Sunteți pe pagina 1din 74

Universitatea din Petroșani

Facultatea de Științe
ECONOMIA COMERȚULUI, TURISMULUI ȘI SERVICIILOR

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator:
Conf. univ. dr. ec. DURA CODRUȚA

Absolvent:
BOTEZATU CONSTANTIN

PETROȘANI
2021
1
Universitatea din Petroșani
Facultatea de Științe
ECONOMIA COMERȚULUI, TURISMULUI ȘI SERVICIILOR

CERCETARE PRIVIND ELEMENTELE


MIXULUI DE MARKETING ÎN SFERA
SERVICIILOR HOTELIERE

(PE EXEMPLUL HOTELULUI RUSU)

Coordonator:
Conf. univ. dr. ec. DURA CODRUȚA

Absolvent:
BOTEZATU CONSTANTIN

PETROȘANI
2021

2
CUPRINS
Pag.

CAPITOLUL I: MIXUL – CONCEPT CENTRAL AL TEORIEI 4


MARKETINGULUI...................................................................
1.1. Definirea mixului de 4
marketing..............................................
1.1.1. Apariția marketingului ca știință.................................. 4
1.1.2. Evoluția și dezvoltarea marketingului în timp.............. 8
1.1.3. Mixul de marketing-definire........................................ 11
1.2.Politicile de marketing mix (produs, preț, promovare,
distribuție).................................................................................... 12
1.3.Particularități ale mixului de marketing în sectorul hotelier.. 15

CAPITOLUL II: HOTELUL RUSU – CARTE DE VIZITĂ.............................. 21


2.1.Atracții turistice în zona Munților Parâng.............................. 21
2.1.1 Prezentare generală și caracterizare geografică……… 21
2.1.2 Potenţialul turistic…………………………………… 24
2.1.3 Atracții turistice din munții Parâng…………………... 29
2.2.Prezentarea generală a Hotelului Rusu.................................. 32
2.3.Analiza mediului de marketing în care activează hotelul....... 36
2.4. Analiza SWOT a Hotelului Rusu.......................................... 40

CAPITOLUL BAZELE METODOLOGICE ALE CERCETĂRII DE


III: MARKETING ÎN RÂNDUL CLIENȚILOR HOTELULUI 44
RUSU............................................................................................
3.1. Scopul, obiectivele și informațiile cercetării......................... 44
3.2.Determinarea eșantionului folosit în cercetarea de
marketing...................................................................................... 45
3.3. Identificarea caracteristicilor populației. Metode și tehnici
folosite pentru prelucrarea informațiilor rezultate din cercetare.. 46
3.4 Proiectarea și redactarea chestionarului.................................. 47

CAPITOLUL ANALIZA INFORMAȚIILOR PRIVIND GRADUL DE


IV: SATISFACȚIE AL CLIENȚILOR FAȚĂ DE 52
ELEMENTELE MIXULUI DE MARKETING......................
4.1. Politica de produse/servicii.................................................... 52
4.2. Politica de preț....................................................................... 60
4.3. Politica de distribuție.......................................................... 63
4.4. Politica de promovare............................................................ 64
4.5. Politica de consumator........................................................... 66

CONCLUZII ....................................................................................................... 70

BIBLIOGRAFIE ....................................................................................................... 73

3
CAPITOLUL I:

MIXUL – CONCEPT CENTRAL AL TEORIEI MARKETINGULUI


1.1 Definirea mixului de marketing
1.1.1 Apariția marketingului ca știință

Apariţia marketingului са şi ştiinţă а аvut lа bază piаţa, cu toate аspeсtele сe le


impliсă: сerere-ofertă de bunuri sаu servicii, сonsumatorii şi comportamentul lor în faţa
posibilităţilor oferite pentru sаtisfacerea nevoilor prin intermediul acestui domeniu de
activitate. Marketingul de bază se ocupă de piаţa de schimb, primul impuls ce а determinаt
implicаrea tot mаi аctivă а“oаmenilor de mаrketing” în асtivităţile economice a fost
apariția reformei industriаle de lа înсeputul secolului XVII, prin urmare, după scurt timp
producţia a atins cote maxime.
În сontextul evoluției, în momentele respeсtive, se puneа problema distribuţiei în
masă, datorită creşterii mărimii pieţei de desfacere, astfel s-a ivit necesitatea apariţiei
marketingului.
Ca urmare a apariţiei acestei noi știinţe s-au declanșat şi numeroase controverse cu
privire la originea ideii de marketing, dar și la locul de unde a provenit pentru prima dată.
În esenţă marketingul înseamnă vânzare şi publicitate, în special reţeaua de
promovare. Chiar dacă revoluţia industrială a avut loc în Anglia, marketingul nu a apărut
aici, iar cercetătorii americani pretind apariţia acestei ştiinţe în secolul XX în SUA, acest
stat dispunea de numeroşi întreprinzători care puneau accent pe progresul tehnic,
progresele din sfera producţiei și aveau implicaţii relevante în sfera distribuţiei.
Marketingul și-a făcut apariția sub aspectul unor numeroşi factori: stărea de
abundenţă, producția în masă, procesele sociale (urbanizare, creşterea gradului de risc),
dinamismul economico-social contemporan. Marketingul a apărut mai întâi pe planul
practic după care a început teoretizarea acestuia.1
Termenul „marketing” derivă din verbul anglo-saxon „to market”, ce semnifică a
comercializa, a cumpăra şi a vinde într-o piaţă.Marketingul 2 а cunosсut o evoluţie сontinuă
extensivă şi intensivă în toаte domeniile vieţii eсonomiсe, soсiale şi politiсe, va căpăta noi
vаlenţe pe măsurа schimbărilor mediului în сare aсţioneаză organizаţiа, se va diversificа şi
perfecţionа şi niciodаtă nu se vа face аbstraсţie de el.
Stanciu S., “Marketing”, Bucureşti, 2001
1

