Reductor in 2 Trepte

Reductor Conico Cilindric in 2 trepte
Universitatea din Oradea

Facultatea de Iginerie Managerială și Tehnologică
Specializarea: Inginerie economică în domeniul mecanic - ID
Disciplitatea: Organe de Mașini
Proiect de an
Reductor în două trepte
Coordonator Student
Conf. dr. ing. Ioan Țarcă
Oradea
2011
Page 1
1/25/2022
Cuprins
1. Tema Proiectului 3
2. Memoriul Tehnic 4
2.1. Memoriul de prezentare 4
2.2. Memoriul justificativ de calcul 8
2.2.1. Schema cinematica al reductorului per 8
ansamblu
2.2.2. Împărțirea raportului total de transmitere 9
pe trepte
2.2.3. Determinarea puterilor pe cei 3 arbori 9
2.2.4. Determinarea momentelor de torsiune 10
pe fiecare arbore
2.2.5. Calculul de dimensionare a angrenajului 11
2.3. Calculul transmisiei prin curele trapezoidale 23
Bibliografie 26
Page 2
1/25/2022
1.Tema Proiectului.
Reductor conico-cilindric in 2 trepte
Date de proiectare:
- puterea motorului:
- turația de intrare:
- turația de ieșire:
- durata de funcționare
Page 3
1/25/2022
2.Memoriu Tehnic
2.1. Memoriul de prezentare
Transmisiile mecanice dintre motor și mașina de lucru, măresc sau micșorează
viteza, respectiv momentul transmis, modifică sensul sau caracterul mașinii,
pro-tejează organele mașinii motoare contra sarcinilor. Reductoarele pot fi cu
una, două sau mai multe trepte de reducere,
constructive, fie ca subansamble izolate, fie ca făcând parte din ansamblul unei
mașini.
În funcție de pozițiile relative ale arborelui motor și condus, reductoa-rele
sunt de mai multe feluri:
 cu roți cilindrice;
 cu roți dințate conice sau pseudo conice;
 cu combinații de roți dințate conice sau angrenaje melcate cu roți dințate
cilindrice;
Reductoarele cu roți dințate au o largă utilizare datorită avantajelor pe care le
prezintă:
 raportul de transmitere constant;
 gabarit redus;
 randament ridicat;
 posibilitatea de realizare a unor transmisii de la câțiva newtoni la încărcâri
foarte mari;
 întreținere simplă și ieftină.
Reductoarele de uz general au un singur lanț cinematic deci un raport de
transmisie mic și o carcasă independentă și închisă. Elemetele principale ale
unui reductor, indeferent de tip sunt următoarele: carcasa (copr+ca-pac);
angrenajele, arborii, lagărele și elemente auxiliare. Carcasele se execută în
general din fontă prin turnare. Este prevăzută cu nervuri care au următoarele
scopuri: măresc rigiditatea ansamblului, reduc zgomotul și vibrațiile, măresc
suprafața efectivă de racire a reductorului.
Din punct de vedre constructiv reductorul conic-cilindric are următoarele
elemente principale:
Carcasa trebuie să asigure poziția relativă corectă a arborilor (prin intermediul

lagărelor) și roților dințate servind ca și baia de ulei. Carcasa se com-
pune din două părți: corp și capac protejând angrenajul față de mediul exterior.
Carcasele reductoarelor trebuie să îndeplinnească următoarele funcțiuni:
Page 4
1/25/2022
 să asigure preluarea sarcinilor ce apar în timpul funcționării;

 să asigure închiderea liniilor de forță prin fundție;
 să poiecteze angrenajele contra unor factori externi;
 să păstreze lubrifiantul necesar pentru ungerea angrenajelor;
 să asigure trensmiterea căldurii spre exterior.
Ținând seama de cerințele arătate mai sus, prin forma lor constructivă, carca-
sele reductorelor trebuie să satisfacă condiții ca:
 rezistență și stabilitate corespunzătoare;
 posibilitatea de prelucrare și asamblare simplă;
 ungerea bună a angrenajelor și rulmenților;
 răcirea corespunzătoare;
 posibilitatea de control și supraveghere în funcționare;
 etc.
Carcasa se sprijină pe piciore numite și tălpi, prevăzute cu găuri pentru fixarea
în fundație.
Carcasa se asamblează prin șuruburi și se centrează cu ajutorul unor știfturi
cilindrice sau conice.
Formele constructive ala carcaselor de reductoare au evoluat destul de mult
în timp, dar întotdeauna proiectanții au ținut sea de factorii tehnologici și
funcționali.
Angrenajele constituie partea funcțională principal a unui reductor și sunt de

