Tehnici Avansate pentru Controlul Integrității Structurilor

-Referat-
Metoda NDT – Inspecția Magnetică (MPI)

Coordonator temă Student

Prof. Cătălin Cristian PETRE Florian-Cristinel IANCULESCU
961 PAPM
Cuprins
1. Inspecția Magnetică - MPI.....................................................................................................................1
1.1. Condiții prealabile privind aparatura ...........................................................................................1
1.2. Avantajele și dezavantajele metodei MPI....................................................................................1
2. Studiu de caz..........................................................................................................................................1
3. Rezultate................................................................................................................................................1
1. Inspecția Magnetică – MPI (Magnetic Particle Inspection)
MPI este o metoda de control nedistructiv folosita pentru identificarea fisurilor de suprafata sau
din imediata apropiere a suprafetei. Piesele supuse controlului nedistructiv trebuie sa fie magnetizate in
mod corespunzator. De aceea MPI este adecvat numai pentru materialele magnetizabile (feromagnetice).
Acestea sunt preponderent piese din fier sau otel. Atentie: exista si oteluri nemagnetice (austenitice,
inoxidabile). Prin magnetizare, pe fisurile de pe suprafata materialului – mai redus si la defecte din
interiorul materialului, apropiate de suprafata – se produce un flux magnetic de dispersie. Acesta atrage,
ca un magnet permanent, particule magnetizabile (de exemplu pulbere fine de otel sau oxid de fier
feromagnetic (Fe3O4 sau Fe2O3) si le retine.
Deoarece fluxul de dispersie si odata cu el si depozitul de pulbere este mai lat decat deschiderea
fisurii pe suprafata, indicatia rezultata este mai usor observabila pentru ochiul omenesc decat fisura insasi.
Aceasta afirmatie este valabila in special atunci cand pulberea formeaza un contrast de culoare cu
suprafata piesei de controlat. Fig.1 prezinta indicatii fluorescente ale fisurilor pe o piesa de proba cu
ajutorul a doua medii de control cu sensibilitati diferite.

Fig. 1 – Detectarea Fisurilor cu Două Medii de Control cu Sensibilitati Diferite

1.1. Combustibili lichizi
Pentru producerea unui flux magnetic de dispersie este necesar un camp magnetic care trebuie sa
traverseze fisura pe cat posibil perpendicular, indicat in Fig.2. Daca pozitia fisurii nu poate fi prevazuta,
trebuie efectuate minim doua magnetizari. Cand piesa supusa controlului nedistructiv este strabatuta de un
curent electric suficient de intens, apare asa-numitul camp circular, indicat in Fig.3. Acesta produce un
flux magnetic de dispersie optim pe fisurile longitudinale. Longitudinal inseamna in directie axiala, adica
pe linia care uneste cele doua contacte electrice. Fisurile perpendiculare pe aceasta linie nu reprezinta un
obstacol pentru campul circular, nu dau nastere unui flux magnetic de dispersie si deci nu produc
indicatii. Pentru detectarea lor este nevoie de un camp magnetic in directia axei piesei. Pentru aceasta se
poate folosi alternativ fie o bobina, vezi Fig.4, fie un jug, vezi Fig.5. Fisurile orientate oblic fata de
directia de magnetizare sunt recunoscute chiar si atunci cand directia lor se abate cu mai mult de ± 45⁰
fata de aceasta.

1
 Fig. 2 – Formarea unui Flux Magnetic de Dispersie

Fig. 3 – Parcursul Curentului într-o Piesa de Formă Alungită

În funcție de dimensiunile piesei sunt necesare intensități destul de mari de curent electric și de
câmp magnetic.
Pentru a clarifica notiunile de suficient, respectiv optim, este necesara explicarea curbei de
magnetizare, ca in Fig.6. Odata cu cresterea intensitatii campului magnetic H, are loc o crestere a
inductiei B – numita si densitate de flux sau densitate de linii de camp – produsa in piesa supusa
controlului nedistructiv. Valoarea optima este atinsa cand cresterea este cea mai abrupta. In formula care
descrie acest proces:
𝐵 = 𝜇0 ∙ 𝜇𝑟𝑒𝑙 ∙ 𝐻 (1)