Cetină I., „ Marketing financiar-bancar”, București, 2005


2

4
După unii autori, termenul de marketing cuprinde trei accepţiuni obişnuite:
 Marketingul- înseamnă publicitate, promovarea şi vânzarea sub presiune, adică
folosirea unui arsenal de mijloace de vânzare extrem de agresive pentru a cuceri
pieţele existente. Privit în această optică, foarte mercantilistă, marketingul este
aplicabil, în special, în pieţele de mare consum, şi mai puţin, în sectoarele ce
vizează produsele de înaltă tehnologie, ale administraţiei publice, ale serviciilor
sociale şi culturale.
 Marketingul- reuneşte un ansamblu de instrumente de analiză, metode de
previziune şi studii de piaţă cu ajutorul cărora se efectuează o abordare prospectivă
a nevoilor şi a cererii.
 Marketingul- este arhitectul societăţii de consum, adică a unui sistem în care
indivizii sunt obiectul unei „exploatări comerciale” de către vânzător.
În spatele acestor vederi schematice se pot evidenţia trei dimensiuni specifice
conceptului de marketing şi anume cucerirea pieţelor, înţelegerea pieţelor şi o stare de
spirit. Dintre aceste tendinţe, cea mai frecvent întâlnită este aceea de reducere a
marketingului la dimensiunea cuceririi pieţelor, adică la un ansamblu de metode de
vânzare (marketing operaţional) şi de subestimare a dimensiunii înţelegerii pieţelor
(marketing strategic), fapt ce poate avea implicaţii negative serioase în activitatea firmei. 3
În anul 1937 a fost dată prima definiţie a marketingului de către economiştii americani
de la American Marketing Association4, în concepția lor, marketingul semnifică realizarea
unei activităţi economice ce generează fluxul de bunuri şi servicii de la producător la
consumatorul final.
Astfel deducem că în definirea cât mai completă a marketingului trebuie luate în
considerare următoarele aspecte:
 marketingul se referă la o arie complexă de activităţi
 are sub incidenţa sa atât bunuri cât şi servicii
 urmăreşte orientarea fluxului de mărfuri de la producător până la consumatorul
final
Modul de gândire antreprenorial al Marketingul se concentrează în planificarea,
organizarea, executarea şi controlul tuturor activităţilor interne şi externe întreprinderii,
care, printr-o dirijare a realizărilor acesteia în folosul clienţilor, în sensul unei orientări

3
Moisescu O., “BAZELE MARKETINGULUI”, Suport de curs, Cluj, 2019
4
***www.wikipedia.org
5
consecvente către clienţi, ţintesc spre îndeplinirea obiectivelor orientate către piaţa de
desfacere a întreprinderii.
În decursul timpului s-au formulat definiţii mai complexe dintre care s-au reţinut ca fiind
de bază următoarele trei:
 Un întreg sistem de activităţi economice referitoare la programarea, stabilirea
preţurilor, promovarea produselor, activităţi menite să satisfacă cerinţele
consumatorilor actuali.
 Conform definiţiei date de către economistul M.C.Charty, marketingul se referă la
activitatea umană făcută pentru satisfacerea cerinţelor şi nevoilor prin intermediul
schimbului.
 Philip Kotler – a definit marketingul ca fiind „un proces social şi managerial prin
care indivizii şi grupuri de indivizi obţin ceea ce le este necesar prin crearea,
oferirea şi schimbul de produse. Prin acest proces organizaţiile se racordează la
piaţă în mod creativ, productiv şi profitabil.” 5
În concluzie pot afirmă că marketingul cuprinde în esenţă trei aspecte:
 concepţie modernă referitoare la problemele pieţei, deci orice demers al unui
întreprinzător trebuie să pornească în prealabil cu o cercetare a pieţei;
 marketingul reprezintă un complex de activităţi practice menite să depisteze şi să
satisfacă nevoile clientului consumator;
 presupune utilizarea unor metode specifice de cercetare a pieţei şi de implementare
a unor strategii ce vizează maximizarea profitului corelând nevoile consumatorilor
cu aspecte ce definesc calitatea sau utilitatea unui produs în percepţia acestuia.
“Oamenii de marketing”6 în cadrul studiilor efectuate de către aceştia au ajuns la
concluzia că elementul central al acestui domeniu de activitate îl reprezintă consumatorul,
şi în special nevoile acestuia, astfel orice agent economic înainte de pătrunderea pe o piaţă
e necesar să efectueze un studiu asupra segmentului de consumatori cărora se adresează
prin produsele sau serviciile oferite.
Segmentul de piaţă reprezintă o diviziune omogenă a consumatorilor prin prisma
unor caracteristici economico-social-demografice, precum vârstă, sex, categorie socio-
profesională, nivel al veniturilor, capacitate de economisire respectiv îndatorare, etc. 7

5
“Marketing”, Curs, Școala Națională de Studii Politice și Administrative, București, 2016
6
Stanciu S., Marketing”, Bucureşti, 2001
7
Filip A., “Revista de marketing online vol. 4 nr. 4”, 2018
6
Astfel segmentând piaţa întreprinzătorul va găsii mai uşor segmentul de piaţă ţintă –
segmentul de piaţă pe care şi-ar putea concentra oferta de produse şi servicii, şi unde ar
putea găsii o cerere mai ridicată decât pe alte segmente.
În vederea creării unui produs sau serviciu de succes trebuie cunoscute diferite
aspecte privind natura comportamentală a consumatorului, factorii ce influenţează acestora
în procesul luării deciziei de cumpărare, nevoia pe care un consumator o manifestă cu
referire la un anumit produs de pe piaţă dar în special intensitatea cu care aceasta se
manifestă, motivaţia pe care un consumator o are in achiziţionarea unui bun, şi nu în
ultimul rând gradul de satisfacţie perceput de către un consumator după achiziţionarea şi
utilizarea unui anumit bun.8
O altă orientare a marketingului ar fi către studierea concurenţilor, de asemenea
studierea comportamentului concurenţial, fiind un domeniu foarte dinamic necesită o
continuă şi neîntreruptă cercetare.
Odată intrat pe piaţă un agent economic trebuie să se axeze pe un marketing
relațional ceea ce presupune fidelizarea clienţilor actuali, dar mai ales implementarea unui
multi level marketing, ce presupune atragerea de noi clienţi prin prisma celor existenţi deja
pe piaţă.
Ca şi știinţă, Marketingul, are la bază patru funcţii principale:9
 investigarea pieţei şi mai ales a nevoii de consum manifestate de către actorii
participanţi ai acesteia
 integrarea agentului economic reprezentat de o societate producătoare de bunuri, o
instituţie prestatoare de servicii sau chiar un comerciant, in fluxul dinamic al pieţei
 satisfacerea nevoilor de consum ale clienţilor de pe piaţă chir mai mult crearea de
alternative de consum prin diversificare a ofertei de bunuri şi servicii oferite, în
vederea acaparării unei cote cât mai ridicate de piaţă
 maximizarea eficienței economice a agenţilor economici reprezentaţi de
întreprinderi, a profitului acestora creat cu încrederea pe care clientul o acordă
produselor sau serviciilor oferite de către acesta.
În trei planuri conceptualizează funcţiile marketingului şi J. Lendrevie şi D. Lindon:10
 marketing de studiu: analiza detaliată a pieţei şi consemnarea rezulta-telor
acţiunilor întreprinse

8
Frone D. F., Marketing, suport curs, București, 2012
9
Funcțiile Marketingului, note curs, Iași, 2017
10
Ristea A. L. (coord.), Ioan-Franc V., Tănăsescu D., Toma A., Topiţă M. – „Marketing. Premise şi
provocări ale economiei înalt competitive” , Bucureşti, 2002
7
 marketing strategic: alegerea pieţelor ţintă, conceperea produsului, stabilirea
preţului, a canalului de distribuţie, a strategiei de comunicare, activităţi care de fapt
preced producţia;
 marketing operaţional: toate activităţile practice care succed producţiei.
Jean Jacque Lambin11 consideră sistemul de marketing al întreprinderii format din două
demersuri: marketing strategi şi marketing operaţional (figura nr.1.1.):

