Universitatea Vasile Alecsandri ,Bacău

Facultatea de litere

Master C.S.P.,an I

BRANDUL PERSONAL

Îndrumător, Student,

Conf.univ.dr.

Brândușa Mariana Amălancei Cracană Dorina

 Cuprins

INTRODUCERE..................................................................................................................................2
I.BRANDUL ȘI BRANDUL PERSONAL..........................................................................................3
I.1 Brand și branding-Concept și definiții......................................................................................3
I.2 Brandul personal.........................................................................................................................6
I.2.1.Definiții și exemple...............................................................................................................6
I.2.2 Importanță și scurt istoric...................................................................................................7
I.2.3.Beneficiile unui brand personal..........................................................................................8
I.2.4 Caracteristici și valori necesare..........................................................................................9
II. PROCESUL DE BRANDING PERSONAL................................................................................10
II.1 Construirea unui brand personal puternic............................................................................10
II.2. Branding în era digitală-beneficii și riscuri..........................................................................11
II.3. Instrumente digitale de branding..........................................................................................11
III. BRANDUL PERSONAL VICTOR PONTA..............................................................................13
CONCLUZII.......................................................................................................................................15
BIBLIOGRAFIE................................................................................................................................17
WEBOGRAFIE..................................................................................................................................17

1
 Introducere

Motto: „Brandul personal este ceea ce spun oamenii despre tine,

atunci când nu ești prin preajmă”(Jeff Besoz)

Această lucrare își propune să studieze și să analizeze conceptul de brand personal,

caracteristicile de bază ale acestuia dar și modul optim în care se poate construi. Conceptul de
brand personal este încă în curs de dezvoltare teoretică.Așadar,permite colectarea,structurarea
și analizarea de informații din numeroase surse și domenii de referință.Rezultatul se dorește a
fi un ghid pentru construirea unui brand personal puternic și de succes.

Lucrarea este structurată pe trei capitole.Primele două descriu conceptele de

brand,respectiv de brand personal,în timp ce al treilea este dedicat unui exemplu de brand
personal de succes și anume cel al omului politic Victor Ponta.Cel din urma capitol se referă
la istoria și evoluția acestuia, viziunea și valorile acestuia, personalitatea și
poziționarea.Această parte va dezbate și modul de reprezentare al brandului pe rețelele de
socializare.

Prezenta lucrare își propune urmatoarele obiective principale:

-definirea,descrierea și analiza conceptelor de brand și brand personal.

-recunoașterea metodelor de succes în construirea uni brand.

-prezentarea în linii mari a brandului personal Victor Ponta

(Accentul va cădea asupra factorilor cheie care au contribuit la succesul brandului.)

2
 Pe lângă acestea sunt urmarite și urmatoarele obiective secundare:

-indentificarea modului optim de construire a unui brand personal.

-impactul erei digitale asupra brandingului personal.

-identificarea modului optim de prezentare a brandului în social media și autobiografie.

Lucrarea pleacă de la următoarele premise: crearea și administrarea brandului este unul

dintre aspectele de bază ale marketingului; importanța brandingului este în plina creștere;
internetul are un puternic impact asupra administrării brandului; brandul Victor Ponta este un
brand personal de succes.

Prelucrarea bibliografiei de specialitate în vederea realizării lucrării a dus la concluzia că,

în ceea ce privește conceptul de brand personal, acesta este doar sumar descris în lucrarile
autorilor români, dovedind că este un concept încă în dezvoltare în țara noastră. Nici literatura
străină nu teoretizează suficient conceptul. Nu se regasesc informații explicite și detaliate
despre ciclul de viață al brandului personal ,nu este determinată istoria acestuia, personalitatea
și poziționarea.

Lucrarea pe care am încercat să o concep își propune să aducă o modestă contribuție în

întelegerea aspectelor mai sus enumerate,care se referă la brand în general dar și la cel
personal.

Pentru obținere de informații am studiat diverse lucrări de referință și articole de

specialitate care vor fi menționate în finalul acestei lucrări.

I.BRANDUL ȘI BRANDUL PERSONAL

I.1 Brand și branding-Concept și definiții

Termenul brand se bucură de o utilizare din ce în ce mai frecventă în țara noastră,el

înlocuind mai ales în mass-media termenii marcă,firmă sau companie.În multe cazuri este

3
utilizat în mod eronat,însă cu trecerea timpului chiar și în mintea consumatorului de rând se
conturează un concept relativ concret atribuit acestui termen.

În literatura de specialitate există numeroase definiții ale conceptului, asemănătoare care se

completează reciproc. Unanim acceptată pare a fi sintagma „brandul este o promisiune
facută consumatorului”.Din punct de vedere al părților sale componente,brandul poate fi
definit ca „suma atributelor tangibile(nume,identitate vizulă,miros,sunet)și

intangibile(poziționare,valori,personalitate)simbolizate printr-o marcă comercială” iar

brandingul este „construirea și administrarea de branduri,pentru a le spori valoarea
netă”1

Un reputat teoretician ,Wally Olins spunea că „un brand este ,în definitiv,o organizație,un
produs sau un serviciu cu personalitate” i în timp ce unul dintre cei mai apreciați autori ai
momentului, Marty Neumeier sintetizează și mai mult afirmând:„Un brand este un sentiment
instinctiv,personal,față de o marcă comercială,instituție sau produs”2.

