Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Erori de Masurare
Erori de Masurare
REFERAT
GALAȚI
2010
1
ERORI DE MĂSURARE
CUPRINS
1 Notiuni de baza 1
2 Erori de masurare 3
2.1 Clasificarea erorilor de masurare 3
3 Proces de masurare 7
3.1 Metode electrice de masurare 10
4 Calculul erorilor. 15
4.1 Adunarea 15
4.2 Scaderea 15
4.3 Inmultirea 15
4.4 Ridicarea la putere 16
4.5 Impartirea 17
5 Mijloace de masurare 18
5.1Structuri tipice ale aparatelor de masurare 18
6 Caracteristici metrologice ale aparatelor de masura 19
7 Calibrarea si verificarea functionala a instalatiilor de masurare 23
Bibliografie
1
ERORI DE MĂSURARE
NOŢIUNI DE BAZĂ
Măsurarea - este procesul sau operaţia experimentală prin care, cu ajutorul unui
mijloc de măsurare (măsură, instrument, aparat, etc.) şi în anumite condiţii, se determină
valoarea unei mărimi date, în raport cu o unitate de măsură dată sau cu o mărime luată ca
unitate de măsură. De asemenea, măsurarea poate fi definită şi ca un proces de cunoaştere
comparativ între mărimea dată şi unitatea de măsură sau unul din multiplii sau submultiplii
săi. De cele mai multe ori, măsurarea propriu-zisă are mai mult un caracter cantitativ şi se
termină o dată cu aflarea valorii mărimii date.
Notiunii de masurare i se pot da mai multe definitii:
Masurarea este operatia experimentala prin care se determina,
cu ajutorul unor mijloace de masurat, valoarea numerica a unei
marimi in raport cu o unitate de masura data.
Masurarea este operatia prin care se stabileste pe cale
experimentala raportul numeric intre marimea de masurat si o
valoare oarecare a acesteia, luata ca unitate de masura.
In figura 1 este prezentata schema generala a procesului de masurare.
Pentru ca procesul de masurare sa poata avea loc, este necesara indeplinirea a doua
conditii :
multimea starilor sa fie ordonata, adica intre toate perechile de
elemente care se pot forma sa se poata stabili relatii de ordine: mai
mare sau mai mic, incat elementele multimii pot fi aranjate intr-o
succesiune unica;
1
ERORI DE MĂSURARE
(14,6 ± 0,1)cm
Abaterea valorii masurate fata de valoarea adevarata a masurandului constituie
eroarea de masurare. Intervalul in care se estimeaza, cu o anumita probabilitate numita nivel
de incredere, ca se afla valoarea adevarata a masurandului se numeste incertitudine de
1
ERORI DE MĂSURARE
2. Erori de măsurare
Datorită unor condiţii obiective şi subiective, valorile reale ale mărimilor nu pot fi
determinate cu precizie absolută, măsurările fiind afectate de aşa-numitele erori de
măsurare. Eroarea de măsurare x este diferenţa dintre valoarea reală de măsurat xr şi
valoarea furnizată de aparatul de măsurat xm, adică x = xr - xm.
1
ERORI DE MĂSURARE
- erori aleatoare;
- erori grosolane.
Erorile sistematice, se datoresc factorilor care actioneaza in acelasi mod in timpul efectuarii
unor masuratori multiple, in aceleasi conditii experimentale, ale unei marimi fizice. Acestea
sunt erorile care vor face rezultatele noastre diferite fata de valorile exacte cu discrepante
reproductibile. Exemple tipice de cauze ce determina aparitia unor erori sistematice sunt:
pozitionarea incorecta a instrumentului de masura fata de corpul de masurat, folosirea acestuia
1
ERORI DE MĂSURARE
in alte conditii decat cele in care s-a facut etalonarea, insuficienta pregatire a metodei de
masura, etc.