MARKETING MARKETING
STRATEGICOPERAŢIONAL
(demers de analiză) (demers voluntarist)

Analiza nevoilor-definirea pieţei de Alegerea unui (sau unor) segment(e) ţintă


referinţă Plan de marketing (obiective, poziţionare,
Segmentarea pieţei: macro şi tactici)
microsegmentare Presiune marketing integrat (4P) (produs,
Analiza atractivităţii: piaţă potenţială - puncte de vânzare, preţ, promovare)
ciclu de viaţă Buget de marketing
Analiza competitivităţii- avantaj Aplicarea planului şi control
concurenţial care poate fi apărat
Alegerea unei strategii de dezvoltare

Figura nr. 1.1.:Cele două dimensiuni ale marketingului


(Sursa: Lambin J. J., Le marketing stratégique, McGraw-Hill, Paris, 1989)

“Marketingul este considerat astăzi factorul esenţial al succesului unei organizaţii,


indispensabil în dezvoltarea sa economico-socială, soluţie miraculoasă ce rezolvă
problemele acesteia, instrument de bază în atingerea marilor performanţe, dar şi în evitarea
riscului.”12

1.1.2 Evoluția și dezvoltarea marketingului în timp

În decursul timpului marketingul s-a dezvoltat ca şi ştiinţă trecând prin mai multe
stadii de la vechiul marketing la etapa marketingului modern, în cadrul cărei conform lui

11
Lambin, J. J. – „Le marketing stratégique”, Ed. Ediscience International, Paris, 1994, p. 5
12
Cetina I., “Revista de Marketing Online, Vol I, Nr.4”, București, 2018
8
Kotler „Clientul va fi tratat ca un rege!”13 Marketingul s-a diferenţiat uşor faţă de celelalte
ştiinţe în domeniul cărora gravitează cunoscând o dezvoltare atât extensivă - bazată pe
extinderea acestuia în cât mai multe forme de organizare economică, cât şi o dezvoltare
intensivă – punându-se accent pe calitatea activităţii de marketing desfăşurată.
O etapizare în timp a evoluţie marketingului a fost efectuată de către Robert King şi
Bartels aceştia plasând evoluţia marketingului în trei etape14:
o 1900-1930 - Apariţia marketingului şi orientarea activităţii de marketing spre
producţie. Conceptualizarea noii ştiinţe şi încadrarea firmelor active de pe piaţă in
ciclul dinamic al activităţii de marketing, bazându-se pe producerea de bunuri cât
mai performante calitativ asistate de viziunea marketingului asupra producţiei.
o 1930-1950 - Are loc o dezvoltare intensivă a marketingului şi o reevaluare a
activităţii de marketing punându-se accent pe activitatea de vânzare modalitatea de
atragere a cât mai mulţi clienţi prin intermediul particularităţilor oferite produselor
vândute.
o 1950-Prezent - S-a implementat o concentrare asupra dezvoltării activităţii de
marketing, dezvoltarea marketingului relaţional ce are un orizont de timp ridicat şi
are la bază calitateaserviciilor prestate, sau a bunurilor oferite consumatorilor.
Claude Matricon îl jalonează tot în trei etape (figura nr. 1.2.):

Epoca 1: Fabricanţii:
Fabricare → Vânzări → Consumatori = Piaţă
Epoca 2: Marketingul de comprehensiune (înţelegere)
Consumatori → Fabricare → Vânzări = Piaţă
Epoca 3: Marketingul ca strategie
Voinţa consumatorilor + Voinţa întreprinderii + Voinţa
mediului economic şi social = Piaţă

Figura nr. 1.2.:Etapele marketingului după Claude Matricon


(Sursa: Matricon Cl., „Le systeme marketing”, citat în Ristea, A. L. (coord.) – „Marketing. Premise şi
provocări ale economiei înalt competitive”, Bucureşti, 2002)

Între timp s-au dezvoltat diverse instituţii şi organisme de marketing. Astfel


apărând firme non-profit la nivel naţional sau internaţional, care au ca scop cercetările

13
Kotler Ph. , “Principii de marketing”, Meteor Press, 1980
14
***www.administrare.info
9
efectuate în domeniul marketingului şi promovarea acestora. Acestea fiind finanţate din
fonduri proprii, din donaţii sau subvenţii de la stat.
Prima instituţie ce a operat în acest domeniu, a fost AMA (American Marketing
Association) înființă în 1937, care mai apoi s-a extins în mai multe ţări, precum Germania,
Franţa, Elveţia. Aceste instituţii organizează periodic manifestări şi congrese ştiinţifice,
concluzia cărora este publicat în presa de specialitate. Astfel AMA publică „Journal of
marketing”.
În Franţa instituţia omoloagă ce poartă numele de ADETEM şi publică lucrările
ştiinţifice şi studiile în „Revue francais de marketing”.
Astfel de instituție este instituită și în România ce poartă acronimul de AROMAR.
Aceasta organizează numeroase conferinţe, manifestări. Iar date ce ţin de activitatea acestei
instituţii sunt publicate în revista de specialitate „Management marketing”.15
Instituţiile internaţionale cu implicaţii în evoluţia şi dezvoltarea domeniului
marketingulu sunt:
o ESOMAR societatea europeană de cercetare şi studii de marketing
o Federaţia internaţională de marketing
o WAPOR o organizaţie mondială
De când a apărut marketingul şi s-a impus ca şi ştiinţă acesta a evoluat sub semnul câtorva
valenţe economice precum absorbţia forţei de muncă de către marketing, contribuţia
acestuia la diminuarea gradului de risc în ceea ce priveşte calitatea produselor sau riscul
impus de piaţă prin pătrunderea pe un anumit segment cu diverse produse.
Marketingul contribuie la satisfacerea unor cerințe ale consumatorilor, constituie un
indice de comparaţie a activităţii întreprinse pe piaţă şi e un factor de progres al unei
economii. Specializarea acestei științe e un proces ce a început în anii 1960 fiind o
caracteristică a marketingului contemporan. În timp a avut loc o serie de adaptări de
marketing în diferite ramuri, domenii, sectoare şi zone, acesta fiind specializat pe:
o obţinerea profitului în urma întreprinderii de activităţi economice
o pe aria de activitate
o pe nivelul de organizare a instituţiilor sau a societăților ce implementează politici
de marketing în desfăşurarea activităţilor economice.
Marketingul nu este o ştiinţă ce are aplicabilitate doar in domeniul economic, aceasta
putând fi utilizată şi în sfera socială conturându-se astfel domeniul marketingului social,