2
 Fig. 4 – Bobină Mobilă

Fig. 5 – Magnetizare cu Jug Folosind o Bobină Formată din Două Părți

Factorul μrel are in acel punct valoarea cea mai mare. μrel este asa-numita permeabilitate relativa.
μ0 este numita constanta de inductie, valoarea ei fiind astfel aleasa incat μrel in vid sa aiba valoarea 1.
Substantele “nemagnetice”, denumite corect din punct de vedere fizic substante “diamagnetice” si
“paramagnetice”, au aceasta constanta situata putin sub 1, respectiv peste 1. In cazul substantelor
“feromagnetice”, aceasta constanta are valori mult mai mari, situate intre 100 si 1000. Acestei categorii ii
apartin, in afara de fier si de majoritatea otelurilor, si metalele rare nichel si cobalt. μ este folosit in
tehnica radiografica fiind asa-numitul coeficient de atenuare. In Fig.6 este reprezentat mai intai procesul
de magnetizare initiala. Aceasta este asa-numita curba noua, care creste de la zero pana la punctul de
maxima
3
permeabilitate, situatia optima de control pentru MPI. Daca intensitatea campului magnetic creste in
continuare, detectarea fisurilor se inrautateste, deoarece in special pe suprafetele rugoase se formeaza
fluxuri de dispersie, care atrag pulberea magnetica si astfel contrastul cu indicatiile de fisura se
inrautateste.
Termenul μ este folosit in tehnica radiografica fiind asa-numitul coeficient de atenuare. In Fig.6
este reprezentat mai intai procesul de magnetizare initiala. Aceasta este asa-numita curba noua, care creste
de la zero pana la punctul de maxima permeabilitate, situatia optima de control pentru MPI. Daca
intensitatea campului magnetic creste in continuare, detectarea fisurilor se inrautateste, deoarece in
special pe suprafetele rugoase se formeaza fluxuri de dispersie, care atrag pulberea magnetica si astfel
contrastul cu indicatiile de fisura se inrautateste.

Fig. 6 - Curba de Magnetizare (Buclă de Histerezis) a unui Oțel

Din Fig.6 se poate de asemenea observa cum se comporta un otel feromagnetic la intreruperea
magnetizarii, ca si la magnetizarea in sens contrar campului aplicat initial: la intreruperea acestuia (H=0)
ramane asa-numita inductie “remanenta” BR. Aceasta este anulata (B=0) la o intensitate a campului in
sens negativ, care se numeste intensitate coercitiva de camp, HC. La cresterea in continuare in sens
negativ a intensitatii campului se atinge din nou o saturatie in sens negativ, dupa care, la intreruperea
campului ramane o inductie remanenta BR, negativa. Dupa trecerea prin punctul HC, ciclul se inchide si
curba se repeta la fiecare magnetizare ulterioara. In intregul ei, aceasta se numeste bucla de histerezis. Ea
reprezinta o caracteristica importanta a fiecarui material feromagnetic.
Obiectele mari supuse incercarii, cum ar fi cazanele sau podurile, sunt magnetizate pe portiuni.
Pentru aceasta exista instalatii mobile, vezi Fig.7, care devin cu atat mai mari si mai grele cu cat sunt mai
mari sectiunile din obiectul supus controlului nedistructiv care pot fi magnetizate intr-o singura faza a
incercarii.
4
 Fig. 7 – Sursa de Curent Transportabilă cu Contacte prin Magneți de Prindere și Comutator cu Pedală
de Picior
Pentru detectarea fisurilor orientate in orice directie se executa succesiv doua magnetizari, prin
rotirea cu 900 a contactelor sau polilor. Piesele mai mici sunt asezate pe un stand stationar de control,
folosind diferite sisteme de fixare, ca in Fig.8.

Fig. 8 - Stand Universal Staționar de Control cu Pulbere Magnetică DEUTROFLUX

Pentru detectarea fisurilor orientate in toate directiile este necesara executarea ambelor
magnetizari succesiv sau simultan combinate. La combinarea lor trebuie sa se tina seama de faptul ca
ambele campuri trebuie sa aiba o desfasurare diferita in timp. Magnetizarea activa trebuie sa-si modifice
directia, pentru a
5
se aseza succesiv perpendicular pe toate fisurile. Curentii continui sau alternativi in faza nu indeplinesc
aceasta conditie. Este obisnuita fie folosirea simultana a magnetizarii prin curent alternativ si a
magnetizarii cu jug in curent continuu, fie folosirea campurilor alternative defazate, de exemplu doua faze
ale retelei de curent alternativ.
Campurile alternative produc o magnetizare mai uniforma a pieselor cu forma complicata,
campurile constante sunt mai adecvate pentru indicarea defectelor care se afla sub suprafata (efect de
adancime).

