Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
DENUMIRE PROIECT :
BENEFICIAR :
COMUNA DRAGUTESTI
2
MEMORIU TEHNIC
A. Piese scrise
3
O mare parte din locuitorii comunei iși desfășoară activitatea în minerit (Bazinul
carbonifer Rovinari).
Condițiile geografice și structura solului au permis ca agricultura să devină
ocupația principală a locuitorilor. Pe pământurile comunei Draguțești se cultivă porumbul,
grîul, secara
, ovăzul, orzul, fasolea , mazărea, etc.
Comuna ocupă o suprafață administrativă de cca. 6150,56 ha.
Din aceasta suprafață , terenul agricol reprezintă 49,76%, cca. 3060,96 ha
În comuna Drăguteşti au domiciliul stabil 5212 locuitori iar suprafaţa acestei
comune este de 5416 ha. Reţeaua de sate a comunei Drăguteşti cuprinde satul de centru
Drăguteşti, şi un număr de 5 sate aparţinătoare şi anume : Iaşi-Gorj, Cârbeşti,
Talveşti, Urecheşti, Dâmbova. Relieful din acest colţ al Olteniei prezintă o armonie şi o
frumuţete rară, care atrage atenţia oricărui trecător, fiind alcătuit în cea mai mare parte din
câmpii şi lunci dar şi din dealuri acoperite cu vegetaţii forestiere. O parte din locuitorii
comunei işi desfăşoară activitatea în minerit iar altă parte a locuitorilor se ocupă cu
îngrijirea animalelor şi cultivarea pământului.
Situatia existenta
Drumurile care fac obiectul prezentei documentaţii asigură atât legătura satelor
aparţinătoare comunei Dragutesti, drumul national DN66, cât şi accesul la locuintele
cetatenilor, catre proptietati, au o latime a partii carosabile variabila(3.00-4,00m),
acostamente cu latime variabila(0.30-0.50m) si o platforma drumului variabila(4.00-5,50m).
In prezent drumul nu este modernizat, si se afla la stadiu de balastare - pietruire,
necesitand modernizare cu imbracaminte asfaltica usoara si amenajare rigole de scurgere.
Pentru conceperea soluțiilor de modernizare s-a efectuat revizia tehnică a
drumurilor propuse modernizării, a stării zestrei existente și a modului de colectare și
evacuare a apelor de suprafață din zona construcțiilor considerate, rezultând următoarele
deficiențe:
pe drumurile studiate, zestrea existentă este compusă din materiale granulare
diverse (balast și pietriș) cu grosime medie de cca.10 cm , cu o parte carosabilă ce
prezintă o serie de defecțiuni specifice drumurilor pietruite, de tipul,denivelărilor
și făgașelor, fapt ce împiedică desfășurarea normală a circulației și conduce la
generarea de praf pe timp uscat, respectiv de noroi pe timp umed (adus pe
partea carosabilă de pe acostamente, accese etc.);
în plan lățimea părții carosabile existente este variabilă și cu marginile neuniforme în
profil longitudinal, cu frecvente șerpuiri care nu urmăresc în principiu traseul
ideal;
dispozitivele de colectare și evacuare a apelor de suprafață, respectiv șanțurile
sunt necorespunzătoare si inexistente;
scurgerea apelor pe traseele studiate este in general deficitara,deoarece
dispozitivele de colectarea si evacuarea apelor, sunt insuficiente. Santurilor
laterale, sunt neintretinute si colmatate, depunerile de material de pe
acostament ingreuneaza scurgerea apelor meteorice.
Sistemul de colectare si evacuare a apelor pluviale este alcatuit din santuri de
pamant si podete de acces la proprietati de diferite tipuri, adica improvizatii facute
de locatari, implicit la degradarea acesteia in amonte si in aval de podete, iar in
4
perioadele ploioase se produc eroziuni datorita lipsei sectiunii de scurgere a
santurilor
5
podetele existente prezinta o serie de difunctionalitati astfel:
- de acces la proprietati sunt degradate adevarate improvizatii de tuburi
metalice, podete de beton, etc.
elementele de siguranța circulației precum, marcaje rutiere, indicatoare rutiere,
lipsesc pe toata lungimea traseului de drum analizat;
lățimea părții carosabile nu este amenajată unitar pe toată lungimea traseului
studiat, existând margini neuniforme atât în profil transversal, cât și în profil
longitudinal;
in profil transversal ,panta nu este asigurata, nepermitand scurgerea apelor de
pe partea carosabila, fapt ce conduce la baltirea ei si implicit la degradarea
sistemului rutier existent;
exista retea de alimentare cu apa,pentru urmatoarele drumuri:
lipsa de indicatoare si marcaje rutiere
Această stare de viabilitate se poate explica şi prin lipsa lucrărilor de întreţinere
preventivă şi permanentă pe sectoarele pietruite, dar mai ales prin neluarea măsurilor
necesare asigurării colectării şi evacuării apelor de suprafaţă din zona drumului iar
podeţele existente sunt înfundate sau neamenajate şi în unele situaţii acestea lipsesc.
Din punct de vedere geometric, traseele învestigate au partea carosabilă şi platforma
variabilă, iar dispozitivele de colectare şi evacuare a apelor sunt într-o stare total
necorespunzătoare, iar pe sectoare de lungime mare acestea lipsesc cu desăvârşire.
Pe de altă parte, pietruirea actuală a fost efectuată în etape diferite de timp, cu
materiale pietroase diverse (balast, nisip, pietriş etc.), provenite din diferite surse de
aprovizionare, iar lucrarea respectivă nu au fost efectuată cu tehnologii rutiere adecvate
(materiale aşternute neuniform şi pe lăţimi variabile, strat rutier necompactat etc.).
Planeitatea suprafeţei de rulare este necorespunzătoare, prezentand o serie de
defecţiuni specifice drumurilor pietruite, de tipul gropilor, denivelărilor şi făgaşelor, fapt ce
împiedică desfăşurarea normală a circulaţiei.
Datorita neîntreţinerii şanţurilor laterale, depunerile de material de pe acostament
îngreuneaza scurgerea apelor meteorice.
Sistemul de colectare şi evacuare a apelor pluviale este alcătuit din şanţuri de pământ
care, datorită neîntreţinerii periodice au condus la scurgerea apei pe partea carosabilă şi
implicit la degradarea acesteia iar in perioadele ploioase se produc eroziuni datorita lipsei
secţiunii de scurgere a şanţurilor .
In continuare prezentăm câteva informaţii despre sectoarele de drum propuse
spre modernizare în această documentaţie:
Lungimea totala a sectoarelor de drum propuse spre modernizare este de 7443 m
dupa cum urmeaza:
6
-Drumul stradal DS 15 cu originea in drumul judetean DJ663, sector km 0+000-
km 1+874
7
maxime în spectrul de viteze relative. T c se exprimă în secunde. Pentru zona
studiată perioada de colţ are valoarea Tc= 0.7 sec.
Figura nr. 1 România - Zonarea valorilor de Figura nr. 2 Zonarea teritoriului României în t
acceleraţiei terenului pentru proiectare ag cu de perioadă de control (colţ), TC a
225 ani şi 20% probabilitate de depăşire în spectrulu
50 răspuns
8
Figura nr. 3 Harta geologica a perimetrului cercetat (Harta Geologică a României –
1:200000 – foaia Tărgu-Jiu)
9
Figura nr. 4 Coloana stratigrafică în perimetrul cercetat (Legendă Harta Geologic
României – Scara 1:200000)
Depresiunea Getică, care ocupă partea sudică a hărții este alcătuită din
depozite neogene cu o structură relativ simplă. Spre nord, zona muntoasă prezintă o
structură geologică foarte complicată. În cea mai mare parte, această zonă cuprinde
formațiunile cristalinului danubian, alcătuit din șisturi cristaline (seria de Drăgan, seria de
Lainici – Păiuș) străbătute de masive de granite și granitoide. Acest cristalin suportă seria
de Tulișa (Paleozoic metamorfozat) peste care se depun depozite de vârstă permiană și
mezozoică.
În partea estică a hărții, ca și în colțul de nord-vest este reprezentată și
unitatea șariată (Pânza getică), alcătuită din roci cu un metamorfism avansat. Sub forma
unui petec de acoperire izolat, apar șișturile cristaline de la Vălari, care aparțin tot
domeniului getic.
O a treia unitate reprezentată în foaia Târgu Jiu este pânza de Severin, alcătuită
din strate de Sinaia, care apare la marginea estică a hărții, în regiunea Polovragi.