Erorile sistematice sunt periculoase pentru experimentator, deoarece ele sunt numai
prin lipsa sau numai prin adaos si, de aceea, sursa (si efectul) lor ramane, de multe ori,
necunoscuta. De exemplu, daca se masoara modulul de elasticitate a unui material,
folosinduse metoda dinamica, adica folosind relatia v = E /ρ (unde v este viteza unei unde
longitudinale prin materialul probei, iar ρ - densitatea acesteia), daca materialul nu este
omogen ( ρ variaza de la punct la punct ), rezultatul va fi afectat de o eroare sistematica. O
eroare sistematica va aparea si daca inainte de inceperea masuratorilor nu s-a efectuat corectia
de zero a instrumentului de masura. Exactitatea unui experiment este, in general, dependenta
de modul in care putem controla sau compensa erorile sistematice. O cale de identificare a
erorilor sistematice o constituie determinarea aceleiasi marimi fizice folosind metode diferite.
Asa cum vom vedea intr-o serie de lucrari de laborator din prezenta carte, diverse metode de
masurare indirecta a aceleiasi marimi fizice sunt insotite de erori (inclusiv sistematice)
diferite. In masura in care erorile sistematice nu pot fi eliminate, ele se ''trec'' in grupa erorilor
aleatorii.
Erori de rotunjire
In orice valoare masurata exista o eroare, determinata de rotunjirea ultimei cifre
mentionate. Daca o lungime este mentionata ca fiind 10,3 cm, aceasta inseamna ca valoarea
1
ERORI DE MĂSURARE
adevarata se afla undeva intre 10,25 si 10,35 cm. Eroarea de rotunjire este deci 0,05 cm. Daca
lungimea masurata ar fi fost exprimata ca 10,30 cm (adica intre 10,295 si 10,305),
mentionarea celei de-a doua zecimale ne arata ca masuratorile au fost efectuate in conditiile in
care eroarea nu este, in acest caz, mai mare de 0,005 cm.
Daca, de exemplu, viteza luminii in vid este scrisa sub forma 300.000 km/s, nu rezulta
clar daca cele 5 zerouri sunt un indiciu al unei valori exacte sau daca ele au doar rolul de a
exprima ordinul numarului considerat. O valoare mai precisa este 299.800 km. Daca numarul
va fi exprimat ca o putere a lui 10 - adica de forma 3,00-108 m s - nu exista confuzii asupra
erorii de rotunjire. In acest caz numai primele doua zerouri sunt semnificative. Se spune in
acest caz, ca viteza luminii este exprimata cu trei cifre semnificative. Intr-o exprimare cu 4
cifre semnificative valoarea acestei viteze este 2,998-108 m s. In laboratorul de mecanica
valorile masurate au, in general 3 cifre semnificative. In mod ocazional se poate intampla sa
fie posibila obtinerea unor rezultate care se exprima prin numere cu doua sau cu patru cifre
semnificative.
Un caz interesant, destul de frecvent discutat, este acela al erorii determinate de
utilizarea numarului irational π. Intr-o exprimare cu 10 cifre semnificative π = 3,1415926536.
Cu 4 cifre semnificative el este 3,142, iar cu trei cifre semnificative - 3,14. In calcule vom lua
o valoare a lui π cu un numar suficient de cifre semnificative, astfel incat erorile datorite
rotunjirii valorii lui π sa fie semnificativ mai mici decat sunt erorile ce insotesc masurarea
celorlalte marimi ce intervin in aceeasi relatie de calcul. Este interesant de remarcat ca
numarul π a fost recent determinat cu 100.000 de cifre semnificative, care, totusi, nu pot
satisface pe cel mai exigent experimentator.
1
ERORI DE MĂSURARE
este sters sau incert ca pozitie, se poate folosi drept origine o alta diviziune de pe scala, iar
rezultatul masuratorii se obtine prin scadere.