Fig. 9 – Pulbere Magnetică Neagră pe Fond de Culoare Albă

Fig. 10 – Aceleași Fisuri ca în Fig. 9 Indicate Fluorescent

Contrastul necesar indicatiilor se poate obtine prin folosirea unui mediu de indicare negru pe o
suprafata metalica stralucitoare, prin aplicarea prealabila pe suprafata a unei vopsele albe de fond, vezi

6
Fig.9, sau – independent de culoarea suprafetei – prin folosirea unui mediu de indicare fluorescent galben-
verde deschis sau rosu, vezi Fig.10. Pentru excitarea culorii fluorescente sunt necesare lampi cu lumina
ultravioleta. La folosirea acestora trebuie luate masuri de protectie pentru operator.
De-abia recent s-a considerat necesara limitarea intensitatii campului magnetic, pentru ca
operatorul sa nu fie pus in pericol (electrosmog).
Piesele ar trebui demagnetizate dupa MT. Acest lucru este posibil fara probleme in cazul
magnetizarii cu camp alternativ si mai dificil dupa magnetizarea in camp continuu.
1.2. Avantajele și Dezavantajele Metodei
 Avantajele MPI
Față de toate celelalte metode CND:
- cea mai mare sensibilitate in cazul fisurilor de suprafata, chiar si la geometrii complicate ale
pieselor si la suprafete neprelucrate;
- indicatii de fisura clare, reproductibile;
- nicio cerinta speciala privind experienta si indemanarea operatorilor, insa este necesara
constiinciozitate si atentie constanta.
 Dezavantajele MPI
Față de toate celelalte metode CND:
- limitat la materiale feromagnetice;
- se poate automatiza numai limitat.

7
2. Studiu de Caz
Piesa supusă examinări este o roata dinţată şi face parte din Ansamblu Cutie Transmise Spate
(Ansamblu Cutie T.L.), care echipează motorul Turmo IV C/CA.
Identificare componentă:
 Denumire: Roată Dinţată;
 P/N: 0.249.82.013.0;
 S/N: AB 02 MB (caracter informativ);
 Data Fabricaţie: 10.1980 (caracter informativ).
Pentru a putea determina dacă piesa în cauză prezintă sau nu defecte de tip-Fisuri, se va urma o
schemă tehnologică, formată dintr-o succesiune de operații, iar în funcție de importanța și complexitatea lor,
se vor menționa anumite caracteristici, parametri și indicații.

Fig. 11 – Schiţele de Montaj ale Componentei

8
 Tabel.1 – Schema Tehnologică a Procesului de Inspecţie Penetrantă
Nr.
op. Descriere Parametri Caracteristici
Magnetizare circulara 1
Piesele se poziţionează pe bară de Cu Φ5 mm. Schiţa 1
I1=300A
1 Piesele vor fi magnetizate individual. Indicatiile vor fi
2 magn. la 180⁰
Se aplică două impulsuri de curent pentru vizibile pe QQI
fiecare magnetizare.
Examinare
Interpretare indicaţii, măsurare dimensiuni si IUV>1200 μW/cm2
Niciun defect nu este
2 evaluare cf. criterii acceptare. Ilumina alba<20 lux
acceptabil.
Indicaţiile depistate vor fi examinate Iexam>1000 lux
suplimentar si în lumină albă
3 Demagnetizare --- < 0,24 kA/m
Magnetizare circulara 2
Piesele se poziţionează pe bară de Cu Φ5 mm. Schiţa 1
I2=300A
4 Piesele vor fi magnetizate individual. Indicatiile vor fi
2 magn. la 180⁰
Se aplică două impulsuri de curent pentru vizibile pe QQI
fiecare magnetizare.
Examinare
Interpretare indicaţii, măsurare dimensiuni si IUV>1200 μW/cm2
Niciun defect nu este
5 evaluare cf. criterii acceptare. Ilumina alba<20 lux
acceptabil.
Indicaţiile depistate vor fi examinate Iexam>1000 lux
suplimentar si în lumină albă
6 Demagnetizare --- < 0,24 kA/m
Magnetizare longitudinală
Piesa va fi poziţionată pe polul stîng al
instalaţiei. Distanţa dintre piesă si Schiţa 2
I3=1kA/m
7 polul drept ~ 30 mm. Se repetă operaţia după Indicatiile vor fi
2 magn. la 180⁰
ce piesele vor fi rotite cu 180° în vizibile pe QQI
plan orizontal.Pentru această operatie tresele
de Cu vor fi îndepărtate.
Examinare
Interpretare indicaţii, măsurare dimensiuni si IUV>1200 μW/cm2
Niciun defect nu este
8 evaluare cf. criterii acceptare. Ilumina alba<20 lux
acceptabil.
Indicaţiile depistate vor fi examinate Iexam>1000 lux
suplimentar si în lumină albă
9 Demagnetizare --- < 0,24 kA/m

9
3. Rezultate
După aplicarea tuturor operațiilor enumerate la capitolul anterior în cadrul schemei tehnologice
am avut următoarea observație:
 Fisuri multiple orientate radial pe ambele fete ale rotii dintate.

Fig. 12. a) – Fotografie cu Localizarea Discontinuităților pe Piesă

Fig. 12 b) - Fotografie cu Localizarea Discontinuităților pe Piesă

10
Bibliografie
1. Turbomecanica S.A.;
2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Magnetism;
3. http://www.cncir.eu/doc/cert/mapa/Programa_MT.pdf.

11