Din punct de vedere morfologic, în regiune se deosebesc două unități majore: zona
muntoasă spre nord și o zonă depresionară spre sud.
Zona muntoasă cuprinde înalțimi ce frecvent depașesc 2000 m. Masivele
principale care se inșiră sub forma unor culmi alcătuind munții Vulcanul, spre vest și
Parângul la est, sunt separate de cursul apei Jiului care a fierăstruit adânc lanțul muntos.
Cele două masive își trimit prelungirile spre sud sub forma unor culmi paralele,
perpendiculare pe direcția culmii
principale, separate de văi adânci orientate în general N-S, văi care sunt tributare Jiului.
La vest de Jiu, spre marginea sudică a zonei muntoase, relieful se schimbă, și de
la culmile ascuțite cu versanți abrupți, se ajunge la un aspect tabular, sub forma unui platou
cu altitudinea de 400 m. Aceste platouri sunt presărate cu numeroase doline.
Fenomenele carstice în această parte sunt foarte frecvente, calcarele având o largă
dezvoltare.
Zona muntoasă se termină aproape brusc spre sud trecându-se la o zonă
colinară, care se suprapune depresiunii getice. La contactul dintre zona muntoasă și cea
depresionară, văile, dar mai ales apele de șiroire, au lăsat importante cantități de material.
Comuna Drăguțești este situată pe DN 66 (E79), la 8 km de municipiul Târgu Jiu
și are o suprafață de 5966 ha. Numele localităților aflate în administrație: Drăguţeşti, Iaşi-
Gorj, Urecheşti, Tâlveşti, Cârbeşti, Dâmbova.
Comuna are ca vecinătăți următoarele unități teritoriale administrative:
Nord – orașul Târgu-Jiu;
Est – comuna Dănești;
Sud – comuna Bâlteni;
Nord-Vest – comuna Bălești;
Sud-Vest – orașul Rovinari;
Apele de suprafaţă
Reţeaua hidrografică a teritoriului studiat este formată în primul rând de râul Jiu și
de afluenții Amaradia Pietroasă și Zlaști.
Climatul în regiune
Clima perimetrului cercetat este temperat - continentală, având urmatorii parametrii:
temperatura medie anuală .............................................. +8.7 – 9.9°C;
temperatura minimă absolută ......................................... -31,0°C;
10
temperatura maximă absolută ........................................ +40,6°C.
Precipitaţiile medii anuale au valori de 750 - 800 mm şi reprezintă media
valorilor înregistrate de-a lungul a 10 ani.
11
Repartiţia precipitaţiilor pe anotimpuri se poate prezenta astfel:
iarna ....................................150 - 180 mm;
primăvara.............................180 - 220 mm;
vara .................................... 200 - 230 mm;
toamna ............................... 170 - 200 mm.
Sunt considerate “cu precipitaţii” toate zilele în care apa căzută sub formă de
ploaie, lapoviţă, grindină, ninsoare,etc. a totalizat mai mult de 0,1 mm.
Un alt factor important al climei îl reprezintă determinarea mărimii şi direcţiei
vânturilor. Astfel putem concluziona că direcţia predominantă a vânturilor este cea
nordică (14%) şi nord-estică (6,8%). Calmul înregistrează valoarea procentuală de
53,2%, iar intensitatea medie a vânturilor la scara Beaufort are valoarea de 1,6 ÷ 3,2 m/s.
studii de teren
- studiu geotehnic cuprinzând planuri cu amplasamentul forajelor, fişelor
complexe cu rezultatele determinărilor de laborator, analiza apei subterane,
raportul geotehnic cu recomandările pentru fundare şi consolidări;
- studii topografice cuprinzând planuri topografice cu amplasamentele reperelor,
liste cu repere în sistem de referinţă naţional;
13
Pentru forajul F1 un strat de umplutură din balast de 0.10 cm, după care urmează
un strat de argilă cafenie, plastic consistentă, cu rare cuiburi de carbonați pana la
adancimea de 2.00 m;
Pentru forajul F2 placa din beton de 20 cm, după care un strat de umplutura din
balast, după care un strat de argila cafenie, plastic consistentă, cu rare cuiburi
de carbonați, până la adâcimea de 2.00 m.
Pentru forajul F3 un strat de umplutură din balast de 0.10 cm, după care urmează un
strat de argilă cafenie, plastic consistentă, cu rare cuiburi de carbonați pana
la adancimea de 2.00 m;
Pentru forajul F4 placa din beton de 20 cm, după care un strat de umplutura din
balast, după care un strat de argila cafenie, plastic consistentă, cu rare cuiburi de
carbonați, până la adâncimea de 2.00 m.
Pentru forajul F5 un strat de umplutură din balast de 0.10 cm, după care urmează un
strat de argilă cafenie, plastic consistentă, cu rare cuiburi de carbonați pana la
adancimea de 2.00 m;
Pentru forajul F6 un strat de umplutură din balast de 0.10 cm, după care urmează un
strat de argilă cafenie, plastic consistentă, cu rare cuiburi de carbonați pana la
adancimea de 2.00 m;
Pentru forajul F7 un strat de umputură din balast de 0.10 cm, după care urmează un
strat de argilă cafenie, plastic consistentă, cu rare cuiburi de carbonați pana
la adancimea de 2.00 m;
Pentru forajul F8 un strat de umputură din balast de 0.10 cm, după care urmează un
strat de argilă cafenie, plastic consistentă, cu rare cuiburi de carbonați pana la
adancimea de 2.00 m;
Pentru forajul F9 un strat de umputură din balast de 0.10 cm, după care urmează un
strat de argilă cafenie, plastic consistentă, cu rare cuiburi de carbonați pana la
adancimea de 2.00 m;
Pentru forajul F10 un strat de umputură din balast de 0.10 cm, după care urmează
un strat de argilă cafenie, plastic consistentă, cu rare cuiburi de carbonați pana la
adancimea de 2.00 m;
Pentru forajul F11 un strat de umputură din balast de 0.10 cm, după care urmează
un strat de argilă maronie, plastic consistentă, pana la adancimea de 2.00 m;
Pentru forajul F12 un strat de umputură din balast de 0.10 cm, după care urmează
un strat de argilă cafenie, plastic consistentă, pana la adancimea de 2.00 m;
Pentru forajul F13 un strat de umputură din balast de 0.10 cm, după care urmează
un strat de argilă maronie, plastic consistentă, pana la adancimea de 2.00 m;
Pentru forajul F14 un strat de umputură din balast de 0.10 cm, după care urmează
un strat de argilă maronie, plastic consistentă, pana la adancimea de 2.00 m;
Pentru forajul F15 un strat de umputură din balast de 0.10 cm, după care urmează
un strat de argilă maronie, plastic consistentă, pana la adancimea de 2.00 m;
Pentru forajul F16 un strat de umputură din balast de 0.10 cm, după care urmează
un strat de argilă maronie, plastic consistentă, pana la adancimea de 2.00 m;
Pentru forajul F17 un strat de umputură din balast de 0.10 cm, după care urmează
un strat de argilă maronie, plastic consistentă, pana la adancimea de 2.00 m;
Pentru forajul F18 un strat de umputură din balast de 0.10 cm, după care urmează
un strat de argilă maronie, plastic consistentă, pana la adancimea de 2.00 m;
Pentru forajul F19 un strat de umputură din balast de 0.10 cm, după care urmează
un strat de argilă maronie, plastic consistentă, pana la adancimea de 2.00 m;
Pentru forajul F20 un strat de umputură din balast de 0.10 cm, după care urmează
un strat de argilă maronie, plastic consistentă, pana la adancimea de 2.00 m;
14
Pentru forajul F21 un strat de umputură din balast de 0.10 cm, după care
urmează un strat de argilă maronie, plastic consistentă, pana la adancimea de 2.00
m;
Pentru forajul F22 un strat de umputură din balast de 0.10 cm, după care urmează
un strat de argilă maronie, plastic consistentă, pana la adancimea de 2.00 m;
Pentru forajul F23 un strat de umputură din balast de 0.10 cm, după care urmează
un strat de argilă maronie, plastic consistentă, pana la adancimea de 2.00 m;
Pentru forajul F24 un strat de umputură din balast de 0.10 cm, după care urmează
un strat de argilă galbuie, plastic consistentă, pana la adancimea de 2.00 m;
Pentru forajul F25 un strat de umputură din balast de 0.10 cm, după care urmează
un strat de argilă galbuie, plastic consistentă, pana la adancimea de 2.00 m;
Pentru forajul F26 un strat de umputură din balast de 0.10 cm, după care urmează
un strat de argilă galbuie, plastic consistentă, pana la adancimea de 2.00 m;
La data execuţiei forajelor de studiu (mai 2019), apa subterană nu a fost întâlnită
în foraje, dar se găsește în fântâniile din apropiere, la adâncimi cuprinse între 5-8m.
