UNIVERSITATEA DE 

ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ

BUCUREŞTI
FACULTATEA DE MANAGEMENT ŞI DEZVOLTARE RURALĂ- FILIALA CĂLĂRAŞI

CAIET DE PRACTICĂ PENTRU ANUL II DE

STUDIU.
ABORDARE INTERDISCIPLINARĂ

STUDENT: DUMITRU ADRIAN-DANIEL

GRUPA 3
ANUL II

CALARASI, 2021
1
 PREZENTAREA PARTENERULUI DE PRACTICĂ ŞI ANALIZA ACTIVITĂŢII
DESFĂŞURATE ÎN BAZA OBSERVAŢIILOR ŞI INFORMAŢIILOR CULESE ÎN
STAGIUL DE PRACTICĂ

3.1. PREZENTARE GENERALĂ

1. Scurt istoric
AGRICOM CUZA-VODA SRL a solicitat în baza Legii 85/2014, cererea de
intrare în insolvenţă. Ca urmare a acestui demers a fost constituit Dosarul
nr.338/116/2021 de la Tribunalul Călăraşi, conform portal.just.ro.

Înfiinţată în anul 2014, societatea AGRICOM CUZA-VODA SRL, având ca obiect

de activitate "cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a
plantelor producătoare de seminţe oleaginoase", a înregistrat în anul 2019
un profit net în valoare de 26.300 de lei la o cifră de afaceri de 13.204.520 de
lei iar numărul mediu de angajaţi era 38. La finele anului precedent,
compania a avut datorii de 17.238.150 de lei, conform site-ului Ministerului
Finanţelor Publice (mfinante.gov.ro).

2. Date de identificare - SC AGRICOM CUZA-VODA SRL

Nume SOCIETATEA AGRICOLA AGRICOM CUZA-VODA

CUI RO 218673
Registrul J51/150/2014
Comertului
Infiintata in 2014
Tip societate SOCIETATE AGRICOLĂ
Stare INREGISTRAT din data 13.09.2014

2
Numar mediu 38
de salariati
pentru anul
2021
Cod CAEN 0111/0146
Activitate CREȘTEREA ANIMALELOR PENTRU CARNE, CULTIVAREA
CEREALELOR ȘI A PLANTELOR LEGUMINOASE ȘI PLANTELOR
PRODUCATOARE DE SEMINȚE OLEAGINOASE

3. Obiectul principal de activitate

Cultivarea CEREALELOR ȘI A PLANTELOR LEGUMINOASE ȘI PLANTELOR

PRODUCATOARE DE SEMINȚE OLEAGINOASE.

4. Activităţi secundare

CREȘTEREA PORCINELOR DE CARNE.

5. Amplasare teritorială

SC AGRICOM CUZA-VODA SRL se afla in judetul Calarasi, situat in sud-estul

Bucurestiului, amplasat de-a lungul drumului judetean DJ310.

6. Evoluţia şi structura salariaţilor, la SC AGRICOM CUZA-VODA SRL

3
Structura 2019 2020 2021

Personal de conducere 1 1 1

Personal de execuţie 38 38 38

Total 39 39 39

Observaţii

Luand in considerare declinul iminent al asociatiei, nu s-au realizat

suplimentari de personal, numarul angajatilor fiind constant pe parcursul
ultimilor 3 ani.

7. Descrieţi piaţa cerealelor/cărnii/produselor lactate în judeţul Călăraşi.

Identificaţi amplasarea SC AGRICOM CUZA-VODA SRL pe piaţa
calărăşeană.

Societatea SC AGRICOM CUZA-VODA SRL are un rol foarte important pe piata

calaraseana si nu numai, intrucat se ocupa atat cu vinderea cerealelor cat si a
carnii, fiind un contribuabil cheie la alimentatia populatiei acoperind
principalele grupe de produse alimentare necesare pe plan local.

