Teme tip probleme

1. Arătaƫi că expresia legii coordonatei x=x0+v(t-t0)+a(t-t0)2/2 este corectă dimensional , unde

v=viteză, t,t0 - momente de timp, a-acceleraƫie şi x, x0 - coordonate.

2. Folosind analiza dimensională calculaƫi puterile corespunzătoare astfel încât a să reprezinte

acceleraƫia unui corp într-o mişcare circulară, rn - raza traiectoriei circulare şi vm - viteza corpului
pe traiectorie.

3. Dacă o ecuaƫie este corectă din punct de vedere dimensional putem afirma cu certitudine că
ecuaƫia este corectă?

4. Se dă expresia forƫei lui Coulomb pentru 2 sarcini q, Q: = . Folosind analiza

dimensională, determinaƫi unitatea de măsură corespunzătoare constantei în SI.

5. Estimaƫi numărul de bătăi ale inimii voastre de la naştere şi până în prezent. Ce aproximaƫie
iniƫială aƫi făcut? Dacă comparăm 2 oameni între ei?

6. Stiind că distanƫa Bucureşti -Braşov este de 170 km, estimaƫi numărul de paşi pe care i-aƫi face
parcurgând această distanƫă pe jos. Specificaƫi aproximaƫiile folosite.

7. Estimaƫi cheltuielile cu benzina pe care le faceƫi anual deplasându-vă o dată pe lună la Braşov.

8. O cameră cu dimensiunile 6,25x4,25m trebuie acoperită cu mochetă. Ce suprafaƫă va avea

mocheta? Câte cifre semnificative folosiƫi?

9. Cu ce forƫă gravitaƫională acƫionează un corp de masă m1=1t asupra unui corp de masă m2=2t
situat la distanƫa de 3m faƫă de primul? Care este forƫa cu care cel de-al doilea corp acƫionează
asupra primului în acest caz? Se dă: K=6.67⋅10-11Nm2/kg2

10. Mişcarea unei particule sub acƫiunea unei forƫe = 3 + 4 + 5 este descrisă de un vector
deplasare ∆ = 2 + 3 . Folosind definiƫia produsului scalar, calculaƫi lucrul mecanic efectuat de
forƫa asupra particulei.

11. Cunoscând forƫa cu care un obiect este atras de Soare ca fiind = −1,3 ∙ 10 unde r
este distanƫa obiect-Soare, calculaƫi lucrul mecanic efectuat de Soare pentru a deplasa obiectul de
pe orbita cu r=1011m pe orbita cu r=2,5⋅1011m.
12. Energia potenƫială elastică poate fi considerată ca energia înmagazinată în resortul deformat
prin întindere sau comprimare faƫă de poziƫia iniƫială. Cunoscând forƫa ce acƫionează asupra unui
resort ca fiind F=-kx, calculaƫi energia potenƫială elastică înmagazinată de acesta.

13. Pentru un sistem compus dintr-un corp de masă m agăƫat de un resort de constantă elastică k
şi Pământ, arătaƫi care sunt tipurile de energie implicate în mişcarea oscilatorie sus-jos a masei?
Ce se întâmplă dacă sistemul fizic de analizat se reduce doar la corpul de masă m şi resort?

14. Fie un pendul de masă m şi lungime l care, în poziƫia iniƫială,se găseşte în repaus într-o
poziƫie ce face unghiul = 30° cu verticala. Folosind teorema conservării energiei, calculaƫi
viteza corpului în poziƫia verticalei.

15. Fie un sistem format dintr-o bilă de masă 30g aşezată pe un resort cu constanta elastică
900N/m poziƫionat vertical. In stare iniƫială, resortul este comprimat cu 10mm faƫă de poziƫia de
echilibru. Folosind teorema conservării energiei, calculaƫi până la înălƫime maximă poate urca
bila dacă resortul este eliberat. Ce viteză va avea bila în momentul desprinderii de resort? Unde
are loc această desprindere?

16. Un corp de masă m=1kg alunecă liber, cu frecare (μ=0,2) pe un plan înclinat de unghi
= 30° şi lungime d=2m. Folosind teorema conservării energiei, calculaƫi viteza corpului la
baza planului şi respectiv distanƫa parcursă de acesta pe orizontală dacă coeficientul de frecare pe
orizontală este acelaşi.
 Teme tip probleme 2

1. Calculaƫi momentul de inerƫie al unei molecule de oxigen care se roteşte într-un plan xOy,
dacă se cunoaşte distanƫa de separare dintre cei 2 atomi ca fiind d=1,21⋅10-10m, iar masa unui
atom de oxigen m=2,66⋅10-26kg. Cunoscând viteza unghiulară de rotaƫie a moleculei ca fiind
4,60⋅1012rad/s, calculaƫi energia cinetică de rotaƫie.

