Drept penal partea generală II – seminar 2020

Elaborat de asist.univ.dr. Lamya Diana Hărătău

Referitor la unele imprejurări ce pot fi reținute sau nu ca circumstanțe atenuante

ICCJ, secția penală, dec.nr.1010/2006

Nu poate fi considerată deci o încălcare a textelor de lege citate simpla împrejurare că instanţa de apel nu
a dat relevanţa juridică dorită de inculpat atitudinii sincere manifestate de acesta pe parcursul procesului.

Este de observat de altfel că în plan probatoriu relevanţa sincerităţii inculpatului este cu totul
nesemnificativă dat fiind că în cauză au fost administrate numeroase alte dovezi care atestau indubitabil
vinovăţia sa, permiţând procurorului şi apoi instanţelor de judecată să clarifice pe deplin toate aspecte de
fapt ale activităţii infracţionale.

Nu în ultimul rând, Curtea are în vedere că nici sinceritatea inculpatului nici regretul şi compasiunea faţă
de familia victimei, exprimate formal de acesta pe parcursul procesului, nu erau de natură a diminua
periculozitatea socială extremă a faptelor comise.

În acelaşi timp probele administrate în cauză au atestat că afecţiunile neuro-psihice de care inculpatul
suferea nu au fost de natură a-I altera discernământul.

Faptul că, dincolo de lipsa sa de antecedente penale, inculpatul însuşi nu a ţinut seama de starea de
labilitate pe care i-o induceau acele afecţiuni ori de câte ori consuma băuturi alcoolice, nu poate fi reţinut
ca un element care să justifice diminuarea pedepselor.

De asemenea, nu pot fi primite argumentele recurentului referitoare implicaţiile negative pe care

condamnarea sa le-ar avea asupra soţiei şi celor doi copii ai săi.

În acest sens, aşa cum corect s-a subliniat şi în considerentele deciziei recurate, Curtea are în vedere că la
data comiterii faptelor penale inculpatul nu realiza venituri din muncă, cele două infracţiuni fiind săvârşite
în scopul obţinerii de bani pentru băuturi alcoolice, după ce A.M.G. cheltuise în acelaşi scop peste 6
milioane de lei reprezentând toate rezervele băneşti ale familiei sale, obţinute exclusiv din munca soţiei
lui.

Severitatea pedepsei principale rezultante aplicate inculpatului apare ca justificată şi în raport cu modul
concret în care acesta a acţionat, fără să fi avut vreun conflict prealabil cu victima şi profitând de
superioritatea forţei sale fizic.

Nu în ultimul rând este de observat că mobilul, oricum nelegitim, al obţinerii de bani pentru băuturi
alcoolice, nu explică decât parţial persistenţa infracţională a inculpatului care a continuat să exercite
violenţe fizice chiar şi după ce victima fusese deja adusă în situaţia de a nu-l mai putea împiedica să îşi
însuşească bunurile pe care intenţiona să le sustragă.