Greutate volumetrică
Indice de plasticitate
Indice de porozitate
Umiditatea naturală
Grad de umiditate
Grad de indesare
Porozitate
Strat
IP γa e
- KN/m3 -
21.8 24.7 0.68 19.6 40.0 0.67 0.88
Argile Domeniu de variație - - -
22.9 24.8 0.73 20. 45.5 0.8 1.01
5 3
15
Tabelul nr. 2 Caracteristici mecanice ale pământurilor întâlnite
Caracteristici Mecanice
Coeficient de compresibilitate
Unghi de frecare internă
Modul de
deformație
lineară
Strat
Ø c M2-3 av2-3 e p2 E
grad kPa daN/cm2 cm2/daN cm/m kPa
0.13 21000
0.009
Argile Domeniu de variație 15 - 200 2.3 0.42 ÷
0.3 25000
0
Condiţii de fundare
Nu există în cadrul amplasamentului probleme legate de stabilitatea generală
sau locală a amplasamentului, dar este supus fenomenelor de eroziune sau altor
fenomene distructive până la executarea elementelor de siguranță (șanturi, rigole, etc).
Datorită pantei terenurilor din apropierea amprizei drumurilor, considerăm
obligatorie realizarea de rigole și șanturi la marginea platformei drumurilor modernizate şi
întreţinerea lor permanentă, pentru asigurarea preluării şi evacuării apelor şi implicit evitarea
scurgerii apelor de şiroire pe platforma lor.
Adâncimea de fundare pentru lucrarile de arta va fi de min 20 - 30 cm sub
adâncimea de îngheț, care în cazul acesta este de 70 – 80 cm, iar sistemul de fundare se
recomandă a fi format din fundații directe, urmând ca analiza cotelor de fundare și
dimensiunile fundațiilor, să fie evaluate în urma și a celor ce se prezintă în studiul
geotehnic de față. Înainte de turnarea betoanelor în fundații nu este admisă stagnarea
apelor de precipitaţii în excavaţii,
pentru a nu produce înnoroirea şi degradarea terenului.
Pentru săpături de până la 1,0 m adâncime, taluzurile provizorii pentru faza de
execuţie vor fi realizate cu pante de 3:1, cu condiţia depozitării materialului excavat la
distanţă de minimum 5 m de limita superioară a săpăturilor; se recomandă ca ultimii 25 cm
de săpătură (înainte de atingerea cotei de fundare) să fie înlăturaţi imediat înainte de
turnarea betoanelor.
Taluzul definitiv al umpluturilor din jurul obiectivelor va fi realizat la pantă de 1:1.5
iar taluzurile definitive rezultate, precum şi zonele deranjate vor fi protejate prin înierbare
într-un
16
strat de sol vegetal.
17
În cazul unor neconcordanțe constatate ale terenului cu prezentul studiu, la finalul
excavațiilor se recomandă avizarea terenului de fundare de către persoane de specialitate.
Terenul din amplasament nu necesită îmbunătățiri sau consolidare.
Studii hidrogeologice
Forajele geotehnice realizate nu au interceptat nivelul acvifer, la precipitatii
exista riscul aparitiei de baltiri infiltratii si ridicarea nivelului freatic.
Studii topografice
Studiul topografic pentru zona analizată, sau executat in sistem de
proiectie STEOGRAFIC 1970.
Reteaua de ridicare este constituita dintr-o retea principala de ridicare determinata
cu tehnologia GPS STONEX S8N PLUS. Pe aceste puncte s-au inchis drumuirile secundare.
Neinchiderile pe coordonate si diferentele de orientari de pe parcursul lucrarii
se incadreaza in tolerante.
Detaliile s-au ridicat din punctele retelei de ridicare prin metoda RTK.
Masuratorile s-au efectuat cu statia totala Sokkia Set 63 R.
Calculele s-au efectuat cu ajutorul programului AUTOCAD.
Calculul coordonatelor elipsoidale in sistemul Stereografic 1970 s-a realizat cu
programul Topo lt.
Planul de situatie a fost executat in programul AUTOCAD.
Cotele s-au determinat prin nivelment trigonometric dus-intors.
In zona sectoarelor de drum propuse spre asfaltare exista amplasate retele de energie
electrica, telefonie si alimentare cu apa.
18
Pe amplasamente si in immediata vecinatate a sectoarelor de drum propuse spre
modernizare nu exista situri arheologice. Nu sunt impuse conditionari specifice zonelor
protejate.
Regimul juridic.
d) suprafata construita
Suprafata terenurilor ce urmeaza a fi ocupata de modernizarea sectoarelor de drum ce
fac obiectul prezentei documentatii se afla in proprietatea comunei Dragutesti conform
19
Inventarului bunurilor ce apartin comunei Dragutesti, judetul Gorj.
20
e) suprafata desfasurata
Nu este cazul
23
- lăţimea părţii carosabile, elementele din plan şi profil longitudinal vor fi proiectate
în conformitate cu standardele şi normativele în vigoare, cu amenajarea
corespunzătoare a racordărilor în plan şi spaţiu şi cu păstrarea platformei existente.
-in profil transversal, având în vedere situaţia existentă din teren şi importanţa
drumului analizat, se recomandă proiectarea unor elemente geometrice corespunzătoare,
si in profil transversal, având în vedere situaţia existentă din teren şi importanţa
drumului analizat, se recomandă proiectarea unor elemente geometrice
corespunzătoare, conform Ordinul M.T. nr.1296/2017-pentru stabilirea normelor privind
proiectarea,construirea si modernizarea drumului, cat si prevederile “Ordinului nr. 66/N/2000
al M.L.P.A.T. pentru aprobarea specificaţiei tehnice pentru proiectarea, execuţia şi
exploatarea drumurilor cu o singură bandă de circulaţie din mediul rural, Indicativ ST-022-
1999”;
-in plan şi profil longitudinal, se recomandă proiectarea unor elemente
geometrice corespunzătoare unei viteze de proiectare de 25km/h, cu păstrarea în mare
parte a traseului existent şi cu calcularea şi amenajarea racordărilor, conform STAS 863-85
şi STAS 10144/1- 90, tinand cont si de prezenta caminelor de utilitati din zona.
- se vor evita soluţiile tehnice care conduc la mutarea de instalaţii existente
(gaze,apa,etc) sau la exproprieri de terenuri în scopul operativităţii derulării activităţilor
de modernizare ale drumului respectiv şi pentru evitarea unor cheltuieli suplimentare.
Referitor la scurgerea apelor de suprafaţă (santuri), expertul a
recomandat:
In functie de masuratorile topografice (distante ,diferente de nivel,etc), scurgerea
apelor de suprafata va fi abordata si solutionata prin folosirea dupa caz a
urmatoarelor sisteme de preluarea a apelor:santuri din pamant cu sectiune trapezoidala si
santuri pereate de sectiune trapezoidala.