8. Identificaţi factorii care influenţează cererea şi oferta de produse la SC

AGRICOM CUZA-VODA SRL

Principalul factor ce influenteaza cererea mare catre societatea agricola este

calitatea produselor cultivate de catre aceasta, utilizand cele mai
performante metode de stocare si procesare a productiei, astfel incat sa isi
pastreze valoarea nutritiva. Un al doilea factor important este varietatea
produselor in special in ceea ce priveste productia agricola, asociatia oferind
o gama larga de produse cerealiere cat si leguminoase. Pe partea productiei
de carne, este importat de mentionat modul de crestere al animalelor
conform celor mai inalte standarde, folosind ratii furajere eficiente pentru
mentinerea calitatii carnii.

4
 9. Există cheltuieli cu publicitatea? Influenţează publicitatea activitatea
firmei?

Intrucat nu ar influenta activitatea asociatiei, aceasta neavand magazine de

desfacere, nu exista cheltuieli cu publicitatea.

10.Analizati portofoliul de clienţi şi furnizori, in cadrul SC AGRICOM CUZA-

VODA SRL

CLIENTI:

SC AGNEZA SRL

SC QUEEN FOOD SRL

SC VALERICA COM SRL

SC FAB COP SRL

SC EUROAVI SRL

SC AVICOLA SRL

SC NUTRICOM SRL

FURNIZORI:

SC A EOL SRL

SC ROMPRIX SRL

SC PETROM SRL

SC ENGIE SRL

SC ENEL SRL

5
 ASPECTE LEGATE DE TEHNOLOGIA DE CREȘTERE ȘI EXPLOATAREA SPECIEI ÎN
CADRUL SOCIETĂŢII COMERCIALE

In zootehnie, efectivele de animale sunt cele care dau producţiile, numărul

de animale reprezentând indicatorul de dimensiune la unităţilor zootehnice.
In funcţie însă de specia şi categoria de animale, indicatorii de dimensiuni ai
unităţilor zootehnice utilizaţi sunt următorii:

 la fermele de taurine pentru lapte – efectivul de vaci

 la fermele de ovine – numărul de oi fătătoare
 în complexele de porci – numărul de porci graşi livrabili anual
 în complexele de îngrăşare a taurinelor sau ovinelor și în fermele de
păsări – numărul locurilor de populare

Mărimea unei unităţi reprezintă ansamblul resurselor alocate, combinate şi

utilizate în cadrul proceselor de producţie şi care sunt reflectate în rezultatele
obţinute.

Mărimea unității de practică:

 Unitatea capete porcine, efectiv 356

Sistemul de creștere și exploatare

Tehnologia de creştere a animalelor reprezintă un ansamblu de procese,

metode şi măsuri tehnico-organizatorice care se desfăşoară într-un flux

6
tehnologic şi care urmăresc satisfacerea cerinţelor animalelor obţinănd
producţii ridicate în condiţii de eficienţă economică.

După nivelul de concentrare a efectivelor, sisemele de creştere şi exploatare

se clasifică în: sistem extensiv, sistem semiextensiv, sistem intensiv şi de tip
industrial.

 Sistemul extensiv de creştere şi exploatare este practicat în

gospodăriile ţărăneşti de dimensiuni reduse (sistem gospodăresc) din
toate zonele ţării pentru toate speciile de animale.
 Sistemul semiintensiv sau clasic se practică în fermele de taurine şi
ovine de dimensiuni mijlocii din cadrul societăţilor agricole şi asociaţii.
 Sistemul intensiv de creştere şi exploatare a animalelor se practică în
unităţi mijlocii şi mari amplasate în zone cerealiere.
 Sistemul de tip industrial este un sistem intensiv specific creşterii
păsărilor şi unităţilor de îngrăşare.

1. Descrieți pe scurt caracteristicile sistemului de creștere și exploatare

A. ADĂPOSTIRE

Modelul de adăpost, caracteristici constructive

Grajdul pentru adapostirea porcinelor se executa de regula din materiale

locale, la adancimea de inghet specifica zonei geografice. La adaposturile de
porcine la care evacuarea dejectiilor se face hidraulic, prin canale care trec in
exterior pe sub fundatie, acesrea trebuie sa fie bine etansate pentru a nu
permite infiltratii.

