Iacob Alexandru Cătălin D.E.V.

C grupa 1

Abandonul școlar în România

Am ales această temă deoarece consider că are un impact major în viața socială, mai ales în
decursul ultimilor ani, în care ne-am confruntat și cu criza epidemiologică COVID-19.
În țara noastră, abandonul școlar este unul dintre cele mai mari probleme cu care ne
confruntăm.

Analiza eurostat a arătat că rata abandonului școlar a arătat că până în 2019 s-a cunoscut o
scădere destul de importantă a acestui fenomen încă a început să crească iarăși din cauza pandemiei
de covid declanșată în 2020.
Acest fenomen este foarte important pentru viitorul țării, consecințele fiind unele
devastatoare atât pe plan intern, cât și extern, economia țării deja are mult de suferit din pricina
numărului tot mai mic de tineri absolvenți de bacalaureat care să poată intra pe piața muncii.

Întrebări de cercetare și ipoteze:

 Care este situația abandonului școlar în țara noastră?
 Care este cauza abandonului școlar?
 Care sunt efectele produse de acest eveniment?
 Cu cât copii au o situație mai proasta acasă, cu atât creste probabilitatea de a
abandona studiile,

Studii relevante pe această temă:

Studiul „ANALFABETISMUL FUNCŢIONAL ŞI ABANDONUL ŞCOLAR - BARIERE
ÎN CALEA DEZVOLTARII DURABILE A ZONEI TRANFRONTALIERE ROMÂNIA -
REPUBLICA MOLDOVA”[ CITATION Mar \l 1048 ] vorbește despre faptul că România și
Republica Moldova se confruntă cu o criză majoră în educație, privind rata de abandon școlar și de
analfabetism fucțional.
 Tinerii care părăsesc timpuriu sistemul educaţional sunt dezavantajaţi în procesul de
integrare educaţională. Totodată, abandonarea înainte de vreme a sistemului de învăţământ este un
factor determinant al șomajului, excluziunii sociale, sărăciei și sănătăţii precare.
În studiile care au analizat factorii generatori ai abandonului școlar şi părăsirii timpurii a
şcolii în rândul tinerilor s-a evidenţiat o mixtură de cauze care includ variabile individuale,
familiale, socio-economice, culturale și instituţionale referitoare la climatul școlar.
Tinerii aflaţi în riscul abandonului școlar provin din familii cu situaţii materiale precare, au
părinţi cu un nivel educaţional slab, provin din familii dezorganizate temporar prin migraţia
părinţilor în străinătate, sunt socializaţi într-un climat familial dezechilibrat prin violenţă
domestică, certuri sau alcoolism etc. De asemenea, din punctual de vedere al elevilor, principalii
factorii care conduc la dezvoltarea fenomenului abandonului școlar sunt: stilul de predare deficitar
și personalitatea profesorilor, suprasolicitarea acestora printr-un volum mare al temelor care trebuie
pregătite individual și prin orarul încărcat, lipsa interesului pentru diferite discipline de studiu,
problemele materiale din familie, frica de corigenţă sau de performanţe școlare slabe, conflictele cu
colegii de clasă etc.
Printre efectele abandonului școlar şi părăsirii timpurii a şcolii în rândul tinerilor pot fi
menţionate: scăderea șanselor tinerilor de a participa la viaţa socială, economică și culturală a
societăţii, creșterea riscului pentru infracţionalitate, nivelul scăzut al culturii generale, precaritatea
stilului de viaţă la vârsta adultă, creșterea riscului pentru șomaj, sărăcie și excluziune socială,
dependenţa de programele de ajutor social, scăderea șanselor de inserţie pe piaţa muncii,
dezamăgirea, frustrarea și stresul, asociate sentimentului de eșec personal sau scăderea capacităţii
de integrare armonioasă în societate.
Îmbunătăţirea rezultatelor şcolare ale tinerilor răspunde, pe de o parte, obiectivului de
„creştere inteligentă”, îmbunătăţind nivelurile de competenţă, şi pe de altă parte, obiectivului de
„creştere favorabilă incluziunii”, prin abordarea unuia din cei mai importanţi factori de risc pentru
şomaj şi sărăcie.
Educaţia reprezintă, pentru orice societate, vectorul dezvoltării durabile.
Dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii prin formare iniţială şi continuă,
pentru o piaţă amuncii flexibilă şi globalizată, reprezintă obiectivele majore ale dezvoltarii fiecărei
naţiuni.
Economia competitivă, consolidarea democraţiei şi societatea cunoaşterii impun, alături de
cele patru instrumente cognitive care alcătuiesc tradiţional alfabetizarea de bază (abilităţi de
comunicare, scriere, citire şi calcul matematic), dobândirea unor noi competenţe: alfabetizarea
digitală şi informaţională, cultura şi civilizaţia tehnologică, comunicarea în limbi moderne de largă
circulaţie, cultura şi conduita civică, cetăţenia democratică, gândirea critică, capacitatea de adaptare
la situaţii noi, competenţe antreprenoriale, lucrul în echipă, interesul pentru dezvoltarea personală şi
învăţarea continuă.
Un alt studiu, „Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a școlii în România”[ CITATION
Edu \l 1048 ] ne vorbește despre strategia folosită pentru a diminua abandonul școlar.
Accesul la educație este un drept garantat pentru fiecare copil din România, drept care poate fi
pus în valoare cu eficiență maximă prin sprijinirea școlii, atât de către familie, cât și de comunitatea
locală și alți stakeholderi, prin asigurarea unei infrastructuri/baze materiale corespunzătoare și
oferirea de sprijin copiilor ce provin din familii dezavantajate. Pentru asigurarea de șanse egale de
acces și participare la un învățământ incluziv și de calitate pentru copiii/elevii aparținând grupurilor
cu risc ridicat (grupuri dezavantajate socio-economic, copii/elevi din mediul rural, populația rromă,
tineri cu dizabilități) și stimularea participării acestora la niveluri superioare de educație, au fost
implementate, și în anul școlar 2019-2020, o paletă largă de programe sociale și programe
educaționale pentru grupuri dezavantajate.[ CITATION Edu \l 1048 ]

