CUPRINS

1. Problematica poluării aerului în contextul procesului studiat

1.1.Descrierea procesului tehnologic. Schema tehnologică/bloc.

1.2.Diagnoza procesului din punct de vedere al conformării cu cerințele de mediu privind

evacuarea emisiilor de poluanți în aer.

1.2.1.Valori limită la emisie. Criterii de conformare.

1.2.2.Identificarea poluanților, surselor și cauzelor poluării.

1.3.Caracterizarea fizico-chimică a poluanților vizați și impactul acestora asupra mediului.

1.4.Reglementări naționale și internaționale privind prevenirea poluării și calitatea aerului.

2. Măsuri de prevenire a poluării aerului pentru procesul studiat

2.1.Considerații generale privind cele mai bune tehnici disponibile

2.2.Măsuri de prevenire a poluării și protecție a mediului

2.2.1.Măsuri primare (de reducere directă la sursă)

2.2.2.Măsuri intermediare ( de recirculare/ reciclare / reutilizare)

2.2.3.Măsuri secundare( „end-of-pipe”)

2.3.Propunerea variantei optime de prevenire a poluării aerului. Justificare.

1
 TEMA PROIECTULUI

În timpul procesării combustibililor în arzătoare speciale pentru producerea aburului,

rezultă o serie de emisii gazoase cu impact negativ asupra mediului. Se impune minimizarea
acestor emisii prin adoptarea unor măsuri de prevenire a poluării, în conformitate cu cel mai
bune tehnici disponibile. Analiza procesului în vederea proiectării se va realiza considerând o
situație de referință pentru o centrală termică în care combustibilul folosit este gazos ( gaz
natural ).

DATE INIȚIALE

Se consideră o situație de referință precum cea schematizată în figura 1, pentru care se dau
următoarele date inițiale:

- Tip instalație/ proces de producere a aburului: în funcțiune din anul 1990; capacitate
termică: 50 MWt; necesitate: abur supraîncălzit;
- Date tehnice: debit gaz la emisie 70000 m3/h( cazan pe gaz), timp anual de funcționare:
300 zile;
- Recuperarea căldurii/ energiei electrice: neprevăzută;
- Tratarea gazelor de ardere: neprevăzută;
- Sistem de monitorizare emisii: neprevăzut;
- Concentrația la emisie (standardizată):
-cazul combustibililor gazoși: CO2 (170 g/m3), CO (0,8 g/m3), NO2 (0,27 g/m3),
NO( ND-nedetectat), SO2( ND), PM10 (<5mg/m3).

2
Figura 1: Diagrama simplificată a procesului tehnologic de generare a aburului
industrial, propus ca situație de referință

3
M= modul de tratare a apei de râu ( reprezentare simplificată);

K+= cationi( Ca2+, Mg2+, Na+...);

A-=anioni( Cl-, SO42-, NO3-,CO32-...);

1= pompă pentru transportul apei de suprafață;

2= filtru de nisip, carbune activ( pentru reținerea impurităților mecanice, substanțelor organice);

3= coloana schimbătoare de cationi în forma inițială H+;

4= coloana schimbătoare de anioni în forma inițială OH-.

1.Problematica poluării aerului în contextul procesului studiat

1.1.Descrierea procesului tehnolgic. Schema tehnologică/ bloc.

Conform schemei tehnologice din figura 1, apa de râu este preluată cu o pompă
centrifugă și trimisă la partea superioară a unor coloane de schimb ionic în vederea dedurizării.
Apa astfel tratată este alimentată în cazanul de abur, de unde mai departe aburul rezultat este
trimis la utilizare în diverse scopuri. Combustibilul este alimentat printr-un sistem tip conductă
în incinta de ardere, situată la partea inferioară a cazanului de abur, iar gazele de ardere rezultate
sunt colectate și evacuate în atmosferă printr-un coș de fum.

Schema bloc aferentă procesului tehnologic descris anterior este prezentată în figura 2, în
care pot fi urmărite fluxurile lichide si gazoase.

4
 Evacuare gaze de ardere

CO2, CO, H2O, SO2, NO2,... PM10...+

Q

Apa de Abur
Tratare apa Producere abur
râu

Soluție uzată( eluat) Aer Combustibil

la valorificare

Figura 2 : Schema bloc

1.2. Diagnoza procesului din punct de vedere al conformarii cu cerintele de

mediu privind evacuarea emisiilor de poluanti in aer.

1.2.1. Valori limita la emisie. Criterii de conformare.

In tabelele de mai jos se prezinta comparativ valorile la emisie ale poluantilor vizati
(conf. scenariului analizat) si valorile reglementate (VLE). Pe baza acestora se pot determina
randamentele minime necesare ale aplicarii masurilor de prevenire a poluarii si protectie a
mediului (ɳPPPM ) pentru a atinge limitele impuse in vederea conformarii (ecuatiile 2 si 3):

C emisie−C reglementata
ɳPPPM= ∗100 , % (2)
C emisie

in care:

Cemisie-concentratia poluantului la emisie;

Creglementata-concentratia limita la emisie reglementata CLE-tabelata.

5
 Alternativ, se poate utiliza si ecuatia:

memisie−m reglementata
ɳPPPM= ∗100 , % (3)
m emisie

in care:

memisie- cantitatea poluantului la emisie(kg/an) –se calculeaza cu rel. (4);

mreglementata –cantitatea poluantului la emisie reglementata –tabelata (preg de emisie PE,kg/an).

Cantitatea de poluant (Mpoluant) emisa se determina pe baza debitului de gaz si a

concentratiei poluantului la emisie:

Mpoluant=Debit ∙ Concentratie (4)

Tabel 1. Valori la emisie versus valori reglementate: stabilirea conformitatii instalatiei.

Centrala Poluant Conc. CLE, Cant. PE, kg/an Confor Criterii de conformare
termica La mg/m3, Anuala conf. mitate
emisie, conf. emisa, European
mg/m3 Europea kg/an Commission
n 2006a
Commis
sion
2006b
Pe gaz CO2 150000 - 81000000 100milioane ɳPPPM1 ɳPPPM2 ɳPPPM
_- -23.45% -
CO 600 100 324000 500000 83.33% -54.32% >83.33
NO2 250 100 135000 100000 NU 60% 25.92% >60

1.2.2. Identifcarea poluantilor, surselor si cauzelor poluarii.

Tinand cont de aspectele evidentiate mai sus, aplicatia se reduce in special la rezolvarea
problemei de poluare create de prezenta poluantilor PENTRU CARE SE CONSTATA LIMITE
DEPASITE, fie acestia:

 CO si NO2 (cazul combustibililor gazosi);

 CO, SO2 si PM10 (cazul combustibililor solizi).

Optional, reducerea emisiilor de CO2 poate fi avuta in vedere ca un instrument de crestere

economica, din perpectiva certificatelor de dioxid de carbon.