15
***www.aromar.ro
10
enunţat pentru prima dată de către Philip Kotler în 1971 în publicaţia „Journal of
Marketing”.16
Organizaţiile non-profit înglobează activitatea de marketing în cadrul propriilor
activităţi, direcţionându-l spre diferite sectoare precum marketing comercial (construirea
unei imagini bazate pe publicitate), marketing social şi marketing orientat spre donaţii (ce
are intenţia de a atrage resurse prin organizarea de evenimente filantropice). Specialiştii
apreciază că actualul nivel de trai de care beneficiază ţările dezvoltate este rezultatul
sistemului de marketing, pe care ele l-au creat şi încorporat în activitatea mai întâi a
organizaţiilor economice şi apoi şi în organizaţiile non-profit. 17
Legăturile de interdependenţă ale marketingului cu alte ştiinţe, eterogenitatea
proceselor şi fenomenelor economico-sociale ce conturează aria sa de cercetare şi aplicare,
constituie cadrul pentru ca această tânără ştiinţă economică, structural-operaţională să se
manifeste ca o ştiinţă  multidisciplinară, bine fundamentată teoretic, cu caracter deschis,
care-i asigură şi universalitatea.18

1.1.3 Mixul de marketing - definire

Mixul de marketing reprezintă un ansamblul de instrumente tactice de marketing


controlabile pe care firma le combină cu scopul de a produce pe piața țintă reacția dorită.
El reunește proprietățile caracteristice ale organizației, elementele pe care aceasta le poate
folosi pentru a influența cererea pentru produsul său în general, vânzările în mod special, și
anume: produsul însuși, nivelul prețului, activitatea promoțională și distribuția sau plasarea
produsului. Acest set de variabile controlabile de către organizație, cunoscut și sub numele
de cei "4P" are rolul de a detalia strategiile de marketing și de a influența piața în vederea
asigurării eficienței maxime.
Specialiștii apreciază că mixul de marketing este unul dintre cele mai vechi și mai
utile concepte de marketing, elegant prin simplitatea lui, atribuit lui Niel Borden de la
Harvard Business School, care recunoaște că a împrumutat ideea de la un alt profesor-
James Cullinton. El identifică inițial 12 elemente ale mixului de marketing prin care se
acționează asupra pieții în mod coerent și unitar: produs, preț, marcă, distribuție, vânzare
personală, publicitate plătită, promovarea vânzărilor, ambalarea, modul de prezentare,

16
Kotler Ph., Keller K.., “Managementul marketingului”, Ediţia a V-a, Bucureşti, 2008
17
Stanciu S., „Bazele generale ale marketingului”, București, 2002
18
Balaure V., coordonator - „Marketing”, Bucureşti, 2000
11
servicii post-vânzare, manipulare sau logistica și cercetarea de marketing. 19 Eugen
McCarthy însă reușește să simplifice modelul la nivelul celor patru instrumente esențiale:
produs, preț, plasare, promovare, acceptate de toata lumea sub formula de cei "4P"
(Product, Price, Place, Promotion), utilizate și astăzi cu succes atât în teorie cât și în
practică. În ultima vreme, numeroși sunt cei care apreciază ca insuficienta combinarea
celor patru variabile și fac diverse propuneri. Cei mai mulți susțin să fie luată în
considerație populația pe care o socotesc ca element de bază și cel mai complex ingredient
al amestecului și cercetarea care determină atât natura ingredientelor cât și utilizarea celei
mai potrivite rețete de amestec al elementelor mixului de marketing. Alții subliniază rolul
personalului ca variabilă de importanță esențială care trebuie adaugată celorlalte patru
elemente "clasice", întrucât în orice organizație calitatea și motivația personalului care
lucrează acolo reprezintă rațiunea esențială care face publicul sa dorească (sau nu) să
apeleze la serviciile ei.
Cei "4P" constituie variabilele cheie prin care organizația poate acționa în vederea
obținerii impactului maxim asupra pieții și consumatorului și reflectă modul în care sunt
antrenate diferite componente ale resurselor de care dispune organizația pentru obținerea
efectelor scontate.

1.2 Politicile de marketing mix (produs, preț, promovare, distribuție)

Mixul de marketing reprezintă combinaţia instrumentelor politicii de desfacere aplicată


la un moment dat de către o organizaţie. 20
Eugene McCarthy structurează mixul de marketing prin combimarea celor patru
politici care includ instrumente de marketing esențiale, politici care sunt denumite generic
în literatura de specialitate ”cei 4P” ( produs, preț, plasare și promovare).
o Produs: Aspectele de Managementul produsului şi marketing de produs se ocupă
de specificaţiile bunului sau produsului în cauză, şi de modul în care banca
relaţionează la nevoile şi dorinţele utilizatorului final.
o Preţ: Se referă la procesul de stabilire a preţului pentru un produs, inclusiv la
reducerile de preţ practicate ulterior.
o Promovare: Include reclama, relaţiile publice, publicitatea şi vânzările personale, şi
se referă la diferite metode de promovare a unui produs, brand sau companie.
19
Dumitru N., „Mixul de marketing şi rolul acestuia în atingerea obiectivelor majore ale întreprinderii”,
București, 2006
20
Edu T., „Marketing Strategic”, București, 2013
12
o Plasament sau distributie: Se referă la modul în care produsul ajunge la client;
Acest al patrulea P face referinţă la locul unde produsul sau serviciul este vândut.21

PRODUSUL PROMOVAREA
Gama
(comunicarea promoţională)
dimensiuni (lărgime, profunzime, lungime)
structură (calitate, înnoire, diversitate) Mijloace de promovare directă
Atribute (corporale şi necorporale)
(personală)
design
culoare forţele de vânzare
ambalaj
marketingul direct
nume
marcă Mijloace de promovare nepersonală (de
servicii post-vânzare
masă)
alte caracteristici de bază
Comunicaţii referitoare la produs publicitatea
Imaginea produsului
promovarea vânzărilor
relaţiile publice
Manifestările expoziţionale
Utilizarea mărcilor

MARKETING
MIX

PREŢUL DISTRIBUŢIA

Nivel şi structură
Canale de distribuţie
Discounturi Sisteme de distribuţie
Localizare
Facilităţi
Tehnici de vânzare
Termene de plată
Transport
Condiţii de creditare Stocare
Depozitare
Alte componente logistice

21
Kotler Ph., Armstrong, G., “Principles of Marketing, 8th edition”, Prentice-Hall, 1999
13
Figura nr.1.3.: Mixul de marketing după McCarthy
(Sursa: Emil M., Toader G., "Marketing", Editura Economica, București, 2000)

