SISTEMUL NERVOS LA MAMIFERE

Rol: integrarea organismului in mediul de viata

Coordonarea activititatii organelor interne
Clasificarea sistemului nervos:

Criteriu
topografic

Sistem nervos
Sistem nervos
central/ nevrax/
periferic
as cerebrospinal

Encefal (cutia
Maduva spinarii Nervi periferici Ganglionii nervosi
craniana)

Criteriu
functional

Sistem nervos
Sistem nervos somatic/ al vietii vegetativ-coordoneaza
de relatie - activitatea organelor
rol - integrarea organismului in interne (viscere) in
mediul sau de viata conditii diferite de
viata

Reflexul
Activitatea sistemului nervos se realizeaza prin acte reflexe sau reflexe.
Actul reflex = procesul fiziologic de raspuns la actiunea unui stimul asupra unei
zone receptoare
Baza anatomica a actului reflex este arcul reflex.
Componente arc reflex:
 1. Receptor

2. Cale aferenta

3. Centrii nervosi

4. Cale eferenta

5. Efectorii

1. Receptorul =receptioneaza stimulii si ii transforma in influx nervos

2. Calea aferenta – este senzitiva, conduce influxul nervos de la receptori si centrii nervosi
3. Centrii nervosi = primesc informatiile, le analizeaza si transmit comenzi catre efectori
4. Calea eferenta – motorie, conduce comenzile de la centrii nervosi la efectori.
5. Efectorii = realizeaza raspunsurile comandate de centrii nervosi (muschi striati si glande
endocrine)

Maduva spinarii
- este localizata in canalul vertebral, format prin suprapunerea gaurilor
vertebrale– canal rahidian
- este protejata de un invelis format din 3 meninge (duramater, arahnoida si
piamater) care are si rol nutritive; intre meninge se afla lichid
cefalorahidian.
Configuratie interna:
1. substanta cenusie :
- este dispusa la interior
- are forma literei H prezentand 2 coarne posterioare cu neuroni senzitivi, 2
coarne anterioare cu neuroni motori si 2 coarne laterale cu neuroni
vegetative
- contine corpi neuronali care constituie centrii nervosa cu rol in realizarea
functiei reflexe a MS
2. substanta alba:
- este dispusa la periferie sub forma de cordoane
- este formata din axoni ai neuronilor grupati in fascicule
- indeplineste functia de conducere a impulsurilor nervoase:
 spre creier – prin cai ascendente, sensitive
 dinspre creier – prin cai descendente, motorii
 intre diferite etaje ale maduvei
Centrii nervosa din MS sunt conectati cu receptorii si efectorii trunchiului si membrelor prin
intermediul nervilor spinali.

Un nerv spinal este alcatuit din:

 - radacina posterioara (dorsala) – senzitiva, adduce informatii de la
receptori; prezinta pe traseul ei un ganglion spinal cu neuroni senzitivi
- radacina anterioara (ventral) – motoare, conduce comenzile de la centrii
din maduva catre efectori;
- trunchi comun – mixt, format prin alaturarea celor 2 radacini
- ramuri.

Functiile MS
Functia reflexa este realizata de centrii nervosi din substanta cenusie
Reflexele care au centrii nervosi in maduva se numesc refleze medulare si se clasifica in reflexe
somatice si vegetative.

Reflexe spinale Reflexe spinale

Reflexe spinale
somatice somatice
vegetative
monosinaptice polisinaptice
se realizeaza prin se realizeazaprin au centrii in coarnele
miscari de extensie miscari de flexie laterale ale substantei
Exemple:: plantar, sunt mult mai cenusii
ahilean, rotulian complexe ex: Pupilodilatator
sunt cele mai simple Arc reflex cu minim 3 Cardioaccelerator
reflexe neuroni: senzitiv, Vasoconstrictor
cuprind in arcul lor motor si de asociatie Vasodilatator
reflex o singura ex: reflexele de
sinapsa formata intre Sudoral
aparare Mictiune
2 neuroni: neuronul
senzitiv din ganglionul Defecatie
spinal si neuronul Sexuale.
motor din cornul
anterior medular

1. Functia de conducere se realizeaza prin substanta alba, formata din cai ascendente (ale
sensibilitatii) si descendente (ale motilitatii).