- scurgerea apelor de suprafaţă din zona drumurilor investigate se va studia şi corela în
profil transversal, profil longitudinal şi plan de situaţie, funcţie de situaţia concretă din
teren, cu respectarea limitelor de proprietate existente;
- pentru declivităţi mai mici de 0,40 % şi mai mari de 4,00 % se va prevedea
protejarea
pereţilor dispozitivelor de colectare şi evacuare a apelor de suprafaţă, conform normelor
în vigoare;
- apele din şanţuri sau rigole se vor descărca transversal prin podeţe
corespunzătoare
(rezistenţă şi stabilitate, lăţime, capacitate de scurgere
etc.);
- se va evita dirijarea apelor de suprafaţă colectate în curţile imobilelor situate lateral
drumului supus reabilitarii;
- protejarea pereţilor dispozitivelor de scurgere a apelor de suprafaţă sau păstrarea lor
din pământ se va efectua pe baza prevederilor normelor în vigoare, funcţie de valoarea
declivităţilor pe care le urmăresc aceste dispozitive şi funcţie de modalităţile concrete
de evacuare a apelor din zona drumului respectiv;
-în zona intersecţiilor cu drumurile sau străzile laterale se va asigura continuitatea
scurgerii apelor de suprafaţă prin şanţurile proiectate, prevăzându-se podeţe tubulare de
dimensiuni adecvate sau dirijând apele în lungul drumurilor cu care se intersectează (dacă
24
este posibil acest lucru);
- apele din şanţuri sau rigole se vor descărca transversal prin podeţe tubulare de
dimensiuni corespunzătoare, existente sau proiectate şi modul de scurgere a acestora
se va realiza transversal sau longitudinal drumului, urmărindu-se îndepărtarea lor din
zonele construcţiilor;
25
Scurgerea apelor de pe partea carosabila este asigurata prin pantele transversale
ale profilurilor iar in lungul drumului prin şanţurile existente ce vor fi aduse la profil si prin
cele proiectate. Apele pluviale vor fi dirijate catre podetele existente si cele proiectate prin
intermediulsanturilor, rigolelor carosabile si a rigolelor de acostament
Santurile/rigole pereate vor avea sectiunea trapezoidala rezultata dintr-un calcul
de dimensionare hidaulic si hidrologic, realizat de catre proiectant, se vor realiza cu beton
de ciment cu grosimea de 10cm turnat la fata locului pe strat de nisip de 5 cm.
Se vor perea santurile in zona de descarcare a acestora in podetele existente si/sau
proiectate, pe o lungime de minim 10 ml
Santurile vor fi aduse la profil si vor fi cu peretii protejati cu beton de ciment turnat la
fata locului pe sectoarele de drum cu panta longitudinala > de 4% in scopul combaterii
fenomenului de eroziune .
Rigolele de acostament (recomandat pentru zonele inguste) se vor realiza vor avea
o lăţime de 0,60 m
Santurile existente, se vor curata, decolmata si se vor aduce la profil, acolo unde este
cazul
. Diferenta de santuri ramasa (fara sant/rigola pereate), vor fi neprotejate, de pamant,
avand sectiunea trapezoidala sau tip rigola si deschiderile variabile in functie de
situatia din teren si de calculul de dimenionare hidraulic si hidrologic.
Referitor la podetele existente cit si cele proiectate, expertul a recomandat:
- se va analiza posibilitatea păstrării în totalitate a podeţelor existente, cu decolmatarea
lor şi cu prevederea lucrărilor de reparaţii necesare (coronamente, aripi etc.).
-podetele care nu sunt dimensionate corespunzator atat hidraulic cat si gabaritic se
vor dezafecta si inlocui cu podete noi proiectate iar cele dimensionate corespunzator se
vor definitiva prin efectuarea de timpane, coronamente si camere de linistire.
Pentru podetele noi proiectate la stabilirea tipului de podeţ se va tine cont de
următoarele element:
- lumina si debuşeul podeţl;
- natura şi caracteristicile fizico-mecanice ale terenului de fundare în
amplasamentul podeţului, determinate conform STAS 1242/;
- elementele geometrice ale drumului în planul de situaţie, profil longitudinal şi
profil transversal precum şi diferenţele de cotă între partea din aval şi din amone;
- posibilitatea de întreţinere în scopul menţinerii în stare de funcţionar;
- economicitatea şi rapiditatea în execuţie;
- încadrarea podeţului în peisajul înconjurător.
-se va urmări alegere clasei betoanelor utilizate pentru realizarea lucrărilor
anexe (rigole, şanţuri, fundaţii parapete, lucrări de consolidare şi sprijinire etc.) şi pentru
podeţe în conformitate cu recomandările indicativului NE 012/2007 şi
codul de practică pentru producerea betonului (NE012/1-2010), funcţie de clasa de
expunere.
-adaptarea la teren a podeţelor tubulare si dalate utilizate se va efectua
în conformitate cu prevederile Normativului P19-2003.
26
Podetele tubulare proiectate sunt din elemente armate prefabricate asezate pe
radier de beton de 20 cm grosime din clasa de rezistenta. Podetele vor fi prevazute cu
timpane si coronamente din beton. Zona va fi protejată cu parapet din beton cu o grosime
de 0,30 m. Peste tuburi s-a prevazut o placa armata cu plasa sudata tip STNB Ø 8/100,
beton, grosime de 15 cm.
Referitor la siguranta circulatie, recomand proiectantului următoarele:
Pentru siguranta circulatiei si pentru evitarea accidentelor de circulatie se vor
prevedea de catre proiectant, platforme de intalnire conform indicativ ST-022,parapete de
protectie pentru sectoarele cu ramblee inalte,si trotuare pentru zonele cu un numar mare
de pietoni.
Pentru siguranta circulatiei se vor respecta prevederile STAS 1948/1-91, STAS 1948/2-95
si Indicativului AND 593-2012 (Catalog de sisteme de protectie pentru siguranta circulatiei
la drumuri si autostrazi) pentru amplasarea dispozitivelor de siguranta circulatiei, respectiv
prevederile SR 1848/1-2011, SR 1848/2-2011, SR 1848/3-2008 si SR 1848-7 pentru
realizarea semnalizarii orizontale si verticale.
Referitor la amenajarea intersectiilor cu drumurile laterale, expertul a recomandat:
-se vor proiecta lucrările necesare de amenajare a intersecţiilor drumului respectiv cu
drumurile laterale racordarea corespunzătoare a marginilor părţilor carosabile ale
drumurilor cu, care se intersectează (preferabil raze de min. 6,00 m) şi realizarea unei
îmbrăcăminţi rutiere cu o structura rutieră ca si cea a drumului principal;
- amenajarea intersecţiilor cu drumurile publice din localităţi se va efectua în conformitate cu
prevederile STAS 10144/4-1995;
-se vor proiecta lucrările necesare de amenajare a acceselor la proprietăţile adiacent
strazilor expertizate, în conformitate cu recomandările beneficiarului şi cu prevederile temei
de proiectare.
27
A. PENTRU SECTOARELE DE DRUM
PIETRUITE: STRUCTURA TIP A1
4,00 cm str.de uzură din beton asfaltic BA16 rul50/70 conf.SR EN 13108-1;
6,00 cm str.leg. din beton asfaltic BA22.4 leg50/70 conf.SR EN13108-1;
12,00cm strat de baza din piatră spartă conf.SR EN 13242 si STAS 6400 - 84;
25,00cm strat fundatie balast conf. SR EN 13242 si STAS 6400 - 84;
10,00 cm strat forma, (pietruire existenta) si/sau completarea la aceasta valoare
conform STAS 12253 si ind. PD 177-01.
STRUCTURA TIP A2
18,00 cm bet.ciment BcR 3,5 conf Indicativ NE 014-2002 si SR183/1;
2,00cm nisip+ folie polietilena;
15,00 cm - strat piatra sparta, conform SR EN 13242 si STAS 6400;
20,00 cm strat de balast, conform SR EN 13242 si STAS 6400;
10,00 cm -strat de forma(structura existenta si/sau completat la aceasta valoare), conform
STAS 12253 .
B. PENTRU CASETELE
RUTIERE: STRUCTURA TIP B1
4,00 cm str.de uzură din beton asfaltic BA16rul 50/70 conf.SR EN 13108-1;
6,00 cm str.leg. din beton asfaltic BA22.4leg 50/70 conf.SR EN13108-1;
12,00cm strat de baza din piatră spartă conf.SR EN 13242 si STAS 6400 - 84;
35,00cm strat fundatie balast conf. SR EN 13242 si STAS 6400 - 84;
STRUCTURA TIP B2
18,00 cm bet.ciment BcR 3,5 conf Indicativ NE 014-2002 si SR183/1;
2,00cm nisip+ folie polietilena;
15,00 cm - strat piatra sparta, conform SR EN 13242 si STAS 6400;
30,00 cm strat de balast, conform SR EN 13242 si STAS 6400;
28
Soluţia tehnică, din punct de vedere tehnologic, constructiv, tehnic,
funcţional-arhitectural şi economic, cuprinzând:
a) descrierea principalelor lucrări de intervenţie pentru:
Structura de rezistenţă recomandata de expertul tehnic si proiectată
pentru:"ASFALTARE DRUMURI LOCALE IN COM.DRAGUTESTI, JUD.GORJ " este cu o
îmbrăcăminte bituminoasă cu două straturi, care a rezultat în baza calcului de dimensionare
efectuat de către proiectant astfel:
Pentru sectoarele de drumuri pietruite inclusiv pentru amenajarea intersectiilor
si a drumurilor laterale
4,00 cm str.de uzură din beton asfaltic BA16 rul50/70 conf.SR EN 13108-1;
6,00 cm str.leg. din beton asfaltic BA22.4 leg50/70 conf.SR EN13108-1;
12,00cm strat de baza din piatră spartă conf.SR EN 13242 si STAS 6400 - 84;
25,00cm strat fundatie balast conf. SR EN 13242 si STAS 6400 - 84;
10,00 cm strat forma, (pietruire existenta) si/sau completarea la aceasta
valoare conform STAS 12253 si ind. PD 177-01.