Nu în ultimul rând ,profesorul David Aaker declara că „un brand este cel mai valoros activ
imobiliar din lume,un colț în mintea consumatorului tău. Brandul este o colecție de percepții
în mintea consumatorului.”3

Ca o discriminare pozitivă, următoarele afirmaţii sunt o constatare a ceea ce NU este un

brand.

-Brandul nu este un manual de identitate

-Brandul nu este un logo.

-Brandul nu este un slogan sau un nume

-Brandul nu este un produs sau un serviciu.

-Brandul nu este un proces de fabricaţie.

-Brandul nu este o etichetă sau un ambalaj.

-Brandul nu este un accesoriu al business-ului.

-Brandul nu este o modă sau o tendinţa a ei .

1
Camelia Budac, Strategii de brand, Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu, Facultatea de Științe Economice,
Sibiu,2011,p.5
2
(Neumeier,Marty, The Brand Gap, New Riders Publishing, 2003, p.14)

3
(Aaker,David,Building Strong Brands, The Free Press,1996,p.17)

4
 Brandul este o garanţie pentru păstrarea performanţei de la o cumpărare la alta. Numele
brandului îl asigură pe consumator că la proxima cumpărare va obţine aceeaşi calitate.
Garanţia este rezultatul unui pact între producător şi consumator. Cu cît brandul este mai
cunoscut cu atît pactul îl obligă mai mult pe producător. Brandul este un mesaj referitor la
aria de competenţă a produsului. Ea sugerează cumpărătorului anumite beneficii de
performanţă, ca de exemplu: gust bun, curăţare impecabilă, acţiune rapidă asupra durerii etc.
Numele brandului îl asigură pe consumator că produsul este capabil să-i rezolve o anumită
problemă. Prin această asigurare, brandul oferă mai mult decît o simplă informaţie asupra
modului în care consumatorul îşi poate soluţiona problema – ea creează sentimente de
confort, siguranţă şi anticipaţie pozitivă.

Orice brand are capacitatea de a transforma experienţa utilizatorului. Ceea ce ştim sau credem
despre un brand, influenţează satisfacţia sau insatisfacţia noastră faţă de brandul respectiv.
Multe produse evaluate identic în cadrul unor degustări oarbe sunt apreciate diferit atunci
când consumatorilor li se oferă posibilitatea de a vedea brandul.

După natura lor brandurile pot fi de mai multe tipuri, clasificate astfel:

- Brandul de produs sau serviciu (iPhone,Gmail)

- Brandul de organizație (Google,B.C.R.)
- Brandul personal (Oprah, Klauss Iohanis,Donald Trump)
- Brandul de țară sau localitate(Australia,New York)

Procesul prin care un brand este creat și ulterior administrat poartă denumirea de branding.

Brandingul înseamnă construirea și administrarea de branduri pentru a le spori în timp

valoarea netă. Această activitatea mai poate fi numită și management de brand.

În cartea sa „Brand Simple”,Allen P. Adamson definește brandingul ca fiind „procesul

executării și administrării lucrurilor care determină modul în care oamenii percep brandul”4.

Construirea,lansarea și gestionarea unui brand presupune atât resurse umane cât și

financiare,conlucrarea mai multor profesioniști din discipline variate de la design ,la
maketing. Rolul de gestionare și coordonare al uni proces de branding îi revine agenției de
consultanță de brand.

Brandingul presupune un proces strict ,cu etape clare, a căror complexitate variază. Este
totalitatea metodelor prin care o organizaţie sau un produs comunică, simbolizează şi se
diferenţiază către audienţele sale.
4
( Adamson, Allen P.,Brand Simple, Publica, 2009, p.17)

5
 Identitatea brandului reiese direct din strategia de marketing. În acest sens, se spune că
punctul de pornire pentru un brand de succes este o strategie de marketing care, în prealabil,
printr-o analiză profundă a mediului macro și micro, creează o valoare prin care compania
trebuie să satisfacă nevoile segmentului său cheie de consumatori/cumpărători. Abia atunci
când strategia de marketing este formată, se începe crearea identității produsului care este
principala activitate a strategiei de branding. În momentul în care produsul a primit o
identitate, se poate vorbi de nașterea brandului.

Brandingul este modul de reprezentare și de promovare pe piață a unui brand deja cunoscut.
Reprezintă un proces de creare a unei recognoscibilități unice a unui produs sau serviciu.

Astăzi, numărul crescut al produselor și serviciilor foarte asemănătoare a condus la saturația

pieței. Simpla inovare nu înseamnă neapărat și un avantaj concurențial sustenabil, iar
superioritatea tehnologică nu mai este factorul cheie în succesul companiei pe piață.