De asemenea, trebuie ţinut seamă, de faptul că cei “4P” “reflectă concepţia


ofertanţilor referitoare la instrumentele de marketing disponibile în vederea influenţării
cumpărătorului şi de aceea dacă întreprinderea priveşte cu ochiul consumatorului, atunci
când concepe cei “4P”, trebuie să conceapă şi cei “4C” ai cumpărătorului.
Tabel nr.1.1.
Modelul celor “4P” și “4C”
Cei “4P” Cei “4C”
Produs Clientul cu cerinţele şi dorinţele sale
Preţ Cost suportat de cumpărător
Plasament (distribuţie) Conveniență/Comodiatatea achiziţionării
Promovare Comunicare
(Sursa: Stanciu S., „Bazele generale ale marketingului”, București, 2002)

Cei patru "P" pot fi modificaţi printr-o nouă paradigmă - cei patru "C": client, cost,
convenienţă, comunicare. Deşi cei patru "P" şi cei patru "C" pot părea similari şi chiar se
pot adresa aceloraşi patru categorii (Tabelul 1.1), ei nu se pot confunda. Cel mai important,
cei patru "C" sunt priviţi din perspectiva clientului sau audienţei ţintă şi nu a firmei. În
locul produsului este clientul, în locul preţului este costul, în locul plasării (distribuţiei)
este convenienţa şi în locul promovării este comunicarea. Adevărata abordare de marketing
este orientată spre client. Aşa cum reiese din cei patru "C", marketingul integrat este
orientat spre piaţă. Dacă diferenţierea semantică între preţ şi cost nu este foarte mare, între
convenienţă (utilitate de loc) şi plasare există diferenţieri mai mari, iar între promovare şi
comunicare există o diferenţă şi mai mare, trecându-se de la comunicarea într-o singură
direcţie (firmă-client) la comunicarea în ambele sensuri: (client- firmă., firmă-client).22
În opinia lui McIntosh, Goeldner & Brent (1995) 23, mixul de marketing este compus
din totalitatea factorilor care influenţează procesul de marketing:
o Sincronizarea. Sărbătorile, sezonul de vârf, extra-sezonul, trendurile de creştere a
ciclului de afaceri, toate trebuie luate în considerare.

22
Stanciu S., „Bazele generale ale marketingului”, București, 2002
23
McIntosh R. W., Goeldner Ch. R., Brent J. R., “Tourism Principles, Practices, Philosofies”, New York,
1995
14
o Branduri. Consumatorul are nevoie de ajutor pentru reţinerea unui anumit brand.
Nume, mărci înregistrate, etichete, logo-uri, orice metodă de identificare, toate
ajută consumatorul să reţină şi să identifice informaţii despre un anumit produs.
o Ambalajul. Deşi serviciile turistice nu necesită un ambalaj fizic, acesta este totuşi
un factor important. Spre exemplu, transportul, cazarea, facilităţile şi activităţile
recreaţionale pot fi “împachetate” împreună sau vândute separat. Planurile familiale
pot reprezenta alt tip de “pachet”.
o Preţul. Nivelul preţului nu afectează doar volumul vânzărilor, ci şi imaginea
produsului. Există o multitudine de opţiuni de stabilire a preţului, de la preţuri
discount la preţuri premium.
o Canalele de distribuţie. Produsul trebuie să fie accesibil consumatorului. Vânzările
directe, agenţiile de turism, turoperatorii sau o combinaţie dintre aceste metode,
toate cuprind canale de distribuţie ce trebuie dezvoltate.
o Produsul. Caracteristicile fizice ale produsul ajută la determinarea poziţiei acestuia
în raport cu concurenţa şi asigură moduri de orientare pentru metode de concurenţă
propice.
o Imaginea. Percepţia consumatorului asupra produsului depinde, într-o mare
măsură, de reputaţia şi calitatea acestuia.
o Promovarea. Modalităţile de promovare sunt cruciale, fiind necesare răspunsuri la
întrebări precum când, unde şi cum trebuie promovat produsul.
o Vânzarea. Vânzările interne şi externe sunt componente esenţiale ale succesului,
fiind necesară încorpoarea diverselor tehnici promoţionale în planul de marketing.
o Relaţii publice. Chiar şi cel mai meticulous plan de marketing va eşua fără relaţii
favorabile cu vizitatorii, comunitatea, furnizorii sau angajatorii.

1.3 Particularități ale mixului de marketing în sectorul hotelier

Într-o definiţie dată de către Organizaţia Mondială a Turismului (WTO), prin termenul
de industrie a ospitalităţii sunt definite totalitatea organizaţiilor, firmelor şi instituţiilor care
oferă ca prim serviciu cazare şi alimentaţie, atât pentru turişti, cât şi pentru populaţia din
zona respectivă, locală.24
În industria largă a ospitalităţii, un loc aparte îl ocupă activitatea hotelieră, fiind şi cea
care asigură şi condiţionează în cel mai înalt grad volumul activităţilor turistice, deşi
24
***www.firachemarius.wordpress.com
15
anumite categorii de vizitatori nu recurg întotdeauna la serviciile unităţilor de cazare.
Activitatea hotelieră a devenit, începând cu anii ’50, un element important al creşterii
economico-sociale şi este, în acelaşi timp, influenţată de dezvoltarea economică dintr-o
anumită regiune, beneficiarii acestor servicii fiind în principal oamenii de afaceri. Astfel
organizaţiile de turism care pun în practică concepte de marketing vor afla ceea ce vrea
consumatorul şi vor produce apoi un produs care va satisface acele dorințe, obţinând şi un
profit. 25
Întreprederea de turism – ca orice altă întreprindere modernă – acţionează în strânsă
interacţiune cu diferitele componente ale mediului extern, caracterizate, la rândul lor,
printr-un pronunţat dinamism. În acelaşi timp, piaţa la care îşi raportează activitatea
înregistrează frecvente schimbări la care trebuie să se adapteze în permanenţă. În aceste
condiţii, performanţa unei întreprinderi va depinde de modul în care îşi foloseşte resursele
şi mijloacele de care dispune, pe de o parte, și de măsura în care îşi conectează activitatea
la condiţiile mediului în care acţionează, pe de altă parte. Sinteza unui astfel de demers se
va regăsi în modul în care întreprinderea de turism îşi va defini mixul de marketing.
Pentru realizarea unui mix de marketing eficient, firma hoteliera trebuie să ia în
considerare urmatoarele aspecte:
 Atunci când acționează asupra pieței și a mediului încojurator, trebuie să utilizeze
o multitudine de mijloace și instrumente, care alcatuiesc mixul de marketing;
folosirea unui singur instrument nu va putea conduce firma către un rezultat
favorabil.
 Componentele mixului de marketing trebuie să fie implicate într-o relație de
interdependență pentru o eficientizare a mixului.
 Investițiile și alocarea resurselor se vor realiza ținand cont de mărimea firmei, de
puterea acesteia pe piață și se vor concetra pe distribuția corectă între toate
elementele mixului de marketing. În acest fel, resursele disponibile vor fi utilizate
eficient, maximizând astfel rezultatele firmei.