ENCEFALUL
- Este adapostit in cutia craniana
- Este invelit de meninge
 Bulb rahidian

Trunchi cerebral Puntea lui Varolio

Mezencefal

E n ce fa l
Talamus

Metatalamus
Diencefal
Epitalamus
Cerebel
Hipotalamus
Emisfere cerebrale

TRUNCHI CEREBRAL

- Are forma de trunchi de piramida fiind situat in prelungirea maduvei

- Este alcatuit din :
 Bulbul rahidian
 Puntea lui Varolio
 Mezencefal

Substanta cenusie este dispusa la interior, fragmentata in nuclei: senzitivi, somatomotori,

vegetativi, proprii.
 - Nucleii senzitivi - primesc impulsuri de la organele de simt (limba,
urechea interna, tegumentul fetei, muschii capului)
- Nucleii motori – comanda miscari ale muschilor din regiunea fetei, limbii,
faringelui
- Nucleii vegetativi – sunt centrii unor reflexe vegetative: salivar, lacrimal,
gastrosecretor
- Toti nucleii trunchiului cerebral functioneaza automat fiind coordonati de
centrii din etajele superioare.
Substanta alba este dispusa la exterior printre nucleii de substanta cenusie si are functie de
conducere.
Centrii nervosi din trunchiul cerebral sunt conectati cu receptori si efectori de la nivelul capului
prin 10 perechi de nervi cranieni (din totalul de 12 perechi)
Reflexele care isi au centrii la nivelul trunchiului cerebral sunt reflexe innascute si nu pot fi
modificate, nu depind de experienta de viata si de aceea se numesc reflexe neconditionate.

CEREBELUL
- Este situat dorsal fata de trunchiul cerebral de care se leaga prin 3 perechi
de cordoane de substanta alba numite pedunculi cerebelosi
- Este format din 2 emisfere cerebeloase cu suprafata brazdata de numeroase
santuri unite printr-o formatiune alungita numita vermis.
Substanta cenusie este dispusa la :
- Exterior unde formeaza scoarta cerebeloasa;
- Interior unde formeaza nucleii intracerebelosi;
Substanta alba este dispusa la interior.
Functii :
- Asigura mentinerea echilibrului pe baza informatiilor primite de la urechea
interna
- Controleaza pozitia corpului (regleaza tonusul muscular) pe baza
informatiilor primite de la proprioceptorii din muschi si articulatii.
- Asigura precizia miscarilor comandate de scoarta cerebrala.

DIENCEFALUL
- Este dispus in continuarea trunchiului cerebral fiind partial acoperit de
emisferele cerebrale
- Este format din mai multe mase de substanta cenusie ce formeaza nuclei
- Unii nuclei diencefalici primesc impulsuri pe cai senzitive: vizuala,
auditiva, gustativa, tactila, vestibulara
- Hipotalamusul – situat in partea inferioara a diencefalului contine nuclei
vegetativi cu diferite functii:
 Regleaza temperatura
 Regleza pofta de mancare
  Activitatea organelor sexuale
 Determina manifestarile legate de
emotii

EMISFERELE CEREBRALE

- Reprezinta partea cea mai voluminoasa a SNC.

- Sunt in nr de 2 separate printr-un sant interemisferic, dar unite prin punti
de substanta alba
Substanta cenusie este dispusa:
- La exterior unde formeaza scoarta cerebrala cu numeroase arii, care dpdv
al functiilor indeplinite se clasifica in:
 Arii senzitive (vizuala. Auditiva, gustativa, somestezica –
primesc informatii de la diferiti receptori, la nivelul lor
informatiile sunt transformate in senzatii specifice (vizuale,
auditive, gustative etc)
 Arii motorii – comanda miscarile, in special pe cele
voluntare
 Arii de asociatie – realizeaza o prelucrare complexa a
informatiilor; sunt mult mai extinse la mamiferele
superioare, evoluate, unde scoarta cerebrala este puternic
pliata prin formarea unor santuri.
- La interior unde formeaza nucleii bazali = corpi striati.
Substanta alba este dispusa la interior.
Scoarta cerebrala este sediul activitatii nervoase superioare la nivelul ei inchizandu-se
reflexele nervoase conditionate.
Reflexele conditionate sunt comporatamente dobandite, invatate in timpul vietii, sunt
specifice fiecarui individ in parte, pot fi modificate, se pot pierde. Comportamentele
dobandite prin invatare se deosebesc de reflexele neconditionate prin faptul ca in arcul lor
reflex apar componente noi care se formeaza in functie de experienta de viata. Cu cat
activitatea unui individ este mai complexa si mai variata cu atat conexiunile si legaturile
dintre diferitele arii corticale sunt mai variate si multiple.