În acest fel ajungem la concluzia că, în afară de simple produse și servicii, companiile își
vând tot mai frecvent soluțiile cu privire la anumite nevoi ale cumpărătorului. Doar
brandurile renumite se bucură de privilegii din partea consumatorilor, adică asigură fidelitatea
pe termen lung a consumatorilor. Aceasta înseamnă că un număr suficient de mare de
consumatori aleg aceste branduri şi refuză produse de acelaşi gen, chiar dacă ultimele sunt
oferite la preţuri mult mai mici.

I.2 Brandul personal

I.2.1.Definiții și exemple
Brandul personal este o subcategorie a conceptului umbrelă de brand. Astfel, că
subcategorie a brandului, acest tip de brand întrunește majoritatea însușirilor brandului clasic,
tratând numele, renumele și acțiunile unei persoane ca un ”produs” distinct, căutând să-l facă
ușor de recunoscut de către un număr cât se poate de vast de oameni și să-l asocieze cu calități
pozitive în mintea acestora.

În primul capitol al lucrării sale Why Build a Personal Brand, unul dintre cei mai mari
specialiști în domeniul brandingului de persoană, Peter Montoya, definește brandul personal
ca„ ideea clară și răspunsul emoțional evocate în mintea oamenilor de fiecare dată când se
gândesc la o anumită persoană. Este ceea ce individul reprezintă, valori, abilități și acțiuni pe
care alții i le asociază, este un alter ego profesional, construit cu grijă și rigurozitate”5.

5
(Peter, Montoya,09.01.2015,http://www.madebooks.net/file/7Ya/part-one-what-is-personal-branding-
petermontoya.html, trad.n.).

6
 În centrul brandului personal se află două-trei însușiri de bază ale deținătorului, înconjurate
de o serie de caracteristici secundare complementare, dar la fel de importante. Enumerând
câteva branduri personale, vom identifica aceste însușiri cu ușurință.

Numele Michael Jordan ne duce cu gândul la cel mai mare jucător de baschet al tuturor
timpurilor (însușire de bază) și la un bărbat de culoare, înalt, atletic și masculin (însușiri
secundare).

Imaginea lui Barack Obama este marcată de faptul că este primul președinte de culoare al
Statelor Unite (însușiri de bază), este perceput ca un bărbat carismatic, laureat al Premiului
Nobel pentru Pace și strâns legat de sloganul ”Yes we can” (”Da, noi putem”). Madonna ne
duce cu gândul la ”regina muzicii pop” care de peste trei decenii se menține cu succes în
lumina reflectoarelor (însușiri de bază), o femeie frumoasă, glumeață și excentrică, uneori
poate ușor vulgară (însușiri secundare).

Michael Jackson este ”rege al muzicii pop” (însușire de bază), imaginea sa fiind marcată mai
ales în tinerețe de șarm și frumusețe, dar și de numărul mare de operații estetice la care s-a
supus, de controverse și de o moarte neașteptată (însușiri secundare).

Nu doar celebritățile dețin un brand personal, ci fiecare individ este purtătorul acestuia.
Brandul personal este imaginea invocată de numele individului în mintea celor care îl cunosc
sau a celor care au auzit de el din diferite surse.

O altă definiție sugestivă a brandului personal ne este oferită de către William Arruda,
specialist în branding personal. Acesta afirmă că ”brandingul personal înseamnă să folosești
ceea ce ești pentru a obține ceea ce îți dorești” 6. Din aceasta definiție putem concluziona că
autenticitatea este noțiunea de bază pe care este clădit un brand personal de succes.

Să considerăm brandul și brandingul personal caracteristice ultimelor două secole reprezintă

o greșeală. Napoleon Bonaparte,Cleopatra sau alte personalitați din istorie sunt exemple de
branduri construite în afara unor teprii, când noțiunea de brand era necunoscută. Dovada
constă în recunoașterea numelui, a poziției ocupate în mintea oamenilor și a asocierilor pe
care un astfel de brand le produce.

I.2.2 Importanță și scurt istoric

Din punct de vedere al importanței, un brand personal pozitiv este la fel de valoros pentru
deținător ca și brandul clasic pentru un produs.

6
(William Arruda, Kirsten Dixon, Build your Brand in Bits and Bytes, Creative Commons, 2004, p.3, trad.n.).

7
La fel ca și în cazul brandului de produs/ serviciu, consumatorul este atras de un nume sau o
denumire care îi este sau i se pare familiară, chiar și numai ca imagine acustică, fără a
cunoaște conceptul aferent. Oamenii tind să plece de la premisa că o persoană renumită este
automat și o persoană competentă.

Cu toate că este o subcategorie a brandului clasic, putem afirma cu certitudine că istoria

brandului personal este și mai veche decât cea a brandului de produs. Brandingul personal
este un fenomen apărut odată cu societatea umană. Nu doar în ziua de astăzi avem tendința de
a cataloga cât mai repede persoanele din jur, ci facem acest lucru din cele mai vechi timpuri.
Să considerăm brandul și brandingul personal caracteristice ultimelor două secole reprezintă o
greșeală. Napoleon Bonaparte, Cleopatra sau alte personalitați din istorie sunt exemple de
branduri construite în afara unor teprii, când noțiunea de brand era necunoscută.