urmatoarele tipuri:
 Angrenaj conic – transmitrea mișcărilor și a sarcinilor și a sarcinii
între două axe concurrente care se intersectează sub un anumit ungi oareca-
re se poate realiza cu ajutorul roților dințate conice cu dinți drepți sau încli-nați.
Prin analogie cu angrenajele cilindrice, unde suprafața de rostogolire este un
cilindru, suprafata de rostogolire a angrenajelor conice cu dinți drepți este un
con
Flancurile dinților roților dințate conice se realizează asemănător cu flancu-
rile dinților roților cilindrice. În loc ca planul să se rostogolească pe un cilind-
ru acesta se va rostogoli în jurul unui ax, realizându-se o rostogolire pură între
acest plan și con. Procesul de rostogolire pură, va descrie pe suprafața sferei o
evolventică sferică.
Pe desfațurată se trasează profilul evolventic și se reconstituiește apoi din nou
conul frontal exterior.
 Angrenaj cilindric – angrenajele cilindrice cu dinți înclinați sunt ang-

renaje cu axe paralele.
Page 5
1/25/2022
În comparație cu angrenajul cilindric cu dinți drepți, prezintă urmatoarele

avantaje:
 gradul de acoperire este mai mare și ca urmare capacitatea portantă
este mai mare;
 produc un agomot mai redus;
Ca dezavantaje se pot menționa:

 apariția forței axiale;
 necesitatea utilizării unor lagâre radial-axiale.
Roțile dințate cilindrice cu dinți înclinați pot fi:

 cu înclinare simplă
 cu înclinare dublă cu canale pe mijloc.
Roțile dințate cilindrice cu dinți înclinați pot fi.

 cu înclinare simplă;
 cu înclinare dublă cu canal pe mijloc.
La roți cilindrice cu dinți înclinați cu înclinare simplă și dublă unghiul de încli-
nare este 8-20 grade, iar la roți cu dinți în V unghiul de înclinare este de 35-45
grade.
Arborii pe care sunt fixate angrenajele sunt arbori drepți. Ei sunt proiectați cât
mai scurti pentru a avea o rigiditate cât mai mare și a asigura o con-strucție
com-
pactâ a reductoarelor.
Arborele de intrare face copr comun cu pinionul conic. Acesta este rezemat cu
ajutorul a doi rulmenți radiali cu role conice.
Arborele de ieșire face corp comun cu pinionul cilindric. Acesta este rezemat
cu ajutorul a doi rulmenți radiali axiali cu role conice.
Arborele de ieșire face corp comun cu pinionul cilindric. Acesta este rezemat
cu ajutorul a doi rulmenți radiali axiali cu role conice.
Lagărele – sunt în mare majoritate a cazurilor cu rulmenți. Tipul și mărimea
rulmenților vor fi în funcție de: valoarea și sensul forțelor ce solicit arborele,
tipul construcției alese etc.
Rulmenți radial-axial cu role conice – sunt proiectați pentru a prelua încăr-