NOTIUNI ELEMENTARE DE IGIENA SI PATOLOGIE

BOLI CAUZE SIMPTOME PREVENIRE

BOALA degenerarea rigiditate musculara adoptarea unui
PARKINSON progresiva a generalizata stil de viata
sistemului nervos tremuraturi ale mainilor si sanatos
extrapiramidal picioarelor
mers rigid, cu pasi mici. evitarea
 surmenajului, a
PARALIZIA Inflamatia sau monoplegie – paralizia activitatii
leziunea unui nerv unui membru nervoase
datorate unor: hemiplegie – paralizia excesive
infectii jumatatii superioare sau
tumori inferioare evitarea
loviri si distrugeri ale tetraplegie – paralizia consumului
nervului tuturor membrelor excesiv de alcool,
ruperi sau astupari de tutun, cafea,
vase sangvine. droguri
EPILEPSIE infectii acute convulsii, pierderea
traumatisme craniene cunostintei, agitarea asigurarea unei
tumorile cerebrale membrelor alimentatii
alcoolism intepenirea corpului corecte
incetinirea respiratiei
coma
SCLEROZA cauze necunoscute si leziuni si cicatrici sub
IN PLACI neclare forma de placi in substanta
alba

LOCOMOTIA LA ANIMALE
SISTEMUL LOCOMOTOR LA MAMIFERE

Sistemul osos = partea pasiva a aparatului locomotor

Sistemul muscular = partea activa a aparatului locomotor
Mamiferele fac parte din categoria tetrapodelor – 2 perechi de membre anterioare/superioare si
posterioare/inferioare.

SCHELETUL MEMBRELOR este format din scheletul centurilor si scheletul membrelor

propriu-zise.

a) Scheletul membrelor superioare:

 Centura scapulara care leaga oasele membrelor superioare de scheletul trunchiului:
- Omoplat/ scapula
- Clavicula
 Scheletul membrului liber propriu-zis:
- Scheletul bratului – humerus
- Scheletul antebratului – radius si cubitus/ulna;
 - Scheletul mainii: 8 carpiene, 5 metacarpiene, 14 falange.
b) Scheletul membrelor inferioare:
 Centura pelviana care leaga oasele membrelor inferioare de scheletul
trunchiului:
- 2 oase coxale care impreuna cu oscul sacrum si coccisul formeaza bazinul
 Scheletul membrului liber propriu-zis:
- Scheletul coapsei – femur
- Scheletul gambei – tibie si fibula (peroneul);
- Scheletul piciorului: 7 tarsiene, 5 metatarsiene, 14 falange;
- Rotula (patela) – osul genunchiului.

Oasele membrelor prezinta diferite modificari ca adaptare la diferite medii de viata, reflectand
unitatea dintre for ma si functia organelor.
 MAMIFERE TERESTRE MAMIFERE AERIENE OMUL MAMIFERE ACVATICE

Prezinta modificari in ex: liliacul prezinta adaptari ex: foca, delfinul

regiunea labelor, in prezinta falange subtiri specifice locomotiei prezinta membre foarte
functie de suprafata de si lungi care sustin bipede printre care: mult reduse
contact cu solul, se membrana aripii alungirea oaselor forma corpului este
clasifica in: majoritatea oaselor coapsei si gambei hidrodinamica
plantigrade - calca pe sunt foare usoare coloana vertebrala este locomotia se bazeaza,
toata talpa : omul, sternul este marit pe el curbata in forma in special, pe ondularea
ursul, ariciul prinzandu-se muschi literei ,,S`` corpului.
unguligrade - calca pe pectorali puternici care se largeste centura
varful degetelor, de misca aripile. pelviana
regula, protejate de o apare curba plantara.
copita: porc, oaie, cal. la
acestea se adauga
reducerea numarului de
degete si alungirea lor
ceea ce mareste viteza
de deplasare.
digitigrade - calca pe
degete: pisica, lupul,
leul.

SISTEMUL MUSCULAR
Este reprezentat indeosebi de muschi striati ce se prind in majoritatea lor pe oase
(muschi scheletici) si reflecta, de asemenea, adaptarile la un anumit mod de locomotie.
La locomotie, participa muschi ai membrelor:
Muschii membrelor superioare:
a) Muschii umarului – deltoidul
b) Muschii bratului – biceps si triceps brahial;
c) Muschii antebratului
d) Muschii mainii
Muschii membrelor inferioare:
a) Muschii fesieri – in jurul articulatiei coxo- femurale
b) Muschii coapsei:
 Muschiul croitor;
 Muschiul cvadriceps femural;
 Muschiul biceps femural;
 Muschii adductori ai coapsei.
c) Muschii gambei:
d) Muschii plantei:
Muschii se gasesc sub controlul sistemului nervos, iar structurile nervoase care comanda muschii
scheletici se adapteaza corespunzator. Numarul de neuroni ce controleaza activitatea unui grup
de muschi corespunde preciziei si finetei miscarilor efectuate. Din acest motiv, la om, zonele din
aria motoare a scoartei care controleaza mainile si limba sunt mult mai extinse decat cele
corespunzatoare membrelor inferioare si trunchiului.