Dovada constă în recunoașterea numelui, a poziției ocupate în mintea oamenilor și a

asocierilor pe care un astfel de brand le produce.

Brandul personal asigură vizibilitatea unei persoane în raport cu alta. Brandul își creează o
imagine și încearcă să pătrundă în mintea consumatorului pentru a-și fixa o poziție clară și de
durată,pe care niciun alt brand să nu o poată ocupa.

Acest fapt reprezintă poziționarea. „Cea mai ușoară cale de a pătrunde în mintea unei
persoane este să fii primul”(Ries ,Al și Trout, Jack, op.cit.,p.35)

I.2.3.Beneficiile unui brand personal

Din punct de vedere al importanței, un brand personal adecvat este la fel de valoros pentru
deținător ca și brandul clasic pentru un produs. Dacă brandingul personal înseamnă să
folosești ceea ce ești pentru a obține ceea ce îți dorești, un brand personal puternic este
mijlocul optim de atingere a scopurilor propuse, indiferent de natura acestora.

Un astfel de brand va asigura încasări mai mari, dat fiind că posesorul și-a creat un renume în
branșa în care activează.

Mai mult, deținătorul brandului va putea să atragă tipul de clientelă pe care și-l dorește,
adaptându-și brandul așteptărilor grupului țintă identificat în funcție de criterii etnice, de
vârstă, orientare religioasă, statut social etc. Un brand bine clădit va asigura și spori și șansele
de avansare în carieră.

8
Un profesionist de renume va fi mult mai ușor promovat sau va primi oferte de colaborare
mult mai bune decât un profesionist poate la fel de competent, dar necunoscut în branșă. În
aceeași direcție, un brand optimizat sporește credibilitatea profesionistului care îl deține.

Beals formulează pregnant: ”Simplu spus, ai șanse mult mai mari să te bucuri de succes
atunci când un grup mare de oameni știe cine ești”7

Un brand personal puternic poate prezenta și dezavantaje dacă nu este administrat în mod
adecvat. Cu cât mai notoriu este un brand, cu atât mai multă atenție trebuie să îi acorde
posesorul. Mai ales în ziua de astăzi, când internetul facilitează o diseminare de știri rapidă și
cuprinzătoare geografic vorbind, o poză neadecvată sau o remarcă nelalocul ei poate avea un
impact devastator asupra unui brand personal, putând să îl distrugă într-o perioadă foarte
scurtă de timp.

Rezumând beneficiile unui brand personal pozitiv, construit și administrat în mod optim,
acesta asigură un anumit grad de celebritate, nu neapărat la nivel național sau mondial, ci în
domeniul de activitate ales. Dată fiind structura societății umane, o persoană renumită este
automat considerată o persoană competentă, cu autoritate și influență. Asigurându-și faima în
aria sa de activitate, un profesionist va înregistra încasări mai mari, va atrage tipul de clientelă
pe care și-l dorește, beneficiază de un business flow favorabil, își sporește șansele de avansare
în carieră și de a-i fi (re)cunoscute meritele și își îmbunătățește credibilitatea profesională.

I.2.4 Caracteristici și valori necesare

Chip Hartman, specialist în marketing și branding, consideră că un brand personal eficient

trebuie să conțină cinci elemente cheie: vizibilitate, unicitate, credibilitate, valoare și
relevanță, conexiune pe plan emoțional.8

Conceptul de brand presupune un grup țintă căruia i se adresează. Vizibilitatea este

esențială succesului, un brand nu există dacă nu este perceput de către prospecți. Aceasta
poate fi asigurată prin participarea la întruniri, conferințe, diferite evenimente din domeniul în
care persoana activează, prin publicarea de articole și lucrări precum și online, prin crearea și
administrarea de profiluri pe rețelele sociale precum și a blogurilor personale. Unicitatea
presupune identificarea unor calități sau a unui mix de calități care să diferențieze brandul de
cel al altor profesioniști în domeniu, eventual restrângerea ariei de activitate și focusarea pe o
singură nișă. Credibilitatea este strâns legată de autenticitate, dacă brandul este clădit pe
calități dezirabile dar care îi lipsesc deținătorului său, acest lucru va crea disonanțe ce pot
7
(Jeff Beals, Self Marketing Power, Keynote Publishing, Omaha, 2008, p.36-37, trad.n)
8
(Chip Hartman, The Basics of Personal Branding, MeridiaSystems, 2011, p.5, trad.n.)

9
duce în timp la discreditarea sa. Valoarea se referă la beneficiile pe care prospecții le percep
vizavi de brand iar relevanța la alegerea unei calități strâns legate de domeniul de activitate în
scopul promovării. Conexiunea emoțională se bazează pe toate aceste componente și pe
suma valorilor pe care deținătorul brandului le promovează.