cări conbinate (radialeși axiale). Un rulment poate prelua încărcarea axială într-
un singur sens. Din acest motiv se impune montarea celui de-al doilea rulment,
Page 6
1/25/2022
cares ă preia sarcina axială de sens opus. Rulmenții sunt demontabili, adică
permite montarea separat a inelului exterior și a subansamblului inel
interiorcolivie cu role conice (con).
Rulmenți radial-axial cu role conice, SKF, în mod deosebit cei din gama TQ,
rep-rezintă ultímele noutăți în materia. Suprafața de contact dintre rolă și calea
de ru-lalre are un profil logaritmic. Construcția interioara modificată, care
include sup-rafața de contact dintre fețele frontale ale rolelor și umerii ficși ai
inelului interior, conferă rulmentulor radial-axiali cu role conice, SKF,
următoarele avantaje:
 frecări interne reduce;
 capacitatea de încărcare sporită;
 siguranța reglării rulmenților, unul față de celălalt,
 fiabilitate în funcționare înbunătățită, chiar în cazul unor încărcări mari
sau al necoaxialităților.
Rulmenți SKF în construcție CL7A sau CL7C, pentru aplicații în care sarcinile
axi-ale sunt foarte mari, de exemplu, coroana diferențialului unui autovehicul,
pre-zintă avantaje suplimentare. Acești rulmenți au o precizie de rotație foarte
bună, iar frecările interne sunt mult reduce.
Oricare reductor mai are o serie de elemente auxiliare strict necesare pentru
o bună funcționare și anume.
 elemente de etanșare;
 elemente pentru controlul nivelului de ulei din baia reductorului (joje,
vizoa-re);
 elemente pentru deplaserea și transportul reductorului (inele de ridicare,
umeri de ridicere, etc.);
 elemente pentru fixarea și poziționarea rulmenților și roților dințate pe
arbor în carcasă;
 șurub de golire;
 roată de curea;
 capac de fixare a rulmenților;
 șaibă și piuliță pentru fixarea rulmenților radial-axiali;
 etc.
Varianta prezentată se caracterizează prin următoarele aspecto constructive:
 pinionul de la treapta I face corp comun cu arborele de intrare;
 pinionul cilindric de la treapta II-a face corp comun cu arborele pe care
este montată rota conică;
 carcasa reductorului e turnată din doua bucăți plasate în plan orizontal;
 arborele de intrare se sprijină pe lagăre cu rulmenți radiali axiali montați
în casetă;
Page 7
1/25/2022
 arborele de intrare 1 și arborele de ieșire 3 sunt etanșați prin montarea

manșetelor de rotație în capac;
 ungerea roților dințate și a lagărelor se asigură cu un ulei de tip TIN125
EP ales din STAS 10588-76, prin barbotare și stropire;
 arborele de intrare se sprijină pe lagăre cu rulmenți asigurăndu-se astfel
o rigiditate mare a ei;
 asamblarea carcasei superioare și inferioare se realizează cu șuruburi,
centrarea lor find asigurată cu știfturi de centrare;
 controlul uleiului se face cu ajutorul unei joje.
Reductorul are în construcția sa un amgrenaj conic cu dinți drepți și un ang-
renaj cilindric cu dinți înclinați.
2.2. Memoriul justificativ de calcul
2.2.1. Schema cinematica al reductorului per

ansamblu
2.2.2. Împărțirea raportului total de transmitere pe

trepte
Page 8
1/25/2022
 Împărțirea raportului de transmisie total pe cele două angrenaje se realizea-

ză utilizănd rapoartele de transmisie standardizate STAS 6012-68 cu
următoarele indicații:
 Turațiile:
2.2.3. Determinarea puterilor pe cei 3 arbori
Page 9
1/25/2022
Unde:
- – randamentul angrenajelor cu roți dințate conice;

- – randamentul angrenajelor cu dinți drepți;
- – randamentul rulmenților;
- – randamentul cuplajului;
2.2.4. Determinarea momentelor de torsiune pe

fiecare arbore
- La roțile dințate întotdeauna folosim oțeluri aliate de îmbunătățire cu