Structura de rezistenta a adapostului poate fi realizata din stalpi de beton

armat sau din metal. Stalpii structurii de rezistenta trebuie sa permita
utilizari multiple, inclusiv pentru amenajarea interiorului. In fermele mici si
mijlocii, cu adaposturi de tip gospodaresc, partea de sustinere se executa din
7
zidarie de caramida, iar structura de rezistenta a acoperisurilor din lemn,
placat cu table sau azbociment.

Sisteme de administrare a furajelor si adapare

Sisteme de furajare

Sunt proiectate pentru alimentarea rapidă și calitativă cu hrană a porcilor.

Există două sisteme de furajare de bază. Unul dintre ele folosește banda
transportoare, celălalt – mecanism de acționare (cupă cablu, disc pe ax –
cupă)

Sisteme de adăpare

Este foarte important să fie asigurată animalelor apă proaspătă de băut

pentru a le folosi la maxim potențialul. În același timp, animalelor trebuie să
le fie asigurat accesul liber la apă.

Având în vedere marea varietate de sisteme de adăpare, ce includ părți

componente pentru adăposturile scroafelor și creșei pentru purcei/
îngrășare, tăvile de adăpare îndeplinesc aceste condiții în mod optim.

Sisteme de evacuare a dejecțiilor și ventilație

Evacuarea dejectiilor si masuri de protectia mediului.

8
Colectarea dejectiilor ( fecala, urina, apa tehnologica ) se face prin canalele cu
perna de apa din boxe.

Canalele pentru dejectii sunt prevazute cu preaplin, sub forma de sifon, care
preia o parte din suspensiile din canal si le dirijeaza in canalele colectoare.

La suprafata canalelor cu perna de apa, se formeaza o pelicula de sediment

fin,sub forma unei cruste semi-solide, sub care loc o fermentatie anaeroba,
iar gazele nocive rezultate (NH3,H2S,CH4 ) sunt retinute la suprafata, sub
gratare si prin sistemul de aerare cu caneluri,se realizeaza oxidarea si
neutralizarea lor sub gratar, impiedicand poluarea aerului din compartiment.

Canalele cu perna de apa din compartimente se golesc periodic, la intervale

de 50-80 zile si se spala apoi cu apa prin presiune sau prin purjare, pentru
indepartarea sedimentelor colmatate.

B. HRĂNIRE

Furaje energetice

Uruiala de orz, ovăz, porumb boabe, secară, triticale, grâu, făină de grâu
furajer albă, făină de grâu furajer cenuşie, făină de moară amestecată, cartofi
furajeri opăriţi, cartofi fierţi, sfeclă furajeră, sfeclă de zahăr, sfeclă
semizaharată, topinambur, zer proaspăt, zară, porumb boabe însilozat.

Furaje proteice

Mazăre furajeră, şrot de soia, şrot de floarea soarelui, şrot de rapiţă, turte de
floarea soarelui, turte de rapiţă, drojdie furajeră, lapte smântânit, lapte
smântânit praf, făină de peşte 70/72% PB.

Furaje balast bogate în fibre

Coceni de porumb măcinaţi, tărâţe de grâu, tăiţei de sfeclă însilozaţi,

păşune/fâneaţă, siloz de iarbă, borhot de mere uscat.

9
Rații furajere

Scroafele de reproducţie lactante au nevoie în plină lactaţie de cantităţi de

substanţe nutritive mult mai mari decât scroafele gestante. În locul furajelor
fibroase se administrează furaje bogate în energie cum sunt cerealele, silozul
din boabe de porumb sau ştiuleţi, cartofii opăriţi, sfecla, completate cu furaje
concentrate bogate în proteină. În cazul unui număr mare de purcei fătaţi, în
primele săptămâni după fătare, raţia furajeră trebuie ridicată rapid până la
stadiul de saturaţie al scroafei mame. Scroafele lactante au un necesar ridicat
de apă.