Peter Montoya descrie componentele brandului personal într-un mod mai succint. El
consideră că deținătorul brandului personal trebuie să evoce trei percepții în mintea grupului
țintă: diferit, superior și autentic.
În concluzie, un brand personal trebuie să fie vizibil, unic și implicit diferit, superior,
credibil/autentic, valoros într-un mod relevant și să creeze conexiuni pe plan emoțional.
Nucleul brandului personal este punctul de întâlnire a trei factori: a ceea ce publicul țintă își
dorește, ceea ce prezintă dificultăți competiției și ceea reprezintă specialitatea deținătorului.

II. PROCESUL DE BRANDING PERSONAL

II.1 Construirea unui brand personal puternic

Brandingul de persoană, ca orice alt proces, poate fi divizat în mai multe etape, numărul
acestora variind în funcție de complexitatea structurării și a autorului acesteia. În Strategii de
brand, Camelia Budac împarte procesul de branding clasic în șase etape. Prima fază, cea de
cercetare și analiză, presupune studierea detaliată atât a propriei firme (în cazul nostru, a
brandului personal și a traiectoriei acestuia), cât și a pieței, a consumatorilor și concurenților.
În cadrul celei de-a doua faze va fi stabilită strategia ce urmează a fi adoptată, bazată pe ideea
centrală în jurul căreia va fi construit brandul (în cazul brandului personal această idee se
referă cu precădere la expertiza deținătorului, la calitățile profesionale și personale de bază ale
acestuia, care îi vor conferi unicitate). În plus, vor fi identificate printre altele și valorile și
caracterul brandului, precum și numele acestuia (ultimul nefiind necesar brandului personal,
doar în cazul creării unui nume de scenă sau a unui pseudonim). Cea de-a treia fază se
axează pe conturarea identității brandului, în principal din punct de vedere vizual - logo,
avatar, ilustrații - și verbal – slogan, mesaje cheie (în cazul brandului personal, acestea sunt
aplicabile cu precădere domeniului politic). Cea de-a patra fază vizează crearea conduitei pe
care brandul o va adopta în concordanță cu caracterul său, conduită marcată de coerență,
consistență și o continuă adaptare la nevoile pieței, lucru valabil și în cazul brandului
personal. Ultimele două faze se concentrează asupra implementării și lansării interne și
externe a brandului prin diferitele canale, respectiv asupra managementului noului brand, axat

10
pe consolidarea valorilor acestuia în scopul unei identificabilități sporite din partea publicului
țintă.9

Un brand personal de succes va fi construit pe parcursul unei perioade de timp prelungite,

trebuie dezvoltat în mod natural, este un proces bazat mai mult pe emoții decât pe rațiune și
trebuie administrat în mod consistent și clar.

Pe lângă acestea, deținătorul brandului trebuie să își dezvolte o competență specifică, să

păstreze o gândire optimistă, să fie încontinuu pregătit pentru apariția de noi oportunități sau
amenințări, să adopte o atitudine respectuoasă față de concurență, să ofere importanță oricărui
interlocutor, să fie conștient de faptul că este observat în continuu de către cei din jur, să
abordeze un profesionalism marcat de amabilitate și empatie și să comunice clar cu cei din
jur.

II.2. BRANDING ÎN ERA DIGITALĂ-BENEFICII ȘI RISCURI

Era digitală, numită și epoca informațională sau a internetului, are drept caracteristică de
bază ușurința accesului la un incomensurabil număr de informații de către utilizatorii
computerului. O a doua însușire caracteristică a noii ere este facilitarea comunicării atât la
nivel local, cât și la nivel global. Atât beneficiile cât și riscurile aferente acestor aspecte
trebuie avute în vedere, exploatate respectiv evitate în cadrul procesului de branding.

Ca avantaje în utilizarea internetului ar fi transmiterea unui numar mare și diversificat de

informații despre propria persoană. În plus, o pagină de internet presupune costuri mici și are
o arie de acoperire globală. Și culegerea de informații este foarte facilă.

Comunicarea pe internet este bidirecțională și de aceea unul dintre riscuri l-ar putea constitui
comentariile negative asociate care pot distruge imaginea fie că ele sunt fondate sau nu.

II.3. INSTRUMENTE DIGITALE DE BRANDING

Individul dispune de numeroase căi de a-și desfășura activitățile în mediul online și putem
susține cu certitudine că atât timp cât el deține discernământul necesar, urmările sunt
favorabile. Internetul oferă diferite instrumente de promovare și socializare amicală și
profesională iar, ca și în cazul uneltelor clasice, atât timp cât știi să le utilizezi corect, ele aduc
doar beneficii.

9
( Camelia Budac, Strategii de brand, Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu, Facultatea de Științe Economice,
Sibiu,2011,pag.30-39)

11
 Instrumentele clasice de branding personal includ participarea la evenimente social-
profesionale precum conferințe, seminarii, ateliere și înmânare de cărți de vizită. La acestea
mai putem adăuga publicarea de cărți și articole în revistele de specialitate.

Pe de altă parte, internetul oferă o paletă mult mai vastă și diversificată de instrumente utile
procesului de branding. Printre cele mai importante se numără rețelele de socializare (cu
accent pe Facebook, Linkedin și Twitter, acestea fiind cele mai des utilizate în ziua de azi),
pagini dedicate publicării de imagini și materiale video (YouTube, Instagram), conceperea și
administrarea unui blog personal (clasic sau în formă video sub denumirea de vlog).