Pentru sectorul de drum cu imbracaminte din beton de ciment DC 62-tronson 3
4,00 cm str.de uzură din beton asfaltic BA16 rul50/70 conf.SR EN 13108-1;
6,00 cm str.leg. din beton asfaltic BA22.4 leg50/70 conf.SR EN13108-1;
geocompozit antifisura;
îmbracaminte de beton de ciment existentă.
Elemente geometrice
Elementele geometrice ale sectoarelor de drumuri comunale, săteşti şi vicinale, au
fost proiectate în conformitate cu prevederile normelor tehnice în vigoare, dintre care
menţionăm următoarele:
○ STAS 863 - 85 Elemente geometrice ale traseelor;
○ STAS 2900 - 89 Lăţimea drumurilor;
○ STAS 1598/1 - 89 Încadrarea îmbrăcăminţilor la lucrări de construcţii noi
şi modernizări de drumuri;
○ STAS 10144/1-90 Străzi. Profiluri transversale. Prescripţii de proiectare;
○ STAS 10144/3-91 Străzi. Elemente geometrice. Prescripţii de proiectare;
○ SR 10144/4 - 1995 Amenajarea intersecţiilor pe străzi. Clasificare si prescripţii
de proiectare;
○ STAS 1598/2 - 89 Încadrarea imbrăcăminţilor la ranforsarea sistemelor
rutiere existente;
○ STAS 1709/1 - 90 Adâncimea de îngheţ în complexul rutier;
○ STAS 1709/2 - 90 Prevenirea şi remedierea degradări lor din îngheţ -dezgheţ;
○ STAS 10796/2 - 79 Construcţii anexe pentru colectarea şi evacuarea apelor -
rigole, şanţuri şi casiuri;
○ ORDIN 45/1998 Norme tehnice privind proiectarea, construirea şi
modernizarea drumurilor;
○ ORDIN 50/1998 Norme tehnice privind proiectarea şi realizarea străzilor în
localităţile rurale.
○ AND 605/2016 Normativ privind mixturile asfaltice executate la cald
În plan şi profil longitudinal s-a urmărit proiectarea unor elemente geometrice
corespunzătoare unei viteze de proiectare de 25 km/h, cu păstrarea în totalitate a
traseelor existente şi cu proiectarea şi amenajarea conform prevederilor STAS 863 - 85.
În cazuri izolate, pentru evitarea demolărilor de clădiri, mutărilor de instalaţii,
exproprierilor de terenuri şi avându-se în vedere prevederile capitolului 5, "Dispoziţii finale"
29
"Normele tehnice privind proiectarea, construcţia şi modernizarea drumurilor", care
prevede: "În cazul modernizării, consolidării sau reabilitării unor sectoare de drumuri
existente, care au o structură rutieră definitivă fără defecte majore structurale, sunt în
rambleuri înalte sau debleuri adânci, au lucrări grele de sprijinire şi consolidare, sunt în
traversarea localităţilor cu numeroase accese şi prezintă elemente geometrice care nu se
încadrează în cele prevăzute de norme, iar amenajarea în condiţiile normelor ar
necesita lucrări de volume mari şi costisitoare, exproprieri şi/sau demolări sau ar
elimina posibilităţile de acces la riverani, cu acordul administratorului drumului, acestea
se pot corela cu viteza de proiectare în cadrul unui proces de proiectare excepţională,
prin adoptarea unor elemente la limita celor rezultate din calcule, fără însă a afecta
siguranţa circulaţiei, prevăzându-se măsuri corespunzătoare" şi având în vedere
solicitarea beneficiarului lucrării de a se păstra în totalitate traseul existent, se poate
opta pentru reducerea excepţională a părţii carosabile şi a platformei. Lungimea însumată a
sectoarelor de drum locale (comunale, stradale şi vicinale) supuse modernizării în
comuna Dragutesti din judeţul Gorj, prin această documentaţie, este de 7334 m.
În plan, traseele proiectate urmăresc cât mai fidel traseele existente ale sectoarelor
de drumuri menţionate, pentru a nu fi nevoie de exproprier , sectoarele de drumuri fiind
mărginite pe majoritatea lungimii de terenuri aflate în proprietate privată.
În ceea ce priveşte elementele geometrice în plan, în urma corectării traseelor au rezultat
următoarele elemente caracteristice:
-
curbe racordate sub forma de arc de cerc, având raza: Rmin = 10 m şi Rmax = 5000m;
Drumurile laterale se amenajează pe o lungime de 25,00m, cu lăţimea de 3,5-4,0 m şi
acostamente din piatra sparta 2 x 0,5 m.
În prezenta documentaţie, în urma solicitarii beneficiarului au fost cuprinse accese la
proprietăţi.
În profil transversal drumurile au forma,,cu panta unică, respective tip acoperis,
prezintă elemente geometrice conform profilelor transversale TIP menţionate mai jos si
prezentate în partea desenată.
În conformitate cu Ordinul MT Nr. 45/1998 drumurile comunale, stradale şi
vicinale propuse pentru modernizare sunt drumuri de clasă tehnică,,V”, cu o bandă de
circulaţie, cu următoarele elemente în profil transversal:
30
PROFIL TIP III se aplica pe DC 62-tronson 3
• lăţime parte carosabilă in aliniament 5,00 m
• panta transversală în aliniament 2,5%
• latime acostamente 2x0,75 m
• panta transversală acostamente 4%
• lăţime minima platforma drum 7,50 m
Acostamentele se vor realiza prin completarea cu piatra sparta până la nivelul superior
al stratului de uzură.
În profil longitudinal, linia rosie s-a proiectat cu respectarea prevederilor STAS 863-
85 si ORDIN 45/1998 Norme tehnice privind proiectarea şi realizarea străzilor în
localităţile rurale.
Traseele proiectate urmăresc, pe cât posibil, declivităţile existente ale sectoarelor de
drum, urmărindu-se următoarele criterii:
- asigurarea unor elemente geometrice în profil longitudinal corespunzătoare
unei viteze de proiectare de 15 km/h;
- urmărirea cât mai fidelă a declivităţilor existente, acolo unde este posibil, pentru
a avea un volum de terasamente cât mai mic;
- realizarea unor declivităţi cu lungime cât mai mare;
-realizarea racordărilor verticale cu raze mari astfel încât valoarea
lungimii racordării verticale să fie cel puţin egală cu valoarea vitezei de
bază;
- respectarea eventualelor puncte de cotă obligatorie.
Scurgerea apelor
Lucrările hidrotehnice proiectate (podeţe, şanturi betonate, etc) se încadrează în
clasa de importanta IV (STAS 4273/83).
Proiectarea dispozitivelor de scurgere a apelor de suprafaţă s-a realizat în
conformitate cu situaţia existentă, prevăzându-se realizarea unor dispozitive de scurgere
noi (şanţuri cu secţiune protejată conform STAS 10796/1-77, STAS 10796/2-79 şi
STAS
10796/3-88), astfel încât apele să fie colectate rapid de pe platformă.
Podeţe
Apele din dispozitivele de scurgere proiectate se descărca transversal (pe sectoarele
unde există această posibilitate) prin intermediul podeţelor tubulare proiectate.
Deasemenea în zona intersecţiilor cu drumurile laterale continuitatea scurgerii
apelor de suprafaţă se va realiza prin intermediul podeţelor pozitionate lateral.
Adaptarea la teren a podeţelor tubulare utilizate s-a efectuat în conformitat cu
31
prevederile Normativului P19-2003.
32
Podetele propuse sunt podete tubulare transversale- Dn 600(8 buc, L=6m) si
Dn 800(2-buc, L=6m)
Pe drumul satesc DS10-tronson 3 pentru a fi asigurata evacuarea apelor pluviale,
podetul tubular existent de la km 0+005, se va inlocui cu un podet din elemente
prefabricate tip P2
Pe drumul satesc DS15 podetul dalat existent cu structura de rezistenta buna se
va amenaja cu parapet de protectie.