6
 In cadrul acestei abordari, SURSA DE POLUARE este ansamblul raspunzator de
formarea si evacuarea poluantilor (constituit din cazan-arzator-cos de fum), cauzele putand fi
multiple:

 procesul de ardere: conditiile de ardere( continutul de oxigen, tipul de arzator etc.);

 tipul de combustibil, copozitie: gazos, solid;
 prezenta altor contaminanti in combustibilul procesat;
 functionarea tehnica defectuoasa: uzura echipamentelor/defectiuni tehnice; lipsa
controlului procesului din punct de vedere al emisiilor;
 conditii de operare neadecvate: parametri de operare neoptimizati etc.;
 lipsa unui sistem de tratare a gazelor de ardere;
 lipsa de instruire a personalului;
 management administrativ neperformant.

Cauzele identificate mai sus devin repere pentru dezbaterea masurilor de prevenire a poluarii in
partea a doua a proiectului.

Deoarece reactia de ardere este direct legata de formarea poluantilor, in continuare se

prezinta cateva aspecte care pot rezulta din analiza acesteia si care pot oferi indicii cu privire la
unele puncte slabe sau tari care ar trebui considerate in ideea unei imbunatatiri din perpectiva
prevenirii poluarii.

ARDEREA COMBUSTIBILILOR GAZOSI (GAZ METAN):

a) Necesarul de oxigen:
 CH4 + 2O2 = CO2 + 2H2O + Q – ardere incompleta
 CH4 + 3/2O2 = CO + 2H2O +Q – ardere completa
 CH4 + O2 = C + 2H2O + Q – ardere completa

In practica, se utilizeaza un exces de aer, ceea ce implica vehicularea unor debite mari de
gaz cu ajutorul unor compresoare (presiune si debit ridicat). In acest caz se pune problema:

 Costul compresorului/ energiei electrice;

 Tipul /eficienta arzatorului.

b) Calitatea combustibilului

Prezenta altor contaminanti in combustibilul procesat (ex. urme de alcani, N 2, CO2 etc.)
implica o serie de aspecte precum: arderea incompleta a alcanilor, formarea oxizilor de azot,
cresterea consumului de oxigen datorita acestor reactii, cresterea costurilor pentru combaterea
poluarii. In acest caz se pune problema:

7
  Costul unui combustibil gazos de puritate mai ridicata

 N2 + O2 = 2NO
 NO + 1/2O2 = NO2

1.3 Caracterizarea fizico-chimica a poluantilor vizuali si impactul acestora asupra

mediului
Caracteristici fizico-chimice

Caracterizarea fizico-chimica a poluantilor joaca un rol important in identificarea de solutii

tehnice adecvate pentru reducerea acestora la sursa sau pentru indepartarea lor din fluxul
contaminat. In continuare sunt prezentate principalele caracteristici fizico-chimice ale poluantilor
considerati, sumarizate din documentatii tehnice aferente acestora.

Tabelul 2. Caracteristicile fizico-chimice ale dioxidului de carbon (MSDS – Material safety

data sheet)

Formula chimica CO2

CAS No* 124-38-9
Masa moleculara 44g/mol
Stare fizica Gaz
Aparenta Fara culoare, fara miros
PH 3.7(acid carbonic)
Punct de fierbere -78.5°C
Temperatura critica 31°C
Presiunea de vapori 57.3 bar
Densitatea relativa 1.22
Solubilitate In apa: 2000mg/L, complet solubil
Log Pow** 0.83
Proprietati oxidante Nu

*numar de inregistrare a substantei (Chemical Abstract Service, CAS)

**Pow= coeficient de participare octanol/apa

Tabelul 3. Caracteristicile fizico-chimice ale monoxidului de carbon (MSDS –

Material safety data sheet)

Formula chimica CO
CAS No 630-08-0
Masa moleculara 28,010g/mol
Stare fizica Gaz
Aparenta Este un gaz toxic, inodor, incolor, insipi
Punct de fierbere -191.5°C

8
Temperatura critica -140.3°C
Presiunea de vapori Neaplicabil
Densitatea relativa 0.79
Solubilitate 30
Proprietati oxidative Nu

Tabelul 4. Caracteristicile fizico-chimice ale dioxidului de azot

Formula chimica NO2

CAS No 10102-44-0
Masa moleculara 46,0055g/mol
Stare fizica Gaz
Aparenta Rosu-brun
Punct de fierbere 21.2°C
Presiunea de vapori 98.80 kPa
Densitatea relativa -
Solubilitate Solubil in CCL4, cloroform
Proprietati oxidative Nu

Impact

Efectele asupra mediului pentru fiecare poluant vizat sunt prezentate mai jos.

Impactul dioxidului de carbon

Dioxidul de carbon este un gaz cu efect de sera care, fiind mai greu decat aerul, are
tendinta de a se acumula la nivelul solului, contribuind direct la incalzirea globala. Incalzirea
globala favorizeaza producerea schimbarilor climatice, cu implicatii severe asupra regimului de
precipitatii, nivelului marilor etc. Nu are efect asupra stratului de ozon (MSDS). Dioxidul de
carbon nu este considerat un poluant in conditii normale de mediu, devenind periculos doar la
concentratii ridicate (mai mari de 1%) . Nu este clasificat ca fiind carcinogen (MSDS).

Impactul monoxidului de carbon ( www.meteo.ro - accesat in data de 25 martie 2018)

La temperatura mediului ambiant, monoxidul de carbon este un gaz incolor, inodor,

insipid, de origine atât naturală cât și antropică. Monoxidul de carbon se formează în principal
prin arderea incompletă a combustibililor fosili. Este un gaz toxic, în concentrații mari fiind letal
prin reducerea capacității de transport a oxigenului în sânge, cu consecințe asupra sistemului
respirator și a sistemului cardiovascular. La concentrații monitorizate în mod obișnuit în
atmosferă nu are efecte asupra plantelor, animalelor sau mediului.
În principal, o emisie crescută de CO se produce atunci cand arderea combustibililor este
incompletă, așa cum se intamplă în primele minute de funcționare a motoarelor autovehiculelor
sau cand amestecul de aer și carburant este dezechilibrat. Una din principalele surse de poluare

9
cu monoxid de carbon o constituie functionarea motoarelor cu ardere interna. Experimentele au
aratat ca ponderea monoxidului de carbon in totalul gazelor de esapament ale automobilelor este
de pana la 11%.
Monoxidul de carbon are efecte dintre cele mai dramatice în funcție de cantitatea inhalată
mergand pană la moarte în cazul intoxicațiilor severe. La concentrații mai reduse are efecte de
natură cardiovasculară, neurologică și comportamentală, de fibrinoliza etc. Exceptand
accidentele industriale sau naturale, în mod obișnuit atmosfera marilor orașe are o concentrație
crescută a CO mai ales ca rezultat al traficului auto intens.