În mod optim, presupunând că o persoană utilizează mai multe sau toate dintre aceste
mijloace de comunicare și socializare, este recomandabil ca toate conturile să fie conectate
între ele, fiecare tip de cont incluzând linkuri către restul conturilor. În plus, un cont poate
include linkuri și către conturile altor prieteni, colegi, colaboratori, membri ai aceleiași branșe
care vor returna favorul. Scopul creării acestor legături este, pe lângă promovarea brandului
personal prin acoperirea unei arii digitale cât mai vaste și semnificative în domeniile dorite, și
încercarea de a obține cât mai multe rezultate pozitive legate de numele brandului prin
motorul de căutare Google.

Brandul personal poate fi construit și promovat în mod optim prin respectarea următoarelor
categorii de sfaturi: postarea de imagini adecvate (poză de profil reală, de actualitate, clară,
înfățișând subiectul într-o ținută îngrijită și cu o expresie demnă și prietenoasă; celelalte poze
postate sau redistribuite trebuie să fie relevante și dacă înfățișează utilizatorul, acesta să fie
prezentat în posturi adecvate), postarea de conținuturi potrivite (care să reflecte interesele
profesionale ale utilizatorului, dar și să abordeze aspecte legate de divertismentul cotidian,
postări umoristice, clipuri muzicale, citate expresive ) interacționarea pozitivă cu ceilalți
utilizatori (eforturi continue de extindere a rețelei; evitarea autopromovării excesive și a
trimiterii asidue de invitații la jocuri sau evenimente; cultivarea unei relații bazate pe
reciprocitate prin acordarea de atenție postărilor prietenilor din rețea).

Rezumând, un brand personal puternic are la bază o poveste care poate fi relatată atât cu
ajutorul mediilor digitale (prin intermediul unui blog și/sau al rețelelor de socializare), cât și
cu cel al metodelor clasice. Indiferent de canalul de publicare, regulile de bază în conceperea
mesajului sunt asemănătoare. Printre cele mai semnificative, se numără: utilizarea ca punct de
plecare a informațiilor despre autor, de unde a plecat, unde se află și încotro se îndreaptă;
stabilirea grupului țintă de cititori; identificarea unei teme principale în jurul căreia să

12
graviteze restul conținuturilor; structurarea cronologică și tematică a vieții autorului și crearea
de subcategorii pentru aceste episoadele de viață.

Apoi, după ce aceste pregătiri au fost făcute, procesul de concepere trebuie să respecte
următoarele: formularea unei introduceri care să comunice motivele conceperii blogului/
autobiografiei; descrierea de instanțe în care acțiunile autorului au fost utile altora; crearea de
legături emoționale cu cititorul prin redarea de evenimente cu valoare anecdotică; includerea
de fotografii și pasaje textuale descriptive pentru a crea o imagine vie și clară în mintea
cititorului; promovarea entuziastă și a altor branduri și evitarea criticii agresive și nefondate a
acestora; concluziile pe care autorul le trage retrospectiv și /sau speranțele și planurile
acestuia pentru viitor.

III. BRANDUL PERSONAL VICTOR PONTA

Victor Ponta s-a născut în București pe data de 20 septembrie 1972, fiind cu 14 ani mai tânăr
ca actualul președinte. Când vorbim de brandul politic Victor Ponta, trebuie să alegem un
punct în timp care să fie reprezentativ pentru demararea procesului de constituire a brandului
personal politic .
În 1995 a absolvit Facultatea de Drept a Universității din București.

Până în 1998 a fost procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 din
București, iar între 1998 și 2002, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea Supremă
de Justiție, secția Anticorupție, Urmărire Penală și Criminalistică. Între 2000 și 2001 a ocupat
funcția de coordonator al Biroului de Combatere a Spălării Banilor.

Victor Ponta a intrat în politică în anul 2001, urmând a fi ales președinte al Tineretului
Social Democrat în 2003, an în care a fost ales și vicepreședinte PSD, funcție pe care a
ocupat-o cu intermitență până în 2010 când câștigă președinția PSD. În anul 2012, Victor
Ponta a fost învestit în funcția de prim-ministru al României, devenind astfel cel mai tânăr
premier din Europa10. Intrarea sa în politică în 2001 marchează punerea bazelor brandului său
personal politic. Brandul său este marcat de următoarele aspecte principale: Victor Ponta este
recunoscut ca cel mai tânăr premier din istoria României, este poreclit ”micul Titulescu” de
către prieteni, iar de către adversari ”Kim Jong Ul al României”. În cadrul sondajului
menționat în subcapitolul 3.1.3 al acestei lucrări, sondaj dedicat calităților și defectelor
percepute de public, politicianul este considerat a fi capabil, deștept, serios, respectabil, un
10
Știrile ProTV, 16.06.2015, http://reportaj.stirileprotv.ro/victor-ponta-candidat/).