 Produsul
Produsul hotelier este o parte componentă a produsului turistic şi poate fi descris ca un
ansamblu complex care cuprinde: partea materială (reprezentată de construcţia şi
amenajarea hotelului) și partea imaterială (serviciul furnizat clientului, în principal de
cazare şi de masă).26 Activitatea hotelieră prezintă un număr de caracteristici care îi dau
25
Voicu M.-C., „Gestiunea Hotelieră”, București, 2012
26
Suport Curs, “Tehnica operatiunilor de cazare”, Constanța, 2009
16
specificitate şi care reprezintă tot atâtea restricţii pentru organizarea muncii, precum şi
constrângeri majore pentru cei care lucrează în acest domeniu.
Informaţiile despre hotel au în vedere identificarea punctelor tari şi a punctelor slabe,
astfel se scot în evidenţă avantajele exclusive din vânzarea propriului produs. Se face
referire la următoarele:27
 aspectul interior şi exterior al hotelului (modern, curat, vechi, bine întreţinut etc.);
 atmosfera în hotel (liniştită, luxoasă, comercială);
 semnalizarea externă şi internă;
 amplasarea hotelului (centru, periferie, zonă turistică etc.);
 capacitatea de primire a hotelului exprimat în numǎr de camere, numǎr de persoane,
numǎr de locuri în restaurant;
 zona de influenţǎ a hotelului (localǎ, regionalǎ, naţionalǎ);
 echipamente de recreere oferite (saunǎ, jacuzzi).
Pentru cunoaşterea mediului social – economic se analizează:
 contextul geografic (de exemplu, situarea hotelului faţǎ de oraş, legǎturile
feroviare, aeriene, maritime etc.);
 contextul demografic (populaţia activǎ şi repartizarea pe cele trei sectoare: primar,
secundar şi terţiar);
 contextul economic (piaţa muncii şi evoluţiile ei, structura industrialǎ etc.);
 contextul turistic (muzee, monumente, manifestǎri şi evenimente etc.)28

 Politica de preţ

Conceptul de „preţ” are mai multe înţelesuri. Cel mai utilizat sens se referă la preţ ca
desemnând valoarea percepută în schimbul unui produs/serviciu. Prețul reprezintă, de
asemenea, cheia venitului într-o organizaţie. Preţul este cea mai mobilă componentă a
mixului de marketing, şi nu este determinat doar în funcţie de caracteristicile produsului
respectiv, ci şi în funcţie de „valoarea percepută” a acelui produs şi de celelalte
posibilităţi de investire a banilor.
Ipostaze ale preţurilor în turism:
 preţ, pentru ansamblul componentelor materiale şi imateriale ale unui produs
turistic;

27
Voicu M.-C., „Gestiunea Hotelieră”, București, 2012
28
CEDES, “Manualul managerului în activitatea de turism”, București, 2013
17
 tarif, pentru serviciile turistice oferite sau cumpărate (cazare, de exemplu);
 taxă, pentru dobândirea unui drept (parcare, cumpărare);
 comision, pentru agentul de vânzare al produselor turistice;
 salariu, pentru munca prestată de către salariaţii din turism;
 onorariu, pentru diverse forme de asistenţă (juridică, medicală) acordată turiştilor;
 chirie, pentru a beneficia de un drept de folosinţă (echipament de schi, autoturism
închiriat);
 dobânda (pentru creditele accesate). 29
Deşi noţiunea de preţ o înglobează şi pe cea de tarif, de cele mai multe ori când se
vorbeşte despre preţuri se are în vedere expresia monetară a valorii unor bunuri materiale,
(cum ar fi mesele oferite de un restaurant din cadrul unui hotel), iar când se foloseşte
termenul de tarif se are în vedere valoarea (obiectivă sau subiectivă) a unui bun nematerial,
a unui serviciu (de exemplu, tarifele afişate la recepţia unui hotel).
Agenţii economici stabilesc tarife pentru cazarea turiştilor pe cont propriu şi tarife
contractuale pentru turiştii sosiţi în mod organizat. Tarifele pentru cazarea turiştilor sosiţi
pe cont propriu, exprimate în lei/zi/loc/tip de cameră, vor fi afişate în mod vizibil la
recepţie.  Obligatoriu se va menţiona dacă tarifele afişate includ sau nu contravaloarea
micului dejun (Ministerul Turismului, Ordin 16/1997).
Tariful mediu pe cameră reprezintă preţul plătit de un client pentru închirierea unei
camere pentru o noapte. Hotelurile stabilesc mai multe categorii de tarife de cameră. În
general ele corespund tipurilor de cameră (apartament, cameră cu un pat sau cu două), care
sunt comparabile din punct de vedere al dimensiunilor şi mobilierului. Fiecărei categorii de
tarif de cameră i se atribuie, pe baza numărului de persoane care ocupă camera, un tarif
standard. Acesta mai este numit şi tariful de suport sau de recepţie.30
Recepţionerii vând camerele la preţul standard. Fac excepţie cazurile în care
clientul poate beneficia de tarife speciale de cameră. Acestea pot fi
 tarife comerciale sau de companie (oferite companiilor cu care se încheie
frecvent contracte de care beneficiază hotelul sau lanțul hotelier),
 tarife promoţionale, tarife stimulative (acestea sunt acordate pentru
promovarea unei afaceri viitoare), tarife de familie (oferite familiilor cu
copii),

29
Muhcina S., „Marketing în turism-servicii”, 2013
30
Man O., „Tehnologia hotelieră și de restaurant”, Galați, 2011
18
 tarife de prestaţii complexe (acestea includ în preţul camerei şi pe cel al
unei combinaţii de evenimente şi activităţi),
 tarife gratuite (zero) oferite organizatorilor sau clienţilor importanţi. 31:
Există o legătură foarte strânsă între preţ şi celelalte componente (elemente) ale
mixului de marketing. Spre exemplu: un hotel de lux va avea alte preţuri decât unul
economic destinat turiştilor de categorie medie – preţul reflectă nivelul de calitate al
serviciilor oferite clientului. De asemenea, rezervările la un hotel de lux nu pot fi făcute
prin canalele de distribuţie intensivă, utilizate pentru serviciile turistice ieftine şi accesibile.
Este foarte probabil ca aceste hoteluri să apeleze la canale de distribuţie exclusive sau să
formeze propriile consorţii de marketing în scopul vânzării serviciilor. Materialele
promoţionale ale unui hotel de lux vor reflecta standardul înalt al serviciilor, care justifică
preţurile mari practicate de hotel.