Accese la proprietati
Pentru asigurarea accesului proprietarilor de terenuri la sectoarele de drum
modernizate sunt proiectate accese la proprietati-185 buc (din tuburi de teava
corugata Dn=300mm amenajate cu placi si timpane din beton
Siguranţa circulaţiei
Pentru desfăşurarea circulaţiei în condiţii normale de siguranţă se vor realiza
marcaje rutiere si se vor monta indicatoare rutiere conform SR 1848/7 - 2004, respectiv în
cazul de faţă:
- marcaje longitudinale cu linie discontinuă simplă pentru delimitarea marginilor părţii
carosabile de acostamente;
- indicatoare rutiere-12 buc;
- parapet directional de protectie -300 ml, amplasat pe drumul comunal DC
62- tronson 6;
33
Pe amplasament si in immediate vecinatate a amplasamentului nu exista situri arheologice.
Nu sunt impuse conditionari specifice zonelor protejate.
- 1995ml-şanturi pereate
- 3050ml-şanturi de pământ
- 700ml-rigole carosabile de acostament
- podete tubulare transversale- Dn 600(8 buc, L=6m)
- podete tubulare transversale Dn 800(2-buc, L=6m)
- un podet din elemente prefabricate tip P2
- accese la proprietati-185 buc
- marcaje longitudinale-7,4 km echivalenti
- - indicatoare rutiere-12 buc
- parapet directional de protectie -300 ml
34
Necesarul de utilităţi rezultate, inclusiv estimări privind depăşirea
consumurilor iniţiale de utilităţi şi modul de asigurare a consumurilor
suplimentare
Nu este cazul
35
Din care C + M 4976443.45 lei
Rezulta un pret C+M de 4976443.45 lei / 7,443km = 668.607 lei/Km, valoare ce se
incadreaza in valoarea altor lucrari similare din zona.
Preturile utilizate in evaluarea lucrarilor sunt la nivelul lunii mai 2019, sursa de
preturi fiind firmele de constructii din zona. Aceste preturi sunt practicate in executie,
pentru lucrari similare, de aceeasi natura si complexitate.
- costurile estimative de operare pe durata normată de viaţă/amortizare a investiţiei.
Costurile de operare sunt costuri aditionale generate de utilizarea investitiei, dupa finalizarea
acesteia. In cazul prezentat aceste costuri de operare constau in:
-intretinerea constructiei existente, compusa din intretinerea curenta si perioada de
reabilitare
-costurile administrative pentru asigurarea unor conditii optime de exploatare/modernizare.
hsf Ep Esf
0,2 70 152
37
Sector omogen: 1
Parametrii problemei sunt:
Sarcina 57.20
kN
Presiunea pneului 0.625 MPa
Raza cercului 17.11 cm
Stratul 1: Modulul 3600. MPa , Coeficientul Poisson .350, Grosimea 4.00 cm
Stratul 2: Modulul 3600. MPa , Coeficientul Poisson .350, Grosimea 6.00 cm
Stratul 3: Modulul 500. MPa , Coeficientul Poisson .270, Grosimea 12.00 cm
Stratul 4: Modulul 152. MPa , Coeficientul Poisson .270, Grosimea 25.00
cm Stratul 5: Modulul
REZULTATE: 70. MPa , Coeficientul Poisson .420, și e
DEFORMAȚIE
R Z RADIALĂ VERTICALĂ sigma r
cm cm microdef microdef Mpa
.0 -10.00 .209E+03 -283E+03 .981E+00
.0 10.00 .209E+03 -686E+03 .201E -01
.0 -22.00 .320E+03 -415E+03 .178E+00
.0 22.00 .320E+03 -807E+03 .273E -01
.0 -47.00 .246E+03 -368E+03 .393E-01
.0 47.00 .246E+03 -575E+03 .139E-02
4. Condiții impuse:
a) Criteriul deformației specific de întindere admisibile la baza straturilor
bituminoase: RDO=Nc/Nadm=0,105/1507=0,069<RDOadm= 1,0
εr adm = microdeformaţii
24
38
RDO=max. 1,00 pentru drumuri judetene, comunale si vicinale
39
a) Criteriul deformatiei specifice de întindere admisibile la baza straturilor bituminoase:
b) Criteriul deformatiei specifice verticale admisibile la nivelul pământului de fundare:
εz < εz adm
Grosi Grosime
Coeficient
Denumire strat rutier me echivalen
de
a ta
echivalare
Beton asfaltic pt strat de uzura: Ct=0.50 [cm]
4 0,5 2
Grosime sistem rutier din straturi de materiale rezistente la îng het (Hsr) [cm] = 57
Grosime echivalenta de calcul la înghet a sistemului rutier (He) [cm] = 43,60
Spor al adâncimii de înghet (Δz = Hsr - He) [cm] = 13,40
Adancimea de înghet în pământul de fundatie (Z) STAS 1709/1-90 -Fig.1 [cm] = 65
Adîncimea de înghet în sistemul rutier (Zcr = Z + Δz) [cm] = 78,40
Gradul de asigurare la pătrunderea înghetului în sistemul rutier (K = He/Zcr) = 0,56
Gradul de asigurare admisibil STAS 1709/2-90 (Kad) = 0,55
40
Tipul pământului de fundație (STAS 1709/2-90 Tab.1) = P5
Condiţii hidrologice ale complexului rutier (STAS 1709/2-90 Cap.3) =Mediocre
Număr curba pentru determinare adâncime înghet (STAS 1709/1-90 Tab.1 = 7
Indicele de înghet de calcul (STAS 1709/1-90 Tab.2 = 348
Elemente geometrice
Elementele geometrice ale sectoarelor de drumuri comunale, săteşti şi vicinale, au
fost proiectate în conformitate cu prevederile normelor tehnice în vigoare, dintre care
menţionăm următoarele:
În plan şi profil longitudinal s-a urmărit proiectarea unor elemente geometrice
corespunzătoare unei viteze de proiectare de 25 km/h, cu păstrarea în totalitate a
traseelor existente şi cu proiectarea şi amenajarea conform prevederilor STAS 863 - 85.
În cazuri izolate, pentru evitarea demolărilor de clădiri, mutărilor de instalaţii,
exproprierilor de terenuri şi avându-se în vedere prevederile capitolului 5, "Dispoziţii finale"
"Normele tehnice privind proiectarea, construcţia şi modernizarea drumurilor", care prevede:
"În cazul modernizării, consolidării sau reabilitării unor sectoare de drumuri existente, care
au o structură rutieră definitivă fără defecte majore structurale, sunt în rambleuri înalte
sau debleuri adânci, au lucrări grele de sprijinire şi consolidare, sunt în traversarea
localităţilor cu numeroase accese şi prezintă elemente geometrice care nu se încadrează în
cele prevăzute de norme, iar amenajarea în condiţiile normelor ar necesita lucrări de
volume mari şi costisitoare, exproprieri şi/sau demolări sau ar elimina posibilităţile de
acces la riverani, cu acordul administratorului drumului, acestea se pot corela cu viteza
de proiectare în cadrul unui proces de proiectare excepţională, prin adoptarea unor
elemente la limita celor rezultate din calcule, fără însă a afecta siguranţa circulaţiei,
prevăzându-se măsuri corespunzătoare" şi având în vedere solicitarea beneficiarului
lucrării de a se păstra în totalitate traseul existent, se poate opta pentru reducerea
excepţională a părţii carosabile şi a platformei. Lungimea însumată a sectoarelor de drum
locale (comunale, stradale şi vicinale) supuse modernizării în comuna Dragutesti din
judeţul Gorj, prin această documentaţie, este de 7334 m.
În plan, traseele proiectate urmăresc cât mai fidel traseele existente ale sectoarelor de
drumuri menţionate, pentru a nu fi nevoie de exproprieri , sectoarele de drumuri fiind
41
mărginite pe majoritatea lungimii de terenuri aflate în proprietate privată.
În ceea ce priveşte elementele geometrice în plan, în urma corectării traseelor au rezultat
următoarele elemente caracteristice:
-
curbe racordate sub forma de arc de cerc, având raza: Rmin = 10 m şi Rmax = 5000m;
Drumurile laterale se amenajează pe o lungime de 25,00m, cu lăţimea de 3,5-4,0 m şi
acostamente din piatra sparta 2 x 0,5 m.
În prezenta documentaţie, în urma solicitarii beneficiarului au fost cuprinse accese la
proprietăţi.