13
bun orator, deținător al unei vaste experiențe politice, ambițios consecvent și hotărât. În ceea
ce privește aspectele negative ale brandului său, o parte dintre respondenți l-au clasificat ca
fiind fals, influențabil, inconsecvent și agresiv. Brandul personal a fost marcat de controverse
în anul 2012 când Victor Ponta este acuzat de plagiat în cadrul tezei sale de doctorat. El
respinge acuzațiile și renunță doi ani mai târziu, în 2014, la titlul de doctor în drept. Tot în
2012 ziarul Adevărul publică un articol în care se face referire la ediţia românească a
enciclopediei „Who’s Who“, care arată că prim-ministrul României ar avea, din 2004, un
master la Oxford, însă reprezentanţii universităţii britanice afirmă că Victor Ponta ar fi urmat
doar un curs de vară și nu un program masteral. În cadrul aceluiași articol se face referire și la
un scandal publicat doar în urmă cu o săptămână de Adevărul, în cadrul căruia s-ar fi dovedit
că Victor Ponta nu a absolvit nici masteratul din Italia, aşa cum susţinea în CV-ul său iniţial,
modificat înainte de a fi numit în fruntea Guvernului.11

În turul doi al alegerilor prezidențiale din 2014 au concurat două branduri personale
puternice, atât de puternice încât în percepția multora ele au reprezentat adevărate simboluri
contrapuse. În mintea românilor, cu precădere în cea a tineretului, putem afirma că partidele
de stânga reprezintă Estul cu toate implicațiile acestuia, în timp ce partidele de dreapta
simbolizează Vestul. O analiză comparată pertinentă a celor doi candidați este efectuată de
Norbert Mappes-Niediek, jurnalist al ziarului Frankfurter Rundschau: Victor Ponta, premier
din 2012, se încadrează în stereotipul românului clasic în mod atât de precis cum și Klaus
Iohannis se încadrează în stereotipul cetățeanului german […] În sondaje românii îl văd ca
fiind ”mincinos”, ”populist” și ”demagog”, dar și capabil de a crea noi locuri de muncă și a
reduce diferențele sociale din țară. Ce ar mai fi de luat în calcul este publicul țintă pe care
acest brand îl vizează, adresându-se cu precădere persoanelor peste 40 de ani, în special
pensionarilor. Brandul Klaus Iohannis, pe de altă parte, s-a adresat în cadrul campaniei unui
segment de vârstă de 18-35 de ani. Această stare de fapt poate fi unul dintre motivele pentru
care brandul Klaus Iohannis, deși a fost criticat și implicat la rândul său în multiple
scandaluri, este foarte puțin ridiculizat pe internet. Precum am specificat în subcapitolul
anterior, introducând numele Victor Ponta pe Google, o serie de imagini apar grupate tematic
în categorii intitulate ”caricaturi” și ”Mickey Mouse”. Dat fiind că numărul de utilizatori de
internet cu vârstă între 18-35 de ani este considerabil mai mare decât cel al utilizatorilor peste
40 de ani și al pensionarilor, este de înțeles apariția trendului de ridiculizare al brandului
premierului în mediul online. Un trend asemănător poate să existe și în cazul brandului

11
( Bălulescu, Lavinia, 14.06.2015, http://adevarul.ro/locale/timisoara/exclusiv-Inca-masterat-inventat-biografia
victor-ponta-1_50ae7c864).

14
președintelui, însă nu este vizibil în mediu digital, dat fiind că simpatizanții săi domină
internetul.

Rezumând, brandul personal Victor Ponta este un brand cu o deosebită notorietate și în

același timp și un brand marcat de controverse. Victor Ponta, cel mai tânăr premier din istoria
României, este perceput ca un politician carismatic, ambițios, deștept, capabil, cu o vastă
experiență și calități oratorice pe de o parte, întrunind și calități negative, fiind văzut de o
parte a populației ca o personalitate falsă, influențabilă, cu înclinații spre neadevăr și
agresivitate, pe cealaltă parte. Indiferent de natura sa, brandul personal Victor Ponta, este un
brand foarte puternic cu o notorietate excelentă.

CONCLUZII

Această și-a propus să teoretizeze conceptul de brand și mai ales a subcategoriei acestuia,
brandul personal.

În cadrul primului capitol a fost definit și exemplificat conceptul clasic de brand, mare parte
a analizei focusându-se pe brandul personal. Acesta din urmă reprezintă ideea clară și
răspunsul emoțional evocat în mintea oamenilor când se gândesc la o anumită persoană.
Personalitatea brandului ar trebui să se concretizeze în două-trei însușiri de bază ale
deținătorului, și zece-cincisprezece însușiri secundare, toate având ca scop primar inducerea
noțiunilor de unicitate, superioritate și autenticitate. Un brand personal puternic este un
instrument valoros în atingerea scopurilor urmărite, fie acestea câștigarea alegerilor
prezidențiale sau găsirea unui loc de muncă. Un profesionist cu un brand stabil va înregistra
încasări mai mari, va atrage tipul de clientelă/susținători pe care și-l dorește, își sporește
șansele de avansare în carieră și de a-i fi (re)cunoscute meritele. Un brand personal puternic
trebuie să fie vizibil, unic și implicit diferit, superior, credibil/ autentic, valoros într-un mod
relevant și să creeze conexiuni pe plan emoțional. Nucleul său este punctul de întâlnire a trei
factori: a ceea ce publicul țintă își dorește, ceea ce prezintă dificultăți competiției și ceea ce
reprezintă specialitatea deținătorului.