Purceii sugari se hrănesc în primele săptămâni de viaţă exclusiv cu laptele

scroafei. Din a 2-a săptămână de viaţă trebuie obişnuiţi cu consumul de
hrană uscată separat. Ovăzul fulguit, laptele praf smântânit, zahărul sau
turba de râmat toate acestea stimulând consumul precoce al furajului uscat.
Imediat ce sunt consumate 200 până la 300 g de furaj pentru purcei/purcel/zi
aceştia pot fi înţărcaţi, aceasta fiind posibil de regulă la vârsta de 6
săptămâni. Trebuie să fim atenţi ca aceste animale să aibă în permanenţă la
dispoziţie apă curată şi proaspătă.

Tehnologia de hrănire

Hranirea in doua tainuri (consumate in maximum o ora fiecare) a porcilor cu

o greutate de peste 50 kg evita risipa furajelor si aparitiei starii de
inapetenta. Pentru eficienta consumului de masa verde, radacinoasele si
bostanoasele vor reprezenta primul tain, inainte de felul doi, compus din
concentrate.

C. REPRODUCȚIA PRACTICATĂ LA NIVELUL FERMEI.

Sistemul de montă

10
Pentru exploatatiile mici, cea ma utilizata forma de monta naturala este cea
in grup, acolo unde sunt alocate 10-15 scroafe la un vier. Timpul alocat este
de circa 3-4 saptamani, astfel incat sa ne asiguram ca toate scroafele au fost
montate.

Monta libera se mai face si la padoc, acolo unde vierul este lasat liber cu
scroafele. Un dezavantaj deseori intalnit la acest tip de monta este ca vierii
ajung repede epuizati, ceea ce inseamna ca va exista nevoie si de mai multi
vieri, ceea ce implica automat costuri suplimentare (in comparatie cu o
monta artificiala).

Înseminările artificiale

In fermele care pun accentul pe calitatea produsilor obtinuti, insamantarea

artificiala este o metoda din ce in ce mai folosita.

Exista cateva avantaje majore pentru a utiliza monta artificiala dintre care
amintim: economii deoarece se folosesc mai putini vieri, mai putine spatii
etc.; procesul de ameliorare are un randament mai bun, deoarece putem
controla materialul seminal; se diminueaza foarte mult riscul de aparitie a
bolilor contagioase.

D. RASA / RASELE CRESCUTĂ / TE ÎN FERMĂ. CARACTERISTICI

MORFOLOGICE ȘI PRODUCTIVE. AVANTAJELE CREȘTERII

Rasa de porcine crescute la asociatie este rasa Landrace. De asemenea,

carnea și grăsimea sunt de înaltă calitate, fiind cu 2-5% mai bune decât alte
specii de porcine. Animalele sunt rezistente la boli, echilibrate și
ascultătoare.

Avantajele rasei pot fi atribuite în temperamentul calm al porcilor, neagresiv,

mobilităţii şi apetitului lor bun.

Între dezavantaje: o puternică susceptibilitate la schimbările climatice și o

rezistență scăzută la stres. Umiditatea şi temperaturile scăzute duc adesea la

11
răceli și pneumonie. Modificările condițiilor de cazare provoacă deseori
pierderea în greutate şi în fertilitate. Structura scheletului la suinele Landrace
este predispusă la deteriorări datorate slăbiciunii membrelor posterioare; de
aceea nu se recomandă păstrarea animalelor pe o podea alunecoasă umedă.

Încălcarea regimului de hrană afectează în mod direct productivitatea rasei.

E. EVOLUTIA PRINCIPALILOR INDICATORI CE CARACTERIZEAZA

PRODUCŢIA DE CARNE

Perioada
Specificare
U.M. 2017 2018 2019 2020

Producţia medie kg 27510 26314 23142 21612

Costul de
Lei/kg 8 10 11 13
producţie
Preţul de vânzare lei/kg 9 11 17 20
lei/exploat
Venituri 247590 289454 393414 432240
aţie

Observaţii

Dupa cum se observa, veniturile din productia de porci au crescut de la an la

an, in ciuda scaderii capetelor de porcine, datorita cresterii preturilor la
carne.

12