În profil transversal drumurile au forma,,cu panta unică, respective tip acoperis,
prezintă elemente geometrice conform profilelor transversale TIP menţionate mai jos si
prezentate în partea desenată.
În conformitate cu Ordinul MT Nr. 45/1998 drumurile comunale, stradale şi
vicinale propuse pentru modernizare sunt drumuri de clasă tehnică,,V”, cu o bandă de
circulaţie, cu următoarele elemente în profil transversal:
Acostamentele se vor realiza prin completarea cu piatra sparta până la nivelul superior
al stratului de uzură.
În profil longitudinal, linia rosie s-a proiectat cu respectarea prevederilor STAS 863-
85 si ORDIN 45/1998 Norme tehnice privind proiectarea şi realizarea străzilor în
localităţile rurale.
Traseele proiectate urmăresc, pe cât posibil, declivităţile existente ale sectoarelor de
drum, urmărindu-se următoarele criterii:
- asigurarea unor elemente geometrice în profil longitudinal corespunzătoare unei
42
viteze de proiectare de 15 km/h;
- urmărirea cât mai fidelă a declivităţilor existente, acolo unde este posibil, pentr
avea un volum de terasamente cât mai mic;
- realizarea unor declivităţi cu lungime cât mai mare;
-realizarea racordărilor verticale cu raze mari astfel încât valoarea
lungimii racordării verticale să fie cel puţin egală cu valoarea vitezei de
bază;
- respectarea eventualelor puncte de cotă obligatorie.
Scurgerea apelor
Lucrările hidrotehnice proiectate (podeţe, şanturi betonate, etc) se încadrează
în clasa de importanta IV (STAS 4273/83).
Proiectarea dispozitivelor de scurgere a apelor de suprafaţă s-a realizat în
conformitate cu situaţia existentă, prevăzându-se realizarea unor dispozitive de scurgere
noi (şanţuri cu secţiune protejată conform STAS 10796/1-77, STAS 10796/2-79 şi STAS
10796/3-88), astfel încât apele să fie colectate rapid de pe platformă.
Podeţe
Apele din dispozitivele de scurgere proiectate se descărca transversal (pe sectoarele
unde există această posibilitate) prin intermediul podeţelor tubulare proiectate.
Deasemenea în zona intersecţiilor cu drumurile laterale continuitatea scurgerii
apelor de suprafaţă se va realiza prin intermediul podeţelor pozitionate lateral.
Adaptarea la teren a podeţelor tubulare utilizate s-a efectuat în conformitat cu
prevederile Normativului P19-2003.
Podetele propuse sunt podete tubulare transversale- Dn 600(8 buc, L=6m) si Dn
800(2-buc, L=6m)
Pe drumul satesc DS10-tronson 3 pentru a fi asigurata evacuarea apelor pluviale,
podetul tubular existent de la km 0+005, se va inlocui cu un podet din elemente
prefabricate tip P2
Pe drumul satesc DS15 podetul dalat existent cu structura de rezistenta buna se va
amenaja cu parapet de protectie.
Accese la proprietati
Pentru asigurarea accesului proprietarilor de terenuri la sectoarele de drum
modernizate sunt proiectate accese la proprietati-185 buc (din tuburi de teava
corugata Dn=300mm amenajate cu placi si timpane din beton
Siguranţa circulaţiei
Pentru desfăşurarea circulaţiei în condiţii normale de siguranţă se vor realiza
marcaje rutiere si se vor monta indicatoare rutiere conform SR 1848/7 - 2004, respectiv
în cazul de faţă:
43
- marcaje longitudinale cu linie discontinuă simplă pentru delimitarea marginilor
părţii carosabile de acostamente;
- indicatoare rutiere-12 buc;
- parapet directional de protectie -300 ml, amplasat pe drumul comunal DC
62- tronson 6;
Strategia de contractare
44
In scopul intocmirii corecte a analizei s-a acordat o atentie speciala urmatoarelor
elemente special:
- Orizontul de timp
- Determinarea costurilor totale (costurile investitiei toatale si costuri de
exploatare totale)
- Valoarea reziduala a investitiei
- Ajustarea la inflatie
- Verificarea sustenabilitatii finaciare
- Selectarea corespunzatoare a ratei de scont(rata de actualizare)
- Determinarea principalilor indicatorii de
performanta Premise impuse:
- Rata de actualizare recomandata este de 8 % pentru RON
- Perioada de referinta = numarul maxim de ani pentru care se
furnizeaza previziuni.
- Primul an este rezervat pregatirii investitiei si constructiei, al doilea an fiind primul
in care in care obiectivele se afla in functiune. Astfel, in primul an nu apar
costuri si venituri din exploatare cid oar costuri cu investitia.
- Profitabilitatea financiara a investitiei in proiect determinate cu indicatorii
VAN(valoarea actualizata neta) si RIR(Rata interna a rentabilitatii). Total
valoare investitie includr totalul costurilor eligibile si ne-eligibile din Devizul de
cheltuieli.
- Valoarea reziduala este un element de evaluare care include beneficii nete
dincolo de perioada de evaluare formala. In analiza cost-beneficiu costurile
de capital ale infrastructurii sunt reduse cu valoarea prezenta neta a valorii
reziduale a infrastructurii. Se recomanda o abordare pragmatica pentru
estimarea valorii reziduale, care include determinarea perioadei de viata a
infrastructurii (sau a sub-componentelor) si determinarea metodei de depreciere.
Tabelul 5.6.1.
45
DEVIZ GENERAL
privind cheltuielile de capital necesare realizarii obiectivului de
investitie: ASFALTARE DRUMURI LOCALE IN COMUNA DRAGUTESTI,
JUD.GORJ
Valoare Valoare
Nr. Denumirea capitolelor si subcapitolelor TVA
(fara cu
crt. de cheltuieli TVA) TVA)
lei lei lei
1 2 3 4 5
CAPITOLUL 1 Cheltuieli pentru obtinerea si amenjarea terenului
1.1 Obtinerea terenului 0.00 0.00 0.00
1.2 Amenajarea terenului 0.00 0.00 0.00
Amenajari pentru protectia mediului si aducerea
1.3 terenului la starea initiala 8219.28 1561.66 9780.94
1.4 Cheltuieli pentru relocarea / protectia utilitatilor 0.00 0.00 0.00
Total capitol 1 8219.28 1561.66 9780.94
CAPITOLUL 2 Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului de investitii
Total capitol 2 0.00 0.00 0.00
Data: 29.05.2019.
Beneficiar/Investitor, Intocmit,
COMUNA DRAGUTESTI SC PROJECTCRIS SRL
47
Costuri
Datele referitoare la costul unui proiect sunt furnizate de suma costurilor
investitiei (teren, constructii, licente, patente etc.) si costuri de exploatare (personal,
materii prime, alimentare cu energie etc.).
Costurile proiectului au fost astfel impartite in doua categorii:
- Costuri capital care sunt mentionate in buget si in devizul general al lucrarii;
- Costuri de operare si intretinere anuale si costuri de reabilitare periodica.
Aceste costuri sunt post-investitionale si nu intra in costul investitiei, dar sunt
necesare pentru analiza cost/beneficiu.
Costurile capital de investitie ale proiectului ce va fi finantat au fost determinate
in cadrul studiului de fezabilitate. Printre costurile totale ale investitiei sunt luate in
considerare toate costurile necesare pentru dezvoltarea proiectului (incluzand constructii,
cheltuieli pentru
sudii, proiectare, planificare, managementul activitatii, organizare de santier, probe, alte
cheltuieli generale).
Costurile investitiei au fost cuprinse aferente anului I de analiza, in conformitate cu
graficul de esalonare a lucrarilor. Tot in cuprinsul primului au fost cuprinse si costurile
eligibile cu activitatile pregatitoare – studii, proiectare, derularea achizitiei publice,
consultant si pregatirea investitiei.
Costul total conform devizului general – in varianta recomandata este de 5.318.895.75
lei fara TVA.
RATA RENTABILITATII
INTERNE FINANCIARE RIRF/C -0,77% < 8%
VALOAREA ACTUALA NETA
FINANCIARA A -5.318.895<0
Analiza financiara
Analiza financiara prezinta influenta proiectului asupra grupului tinta caruia i se
adreseaza proiectul si asupra beneficiarilor directi si indirecti, determinand efectele
48
pozitive asupra costurilor si veniturilor si evidentiind astfel necesitatea implementarii
proiectului.,
49
Diferenta dintre veniturile inregistrate ca urmare a implementarii proiectului si
veniturile nete obtinute daca nu se realizeaza investitia prezentate in tabelul de mai
jos reprezinta beneficiile financiare nete ale implementarii proiectului.