rezis-
tență mecanică căt mai mare, iar pentru arbori folosim materiale de la oțel OLC
45 în sus.
Page
10 1/25/2022
- Penele folositese vor fabrica din material cu maxim OL60, cele mari pot fi
mai puțin dure de căt cele mici.
- Fiecare roată dințată trebuie să fie fabricat din material diferit, deoarece
la
rotații mari două roți dințate fabricate din aceiași material se sudează.
2.2.5. Calculul de dimensionare a angrenajului
 Treapta I
Roata conducătoare:
- Material: – 40Cr10;
- Tratament termic sau termochimic: – Îmbunătațire;
- Duritatea recomandată: – 3000 … 3500 HB [MPa].
Roata condusă.
- Material: – 41MoCr11;
- Tratament termic sau termochimic: – Îmbunătațire;
- Duritatea recomandată: – 2500 … 2900 HB [MPa].
 Date inițiale
;
;
;
;
;
Număr trepte: - 2;
Mașina motoare: - motor electric;
Mașină de lucru: - reductor de turație;
Tipul reductorului: - conicocilindric;
Tipul danturi: - conice;
Roata palană de referință: - conform STAS 6844;
Elementele geometrice: - ;
Page
11 1/25/2022
 Calculul geometric al celor 2 angrenaje.
a) Calculul angrenajului conic la presiune de contact:
Unde:
Page
12 1/25/2022
b) Calculul geometric al angrenajului conic:
- Unghiul de închidere: -
- Numărul de dinți:
c) Determinarea modulului standardizat:
i) Calculul diametrului exterior al conului de divizare
ii) Calculul modulului exterior
- Modulul exterior STAS
iii) Profilul de referință: -
Page
13 1/25/2022
iv) Numărul de dinți la roțile dințate plane
v) Lungimea exterioară a generatoarei de divizare
vi) Lățimea danturii
vii)Lungimea mediană a generatoarei de divizare
viii) Lungimea interioară a generatoarei de divizare
ix) Modulul median
x) Diametrul de divizare median
Page
14 1/25/2022
xi) Raportul numerelor de dinți
xii)Unghiul de divizare
xiii) Coeficientul deplasării radiale de profil
xiv) Coeficientul deplasării tangențiale de profil
d) Calculul parametrilor roților dințate
i) Înalțimea exterioară a capului dintelui
ii) Înălțimea exterioară a piciorului dintelui
Page
15 1/25/2022
iii) Lățimea danturii
iv) Distanța dintre axe
v) Unghiul de angrenare
vi) Suma deplasărilor specifice (normale) de profil
vii)Deplasările specifice normale de profil
Page
16 1/25/2022
viii) Înalțimea exterioară a dintelui
ix) Arcul de divizare exterior
x) Unghiul piciorului dintelui
xi) Unghiul capului dintelui
xii)Unghiul conului de cap
xiii) Unghiul conului de picior
Page
17 1/25/2022
xiv) Diametrul de divizare exterior
xv)Diametrul cercului de cap exterior
xvi) Înălțimea exterioară a conului de cap
xvii) Înălțimea interioară a conului de cap
Page
18 1/25/2022
2) Dimensionarea angrenajului cu dinți drepți
Această dimensionare se realizează la solicitarea de presiune de contact,

urmănd angrenajul astfel dimensionat să se verifice la solicitarea de incovoire.
Bibliografie: - Rădulescu – Îndrumător de proiecte în construcția de mașini
E.T. București 1986 [Rădulescu Tab. 14.96].
Unde:
;
;
;
;
;
;
;
Page
19 1/25/2022
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
 Se determină modulul minim :
 Alegerea modului din STAS (alegem 4):
 Alegem din tabel a STAS (200 sau 225) să fie mai mare de căt 187,006 și
să
în jurul lui 210.
Page
20 1/25/2022
 Regula de îndeplinit deoarece condiția de realizare a deplasărilor de

profil
nu este îndeplinit va trebui să gasim o altă distanță axială a.
 Avem două posibilități:
1. – Se alege un alt material sau se modifică tratamentul termic la mate-

rialul ales, a.î. să crească .
2. – Se modifică numărul de dinți la pinion.
Alegem varianta a doua modificăm
 Calculul dimensiunilor geometrice pentru angrenajul cilindric
 Observații: - În calcul se face următoarele substituții:â
- În loc de se folosește ;
- În loc de se folosește ;
- În loc se folosește .
- Astfel avem:
 Modulul minim
Page
21 1/25/2022
 Modulul standardizat va fi
 Modulul normal
 Profilul de referință
 Unghiul profilului în plan frontal
 Distanța între axe condiție
 Distanța de divizare
 Diametrele cercurilor de picior interioare
Page
22 1/25/2022
 Înălțimea dinților
 Scurtarea dinților
 Diametrele de cap exterioare
 Diametrele de bază
2.3. Calculul transmisiei prin curele trapezoidale
- Puterea de calcul
- Turaţia roţii conducătoare
Page
23 1/25/2022
- Turaţia roţii conduse
1. Raportul de transmisiei
2. Tipul curelei - Cureaua utilizată este o curea îngustă de tip SPZ
3. Diametrul primitiv al roţii mici.
4. Diametrul primitiv al roţii mari.
5. Diametrul primitiv mediu
6. Diametrul primitiv al rolei de întindere.
7. Distanţa între axe.
I. Preliminară.
Page
24 1/25/2022
II. Definitivă
8. Unghiul dintre ramurile curelei.
9. Unghiul de înfăşurare.
10. Unghiul de înfăşurare.
11. Lungimea primitivă curelei.
Page
25 1/25/2022
12. Viteza periferică a curelei.
13. Coeficientul de funcţionare.
14. Coeficient de lungime.
15. Coeficientul de înfăşurare
16. Puterea nominală transmisă de o curea.
17. Numărul de curele.
18. Coeficientul numărului de curele.
Page
26 1/25/2022
19. Numărul de roţi ale transmisiei.
20. Frecvenţa de încovoiere.
21. Forţa periferică.
22. Forţa de întindere.
23. Cotele de modificare.
Page
27 1/25/2022
Bibliografie
1. Crudu Ioan – Atlas de reductoare cu roți dințate, Ed. Didactică și

Pedagogică București, 1981;
2. Rădulescu Gh. și alții – Îndrumător de proiect în construcția de mașini, Vol.