Impactul dioxidului de azot ( www.meteo.ro - accesat in data de 25 martie 2018)

Oxizii de azot sunt un grup de gaze foarte reactive, care conțin azot și oxigen în
cantități variabile. De asemenea, sunt responsabili pentru ploile acide care afectează atât
suprafața terestră cât și ecosistemul acvatic. Dioxidul de azot este un gaz de culoare brun-roșcat
cu un miros puternic, înecăcios. În combinație cu particulele de aer poate forma un strat brun-
roșcat, iar în prezența luminii solare, oxizii de azot pot reacționa și cu hidrocarburile, formând
oxidanți fotochimici. O sursa importantă de poluare cu NO2 este reprezentată de arderea
caracteristică motoarelor cu ardere internă și altor arderi la temperaturi mari.
Se estimează că peroxidul de azot nu rămane ca atare în atmosferă o perioadă
îndelungată mai ales datorită afinității sale pentru apă sub formă de vapori din atmosferă și
datorită eventualei prezențe a amoniacului, fapt ce determină apariția acidului nitric (NO 3NH4) și
ca urmare a reacțiilor acestuia cu diverși ioni metalici rezultă o serie de nitrati care sunt eliminati
din atmosferă datorită precipitațiilor. Ploile acide afecteaza ecosistemele sensibile, cum ar fi
padurile si lacurile. Peroxidul de azot (dioxidul de azot) determină modificări ale funcției
respiratorii și în amestec cu ozonul sau diverse pulberi în suspensie are efecte sinergice.
Expunerea pe termen lung conduce la efecte negative și asupra funcționării unor organe interne
care uneori pot fi ireversibile. În general oxizii de azot au un efect pozitiv asupra creșterii și
dezvoltării plantelor, dacă valorile concentrațiilor din mediu nu depășesc anumite limite. La
valori ridicate dar nu neapărat toxice s-a observat totuși o creștere a sensibilității plantelor la
atacul unor dăunatori precum și la anumite schimbări ale condițiilor mediale cum ar fi scăderea
rezistenței la temperaturi scăzute.

Impactul pulberilor
Poluanţii aerului atmosferic sunt substanţele care modifică procesele şi fenomenele
atmosferice, au impact negativ asupra organismelor vii, inclusiv asupra sănătăţii omului.
Pulberile în suspensie reprezină un amestec complex de particule microscopice solide și lichide,
ce rămân suspendate în aer mult timp.
Au efecte negative asupra vegetației, iar cele mai mici pot fi inhalate cauzând probleme
respiratorii.

10
 Poluarea atmosferei cu pulberi in suspensie este compusa doua surse: naturale si
antropice.
Cele naturale sunt reprezentate de: eruptii vulcanice, eroziunea rocilor, furtuni de nisip
si dispersia polenului.
Din sursele antropice fac parte: industria metalurgica si siderurgica, centralele termice
pe combustibili solizi, fabricile de ciment, transporturile rutiere, depozitele de steril din zonele
miniere.

Efectele directe ale poluantilor implicati in scenariul analizat pot fi evidentiate cu

ajutorul relatiilor de mai jos (Soreanu 2014, European Commission 2006c):

Potentialul de incalzire globala (PIG, kg CO2 echivalent):

PIG total = Ʃ PIG poluant x Mpoluant

in care:

PIGtotal = potentialul cumulativ de incalzire globala al emisiilor poluante, kg CO2 echivalent;

PIG poluant = potentialul de incalzire globala al fiecarui poluant – tabelat, kg CO2 echivalent/kg;
Mpoluant = cantitatea de poluant emisa in atmosfera, kg.
PIGtotal = PIGCO2 ∙MCO2 + PIGCO ∙MCO = 1∙81000000+ 1,9∙324000 = 81,6156∙106 kg
CO2 echivalent

Potentialul de epuizare a stratului de ozon (PEO, kg CFC-11 echivalent):

PEOtotal = Ʃ PEOpoluant x Mpoluant

in care:
PEOtotal = potentialul cumulativ de epuizare a stratului de ozon, al emisiilor poluante, kg CFC-
11 echivalent;
PEOpoluant = potentialul de epuizare a stratului de ozon pentru fiecare poluant – tabelat, kg
CFC-11 echivalent/kg;
Mpoluant = cantitatea de poluant emisa in atmosfera, kg.

Potentialul de formare al ozonului (PFO, kg etilena echivalent):

PFOtotal = Ʃ PFOpoluant x Mpoluant

PFOtotal = potentialul cumulativ de formare al ozonului, al emisiilor poluante, kg etilena

echivalent;

11
PFOpoluant = potentialul de formare al ozonului pentru fiecare poluant – tabelat, kg etilena
echivalent/kg;
Mpoluant = cantitatea de poluant emisa in atmosfera, kg.
PFOtotal= PFOCO ∙ MCO+ PFONO2 ∙ MNO2= 0,027∙324000 + 3,1∙135000= 427248 kg
etilenă echivalent

Potentialul de acidifiere (PA, kg SO2 echivalent) poate fi estimat cu relatia (European

Commission 2006c):

PAtotal = Ʃ PA poluant x Mpoluant

in care:

PAtotal = potentialul cumulativ de formare a ploilor acide, al emisiilor poluante, kg SO2

echivalent;
PApoluant = potentialul de formare a ploilor acide, pentru fiecare poluant – tabelat, kgSO 2,
echivalent/kg;
Mpoluant = cantitatea de poluant emisa, kg.
PAtotal= PANO2 ∙ MNO2=0,5∙135000= 67500kg SO2 echivalent

Potentialul de eutrofizare (PE, kg PO43- echivalent):

PEtotal = ƩPEpoluant x Mpoluant

in care:

PEotal = potentialul cumulativ de eutrofizare, al emisiilor poluante, kg echivalent;

PEpoluant – potentialul de eutrofizare al fiecarui poluant – tabelat, kg echivalent/kg;
Mpoluant = cantitatea de poluant emisa, kg.
PEtotal= PENO2 ∙ MNO2=0,13∙135000= 17550 kg PO43- echivalent

Potentialul de toxicitate umana (PTU, kg Pb echivalent) al unor emisii poluante se

poate realiza cu urmatoarea relatie (European Commission 2006);

PTUtotal = Ʃ(Mpoluant/fTUpoluant)

in care:

PTUtotal = potentialul cumulativ de toxicitate, al emisiilor poluante, kg Pb echivalent;

fTUpoluant = factorul de toxicitate al poluantului – tabelat;
Mpoluant = cantitatea de poluant emisa in aer, kg.