Dintre aceste programe se pot aminti:

 Programul guvernamental național Rechizite școlare, program prin care se ofereau
unui număr de 274.409 beneficiari, elevi din învățământul primar și gimnazial de stat.
 Programul Euro 200, privind acordarea unui ajutor financiar în vederea stimulării
achiziționării de calculatoare
 Programul Transportul gratuit al elevilor, Conform Hotărârii de Guvern nr. 435/2020
din 28 mai 2020 privind aprobarea procedurii de decontare a cheltuielilor de transport
al elevilor, școlarizați în România beneficiază de gratuitate pentru transportul local
rutier și naval, transportul rutier județean și naval între localitatea de domiciliu și
localitatea unde sunt școlarizați, transportul interjudețean și transportul intern feroviar
și cu metroul.
 Programul A doua șansă, unul program specializat pentru a rezolva problema
analfabetismului în rândul cetățenilor țării.
Conform datelor preluate din SIIIR, un număr de 10.884 de cursanți, pentru
învățământul secundar inferior, respectiv un număr de 4.532 de cursanți, pentru
învățământul primar, au fost cuprinși în Programul A doua șansă, program destinat
tinerilor și adulților care au părăsit sistemul de educație fără să fi finalizat
învățământul obligatoriu și fără să fi obținut o calificare profesională.
Ținta strategică de 65.492 de cursanți prevăzută de Strategia privind reducerea
părăsirii timpurii a școlii în România 2015 – 2020 (adoptată prin Hotărârea
Guvernului nr. 417/19.06.2015) a fost atinsă, înregistrându-se o depășire a
indicatorului propus cu aprox.13%.[ CITATION Edu \l 1048 ]
 Mecanismul de identificare și de prevenire a riscului de părăsire timpurie a școlii,
Ministerul Educației și Cercetării a beneficiat de sprijin din partea Comisiei Europene
pentru implementarea proiectului Un studiu de evaluare a practicilor actuale în ceea
ce privește colectarea, analizarea datelor și utilizarea acestora pentru combaterea
părăsirii timpurii a școlii în România. Acest studiu a fost finalizat printr-un set de
recomandări, printre care și necesitatea îmbunătățirii monitorizării și evaluării
Strategiei privind reducerea ratei părăsirii timpurii a școlii și a utilizării eficiente a
datelor, precum și instituirea unui mecanism de avertizare timpurie. A fost elaborat un
proiect care a preluat recomandările studiului menționat și care a fost analizat și
aprobat de către Comisia Europeană.
Obiectivul general al proiectului a constat în implementarea sistemului de avertizare
timpurie pentru prevenirea părăsirii timpurii a școlii (care acționează la nivelul școlii)
și a mecanismului de intervenție și compensare, prin adăugarea pe platforma SIIIR a
categoriilor de date necesare, și prin formarea personalului școlar care operează cu
date privind colectarea și care lucrează cu date care fac parte din sistemul de
prevenire, precum și din sistemul de compensare. 75 În anul școlar 2019-2020, în
cadrul proiectului a fost definitivat Mecanismul de Avertizare Timpurie în Educație
(MATE), în scopul implementării măsurilor de detecție a părăsirii timpurii a școlii.
Planul de acțiune din cadrul MATE-pilot are patru etape: identificare (un screening al
copiilor în clasă și în comunitate), planificare (înregistrarea copiilor în risc și
planificare activităților), implementare (derularea planurilor așa cum au fost agreate la
nivelul fiecărui copil, la nivelul clasei, al școlii și comunității) și monitorizare
(introducere date în SIIIR și raportare periodică).[ CITATION EDU20 \l 1048 ]
Concluzie

În concluzie, pentru stoparea acestui eveniment, autoritățile statului încearcă să facă tot
posibilul pentru ca generația tânără să nu mai aibă de suferit din cauza lipsei educației și totodată,
prin educarea acesteia, să crească și forța de muncă și odată cu ea, economia țării.

Încheiere

În încheiere, consider că abandonul școlar a reprezentat și va continua să reprezinte o

problemă pentru România deoarece asigurarea dezvoltării educației în zonele rurale, neajutorate nu
va fi suficient de mult luată în considerare de către minister și guvern, și astfel rămânând în
continuare cu un număr mare de analfabeți. Mai ales acum, în situație pandemică, unde accesul la
tehnologie pentru cei din aceste zone va rămâne doar pe hârtie, iar tânăra generație va rămâne tot la
lumina lumânării.