2. Ştiind că masa atomului de oxigen este 2,66⋅10-26kg, iar cea a

atomului de hidrogen 1,67 ⋅10-27kg calculaƫia poziƫia centrului de masă
a moleculei de apă cu structura geometrică prezentată în figura 2 şi
momentul de inerƫie faƫă de o axă ce trece prin centrul de masă şi este
perpendiculară pe planul moleculei.

3. Prezentaƫi mărimea, direcƫia şi sensul momentului cinetic al unei particule de masă m ce

execută o mişcare circulară în planul xOy cu viteza liniară .

4. Mişcarea de translaƫie a unui punct material este descrisă de o lege de mişcare = 2 + 6 +

, în care x este coordonată mişcării la momentul t. Determinaƫi spaƫiul parcurs, viteza şi
acceleraƫia punctului material după 4s.

5. Mişcarea de rotaƫie a unui punct material este descrisă de o lege de mişcare = 1 + 6 + 2 ,

în care Ɵ este coordonata unghiulară la momentul de timp, t, al mişcării. Pentru acest punct
material, determinaƫi deplasarea unghiulară, viteza unghiulară şi acceleraƫia unghiulară după 3s.

6. Calculaƫi viteza de rotaƫie unghiulară a secundarului unui ceas. Care este viteza liniară a
vârfului limbii secundarului?

7. Pentru a determina viteza unui glonƫ se foloseşte un montaj format din 2 discuri, aflate la
distanƫa d=100cm unul faƫă de celălalt, ce se rotesc în
jurul unui ax cu viteza unghiulară =1000rot/min (vezi
figura 2). Deplasarea unghiulară înregistrată de cele
două discuri la trecerea glonƫului prin ele este ΔƟ=30º.
Care este mărimea vitezei glonƫului incident? Ştiind că
precizia de citire a deplasării unghiulare dintre cele 2
discuri este de 1º, care este viteza maximă ce poate fi
măsurată cu acest sistem în condiƫiile date? Dar cea
minimă? Figura 2
Cum ar trebui modificat montajul pentru a măsura
viteze mai mari?
8. Determinaƫi constanta elastică a unui resort care se comprimă 5cm sub acƫiunea unei forƫe de
5N. Care este valoarea energiei potenƫiale înmagazinate în resortul comprimat?

9. Un corp de masă m execută o mişcare oscilatorie armonică descrisă de legea de mişcare:

= 6 cos 2 + [ ]. Determinaƫi a)amplitudinea, frecvenƫa şi perioada mişcării; b)

Calculaƫi expresiile vitezei, respectiv acceleraƫiei pentru acest corp; c) determinaƫi faza iniƫială a
sistemului şi poziƫia corpului la momentul t=1s.

10. Un corp cu masa de 1kg suspendat de un resort având constanta elastică k=4N/m, execută o
oscilaƫie armonică liberă cu amplitudinea de 8cm. Calculaƫi valorile maxime ale vitezei şi
acceleraƫiei acestui corp. După ce interval de timp ajunge corpul din poziƫia x=0 în poziƫia
x=4cm? Care este energia potenƫială maximă ce poate fi atinsă de sistem? Care este energia
mecanică totală a sistemului în poziƫia x=4cm?

11. Un obiect de masă 2kg agăƫat de un resort având constanta elastică k=2000N/m execută o
mişcare oscilatorie amortizată într-un mediu caracterizat printr-un coeficient de rezistenƫă
b=3Ns/m. a) calculaƫie frecvenƫa proprie de oscilaƫie şi perioada mişcării oscilatorii amortizate;
b) calculaƫi factorul de amortizare al oscilaƫiei.
 Teme tip probleme 3

1. Un atom de heliu dublu ionizat are o masă m=6,68∙10-27kg şi o sarcină electrică

Q=2e=3,2∙10-19C. Comparaţi forţa de respingere electrostatică dintre 2 particule de acelaşi tip cu forţa
de atracţie gravitaţională dintre ele. Se dă constanta gravitaţională K=6,67∙10-11N(m/kg)2.