Analiza financiara a proiectului de investitii in care sunt evidentiati indicatorii
financiari Venitul Net Actualizat calculat la valoarea investitiei (VNAF/C), si Rata Interna
de Rentabilitate calculata la valoarea investitiei (RIRF/C) sunt prezentati in tabelul urmator.
Dupa cum se observa, valoarea acestor indicatori (RIRF/C<8% si VNAF/C
negativ) reflecta faptul ca investitia necesita sustinere financiara din partea programelor
implementate de Guvernul Romaniei.
De asemenea durabilitatea si sustenabilitatea proiectului este respectata
deoarece fluxul net de numerar cumulat este pozitiv pe toata durata de evaluare a
proiectului.
Analiza de senzitivitate
Pentru o crestere a valorii investitiei de la 5.318.895 lei la 5.850.785 lei (crestere cu 10%),
se obtin urmatorii indicatori (tabelul 5.6.3.):
50
VALOAREA ACTUALA NETA
FINANCIARA A INVESTITIEI VNAF/C - 6113202<0
RATA RENTABILITATII
INTERNE FINANCIARE RIRF/C -0,33%<8%
Dupa cum se observa din analizele de mai sus Rata interna a Rentabilitatii
Financiare a investitiei (RIRF/C) <8% si Valoarea actuala neta financiara a investitiei
(VNAF/C) este negativa. Acest lucru reflecta faptul ca beneficiile aduse de aceasta
investitie sunt semnificative pentru societate chiar in conditii extreme in care veniturile scad
sau cheltuielile cresc cu un procent + 5%.
51
Din analiza acestor indicatori este evidenta atat necesitate realizarii
investitiei, beneficiile sociale existand, cat si necesitatea finantarii nerambursabile a acesteia,
chiar
daca sunt afectate veniturile sau cheltuielile de diversi factori necunoscuti in
prezent.
1 Riscuri
tehnice
Aceasta categorie de riscuri depinde direct de modul de desfasurare al activitatilor prevazute
in planul de actiune al proiectului, in faza de proiectare sau in faza de executie:
a) Etapizarea eronata a
lucrarilor;
b) Erori in calculul solutiilor
tehnice;
c) Executarea defectuoasa a unei/unor parti din
lucrari;
d) Nerespectarea normativelor si legislatiei in
vigoare. Administrarea acestor riscuri consta in:
a) In planificarea logica si cronologica a activitatilor cuprinse in planul de actiune au
fost prevazute marje de eroare pentru etapele mai importante ale proiectului;
b) Se va pune mare accent pe etapa de verificare a fazei de
proiectare;
c) Echipa care va asigura managementul de proiect se va ocupa direct de colaborarea
in bune conditii cu entitatile implicate in implementarea proiectului;
d) Echipa care va asigura managementul de proiect va supraveghea atent modul de
executie al lucrarilor;
52
e) Se va urmari incadrarea proiectului in standardele de calitate si in termenele
prevazute;
f) Se va urmari respectarea specificatiilor referitoare la materialele, echipamentele
si metodele de implementare a proiectului;
g) Se va pune accent pe protectia si conservarea mediului
inconjurator;
h) Se va solicita furnizorilor echipamentelor si instalatiilor instruirea personalului
responsabil cu intretinerea si exploatarea acestora.
53
2 Riscuri
financiare
Din categoria riscurilor financiare care pot aparea
enumera:
a) Cresterea nejustificata a preturilor de achizitie pentru materialele si echipamentele
implicate in proiect;
b) Cresterea peste limitele analizate in proiect a preturilor materialelor de
constructie;
c) Costuri ridicate cu materialele ca urmare a participarii unui numar mic de agenti
economici la achizitia lucrarilor;
d) Modificari majore ale cursului de
schimb;
e) Imposibilitatea beneficiarului de a sustine investitia din fonduri
proprii. Administrarea riscurilor financiare consta in:
a) Asigurarea conditiilor pentru sprijinirea liberei concurente pe piata, in vederea
obtinerii unui numar cat mai mare de oferte conforme in cadrul procedurilor de
achizitie lucrari, echipamente si utilaje;
b) Estimarea cat mai realista a creterii preturilor pe
piata;
c) Includerea in proiect a unor sume pentru cheltuieli
neprevazute.
3 Riscuri legate de procesul de
achizitie
In cadrul procesului de achizitie privind contractul de lucrari poate aparea situatia in care
sa nu existe operatori economici care sa doreasca sa execute contractul in conditiile
prevazute in caietul de sarcini, la pretul maxim specificat, sau in termenul specificat. Astfel
estia riscul reluarii procesului de achizitie, ceea ce ar duce la intarzierea lucrarilor. O alta
situatie ar fi aceea a constestatilor care ar putea aparea si care ar conduce la
intarzierea inceperii lucrarilor.
Aceste riscuri pot fi gestionat printr-o serie de masuri, cum ar
fi:
a) Respectarea cat mai riguroasa a reglementarilor privind achizitiile publice, pentru a
evita aparitia unor contestatii;
b) Angajamentul beneficiarului de a include o anumita suma in bugetul propriu, care ar
putea suplimenta valoarea eligibila a contractului de executie lucrari, pentru a evita
intarzierile ce ar aparea in cazul in care nici o oferta nu se incadreaza in bugetul aprobat al
proiectului;
c) Promovarea pe scara cat mai larga a proiectului, fara a incalca prevederile privind
achizitiile publice si fara a favoriza vre-un agent economic, pentru ca piata constructorilor
sa fie pregatita.
4 Riscuri
institutionale
Aceasta categorie de riscuri vizeaza obtinerea diverselor autorizatii si acorduri pentru a
putea realiza investitia, risc minimizat datorita faptului ca aceste avize si acorduri au
fost deja obtinute.
5 Riscuri
legale
Aceasta categorie de riscuri este greu de controlat deoarece nu depinde direct de
beneficiarul proiectului:
a) Obligativitatea repetarii procedurilor de achizitie datorita gradului redus de participare
54
la licitatii;
b) Obligativitatea repetarii procedurilor de achizitii datorita numarului mare de oferte
neconforme primite in cadrul licitatiilor;
c) Instabilitatea legislativa – frecventa modificarilor de ordin legislativ, modificari ce pot
influenta implementarea proiectului. Proiectul fiind unul finantat din fonduri ale Uniunii
Europene, odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana incepand cu data de
01.01.2007, orice modificare legislativa ar trebui sa nu contravina reglementarilor
legislative si conditiilor impuse de Uniunea Europe.
55
Comparaţia scenariilor/opţiunilor propus(e), din punct de vedere tehnic,
economic, financiar, al sustenabilităţii şi riscurilor
Pentru selectarea scenariilor propuse si descrise anterior s-au luat in calcul criterii de
tipul:
- Tehnic
- Economic-financiar
- Sustenabilitate
- Riscuri
Pentru fiecare din criteriile de evaluare s-a realizat clasificarea alternativelor prin
punctarea acestora de la 1 la 2 puncte (1-optiune recomandata, 2-optiune
alternativa); s-a folosit o medie ponderata intre ponderea individuala a fiecarui criteriu
si subcriteriu de evaluare si valoarea totala pentru cotarea variantelor.
1 2
TEHNIC
ECONOMIC-FINANCIAR
SUSTENABILITATE 1
RISCURI 5,00% 1 1
DECIZIA SCENARIUL 2
56
In urma evaluarii alternativelor s-a ales ca scenariul 2 ca fiind scenariu optim,
corespunzator celui mai bun punctaj, scenariu care este conform si cu evaluarea
tehnica efectuata. Avantajele scenariului recomandat:
- durata de realizare a investitiei mai mica
-cheltuieli de intretinere mai mici
-valoarea investitiei mai mica.
7.6. Avize, acorduri şi studii specifice, după caz, care pot condiţiona soluţiile
tehnice, precum:
58
e) studii de specialitate necesare în funcţie de specificul investiţiei.
Constructia, existenta are categoria de imortanta ,,C’’ (normala), deci nu se impun studii
de specialitate.
B. PIESE DESENATE
Se vor atasa piesele desenate.
Proiectant,
SC PROJECTCRIS SRL,
Ing. Chelaru Bogdan
59