Erorile de paralaxa, care apar in cazul citirii oblice pe o rigla (sau pe scala unui
aparat cu ac indicator) pot fi reduse daca se plaseaza rigla cat mai aproape de obiectul de
masurat, rigla fiind privita razant la suprafata sa, dinspre muchia ei, astfel incat divi-ziunile sa
fie de-a lungul directiei de vizare. Eroarea totala care afecteaza o lungime masurata cu o rigla
de lemn este de 0,2%, plus eroarea de citire, care este de ± 0,5 mm. Evident, pentru a aduna
cele doua valori, ele trebuie exprimate ca erori absolute.
Rigla de otel, construita de obicei de o firma producatoare de aparatura stiintifica va
introduce, in timpul masurarii, erori de cel mult o zecime de mm la 1 m. Cu alte cuvinte,
eroarea sa de etalonare este de aproximativ 0,01%, o valoare neglijabila in comparatie cu
erorile de citire de pe scala. In cazul unei citiri ingrijite, un astfel de instrument de masura se
caracterizeaza printr-o eroare totala (de citire la ambele capete plus de etalonare) de
aproximativ ±0,2 mm, in functie de experienta observatorului.
Sublerul este instrumentul cel mai utilizat in laboratorul de mecanica, pentru
masurarea lungimilor. Pentru a masura o dimensiune a unui obiect, acesta se introduce intre
bratele sublerului, se face citirea, apoi obiectul se indeparteaza si se face verificarea zero-ului.
Se intampla in unele cazuri ca pozitia zero-ului sa se abata de la valoarea reala (care
corespunde pozitiei in care bratele sunt lipite unul de altul) cu cateva zecimi de mm, de o
parte sau de alta. Eroarea totala ce caracterizeaza o masuratoare folosind sublerul este de ± 0,1
mm1.
Surubul micrometric este un instrument caracterizat de o eroare maxima de ±0,01mm,
in conditiile utilizarii sale corecte. Erori suplimentare pot apărea datorita strangerii diferite a
surubului care roteste tamburul micrometric. Este nevoie ca la fiecare masuratoare aceasta
strangere sa fie constanta. De aceea, in majoritatea cazurilor, micrometrul este prevazut cu un
mecanism ce determina un efect de patinare, daca strangerea depaseste un anumit prag. O
corectie de zero trebuie intotdeauna efectuata initial, ca si in cazul sublerului. Intervalul
minim dintre doua diviziuni de pe tamburul micrometrului corespunde unei lungimi de
0,01 mm.
1
ERORI DE MĂSURARE
3. Proces de masurare
Procesul de masurare reprezinta ansamblul de operatii necesare privind solicitarea,
obtinerea, transmiterea, receptia si prelucrarea semnalului metrologic pentru a se obtine
valoarea marimii masurate.
1
ERORI DE MĂSURARE
ajutorul seriei Fourier, rezultand un spectru de frecvente discret. Pentru semnalele periodice
sunt caracteristici urmatorii parametri:
a) perioada, T - intervalul de timp intre doua reproduceri in forma identica;
b) frecventa, f - numarul de perioade in unitatea de timp;
c) valoarea medie , Vm - definita cu relatia:
Daca se cunosc valorile efective ale componentelor armonice ale semnalului Vief ,
valoarea efectiva a semnalului este data de relatia (teorema lui Parseval):
1
ERORI DE MĂSURARE
CF = Vmax /Vef .
Daca un semnal sinusoidal trece printr-un sistem liniar se schimba amplitudinea si
faza acestuia; la trecerea prin sisteme neliniare apar si componente armonice superioare
inexistente in semnalul initial, rezultand distorsiuni de neliniaritate. Aprecierea gradului de
distorsionare a semnalului se face cu ajutorul gradului de distorsiuni armonice (de
neliniaritate), definit de expresia:
unde Ui reprezinta valoarea efectiva a componentei armonice de ordinul i; daca d < 0,3 cele
doua expresii sunt echivalente cu o eroare mai mica decat 1,5%.