2: Două sarcini de 10-9C se află in aer la distanţa de 8cm una faţă de alta. Să se determine
mărimea, direcţia şi sensul forţei ce acţionează asupra unei a treia sarcini de 5∙10-11C aflată la 8 cm
distanţă faţă de fiecare din cele 2 sarcini iniţiale. Caracterizaţi intensitatea câmpului electric într-un
punct situat la egală distanţă de cele 3 sarcini.

3: Două sarcini punctiforme pozitive, de mărime q sunt aşezate pe axa OY în punctele de

coordonate y=+a şi y=-a. O a treia sarcină pozitivă, de aceeaşi mărime se află undeva pe axa OX.
a) ce forţă se exercită asupra celei de a treia sarcini când ea se află în origine?
b) care sunt mărimea, direcţia şi sensul forţei ce acţionează asupra celei de a treia sarcini dacă
aceasta se găseşte în punctul de coordonate (x,0)?

4: Două sarcini punctiforme de +12∙10-9C şi -12∙10-9C sunt plasate la distanƫa d=MN=10cm

una faƫă de cealaltă. Să se calculeze potenƫialul în punctele A, B, C dacă se ştie că M,A,N,B sunt
coliniare şi NA=4cm, MA=6cm, MB=4cm, iar MC=NC=10cm.

5: In vârfurile A,B,C ale unui pătrat ABCD cu latura a=0,4m se află 3 corpuri punctiforme cu
sarcinile Q1=-2∙10-6C, Q2=8√2∙10-6C respectiv Q3=Q1. Să se determine:
a) mărimea, direcţia şi sensul forţei electrice ce acţionează din partea sarcinilor Q1, Q3 asupra
sarcinii Q2;
b)intensitatea câmpului electric creat de sarcinile Q1, Q2, Q3 în vârful D al pătratului;
c) potenţialul electric în punctul D;
d) lucrul mecanic efectuat pentru deplasarea unui corp punctiform cu sarcina Qv=10-6C din
punctul D în centrul O al pătratului

6. Plăcile unui condensator plan având o suprafaƫă de 2 m2 fiecare se află la distanƫa

d=5mm una de alta. Intre plăci se află aer, iar pe condensator se aplică o tensiune U=10kV.
Să se calculeze:
a) capacitatea condensatorului;
b) sarcina electrică de pe fiecare placă;
c) intensitatea câmpului electric în spaƫiul dintre plăci

7: Un condensator plan, umplut cu aer, are capacitatea de 1000pF şi o sarcină de 1µC

pe fiecare din armături. Să se determine:
a) Care este diferenƫa de potenƫial dintre armături
b)dacă sarcina pe armături este menƫinută constantă, care va fi diferenƫă de potenƫial
dintre ele dacă distanƫa dintre plăci se dublează.

8: Fie 2 condensatoare având capacităƫile C1=6µF şi C2=3µF montate în serie şi având

aplicate la borne o tensiune U=18V. Să se calculeze:
a) capacitatea echivalentă a circuitului;
b) sarcina de pe armăturile fiecărui condensator şi sarcina totală
c) Tensiunea la bornele fiecărui condensator în parte
d) aceeaşi problemă pentru gruparea celor 2 condensatoare în paralel
 9: Avem la dispoziƫie câteva condensatoare având capacitatea de 0,5µF şi tensiunea maximă
de funcƫionare de 400V. Câte astfel de condensatoare pot fi grupate şi cum astfel încât să obƫin un
condensator echivalent cu capacitatea de 0,5µF ce poate funcƫiona la o tensiune de 600V?

10: Fie un condensator plan format din 2 plăci metalice cu suprafeƫele de 2000cm2 aflate la o
distanƫă de 1cm una faƫă de cealaltă. Diferenƫa de potenƫial iniƫială dintre ele este U0=3kV şi scade la
1kV după introducerea între armături a unei plăci de dielectric. Să se calculeze:
a) capacitatea iniƫială a condensatorului
b) sarcina Q de pe fiecare placă
c)capacitatea C după introducerea dielectricului între armături
d) permitivitatea dielectrică relativă a materialului
e) intensitatea câmpului electric iniƫial
f) intensitatea câmpului electric după introducerea dielectricului