Al doilea capitol s-a focusat pe procesul de branding personal, acesta reprezentând crearea
și administrarea unui brand. Au fost enumerate și dezbătute șase etape clasice ale procesului,
ajungându-se la concluzia că un brand personal de succes va fi construit pe parcursul unei
perioade de timp prelungite, trebuie dezvoltat în mod natural, este un proces bazat mai mult
pe emoții decât pe rațiune și trebuie administrat în mod consistent și clar. Deținătorul

15
brandului trebuie să își dezvolte o competență specifică, să fie încontinuu pregătit pentru
apariția de noi oportunități sau amenințări, să adopte o atitudine respectuoasă față de
concurență, să ofere importanță oricărui interlocutor, să abordeze un profesionalism marcat de
amabilitate și empatie și să comunice clar cu cei din jur. În cadrul acestui capitol a fost
analizat și impactul pe care noile medii digitale îl au asupra brandingului, atât sub aspectul
beneficiilor (accesibilitatea informării, a promovării și a comunicării) cât și a riscurilor
(creșterea puterii și a influenței clienților). În continuare au fost identificate principalele
instrumente de branding digital. Printre cele mai importante se numără rețelele de socializare
(cu accent pe Facebook , LinkedIn și Twitter, acestea fiind cele mai des utilizate în ziua de
azi), paginile dedicate publicării de imagini și materiale video (YouTube, Instagram),
conceperea și administrarea unui blog personal (clasic sau în formă video sub denumirea de
vlog). Primul subcapitol dedicat brandingului prin rețelele sociale a concluzionat că brandul
personal poate fi construit și promovat în mod optim prin respectarea următoarelor categorii
de sfaturi: postarea de imagini adecvate (poză de profil reală, de actualitate, clară, înfățișând
subiectul într-o ținută îngrijită și cu o expresie demnă și prietenoasă), postarea de conținuturi
potrivite (care să reflecte interesele profesionale ale utilizatorului, dar și să abordeze aspecte
legate de divertismentul cotidian, postări umoristice, clipuri muzicale, citate expresive etc.),
interacționarea pozitivă cu ceilalți utilizatori (eforturi continue de extindere a rețelei; evitarea
autopromovării excesive; cultivarea unei relații bazate pe reciprocitate prin acordarea de
atenție postărilor prietenilor din rețea).

Ultimul subcapitol a fost dedicat brandingului prin blog sau autobiografie. Procesul de
concepere a acestora trebuie să respecte, conform cercetării, următoarele: formularea unei
introduceri care să comunice motivele conceperii blogului/ autobiografiei; descrierea de
instanțe în care acțiunile autorului au fost utile altora; crearea de legături emoționale cu
cititorul prin redarea de evenimente cu valoare anecdotică; includerea de fotografii și pasaje
textuale descriptive pentru a crea o imagine vie și clară în mintea cititorului; promovarea
entuziastă și a altor branduri și evitarea criticii agresive și nefondate.

În centrul capitolului trei se situează personalitatea și valorile brandului personal Victor

Viorel Ponta.

16
 BIBLIOGRAFIE

Aaker, David A. (2005), Managementul capitalului unui brand. Cum să valorificăm numele
unui brand, Bucureşti, Brandbuilder

Adolphsen, M., Branding in Election Campaigns, Media@LSE, Londra, 2008

Arruda, W., Kirsten, D., Build your Brand in Bits and Bytes, Creative Comm, 2004

Budac, Camelia, Strategii de brand, Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu, Facultatea de
Științe Economice, Sibiu, 2011

Cărămidă, Cristian (2009), Brand&Branding. Identitatea vizuală, vol. I, Bucureşti,

Brandmark

Cărămidă, C., Brand & Branding, Editura Brandmark, București, 2009

Deckers, E., Lacy, K., Branding Yourself, QUE, Indiana, 2012

Dumitrescu, L., Managementul Marketingului, Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu,

Facultatea de Științe Economice, Sibiu, 2013

Olins, Wally (2010), Despre brand, Bucureşti, Comunicare.ro

WEBOGRAFIE

https://ro.wikipedia.org/wiki/Victor_Ponta

Jurnalul Național, 13.06.2015, http://jurnalul.ro/stiri/politica/sondaj-avangarde-cefel-de-

presedinte

Marian, Mircea, 13.06.2015, http://www.evz.ro/sondaj-bcs-cum-ii-vad-alegatoriipe-iohannis-

si-ponta

Ponta, Victor, 17.06.2015, https://www.facebook.com/victor.ponta?fref=ts

Știrile ProTV, 16.06.2015, http://reportaj.stirileprotv.ro/victor-ponta-candidat/

17
i