12
 Mco MN 02 324000 135000
PTUtotal= fTUco + fTUNO 2 == 350,00 + 95,00 =2346,76 kg Pb echivalent

Potentialul de toxicitate acvatica (PTA, m³) al unor emisii poluante se poate

reliza cu urmatoarea relatie (European Commission 2006c):

PTAtotal = Σ(Mpoluant/PNECpoluant)

in care:

PTAtotal = potentialul cumulativ de toxicitate, al emisiilor poluante, m³ – volum de apa

echivalent realizarii PNECpoluant;
PNECpoluant = concentratia la care efectul poluantului nu poate fi prezis (nivelul la care nu
exista efecte toxice),g/m³ – tabelat in mg/L;
Mpoluant = cantitatea de poluant emisa in apa, g.

Valorile tabelate pentru factorii care intervin in estimarea efectelor directe cu ajutorul
relatiilor prezentate mai sus, sunt prezentate pentru poluantii considerati in urmatorul tabel:

Tabelul 5. Valorile tabelate pentru factorii care intervin in estimarea efectelor

directe ale poluantilor considerati.

Poluant PIGpoluant PEOpoluan PFOpoluan PApoluant, PEpoluant, FTUpoluan PNECpolu

, kg CO2 t, kg CFC- t, kg etilena kg SO2 kg PO4 t, factor de ant g/m³
echiv/kg 11 echiv/kg echiv/kg echivalent echiv/kg toxicitate
CO2 1 - - - - - -
CO 1.9* - 0.027 - - 350.00 -
NO2 - - 0-3.8** 0.5 0.13 95.00 -
Note: *efect indirect, in conformitate cu Praxair (2016b); **rol variabil; ***deprinzand de
compozitie, care poate include metale grele sub diverse forme.

1.4. Reglementări naționale și internaționale privind prevenirea poluării și calitatea

aerului
- Prevenirea poluării este reglementată prin directiva IPPC ( Directive 2008/1/EC of the
European Parliament and of the Council of 15 January 2008 concerning integrated pollution
prevention and control).
13
- Ordonanța de Urgență OUG 152/2005 privind prevenirea și controlul integrat al poluării
(publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1078/30.11.2005).

- OUG 40/2010 pentru modificarea OUG 152/2005, publicată în Monitorul Oficial

283/30.04.2010.

- Calitatea aerului înconjurător este reglementată prin Directiva 2008/50/EC si Legea 104 din
15.06.2011.

- Emisiile industriale sunt reglementate prin Legea 278/2013 privind emisiile industriale.

Documentul de referință BREF pentru transpunerea în practică a directivei IPPC în

cazul de față este următorul: European Commission (2006b). Integrated Pollution Prevention and
Control- Reference Document on Best Available Techniques for Large Combustion Plants.

Din punct de vedere al limitelor impuse poluanților pentru prevenirea poluării și

protecția calității aerului, se disting următoarele direcții de abordare:

- valori limită la emisie (VLE- prezentate în secțiunea 1.2.1);

- concentrații maxime admise în aerul înconjurător (CMA);
- limite permise de expunere la locul de muncă (OSHA PEL- Permissible Exposure
Limits);
- doze toxice (LC50).

În continuare se prezintă valorile reglementate CMA, OSHA PEL și respectiv LC50

pentru poluanții vizați (Tabelul 6 și respectiv Tabelul 7).

Tabelul 6. Valori CMA pentru protecția sănătății umane ( Legea 104/15.06/2011;

Directiva 2008/50/EC- European Commission 2008b)

Poluant CMA
CO2 -
CO 10 mg/m3 (valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore)
NO2 200µg/m3 (valoarea maximă orară- a nu se depăși mai mult de 18 ori într-un
an calendaristic)
PM10 50µg/m3 ( valoarea maximă zilnică a mediilor pe 24 ore)

Tabelul 7. Valori OSHA PEL și LC50

Poluant OSHA PEL (TWA), LC50 inhalation rat (ppm) Referințe

(mg/m3)
CO2 9000 mg/m3 nu este clasificat ca avand MSDS
potențial de toxicitate
14
 acută
3
CO 55 mg/m ( 50 ppm) 1880 ppm/4h MSDS
NO2 9 mg/m3(5ppm) 57.5 ppm/4 h Suport aplicatii

2. Măsuri de prevenire a poluării aerului pentru procesul studiat

2.1.Considerații generale privind cele mai bune tehnici disponibile

Aceste tehnici sunt luate în considerare în determinarea BAT pentru prevenirea sau
reducerea emisiilor din arderea combustibililor gazoşi şi pentru creşterea eficienţei termice.
Cele mai bune tehnici disponibile se corelează cu măsurile primare prezentate mai jos:
În acest capitol sunt prezentate tehnicile şi atât cât este posibil nivelele de emisii şi consum
asociate cu utilizarea BAT, care sunt considerate ca fiind adecvate sectorului ca un tot, şi în
unele cazuri reflectă performanţele curente ale unor instalaţii din sector. Acolo unde sunt
prezentate nivelele de emisii sau consum în asociere cu cele mai bune tehnici disponibile,
situaţia trebuie înţeleasă ca însemnând că acele nivele reprezintă performanţe de mediu care pot
fi anticipate ca urmare a aplicării tehnicilor descrise în acest sector ţinând cont de balanţa de
costuri ţi avantajele inerente descrise în definirea BAT.
Totuşi acestea nu reprezintă valori limită nici în ce priveşte emisia nici în ce priveşte
consumul şi deci nu trebuie înţelese în acest sens. În unele cazuri poate fi tehnic posibil să se
atingă nivele de emisie sau de consum mai bune, dar datorită costurilor pe care le implică sau din
considerente colaterale, acestea nu sunt considerate ca fiind BAT pentru sectorul luat ca un tot.
Cu toate acestea, asemenea nivele pot apărea ca justificate în mai multe cazuri specifice, în care
există stimulari speciale.
Nivelurile de emisie şi consum asociate cu utilizarea BAT trebuie privite împreună cu
oricare condiţie specifică la care se face referire (de exemplu: perioadele medii).

Conceptul ″nivele asociate cu BAT″ descris anterior trebuie să fie înţeles ca fiind distinct
comparativ cu termenul ″nivel realizat″ utilizat în alte părţi ale acestui document. Unde un
nivel este descris ca ″realizabil″ prin utilizarea unei tehnici sau a unor tehnici combinate, acestea
trebuie înţeleasă ca însemnând că acel nivel poate fi aşteptat să fie atins peste o substanţială
perioadă de timp într-o instalaţie bine întreţinută şi operată, sau în procese care utilizează aceste
tehnici.

BREF se referă, în general, la instalațiile de ardere cu o putere termică mai mare de 50

MW. Acesta include industria energetică și acele industrii unde se utilizează combustibili
‘conveționali’ (comercializați și specificați comercial) si unde unitățile de ardere nu sunt
cuprinse într-un alt sector al BREF-urilor. Huila, lignitul, biomasa, turba și combustibilii lichizi
și gazosi (inclusiv hidrogenul și biogazul) sunt considerați combustibili convenționali.
Incinerarea deșeurilor nu este inclusă, însa este cuprinsă co-incinerarea deșeurilor și a
combustibilului recuperat în instalațiile mari de ardere.