11. Să se calculeze energia unui condensator plan care este pus la o tensiune U = 1KV
şi are dimensiunile: aria unei plăci A = 10 −3 m 2 şi distanţa dintre ele d = 2 ⋅ 10 −3 m . Între plăci se
Nm 2
află aer cu permitivitatea ε ≈ ε 0 = 8,8 ⋅ 10−12 2 .
C
12. Printr-un fir de argint cu diametrul de 1mm trece o sarcină de 90C într-o oră şi 15
minute. Argintul are n= 5,8.1028electroni liberi/m3. Se dă q=1,6.10-19C Calculaƫi:
a) intensitatea curentului electric prin fir I=Q/t=20mA
b) viteza de deplasare a electronilor din fir v=I/qnA=2,7.10-6m/s

13. Un curent de intensitate I=6A se scurge printr-un fir cu secƫiunea transversală

S=2mm2. Dacă densitatea purtătorilor de sarcină din fir este de 1021cm-3, să se determine
viteza medie de drift a electronilor purtători de curent. (q=1,6.10-19C)

14. La bornele unei surse de tensiune constantă având tem 12V şi rezistenƫa internă
2Ω, se leagă un rezistor cu rezistenƫa R=4Ω. Care este intensitatea curentului prin circuit şi
tensiunea la bornele sursei? Calculaƫi curentul de scurt-circuit penru această sursă şi puterea
disipată pe rezistor.

15. Un fir lung de 100m cu diametrul de 2 mm are rezistivitatea de 4,8.10-8Ωm. Să se

calculeze:
a)rezistenƫa firului
b) rezistenƫa unui al doilea fir din acelaşi material care are aceeaşi greutate cu primul,
dar un diametru de două ori mai mare.
 Teme tip probleme 4

1. Să se calculeze raza traiectoriei parcurse de un electron ce intră într-un câmp magnetic

uniform de inducƫie B=1,8⋅10-3T şi are viteza iniƫială v0=6⋅107m/s orientată perpendicular pe
liniile de câmp.

2. Traiectoria unui fascicul de electroni care se mişcă în vid într-un câmp magnetic de
inducƫie B=7⋅10-3T este un arc de cerc de rază r=3cm. Să se calculeze viteza electronilor.

3. Un proton se deplasează cu viteza v=3⋅105m/s în direcƫia vest într-un câmp magnetic de

inducƫie B=2T cu direcƫia sud. Ce forƫă acƫionează asupra acestui proton şi ce rază are
traiectoria acestuia? Cum se schimbă rezultatul pentru electron?

4. Care este forƫa ce acƫionează asupra unei sarcini de 3μC ce se deplasează în direcƫia nord
cu viteza v=3⋅105m/s într-un câmp magnetic cu inducƫia B=200mT îndreptat în direcƫia: a) N;
b) S; c) E; d) V.

5. Doi conductori paraleli, foarte lungi aflaƫi la distanƫa d=10cm unul faƫă de celălalt sunt
parcurşi de curent cu acelaşi sens având intensităƫile I1=5A şi I2=10A. Să se determine
inducƫia magnetică a câmpului rezultant în următoarele puncte: a) la jumătatea distanƫei dintre
cei doi conductori; b) la o distanƫă d1=5cm faƫă de conductorul parcurs de un curent mai mic
şi la d2=15cm faƫă de celălalt; c) arătaƫi în ce puncte inducƫia magnetică rezultantă este nulă.
 Teme tip probleme 5

1. O undă sinusoidală se propagă în direcƫia z cu o amplitudine de 15cm, e

caracterizată de o lungime de undă de 40cm şi de o
frecvenƫă de 8Hz. Poziƫia pe verticală a elementului
din mediu perturbat la momentul t=0 şi poziƫia iniƫială
z=0 este de 15cm. Calculaƫi numărul de undă, k,
perioada T, frecventa unghiulară , şi viteza de
propagare a undei. (vezi figura 2)

2. 1. O undă electromagnetică armonică plană

se propagă în vid astfel încât:
"
1 3 2,3 0,6 0,8 !#$
Să se determine: a) lungimea de undă şi frecvenţa undei; b) intensitatea câmpului magnetic
% ; c) intensitatea undei; d) energia transferată de undă în τ=1min printr-o suprafaţă circulară
'
de rază a=50cm. Se dau: c=3.108m/s, & ) ( 120* Ω ..
(

