o
revoluție moleculară în cadrul facultății de arte unde doresc să-mi pun bazele unei viitoare
cariere didactice.
Un alt tip de pedagogie, cel puțin la fel de interesant ca cel analizat în această
lucrare, este conceptul dezvoltat de Freinet care urmărește ,,centrarea şcolii pe elev,
tatonarea experimentală, educaţia muncii, exprimare şi comunicare, cooperarea şi
individualizarea instruirii prin tehnici de instruire specifice.”6
În conculzie, pedagogiile alternative oferă posbilități solide în ceea ce privește
educația și este imperios necesară existența acestor. Metodele pe care le consider cele mai
apropiate de perspectiva mea despre cum aș putea participa activ la schimbarea educației
sunt pedagogiile Montessori și Freinet. Aș prelua diferte aspecte ale acestor concepte și aș
încerca să creez altfel de cursuri în cadrul facultății de arte. Experimentarea, dezbaterea,
gândirea critică reprezintă pentru mine cuvintele-cheie în ceea ce privește educația.
5
Idem 3, pag. 106
6
Idem 4, pag. 119
5
Matei Bogdan-Ștefan
Școala Doctorală de Arte
Modul PU I
Grupa 6
Biblografie
Balcanu, A., Studiu privind alternativele educaționale existente în sistemul de învățământ
preuniversitar din România, București, 2019
Cuciureanu, M, Punţi De Trecere Între Învăţământul Tradiţional Şi Cel Bazat Pe Modele
Pedagogice Alternative În Sistemul Românesc De Învăţământ, pag. 55, INSTITUTUL DE
ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI, București, 2011
Ilie, M., Tiru, C., Petrescu, M., Domilescu, G., Harkai M., Introducere în pedagogie,
Timișoara, 2012
Vasile Chiş, Ion Albulescu, Horaţiu Catalano, PEDAGOGIILE ALTERNATIVE –
conceptualizări, dezvoltări curriculare, exemple de bune practici, Editura Eikon, Cluj-Napoca,
2013
Albulescu, I., Pedagogiile alternative, Editura All, București, 2014
Articole
https://scoalamonterra.ro/scoala/cum-se-invata-la-o-scoala-montessori/
https://www.montessorihaus.ro/sample-page/
https://scoalamariamontessori.ro/despre-noi/
Interviuri, conferințe
Teaching Methods for Inspiring the Students of the Future | Joe Ruhl | TEDxLafayette
https://www.youtube.com/watch?v=UCFg9bcW7Bk
6
Matei Bogdan-Ștefan
Școala Doctorală de Arte
Modul PU I
Grupa 6