BREF nu acoperă doar unitățile de ardere, ci și activitățiile auxiliare legate direct de procesul

15
de ardere. Nu sunt cuprinse de acest BREF instalațiile de ardere care utilizează drept
combustibili reziduuri legate de proces sau produse secundare sau combustibili ce nu pot fi
vânduți pe piața drept combustibili specificați și procesele de ardere ce sunt parte integrată din
procese de producție specifice.

2.2.Măsuri de prevenire a poluării și protecție a mediului

2.2.1.Măsuri primare (de reducere directă la sursă)

Măsuri primare

Pentru minimizarea emisiei de CO este considerată ca fiind BAT asigurarea arderii

complete, care implică prezentarea corespunzătoare a focarului, utilizarea tehnicilor de înaltă
performanţă pentru următoarea şi controlul procesului şi mentenanţa corespunzătoare a
sistemului de combustie (ardere). Pe lângă condiţiile de combustie (ardere) utilizarea unui sistem
bine optimizat pentru reducerea emisiilor de NO2, contribuie de asemenea la menţinerea unor
nivele a CO sub 100 mg/Nm3. Atunci când instalaţia este operată în zone cu populaţie densă este
considerată ca fiind BAT, aplicarea suplimentară a unui catalizator de oxidare.Gazele arse
evacuate din turbinele cu gaz sau motoarele cu gaz conţin de obicei cca 11-16 % volum O2, şi de
aceea nivelele de emisii asociate cu utilizarea BAT pentru turbine şi motoare cu gaz s-au bazat ca
punct de referinţă pe un nivel de O2 de 15% în volum şi condiţii standard.
Pentru cazanele cu funcţionare pe combustibili gazoşi este utilizată uzual ca nivel de referinţă
valoarea de 3 %-volum O2. Nivelele de emisie asociate sunt bazate pe medii zilnice şi condiţii
standard – şi nu pe maxime sau valori de vârf de moment, care pot fi mai mari.

 Măsuri primare de reducere a emisiilor de NO2

Există numeroase măsuri primare de reducere a emisiilor pentru a suprima formarea

oxizilor de azot în instalațiile de ardere. Toate aceste măsuri au ca scop modificarea parametrilor
de operare sau de proiectare a instalațiilor de ardere astfel încat formarea de oxizi de azot să fie
redusă sau astfel încat oxizii de azot deja formați să fietransformați în interiorul cazanului înainte
de a fi emiși.

Măsuri primare privind modificarea arderii:

- surplus de aer redus;

- introducerea în trepte a aerului: introducerea aerului în trepte în focar ( arzătoare cu
ardere intermitentă, ardere cu arzător cu prag, aer deasupra focului), arzătoare cu NO2
redus;
- introducerea în trepte a combustibilului: în focar (re-arderea), arzătoare cu NO2 redus.

16
 Condițiile pentru emisiile de NO 2 redus sunt o temperatură scăzută în zona primară de
ardere și o perioadă suficientă de staționare a gazelor de evacuare în focar pentru o ardere
completă. Aceasta va reduce temperatura flăcării.

Arderea în două trepte reduce reacția dintre oxigen si azot în aer în timpul procesului de
ardere. Pot fi atinse emisii substanțiale de NO2 redus prin alimentarea cu aer în trei trepte în jurul
arzătorului individual și suplimentarea cu aer deasupra arzătorului individual și o dozare precisă
a fluxurilor de aer.

Arzătorul cu NO2 redus

Arzătoarele cu NO2 redus au ajuns la un stadiu matur de dezvoltare, dar alte îmbunatățiri
implică un proces continuu, iar o cantitate considerabilă de muncă de cercetare este încă dedicată
optimizării sistemelor existente de arzător cu NO2 redus. Având in vedere că detaliile de
proiectare a arzătoarelor cu NO2 redus diferă în mod semnificativ de la producător la producător,
aici este vorba numai de principiile generale. Într-o instalație clasică de ardere, combustibilul
combinat și amestecul de aer/oxigen este injectat în totalitate în același loc. Flacăra rezultată este
apoi compusă dintr-o primă zonă fierbinte și oxidant aflată la rădacina flacării și o zonă
secundară mai rece aflată la capătul flacării. Prima zona generează cea mai mare parte a NO, care
crește exponențial cu temperatura, pe când contribuția celei de-a doua zone este mai degrabă
modestă.

Arzătoarele cu NO 2 redus (LNB) modifică mijloacele de introducere a aerului și

combustibilului pentru a întarzia amestecarea, a reduce disponibilitatea de oxigen și a reduce
temperatura de vârf a flacării. LNB-urile întarzie conversia azotului din combustibil în NO2 și
formarea de NO2 termic, în timp ce menține o eficiența ridicată a arderii. Căderea de presiune
din aducțile de aer crește, cauzând mai multe cheltuieli de funcționare. Pulverizarea cărbunelui,
de exemplu, trebuie de obicei îmbunaățită, iar aceasta poate duce la costuri de funcționare și
întreținere mai ridicate. Pot să apară și unele probleme de coroziune, mai ales dacă procesul nu
este controlat adecvat. Tehnica de ardere cu NO2 redus necesită cel puțin modificarea
arzătoarelor și o instalație de aer peste ardere (OFA). Dacă arzătoarele existente sunt arzătoare
clasice, modificarea acestora poate fi efectuată aproape întotdeauna foarte rentabil. Dacă
arzătoarele sunt arzătoare cu ardere întarziată cu NO2 redus (tip vechi), beneficiile transformării
lor în arzătoare cu injecție rapidă cu NO2 redus pot fi evaluate numai de la caz la caz.

Alte aspecte

La introducerea măsurilor primare (modificări ale arderii) este important să se evite

impactele negative asupra funcționării cazanului și formarea altor poluanți. Astfel, trebuie avute
în vedere următoarele criterii pentru operațiile cu emisii reduse de NO2:
• siguranța de operare (de exemplu aprindere stabilă peste intervalul de sarcină);
• securitatea în funcționare (pentru prevenirea, de exemplu a coroziunii, eroziunii, depunerilor,
zgurificării, supraîncălzirii țevilor etc.);

17
• capacitatea de a arde o gamă variată de combustibili;
• ardere completă (pentru reducerea nivelurilor de carbon-în-cenușă, pană la 5 % de carbon nears
în cenușa zburătoare este o condiție obișnuită pentru a putea comercializa cenușa zburătoare
către industria cimentului. Combustia completă este de asemenea de dorit pentru a evita emisiile
ridicate de monoxid de carbon);
• cele mai reduse emisii de poluanți, respectiv evitarea formării altor poluanți, de exemplu
materie organică impurificatoare (POM), sau N2O;
• consecințe minime nedorite asupra echipamentului de curățare a gazelor arse;
• costuri de întreținere reduse.