3. O undă electromagnetică plană se propagă în vid de-a lungul unei direcţii aflate în
-
planul XOZ şi care face unghiul , . cu axa OZ. Câmpul magnetic oscilează de-a lungul
/ 1
axei OY şi are amplitudinea % 0 -
!#$. Lungimea de undă fiind λ=2mm, să se determine
expresia intensităţii câmpului electric, , intensităţii câmpului magnetic, %, şi intensitatea
'(
undei. Se dau: c=3.108m/s, & ) 120* Ω .
(

4. O undă electromagnetică armonică plană se propagă în vid astfel încât :

2 cos 5∙7 iar 5 3 4 9:/ .
a) Să se calculeze unghiul dintre direcţia de propagare a undei şi axa OZ;
b) Să se determine lungimea de undă şi frecvenţa undei;
c) Să se determine intensitatea câmpului magnetic, %;
d) Să se determine intensitatea undei.
'
Se dau: c=3.108m/s, & ) ( 120*.
(

5. Determinaƫi presiunea suportată de timpanul urechii şi deplasarea maximă a

acestuia la pragul de audibilitate.

6. Determinaƫi presiunea suportată de timpanul urechii şi deplasarea maximă a

acestuia la pragul de durere.

7. Un submarin S1 se deplasează pe sub apă cu viteza v1=8m/s emiƫând o undă sonoră

cu frecvenƫa ν=1400Hz.Viteza sunetului în apă este v=1533m/s. Un al doilea submarin, S2 se
deplasează din faƫă spre S1 cu viteza v2=9m/s. Să se determine:
a) ce frecvenƫa se va detecta de către un observator aflat în S2
b) ce frecvenƫa se va detecta pe S2 dacă cele 2 submarine se deplasează în sensuri
contrare
c) dacă submarinele se apropie unul de celălalt şi semnalul emis de S1 se măsoară tot
pe S1după ce se reflectă pe S2, care este frecvenƫa înregistrată.
 Teme tip probleme 6

1. Un fascicul de lumină cu lungimea de undă 500nm se propagă prin aer şi cade

incident pe pe un material dielectric transparent cu unghiul de incidenƫă 60º. Ştiind că unghiul
razei refractate cu normala este 30º, calculaƫi indicele de refracƫie al materialului.

2. Un fascicul de lumină cu lungimea de undă 600nm este incident din aer pe suprafaƫa unui
strat de sticlă cu indicele de refracƫie n=1,52. Calculaƫi unghiul de refracƫie.

3. Ştiind că indicele de refracƫie al apei este n=1,33, calculaƫi unghiul critic corespunzător
interfeƫei aer -apă.

4. Intr-o experienƫă de tip Young se utilizează 2 fante separate la distanƫa d=0,8m Dacă se
utilizează o sursă laser cu λ=650nm şi se formează imaginea de interferenƫă pe un ecran situat
la distanƫa D=3m faƫă de planul fantelor, să se determine interfranja figurii de interferenƫă.

5. Un interferometru Michelson are o oglindă montată pe un surub micrometric. Când

interferometrul este iluminat cu lumină monocromatică având lungimea de undă λ=632,8nm,
iar şurubul este rotit o tură, figura de interferenƫă se deplasează faƫă de o referinƫă cu 1581
franje. Care este pasul şurubului?

6. Care este diferenƫa de drum optic la care franjele de interferenƫă dispar în cazul unui
interferometru Michelson dacă utilizăm următoarele surse de lumini:
a) o sursă de lumină albă şi un filtru interferenƫial având lungimea de undă centrală
λ=550nm şi lărgimea de bandă Δλ=11,5nm;
b) o lampă cu vapori de mergur de presiune joasă ce emite o radiaƫie centrată la
λ=546nm şi având lărgimea de bandă Δλ=0,005nm.

7. O reƫea de difracƫie formează maxime de ordinul 2 pentru radiaƫia emisă de un laser la

lungimea de undă λ=632nm sub unghiul θ=30º. Calculaƫi constanta reƫelei.

8. Calculaƫi raportul dintre intensitatea maximă de ordinul al treilea şi intensitatea maximului

central în cazul difracƫiei pe o fantă îngustă.

9. Fie o fantă cu lăƫimea d=0,12mm ce este iluminată cu un laser He-Ne având lungimea de
undă λ=632nm. Figura de difracƫie obƫinută se observă pe un ecran aflat la distanƫa D=12m
faƫă de planul fantei. Calculaƫi lăƫimea maximului central.