III, Ed. București, 1986;
3. Antal Adalbert și alții – Reductoare – Atelier Univ. Tehnică Cluj, 1994;
4. Colecția standardelor de stat: – pentru elemente de asamblare, etanșare,

rulmenți, roți dințate, modul, rapoarte de transmisie, capete de arbori,
elemente de vizitare;
5. Chișu – Calculul roților dințate;
6. Furnică M. și alții – Îndrumător pentru construcția lagărelor cu rulmenți,

Ministerul industriei de mașini grele, 1974;
7. Horovitz – Angrenaje sau Organe de Mașini.
Page
28 1/25/2022

Reductor in 2 Trepte

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Reductor in 2 Trepte

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Reductor Conico Cilindric in 2 trepte

Universitatea din Oradea

Universitatea din Oradea

2.1. Memoriul de prezentare 4

2.2. Memoriul justificativ de calcul 8

2.2.1. Schema cinematica al reductorului per 8

2.2.2. Împărțirea raportului total de transmitere 9

2.2.3. Determinarea puterilor pe cei 3 arbori 9

2.2.4. Determinarea momentelor de torsiune 10

2.2.5. Calculul de dimensionare a angrenajului 11

2.3. Calculul transmisiei prin curele trapezoidale 23

Carcasa trebuie să asigure poziția relativă corectă a arborilor (prin intermediul

 să asigure preluarea sarcinilor ce apar în timpul funcționării;

Angrenajele constituie partea funcțională principal a unui reductor și sunt de

 Angrenaj cilindric – angrenajele cilindrice cu dinți înclinați sunt ang-

În comparație cu angrenajul cilindric cu dinți drepți, prezintă urmatoarele

Ca dezavantaje se pot menționa:

Roțile dințate cilindrice cu dinți înclinați pot fi:

Roțile dințate cilindrice cu dinți înclinați pot fi.

Rulmenți radial-axial cu role conice – sunt proiectați pentru a prelua încăr-

 arborele de intrare 1 și arborele de ieșire 3 sunt etanșați prin montarea

2.2. Memoriul justificativ de calcul

2.2.1. Schema cinematica al reductorului per

2.2.2. Împărțirea raportului total de transmitere pe

 Împărțirea raportului de transmisie total pe cele două angrenaje se realizea-

2.2.3. Determinarea puterilor pe cei 3 arbori

- – randamentul angrenajelor cu roți dințate conice;

2.2.4. Determinarea momentelor de torsiune pe

- La roțile dințate întotdeauna folosim oțeluri aliate de îmbunătățire cu

2.2.5. Calculul de dimensionare a angrenajului

 Calculul geometric al celor 2 angrenaje.

a) Calculul angrenajului conic la presiune de contact:

b) Calculul geometric al angrenajului conic:

c) Determinarea modulului standardizat:

i) Calculul diametrului exterior al conului de divizare

ii) Calculul modulului exterior

- Modulul exterior STAS

iii) Profilul de referință: -

iv) Numărul de dinți la roțile dințate plane

v) Lungimea exterioară a generatoarei de divizare

vi) Lățimea danturii

vii)Lungimea mediană a generatoarei de divizare

viii) Lungimea interioară a generatoarei de divizare

ix) Modulul median

x) Diametrul de divizare median

xi) Raportul numerelor de dinți

xiii) Coeficientul deplasării radiale de profil

xiv) Coeficientul deplasării tangențiale de profil

d) Calculul parametrilor roților dințate

i) Înalțimea exterioară a capului dintelui

ii) Înălțimea exterioară a piciorului dintelui

iii) Lățimea danturii

iv) Distanța dintre axe

vi) Suma deplasărilor specifice (normale) de profil

vii)Deplasările specifice normale de profil

viii) Înalțimea exterioară a dintelui

ix) Arcul de divizare exterior

x) Unghiul piciorului dintelui

xi) Unghiul capului dintelui

xii)Unghiul conului de cap

xiii) Unghiul conului de picior

xiv) Diametrul de divizare exterior

xv)Diametrul cercului de cap exterior