Unele măsuri de reducere a emisiilor de NO 2, cum sunt arderile cu surplus redus de aer
sau introducerea intensă de aer în trepte, pot crește emisiile de gaze nearse. În aceste cazuri,
importanța asigurării unui amestec eficient de aer și combustibil în cadrul sistemului de ardere
trebuie accentuată. Reducerea emisiilor de NO2 prin metoda reducerii necatalitice selective poate
cauza de asemenea emisii mai mari de CO. Emisiile de CO pot fi reduse, atunci cand alimentarea
cu piatră de var este mărită în cazanele de ardere cu pat fluidizat.
Similar costului reducerii emisiilor de NO2 , este imposibilă separarea costului acestor măsuri din
totalul investițiilor. Dacă sunt probleme cu gazele nearse într-o centrală electrică existentă,
situația trebuie analizată separat, iar eventualele cheltuieli evidențiate în mod clar printr-o
evaluare a fezabilității.

 Măsuri primare de reducere a emisiilor de CO

Condiții de ardere

Emisiile de CO sunt o consecință a combustiei incomplete și pot fi cauzate de

temperaturi prea joase de ardere,de un timp prea scurt de rămanere în zona de ardere sau de un
amestecineficient de combustibil și aer pentru ardere, ducand la zone limitate sărace în oxigen.
Monoxidul de carbon este cel mai important gaz nears. În lipsa oxigenului, este un compusstabil
chiar și la temperaturi ridicate. În general, emisiile de CO pot fi ținute sub 50 mg/Nm3 , dacă
arderea este bine controlata.
Emisiile de gaze nearse sunt afectate de mai mulți parametri. De regula, emisiile de gaze
nearsese află la nivelul cel mai superior atunci cand sunt probleme în controlul
raportuluicombustibil/aer în focare sau cand calitatea combustibilului este neomogenă (cum este
cazuldeșeurilor și al biomasei).

Tipul de combustibil

Gazele naturale prezintă avantajul unor emisii mai scăzute la ardere decat în cazul
utilizării cărbunelui. Cărbunii cu reactivitate scăzută și conținut volatil (antracit) tind să
sporească emisiile de gaze de ardere. Emisiile mari pot fi de asemenea determinate detemperaturi
de ardere scăzute, cauzate la randul lor de folosirea unui combustibil de calitateinferioară, de o
încărcare parțială sau o malfuncționare a arzătorului.
18
 Alte măsuri primare pentru reducerea emisiilor-monitorizarea emisiilor

Această secțiune urmărește să dea informații generale asupra monitorizării și raportării

emisiilor rezultate din arderea combustibililor fosili. Metodele și instrumentele folosite pentru
monitorizarea emisiilor trebuie săfie metode relevante pe plan național și internațional
(Comitetul European de Standardizare (CEN); ISO; Directive VDI; Reglementari din Olanda
privind Emisiile; din Marea Britanie: Standarde Britanice, etc). Pentru informații mai detailate
asupra problemelor generale ale monitorizării se face referința în BREF-ul de Monitorizare.

2.2.2. Măsuri intermediare ( de recirculare/reciclare/reutilizare)

Măsurile intermediare conțin o componentă de integrare în vederea recuperării și
valorificării unor componente valoroase( în acest caz, căldura) în cadrul aceluiași proces sau în
alt proces în cadrul aceluiași sau pe un alt amplasament. Îmbunătățirile de tip ”integrarea
procesului” oferă avantajul unui proces mai eficient,însă sunt mai complicate din punct de
vedere tehnic și implică costuri inițiale mai mari datorită necesității opririi producției și activității
de reconstrucție.

O măsură intermediară o reprezintă recircularea gazului de ardere: în focar, arzătoare

cu NO2 redus, reducerea preîncălzirii aerului. Recircularea gazelor de ardere reprezintă o metodă
ce poate fi efectivă dacă un procentaj mare al emisiilor este NO 2 termic. Aceasta reduce atât
temperatura flacărei cât și concentrația de oxigen.

Co-generarea (CHP)

Co-generarea foloseste un singur proces pentru a genera si curent electric si caldura.

Cogenerarea sau generarea simultana de energie electrica si termica este o tehnologie ce s-a
impus, si este aplicata cu precadere in centrale in industriale in care sunt necesare si caldura (apa
calda sau abur) si electricitate. Pe langa reducerea de costuri, cogenerarea aduce si beneficii de
mediu folosind combustibili fosili mai eficient. Aceasta duce la emisii mai mici decat pentru
generarea separata de caldura si electricitate, pentru o eficienta mai buna.

Avantaje:
1. Eficienta globala si cea de ardere a combustibilului crescute
2. Poate fi folosit orice combustibil
3. Raportul dintre caldura si putere poate fi variat
4. Capacitatea de a indeplini mai mult de o cerinta legate de nivelul de caldura necesar in
instalatie

19
 5. Siguranta si disponibilitate crescute, de obicei mai mari de 98%
6. Gama larga de dimensiuni disponibila
7. Durata de viata mare

Dezavantaje:
1. Raport mare energie termica energie electrica
2. Costuri ridicate

Co-generarea utilizand motoare pe gaz

Raportul intre electricitate si consumul de caldura depinde foarte mult de utilizarea

instalatiei industriale respective. O instalatie tipica CHP generand abur la 7-8 bar, are un grad de
utilizare totala a combustibilului de aprox 60-70 % cand se produce doar abur si pana la 90%
cand se produce apa calda. Randamentul total depinde de cantitatea de caldura a circuitului de
apa pentru racirea motorului ce poate fi recuperata.

Sistemul de generare a aburului are un cazan suplimentar pe pacura sau gaz ce

functioneaza paralel cu cazanul pentru gazul evacuat de motor si este flexibil in aplicatiile in care
sunt necesare cantitati mari de presiune joasa a aburului. Caldura din gazul evacuat de motor
poate fi utilizata direct sau indirect (printr-un preincalzitor de aer – LUVO) pentru uscarea
aerului de ardere preincalzit etc. sau scopuri dependente de cerintele de proces industriale.

A doua solutie pentru a mari capacitatea de generare a aburului este de a echipa cazanul
de gaz evacuat cu dispozitiv de ardere suplimentara. Pentru motoare pe gaz mai mari cu
aprindere cu scanteie, continutul de oxigen este de obicei intre 11 - 12 vol-% iar pentru motorul
diesel de presiune inalta, deseori este mai mare. Oxigenul poate fi utilizat la mentinerea aerului
de combustie pentru arderea suplimentara. Sistemul de asemenea poate genera abur la presiune
inalta si are un randament termic bun pentru combustibil aditional pentru arderea suplimentara.