Semnalele singulare si cele periodice sunt semnale deterministe deoarece pot fi
exprimate printr-o lege de variatie cunoscuta. Semnalele aleatoare sunt acele semnale care au
un caracter intamplator, imprevizibil in timp; valoarea instantanee a acestor semnale este
caracterizata prin functii de probabilitate. Ele au un spectru continuu intr-o banda de frecvente
data.
1
ERORI DE MĂSURARE
1
ERORI DE MĂSURARE
de masura sau cu ajutorul unui aparat gradat in unitatile respective. In acest tip de masurare se
determina o singura marime.
Exemple: masurarea temperaturii cu termometrul; masurarea presiunii cu manometru etc.
2. Metode de masurare indirecta sunt metode prin care valoarea unei marimi se obtine prin
masurarea directa a altor marimi, de care marimea de masurat este legata printr-o relatie
cunoscuta. Aceste masurari sunt mai complexe si au o precizie mai scazuta, dar in multe
cazuri nu pot fi evitate.
Exemple: masurarea rezistentelor electrice prin metoda ampermetrului si voltmetrului folosind
legea lui Ohm R=U/I; masurarea densitatii unui corp prin masurarea masei sale M si a
volumului V®r=M/V.
3. Metode de masurare combinate constau in determinarea valorilor unui anumit numar de
marimi de masurat pe baza rezultatelor masurarii directe sau indirecte a diferitelor combinatii
ale acestor valori si a rezolvarii ecuatiilor in care sunt incluse rezultatele masurarii.
Exemple: masurarea masei fiecarei greutati in parte, cand masa uneia din ele este cunoscuta si
sunt cunoscute rezultatele compararii intre ele a diferitelor combinatii de greutati.
Metodele de masurare directe sunt cele mai numeroase, constituind baza masurari
tuturor marimilor fizice. Aceste metode se impart, la randul sau, in alte cinici metode:
Metoda de compensare (de zero) – in aceasta metoda efectul actiunii marimii de
masurat este redus la zero (compensat) de efectul actiunii unei masuri sau marimi
cunoscute, de acelasi fel.
Metoda diferentei – in aceasta metoda marimea de masurat se compara cu o masura
sau cu o marime cunoscuta, valoarea ei rezultand din diferenta dintre efectele
simultane ale celor doua marimi asupra aparatului de masurat.
Metoda de rezonanta – pentru aceasta metoda este specifica utilizarea unui circuit
oscilant care se regleaza pentru a se realiza rezonanta si in acest moment valoarea
masurata a marimii se determina printr-o relatie de calcul care implica valorile unor
marimi ce se masoara si valorile unor elemente conectate in schema.
Metoda substitutiei – implica doua masurari succesive, marimea de masurat fiind
inlocuita cu o marime, de aceeasi natura, cunoscuta cu o exactitate superioara,
reglabila astfel incat in cele doua masurari sa se obtina aceeasi deviatie, adica efectele
asupra aparatului sa fie aceleasi.
1
ERORI DE MĂSURARE
obtine:
1
ERORI DE MĂSURARE
Metoda de rezonanta:
Functionarea Q-metrului, aparat care
permite masurarea factorului de calitate
(Q=w0L/R) al unei bobine de rezistenta R si
inductivitate L (figura alaturata). Se
regleaza condensatorul variabil C pana ce
se realizeaza rezonanta corespunzatoare
la deviatia maxima a voltmetrului V2.
