Sunteți pe pagina 1din 12

Sisteme de Propulsie Spațială

Temă de casă

Utilizarea Programului Software RPA

Coordonator temă Student


Prof. Grigore CICAN Muntean Catalin Mihai
961 PAPM
Rocket Propulsion Analysis - RPA
Această lucrare reprezintă un model de calcul în programul RPA (Rocket Propulsion Analysis),
model ce ajută la determinarea performanțelor unui motor rachetă cu carburant bipropelant. Acest model
va conține pașii de urmat pentru obținerea rezultatelor, urmați de imagini reprezentative pentru fiecare pas.
La deschiderea programului, pe pagina principală apar mai multe sub-meniuri, primul dintre ele
fiind ”Engine Definition”. Acesta ne permite sa denumim motorul rachetă care va fi studiat, să adăugăm o
scurtă descriere a acestuia și să stabilim presiunea pe care o vom utiliza în calculele de pe parcurs. Pe lângă
valoarea presiunii, programul ne permite să alegem și unitatea de măsură în care vom lucra.

Figura 1 – Pagină deschidere RPA


Pentru acest proiect, am ales ca valoare pentru presiunea din cameră să fie de 12 MPa. De această
valoare vor depinde dimensiunile motorului. Cu cât presiunea este mai mare, cu atât motorul este mai mic
pentru aceeași forță de propulsie.

Figura 2 - Alegerea Presiunii și a Unității de Măsură

1
În cel de-al doilea sub-meniu, denumit ”Propellant Specification” se găsește fila de unde se alege
tipul de combustibil utilizat. În partea din stânga sus a meniului, se poate observa tipul combustibilului
selectat automat de program și anume carburant bipropelant. Acesta poate fi schimbat și se poate selecta un
carburant monopropelant.

Figura 3 - Alegerea Tipului de Carburant


Carburantul bipropelant este format din două componente și anume: un oxidant și un combustibil.
Acestea pot fi alese din câmpurile prezentate în Figura 4. Pentru a se deschide o fereastră de unde putem
selecta oxidanții, trebuie sa apăsăm butonul ”Add”. Acest lucru este valabil și în cazul combustibilului.
Există în acea fereastră un filtru ce sortează oxidanții în funcție de starea de agregare.

Figura 4 - Alegerea Tipului de Oxidant și Combustibil

2
Pentru exemplul studiat, s-a ales oxidantul Oxid de Fluor (𝐹2𝑂) în stare lichidă, iar în cazul
combustibilului a fost ales Jet-A, tot în stare lichidă. Programul permite adăugarea mai multor tipuri de
oxidanți sau de combustibili. Acest lucru se observă în coloana ”Mass Fraction”, marcată cu un chenar
verde ne arată fracțiile componentelor. Desigur, suma totală a acestora trebuie să fie egală cu 1.

Figura 5 – Adăugarea mai Multor Tipuri de Oxidanți și Combustibili

Există și varianta de a alege manual raportul dintre oxidant și combustibil. Pentru acest lucru, în
partea superioară a ferestrei, există chenarul ”Mixture Ratio”. În acest exemplu, s-a ales opțiunea de optim,
opțiune în care programul RPA calzulează automat raportul optim oxidant – combustibil.

Figura 6 – Alegerea Raportului Oxidant - Combustibil

3
În continuare se vor determina caracteristicile ajutajului. Se pot impune mai multe condiții pentrru
a determina caracteristicile acestuia, însă cele mai comune presupun impunerea condițiilor la ieșirea din
ajutaj.

Figura 7 - Determinarea Caracteristicilor Ajutajului


În Figurile 8, 9 și 10 se pot observa care sunt parametri impuși pentru acest exemplu: parametri la
ieșirea din ajutaj, eficiența reacției, forma și eficiența ajutajului și variația accelerației. Programul permite
modificare acestor parametri în funcție de modelul dorit, și poate determina un ajutaj fie cu formă de clopot,
fie cu formă conică. În Figura 11 se poate vedea forma aleasă pentru ajutaj și anume forma de clopot. Pentru
a defini condițiile de operare, este nevoie de poziția accelerației sau de mediul ambiant.

Figura 8 – Alegerea Presiunii la Ieșirea din Ajutaj

4
Figura 9 - Alegerea Formei Ajutajului

Figura 10 – Stabilirea Variației Accelerației

5
Figura 11 – Geometria Ajutajului
Pentru a se realiza analiza motorului rachetă cu parametrii stabiliți, se va apasa butonul evidențiat
în Figura 12.

Figura 12 - Analiza Motorului în Funcție de Parametrii Aleși


Din meniul prezentat în Figura 13, se pot citi multiple informații de interes, având la dispoziție 4
sub-meniuiri. Thermodynamic Properties, Performance, Altitude Performance, Throttled Performance.
Programul RPA a calculat automat raportul oxidant – combustibil optim, acesta având valoarea de 3,815.
Pe lângă asta, mai mulți parametri de interes sunt calculați în zone precum injectorul, admisia, ajutajul,

6
secțiunea critică sau ieșirea din ajutaj. Parametrii calculați sunt presiunea, temperatura, entalpia, entropia,
căldura specifică, densitatea, viteza sunetului, viteza gazelor și multe altele.

Figura 13 – Performanțele Camerei de Ardere


O altă funcție este afișarea sub formă de grafic a fracțiilor de masă ale produselor de ardere, ca în
Figura 14.

Figura 14 - Fracțiile de Masă ale Produselor de Ardere

7
În cadrul sub-meniului ”Performance” se pot vedea anumite randamente ale rachetei plus alte
caracteristici de performanță. Performanțele determinate sunt ideale dar și cele estimate ca fiind reale.

Figura 15 – Performanțe
În sub-meniuil unde se pot vedea performanțele cu accelerația, informațiile sunt prezentate sub
formă de tabel(Figura 16) dar și sub forma de grafic (Figura 17). Variația s-a ales în Figura 12 și are valori
întrer 30% și 100%.

Figura 16 – Performanțele cu Accelerația

8
Figura 17 – Performanțele cu Accelerația
Meniul ”Nested Analysis” determină anumite caracteristici în funcție de impulsul specific al
motorului. În versiunea Lite a programului RPA, se pot determina urmatoarele:
• variația dintre raportul oxidant și combustibil (Figura 18);
• condițiile la intrarea în ajutaj (Figura 19);
• presiunea în camera de ardere (Figura 20);
• condițiile la ieșirea din ajutaj (Figura 21).
Toate aceste variații sunt în raport cu impulsul specific.

Figura 18 – Variația Raportului dintre Oxidant și Combustibil

9
Figura 19 – Condițiile la Intrarea în Ajutaj

Figura 20 – Presiunea în Camera de Ardere

10
Figura 21 – Condițiile la Ieșirea din Ajutaj
Lucrarea prezentată constituie un îndrumar, un model de utilizare al programului RPA
(Rocket Propulsion Analysis). Acest program ajuta la proiectarea unui motor rachetă, prin
determinarea parametrilor unui motor cu combustibil lichid sau solid, mono sau bipropelant. Pe
lângă acestea, programul dispune de o interfață simplă, intuitivă și ușor de înțeles.

11

S-ar putea să vă placă și