20
Figura 3: Obtinerea de energie electrica si termica instalatie cogenerare prin
turbina cu gaze si turbina cu abur in ciclu combinat
(http://www.ecohightech.ro)

Reducerea emisiilor poluante prin eficientizarea termică a instalației

Tehnicile și măsurile de operare care au ca scop creșterea eficienței termice a instalației

sunt considerate BAT. Prin reducerea și utilizarea căldurii evacuate( preîncălzirea
combustibilului,obținerea de apă fierbinte, supraîncălzirea aburului etc) , se realizează nu numai
economie de energie, dar pot si reduse emisiile iar resursele pot fi conservate.

a. Propunerea implementării unei turbine

Emisiile de NO2 și CO de la instalațiile de ardere cu combustibili gazoși

În general, pentru turbinele cu gaz, motoarele cu gaz şi cazanele care funcţionează pe

gaz, reducerea oxizilor de azot (NO2) este considerată ca fiind BAT. Dintre compușii de azot de
interes sunt oxizii de azot (NO) și dioxidul de azot (NO2), exprimați colectiv în NO2.
Pentru turbinele cu gaze noi, arzătoarele cu preamestec pentru reducerea uscată a NO 2
sunt considerate ca fiind BAT. În acest sens pentru turbinele cu gaz existente, în cazul
retehnologizării, din punct de vedere tehnic şi economic trebuie dată prioritate soluţiei cu
arzătoare cu preamestec (DLN) cu reducerea uscată a NO2, faţă de soluţiile privind injectarea de
apă sau abur. Aceasta necesită să fie decis caz cu caz. De asemenea, un număr mare de turbine
au gaze şi motoare cu gaze care operează în scopul reducerii emisiei de NO 2, au aplicată soluţia
de reducere catalitică selectivă(SCR). În afară de tehnica arzătorului uscat cu NO 2 reduși (DLN)
21
și de injectarea apei și aburului, SCR este de asemenea considerate parte din concluzia BAT.

Pentru noile turbine pe gaz, arzătoarele DLN sunt considerate tehnica standard, astfel
încat aplicația sistemului adițional SCR, în general, nu este necesar. Pentru o reducere în
continuare a NO2, SCR poate fi considerată acolo unde standardele de calitate a aerului local
necesită în continuare reducere a emisiilor de NO 2 (de ex. exploatarea în zone urbane foarte
exploatate).
Pentru turbinele de gaz existente , injecția de apă și abur sau conversia în tehnica DLN
este considerată BAT. Turbinele pe gaz cu design de ardere nemodificat însă cu temperaturi la
intrare mai ridicate, au randamente mai mari și valori NO 2 mai mari. În acest context, ar trebui să
fie menționat că la un randament mai mare, emisiile de NO2 specifice per kWh sunt în continuare
reduse.
Pentru instalațiile cu motoare staționare alimentate cu gaz, abordarea arderii sărace
este BAT, analocu cu tehnica utilizată de turbinele de gaz cu NO 2 redus. Aceasta reprezintă o
metodă
încorporată și nici un reactiv suplimentar nu e necesar să fie livrat pe amplasament în vederea
reducerii NO2. Deoarece motoarele pe gaz sunt echipate uneori cu SCR, aceste tehnici pot fi
considerate de asemenea ca parte din BAT.
Pentru a reduce emisiile de CO, aplicația catalizatorului de oxidare este BAT cu
nivelurile de emisie aferente pentru gazul natural alimentat. În cazul arderii altor combustibili
gazoși precum biogaz si gaze reziduale, emisiile de CO pot fi mai mari datorită combustibilului
specific utilizat
.

2.2.3. Măsuri secundare ( end-of-pipe )

Îmbunătățirile de tip end- of –pipe implică costuri de instalare relativ scăzute, însă
costurile de operare pot fi semnificative, iar eficiența propriu-zisă a procesului de fabricație nu
este îmbunătățită.

Tratarea CO de la arderea gazului natural și cărbunelui

În acest caz, măsurile primare menționate anterioare contribuie de regulă la

menținerea unor concentrații de CO sub valoarea limită de emisie, cu excepția turbinelor pe gaz
care dacă ar fi implementate ar putea necesita suplimentar (în funcție de situație) o unitate, de
exemplu catalizatori regenerativi pe bază de paladiu sau platină, cu o durată de viață de minim 2
ani.

Tratarea NO2 de la arderea gazului natural

În cazul cazanelor pe gaz, dacă măsurile primare( prioritare din punct de vedere al
implementării, conform principiilor de prevenire a poluării ) nu sunt suficiente pentru reducerea
emisiilor de noxe, atunci se poate interveni prin măsuri secundare bazate pe SRC ( reducerea

22
catalitică selectivă) sau SNCR( reducerea non-catalitică selectivă), care sunt considerate
BAT( European Commission- BREF 2006) .

Masurile secundare :
 Reducere selective catalitica (SCR)
 Reducere selectiva non-catalitica (SNCR).

 Reducerea selectiva catalitica (SCR)

Procesul de reducere selectiva catalitica (SCR) este un proces aplicat la scara larga
pentru reducerea oxizilor de azot in gazele de evacuare din instalatiile de ardere mari din Europa
si din alte tari din lume, precum Japonia si SUA.
Procesul SCR este un process catalitic care se bazeaza pe reducerea selectiva a
oxizilor de azot cu ajutorul amoniacului sau al ureei in prezenta unui catalizator. Agentul
reducator este injectat in catalizator, in directia gazelor arse. Conversia NO2 are loc la suprafata
catalizatorului la o temperatura de obicei intre 170 si 510 °C, printr-una dintre urmatoarele
reactii principale. Catalizatoarele SCR pentru oxizii metalului de baza care functioneaza intre
temperaturile numite mai sus sunt disponibile pe piata si sunt utilizate in numeroase aplicatii.

1. Cu amoniac drept agent reducator:

4 NO + 4 NH3 + O2 ↔ 4 N2 + 6 H 2O

6 NO2 + 8 NH3 ↔ 7 N2 + 12 H 2O

2. Cu uree drept agent reducator:

4 NO + 2 (NH2)2CO + 2 H 2O + O2 ↔ 4 N2 + 6 H 2O + 2 CO2

6 NO2 + 4 (NH2)2CO + 4 H 2O ↔ 7 N2 + 12 H 2O + 4 CO2

Alte aspecte

Plasarea SCR ca ultima dintre instalații, după preîncăzitorul de aer, necesită ca

gazele de evacuare să fie reîncălzite la temperatura de operare a catalizatorului și sunt de aceea
mai scumpe și mai greu de operat. Implementarea pentru retehnologizare a SCR presupune un
reactor SCR, conectările și structura necesare, depozitul de amoniac și sistemul de distribuție, și
controlul sistemului. Alte componente care pot fi necesare includ un by-pass al economizorului
și suflatoare de cenușă. Alegerea tipului și caracteristicilor catalizatorului depinde de debitului de
cenușă și de potențialul său eroziv. Configurările pentru flux mare de praf necesită de aceea,
catalizatori cu rezistență mare la înfundare și abraziuni. Catalizatorii în formă de fagure sunt
23
preferați pentru aplicații cu încarcare scăzută de praf în care marea parte a cenușii a fost
îndepartată din gazele de ardere. Suprafața marită disponibilă la catalizatorii fagure duce la un
volum scăzut de catalizator comparat cu aplicațiile pentru încarcare mare de praf.