Rezulta factorul de calitate:
Q=U1/U2
Metoda de punte:
Puntea Wheatstone (puntea simpla - figura
alaturata)prezinta rezistentele fixe R1, R2;
rezistenta reglabila R si rezistenta
necunoscuta Rx, alimentarea fiind in c.c. La
echilibru se obtine:
Rx=R1/R2.R
Puntea simpla se utilizeaza atat in curent
continuu cat si in curent alternativ
1
ERORI DE MĂSURARE
4. Calculul erorilor
4. 1 Adunarea
Sa consideram ca avem de adunat doua numere: 75,3 ± 0,2 si 7,6 ± 0,4. Suma celor
doua numere exacte este 82,9, dar cat de exact este acest rezultat ? Primul numar poate fi
cuprins intre 75,1 si 75,5, iar al doilea - intre 7,2 si 8,0. Asadar suma lor poate fi cuprinsa
intre 75,1 + 7,2 = 82,3 si 75,5 + 8,0 = 83,5. Deci, rezultatul trebuie scris ca fiind 82,9 ± 0,6.
Eroarea 0,6 rezulta prin insumarea erorilor celor doua numere.
Folosind scrierea simbolica, suma a doua numere a ± Δa si b ± Δb, poate avea o
valoare minima (a - Δa) + (b - Δb) sau (a + b) - ( Δa + Δb) si una maxima (a + Δa) + (b +
Δb) = (a + b) + ( Δa + Δb). Intr-o scriere condensata, rezultatul insumarii este ( a + b) ± (Δa +
Δb). Paranteza a doua reprezinta eroarea care afecteaza suma a + b. Eroarea Δa + Δb este
eroarea maxima care afecteaza suma; ea se numeste eroare posibila. Concluzia este, deci, ca
atunci cand se aduna doua numere, erorile absolute se aduna.
Frecventa de aparitie in practica a erorii posibile este destul de redusa si, de aceea, o
evaluare mai realista care afecteaza suma este obtinuta o reprezinta asa - numita eroare
probabila, definita prin in relatia:
4.2 Scaderea
Sa consideram aceleasi numere, ca si in cazul precedent. Limitele rezultatului scaderii
variaza intre 75,5 - 7,2 = 68,3 si, respectiv, 75,1 - 8,0 = 67,1. Diferenta dintre numerele exacte
este 67,7;
Rezultatul va fi scris: 67,7 ± 0,6. Folosind scrierea simbolica:
1
ERORI DE MĂSURARE
4.3 Inmultirea
Operatia de inmultire este foarte frecvent intalnita la calculul diverselor marimi fizice.
Sa consideram, de exemplu calculul ariei. Imprecizia de aflare a ariei depinde de imprecizia
de masurare a lungimii laturilor. Sa consideram un dreptunghi de laturi a si b, masurate cu
Asadar, in cazul inmultirii a doua numere, eroarea relativa a sumei este egala cu suma
erorilor termenilor din produs
1
ERORI DE MĂSURARE
In acest caz numarul se inmulteste cu el insusi si, de aceea, rezultatul gasit in cazul
multiplicarii ramane si aici valabil. De aceea, eroarea relativa ce afecteaza marimea y = xn
este:
4. 5 Impartirea
Eroare rezultanta este egala cu suma erorilor relative ale factorilor impartirii.
Daca intr-o formula intervine atat inmultirea, cat si impartirea unor termeni:
1
ERORI DE MĂSURARE
5. Mijloace de masurare
Mijloacele de masurare constituie totalitatea mijloacelor tehnice cu care se obtin informatiile
de masurare. Aceste mijloace trebuie sa indeplineasca anumite conditii pentru a putea servi
scopului propus, denumite generic, caracteristici metrologice normate si stabilite prin acte
normative (standarde, norme tehnice de metrologie etc.)
Mijloacele de masurare se impart, dupa preciz ia lor, in:
mijloace de masurare de lucru – care servesc la efectuarea masurarilor curente,
necesare in practica;
mijloace de masurat model (de ex. utilizand metoda de masurare prin comparatie),
destinate etalonarii sau verificarii masurilor si aparatelor de masurat de lucru, fiind
mai precise decat acestea, dar satisfacand conditii limitate de precizie;
mijloace de masurare etalon, care reproduc sau stabilesc unitatea de masura cu o
precizie maxima, o pastreaza si o transmit mijloacelor de masurare de precizie
inferioara.