Dezavantaje ale tehnologiei SCR:

Un posibil dezavantaj al SCR il reprezinta pierderea de amoniac. Acest lucru se

intampla datorita reactiei incomplete a NH3 cu NO2, cand mici cantitati de NH3 parasesc
reactorul cu gazele arse. Acest efect este cunoscut ca pierdere de amoniac (pierdere de NH 3).
Pierderea de amoniac creste odata cu cresterea proportiei de NH 3/NO2 si cu reducerea activitatii
catalizatorului. Pierderea ridicata de amoniac (scapare de NH3) poate duce la:
• formarea de sulfati de amoniu, care se depun pe instalatiile din josul circuitului cum ar fi pe
catalizator si preincalzitorul de aer
• NH3 in apele reziduale ale desulfurizarii gazelor arse si apa de curatare a incalzitorului de aer
• concentratia ridicata de NH3 in cenusa zburatoare.

Avantaje ale tehnologiei SCR :

• procesul SCR poate fi folosit pentru multi dintre combustibilii folositi in procesele de ardere,
de exemplu gaz natural sau produse petroliere albe, precum si gaze de proces si carbune
• conversia de NO2 nu creaza nici un component secundar de poluare
• emisia de NO2 poate fi redusa cu 90 % sau mai mult
• reducerea generala a NO2 depinde de SCR si de masurile primare
• pentru a respecta normele privind calitatea aerului, SCR poate fi aplicata cu un consum adaptat
de NH3 pentru a reduce efectele de pierdere de NH 3 si pentru a prelungi durata de viata a
catalizatorului.

Figura 4. şi Figura 5. demonstrează modul în care sunt aplicaţi catalizatorii în

reducerea catalitică selectivă, în conceptul turbinelor cu gaze cu funcţionare în ciclu combinat, în
primul caz într-o instalaţie cu curgere verticală şi în al doilea cazîntr-un cazan recuperator de tip
orizontal.

24
Figura 4. Instalație SCR cu flux vertical

25
Figura 5. Construcție HRSG si instalație SCR

 Reducere selectiva non-catalitica (SNCR)

Procesul de reducere selectiva non-catalitica (SNCR) este o alta masura secundara

de reducere a oxizilor de azot deja formati in gazele arse ale unitatii de ardere. Se aplica fara un
catalizator la o temperatura aflata intre 850 si 1100 °C. Acest interval de temperatura depinde in
mare parte de reactivul folosit (amoniac, uree sau amoniac caustic).

26
 Alte aspecte

O instalatie SNCR consta in doua unitati de operare:

• unitatea de depozitare a reactivilor, incluzand depozitarea, racirea si evaporarea reactivului
• unitatea de SNCR propriu-zisa, unde se desfasoara injectia reactivului si reactia oxizilor de azot
cu azotul si apa.
Intervalul de temperatura este foarte important deoarece, peste acesta, amoniacul se oxideaza
si astfel se produce si mai mult NO2, iar sub acesta rata de conversie este prea scazuta si se poate
forma amoniac. Mai mult, odata cu schimbarile de sarcina, intervalul de temperatura necesar este
supus unor fluctuatii in cazan. Pentru a potrivi intervalul de temperatura necesar cu injectia de
amoniac, sunt necesare mai multe niveluri de injectie.

Monitorizarea emisiilor

O altă măsură secundară este monitorizarea emisiilor care constă în determinarea

substanțelor în gazele curate sau în apele reziduale astfel încât să poată fi raportată, sau efectuată
pentru a controla procesul de ardere sau instalația de evacuare a gazelor, sau pentru a estima
impactul instalației sau procesului asupra mediului. Procesul de control și monitorizare a
emisiilor în aer aplicat curent la instalațiile energetice este prezentat in Figura 6.

27
Figura 6: Un exemplu de control de proces și de monitorizare a emisiilor în aer în
instalațiile energetice

28
 2.3.Propunerea variantei optime de prevenire a poluării aerului.
Justificare.

Măsuri de prevenire a poluării aerului:

1. Măsuri primare:

 Măsuri de reducere a emisiilor de NO2

Arzatoare cu ardere intermintenta: - surplus de aer redus

_-introducerea in trepte a aerului: a) introducerea aerului in trepte in focar;
b) arzatoare cu NO2, redus.
-introducerea in trepte a combustibilului

 Măsuri de reducere a emisiilor de CO

Asigurarea unei arderi complete: a) utilizarea unui arzator

b) utilizarea unor tehnici de monitorizare si control
c) mentenanta adecvata a sistemului de ardere

2. Masuri intermediare:
Recircularea gazului de ardere: in focar, reducere prin incalzire a aerului, arzator cu NO2 redus
Cogenerare – cu motoare pe gaz
Implementarea unei turbine

3.Masuri secundare:
Metode de eliminare a CO2 – implementarea turbinei pe gaz – utilizarea unor catalizatori
regenerativi

29
 Metode de eliminare a NO2 – metode de tratare a gazelor – a) reducerea selectiva catalitica
(SCR) b) reducerea selectiva non-catalitica
(SNCR)
Monitorizarea emisiilor

Justificare
Pentru prevenirea poluării aerului în cazul emisiilor de NO2, am propus ca variantă
optimă introducerea în trepte a aerului cu ajutorul unui arzător cu NO 2 redus. Această metodă are
în vedere modificarea mijloacelor de introducere a acerului și combustibilului pentru a întarzia
amestecarea, a reduce disponibilitatea de oxigen și a reduce temperatura de vârf a flacării. De
asemenea întarzie conversia azotului din combustibil în NO2 și formarea de NO2 termic, în timp
ce menține o eficiența ridicată a arderii.
În cazul reducerii emisiilor de CO, am propus ca variantă optimă implementarea unei
turbine pe gaz. Am ales această metodă deoarece sistemul de turbine pe gaz nu are cazane sau
alimentatori cu aburi, condensatori sau sisteme de evacuare a căldurii cedate. De aceea costurile
de capital sunt mult mai mici pentru sistemul cu turbină pe gaz decât pentru sistemul cu turbină
cu aburi.

Bibliografie

1. MSDS – material safety data sheet

2.Suport de aplicatii – G. Soreanu
3. www.meteo.ro
4.Document de referință asupra celor mai bune tehnici disponibile
pentru instalațiile mari de ardere.

30