Etaloanele sunt de mai multe categorii:
nationale – cele care alcatuiesc baza metrologica a tarii respective;
principale (primare) – cele care determina unitatea de masura prin compararea lor cu
etaloanele nationale;
de verificare (de lucru) - cele care servesc la executarea lucrarilor de metrologie
curente.
5.1 . Structuri tipice ale aparatelor de masurare
Mijlocul electric de masurare constituie un lant de masurare si de aceea poate fi reprezentat
printr-o schema functionala, ale carei elemente principale pot fi denumite convertoare de
masurare. Sub forma generala, mijloacele de masurare pot fi considerate ca fiind alcatuite din
trei tipuri de convertoare de masurare:
1
ERORI DE MĂSURARE
Fig.8 Schema functionala a unui aparat analogic pentru masurarea uneimarimi active
In cazul masurarii marimilor pasive acestea nu pot furniza energia formarii semnalului
metrologic si de aceea se face apel la o marime exterioara fenomenului supus masurarii
(numita marime de activare) care este modulata de catre marimea de masurat si aceasta este
aplicata la intrarea convertorului de intrare care converteste marimea de activare intr-o
marime electrica si lantul de masurare se pastreaza (figura 9).
1
ERORI DE MĂSURARE
1
ERORI DE MĂSURARE
Histeresis. Măsura variaţiei mărimii de ieşire pentru o valoare a măsurandului când acesată
valoare se atinge prin variaţia în ambele sensuri a măsurandului (încărcare-descărcare). Apare
datorită rigidităţii, vibraţiilor, frecării, magnetism. Diferenţa la creşterea şi scăderea
măsurandului indică un histerezis.
1
ERORI DE MĂSURARE
1
ERORI DE MĂSURARE
instrumentele analogice consuma puteri intre cativa miliwati si wati, iar cele digitale puteri
foarte mici).
Fiabilitate metrologica este caracteristica aparatului de a functiona fara defecte.
Stabilitatea reprezinta calitatea unui aparat digital de a-si pastra timp indelungat
caracteristicile, prin conservarea zeroului si instabilitatea la variatiile de temperatura,
umiditate si paraziti electromagnetici (de exemplu ±0,01% pe an).
Compatibilitatea cu un sistem automat de masurare. Un aparat digital este compatibil cu un
sistem automat de masurare daca este prevazut cu o interfata de intrari-iesiri cu ajutorul careia
se poate conecta la liniile magistralei sistemului, pentru a primi comenzi si a furniza date in
cod. Pot fi enumerate si alte caracteristici ale aparatelor de masurat: protectie fata de actiunea
mediului, gabarit, masa, pret.
Modificarea valorii mărimii de ieşire ca urmare a modificărilor din mediul ambiant.
– Umiditate
– Aceleraţie
– Vibraţii
– Temperatură
– Presiune
– Efectele sistemului de fixare
1
ERORI DE MĂSURARE
Bibliografie
1
ERORI DE MĂSURARE
3. Barbulescu D., Marcuta C., Masurari electrice si electronice. Indrumar de laborator, Institutul
Politehnic Iasi, 1986.
4. Iliescu C., Pantelimon B., s.a., Metrologie. Sisteme de masurare, Ed.ICPE, Bucuresti, 1994
5. Tertisco M., Stamara A., s.a., Aparate de masurat si control.Automatizarea productiei, Ed.
Didactica si pedagogica, Bucuresti, 1994.
6. Todos P., Golovanov C., Senzori si traductoare, Ed. tehnica, Chisinau 1998.
7. www.referat.ro
8. http://www.ctanm.pub.ro/Club/Prezentari/CNIV%202005/PDFs/02-08%20Katalin
%20AGOSTON.pdf