 Politica de plasare/distribuţie

În definirea conţinutului distribuţiei trebuie pornit de la accepţiunea clasicǎ potrivit


cǎreia aceasta este formatǎ din ”totalitatea activitǎţilor care au loc în spaţiul şi timpul care
separǎ producţia de consum. În turism, întrucât prestatorul de servicii şi consumatorul sunt
separaţi în spaţiu şi timp, distribuţia cuprinde totalitatea activitǎţilor care se desfǎşoarǎ
pentru realizarea efectivǎ a consumului”.32
Aria largă de răspândire a cererii turistice şi caracterul nevoii pe care o exprimă,
impun adoptarea unor soluţii prin care să poată fi “colectată” întreaga cerere potenţială
dintr-o anumită zona sau localitate.
În cazul produsului hotelier, care este parte integratǎ a produsului turistic, există două
sisteme consacrate de desfacere pentru comercializare: direct către consumatori şi indirect,
printr-un lanţ de intermediari sau agenţii de voiaj.
 Distribuţia directă, de tipul prestator de servicii hoteliere, este specifică formelor
neorganizate de turism, când turistul se adresează direct prestatorului de servicii
hoteliere, solicitându-i serviciile fie în momentul ajungerii la destinaţie, fie prin
rezervări anticipate, confirmate de către unitatea hotelieră.
 Distribuţia indirectă, specifică formelor organizate de turism, în care turistul
solicită unei agenţii de voiaj sa-i intermedieze organizarea vacanţei (rezervarea
biletelor de călătorie, rezervare a camerei de hotel etc.). În acest fel de distribuţie,
31
Vișinescu S., „Organizarea Unității Hoteliere”, suport curs, 2011
32
Minorescu R., “Marketing Turistic”, Bacău, 2012
19
intermediarul (agenţia de voiaj) se interpune între prestatorul de servicii turistice şi
turist. În cazul unor pieţe mai îndepărtate canalele de distribuţie sunt mai lungi,
existând un număr mai mare de intermediari.
Se consideră că distribuţia are două roluri importante:
 în primul rând, facilitează achiziţionarea şi consumarea serviciilor tursitice de către
clientelă;
 în al doilea rând, permite compararea şi alegerea acelor servicii turistice care
convin cel mai mult clientelei (din punct de vedere al destinaţiilor, mijloacelor de
transport folosite, al condiţiilor de cazare şi masă etc.).

 Politica de promovare

Un hotel trebuie să aleagă ”o modalitate de promovare în funcţie de obiectivele pe


care le are în vedere, dar şi în funcţie de criteriile de eficacitate, de caracteristicile pieţii în
cadrul căreia se situează”.33
În economia de piaţǎ un produs turistic bun, un canal de distribuţie adecvat, şi un
preţ corespunzǎtor nu sunt suficiente pentru a asigura vânzarea acestuia. Este necesarǎ a
patra forţǎ, capabilǎ sǎ influenţeze comportamentul de cumpǎrare şi consum al clienţilor
potenţiali, respectiv promovarea turisticǎ.
Acţiunile promoţionale în turism, la fel ca în celelalte sectoare, vizează atât
atragerea de noi clienţi, cât şi păstrarea celor vechi, adresându-se în mod direct sau prin
intermediari, fie întregului public, fie unei anumite categorii bine determinate de clienţi
ţintă. În cadrul serviciilor hoteliere, promovarea se particularizeazǎ printr-o serie de
elemente şi printr-un set de obiective, strategii şi instrumente specifice. Printre acestea se
numără: publicitatea, publicitatea directă, relaţiile publice, vânzarea personală şi
promovarea vânzărilor etc.34

33
***www.pdfcoffee.com
34
Man O., „Tehnologia hotelieră și de restaurant”, Galați, 2011
20
CAPITOLUL II
HOTELUL RUSU – CARTE DE VIZITĂ
2.1 Atracții turistice în zona Munților Parâng
2.1.1 Prezentare generală și caracterizare geografică

Munţii Parâng ocupă o suprafaţă de circa 1.100 kmp în vastul spaţiu al munţilor
dintre Jiu, Strei şi Olt. În familia munţilor Căpăţânii, Lotrului, Cindrelului, Şureanului,
Parângul este amplasat în partea de sud-vest, într-un poligon cu axa nord-sud lungă de
circa 25 km şi cu axa est-vest lungă de 50 km. Din punct de vedere administrativ, munţii
Parâng aparţin judeţelor Gorj, Hunedoara şi Vâlcea. Limitele munţilor Parâng sunt formate
în principal de apele râurilor Jiu, Jiul de Est, Lotru, Latoriţa, Olteţ. Din pasul Tărtărău
(1.687 m alt.), situat pe DN 67 C, unde munţii Parâng se învecinează cu munţii Cindrel şi
Şureanu, putem urmări limita nordică pe culmea principală spre Poiana Muierii (la 1.665 m
alt.), apoi pe pârâul Sterminosul până la gura văii Voievodului (820 m alt.). De aici, spre
vest, limita se întinde de-a lungul Jiului de Est, râu care atinge localităţile Cimpa, Lonea şi
Petrila. Imediat la vest de Petrila, hotarul Parângului porneşte spre sud.35

Figura nr. 2.1.: Harta Munților Parâng


(sursa: https://lajumate.ro/parang-harta-muntii-nostri-10022632.html)

35
https://ro.wikipedia.org/
21
Munţii Parâng sunt cei mai înalţi şi cei mai stâncoşi din grupa munţilor cuprinşi în
spaţiul dintre Jiu, Strei şi Olt. De la 2.519 m alt., ei domină zările Gorjului şi ale Vâlcii şi
se compară cu puternicele cetăţi ale Retezatului.

Figura nr. 2.2.: Munții Parâng


(Sursa: https://www.gohunedoara.com/en/list/visit-in-hunedoara/beautiful-places/visit-in-hunedoara/
beautiful-places/statiunea-parang/)

Parângul are următoarele piscuri: Cârja, Mândra, Stoieniţa, Setea Mare, Mohorul.
El mai adăposteşte lacuri glaciare ca: Roşiile, Câlcescu, Mija, Lacul Verde. Tot pe
domeniul Parângului se formează apele Lotrului, Gilortului şi Jiului răsăritean. Pădurile
nesfârşite, animalele, vegetaţia din poieni şi de pe golurile de munte sunt alte bogăţii ale
masivului. Între timp oamenii au adăugat alte frumuseţi acestui tezaur natural, şi anume
construcţiile hidrotehnice din complexul Lotru, lacurile de acumulare Vidra, Petrimanul şi
Galbenul.
Amplasat la cea mai mare altitudine din țară lacul Vidra este cel mai mare din
cadrul organizării hidroenergetice Lotru – Ciunget. Acest lac antropic a fost inaugurat în
anul 1.972 și are un volum de 340 mil. m3 cu o suprafață de circa 940 de hectare și
lungimea de nouă kilometri, fiind înconjurat de păduri strajnice de molid.36

36
***www.editiadedimineata.ro/
22
Figura nr. 2.3.: Barajul și lacul Vidra din Voineasa
(Sursa: https://editiadedimineata.ro/descopera-romania-barajul-si-lacul-vidra-din-voineasa/)

Munții învecinați sunt:

La nord, munţii Parâng se învecinează cu munţii Şureanu, foarte întinşi ca


suprafaţă, dar cu înălţimi mai modeste, trei dintre potecile marcate din munţii
Şureanu fac legătura cu Parângul.
Munţii Retezat, prin ramura lor Tulişa, se întind în partea de nord-vest a
Parângului. Altitudinea maximă a ramurii Tulisa este atinsă de vârful Tulişa (1.763
m alt.).
Munţii Vâlcan, vecini la vest de Jiu, ating înălţimile maxime în vf. Straja (1.870 m
alt.) şi vf. Oslea (1.946 m alt.). Între cei doi vecini se adânceşte impresionantul
defileu al Jiului, cea mai sălbatică despicătură transversală a Carpaţilor. Între
Parâng şi Vâlcan există trei trasee de legătură care trec prin Gambrinus, Lainici şi
Bumbeşti-Pleşa.
Munţii Căpăţânii se înşiră la est, în continuarea culmii principale a Parângului din
Curmătura Olteţului până la Olt, având mai ales în partea apuseană şi centrală
câteva înălţimi de peste 2.000 m, între care vf. Nedeia (2.130 m alt.) şi vf. Ursu
(2.124 m alt.).

23
Munţii Lotrului (altitudine maximă în vf. Ştefleşti: 2.242 m) sunt legaţi de Parâng
prin culmea Poiana Muierii - Tărtărău - Tâmpa. Traseele turistice de tegătură cu
Parângul pornesc din pasul Tărtărău şi de la Obârşia Lotrului. 37

Figura nr.2.4.: Stațiuni montane în Munții Parâng


(Sursa: https://www.turistinfo.ro/parang/cazare-parang/cabana_parang-c61958.html)

2.1.2 Potenţialul turistic

În munţii Parâng, potenţialul turistic este deosebit de mare, acest masiv situându-se
printre primele cinci-şase unităţi montane din Carpaţii româneşti (împreună cu Bucegii,
Piatra Craiului, Retezat, Fagaraş, Bihor). Peisajul excepţional, cu net caracter alpin şi
subalpin, aspectele glaciare, vegetaţia deosebit de bogată, văile remarcabile ale Jiului,
Lotrului, Latoriţei, terenurile de schi naturale şi amenajate, noile staţiuni care se infiripă la
Rânca, Obârşia Lotrului, Parângul Mic, drumurile de acces moderne de pe rama vestica şi
sudică, existenţa celei mai frumoase şi pitoreşti artere alpine transcarpotice (DN 67 C)
asigură Parângului o valoare turistică deosebită.
Transalpina străbate Munții Parâng, este cea mai înaltă șosea din România și ajunge
până la altitudinea de 2.200 m, oferind imagini spectaculoase.

37
***www.ro.wikipedia.org/
24
Figura nr.2.5.: Transalpina (DN 67C)
(Sursa: https://www.revistamiscarea.ro/s-a-redeschis-circulatia-pe-transalpina/)

Creasta principală a Parângului are un sector la peste 2.000 m alt., lung de circa 30
km, şi cuprinde un şir de piscuri măreţe, între care domina vârful Parângul Mare (2519 m
alt.), fiind al treilea vârf ca înaltime din România. Zona Petroşani – Parâng a devenit
staţiune turistică de interes naţional prin Hotărârea de Guvern nr. 1205/2009.38

Figura nr.2.6.: Vârful Parângul Mare


(Sursa: https://www.cesavizitam.ro/varful-parangul-mare)

38
http://press-media.ro/hunedoara-judetul-cu-4-statiuni-atestate/
25
Câteva zone cu potențial turistic din Munții Parâng și din apropiere:
 Circurile glaciare din bazinul Jieţului - peisaj, vegetaţie, stâncării, terenuri de
alpinism şi căţărare, vânătoare, pescuit etc.
 Circurile glaciare din bazinul Lotrului care își au obârșia în Munții Parâng - peisaj,
vegetaţie, faună, stâncării, terenuri de alpinsim, pârtii naturale de schi, unele dintre
ele incluse în rezervaţia Câlcescu.
 Circurile glaciare din bazinul Lotrului - peisaj, vegetaţie, faună, stincării, terenuri
de alpinsim, pirtii naturale de schi, unele dintre ele incluse în rezervaţia Cîlcescu.
 Circurile glaciare din bazinul Latoriţei, cu posibilităţi de drumeţie pentru toate
vîrstele şi cu terenuri de schi excelente.
 Defileul Jiului, cea mai fantastică despicătură a Carpaţilor, cu peisaj, vegetaţie,
faună, cu bune posibilităţi de dezvoltare a drumeţiei şi alpinismului.
 Cheile Galbenului, în care, pe lângă frumuseţea peisajului, se adaugă valoarea
turistică a Peşterii Muierii.
 Cheile Jieţului - peisaj, vegetaţie, drumeţie, pescuit, vânătoare etc. Zona Cheilor
Jieţului este una dintre puţinele regiuni din România unde mai pot fi găsite peşteri
sau trasee montane neexplorate.

Figura nr.2.7.: Cheile Jieţului


(Sursa: https://www.pressalert.ro/2017/04/cheile-jietului-piesaje-de-vis-mai-putin-cunoscute-afla-povestea-
manastirii-construite-zona-de-un-om-gospodar-foto/6-cheile-jietului/)

26
 Zona turistică Parângul Mic este amenajată cu cabane turistice, cabane silvice,
meteorologice şi pastorole, refugii şi cabană Salvamont, diverse construcţii de
odihnă şi sport. În oceastă zonă se remarcă un flux crescând de turişti, schiori,
alpinişti, provenind nu numai din localităţi din Depresiunea Petroşanilor, ci şi din
localitaţi mai îndepărtate cum sunt Deva, Craiova, Timişoara, Bucureşti. Accesul se
face pe un drum modernizat din Petroşani până la Telescaun, având acces și la
Hotel Rusu.

Figura nr.2.8.: Zona turistică Parângul Mic


(Sursa: https://www.romania-insider.com/new-tourist-road-parang-mountains-romania)

 Zona turistică Lainici înglobează întregul potenţial turistic al defileului Jiului, atât
în munţii Parâng, cât şi în munţii Vâlcan. Aici se întâlnesc potecile marcate spre vf.
Parângul Mare şi spre vf. Gropul - pasul Vâlcan.
 Zona turistică Novaci înglobează toată rama sudică a Parângului, de la Bumbeşti la
Polovragi. Localitatea Novaci poate constitui un bun loc de odihnă. De aici se
desprind drumuri forestiere lesnicioase spre Rânca, atât prin valea Gilortului, cât şi
pe cumpăna de ape a acestui bazin.
 Zona turistică Baia de Fier, aflată în apropiere, permite vizitarea Cheilor
Galbenului şi a Peşterii Muierii, precum şi excursii pe valea Galbenului, pâna la

27
izvoare, spre creasta principală. De asemenea, din Baia de Fier - Peștera Muierii
porneşte un traseu direct spre cabana Rânca.

Figura nr.2.9.: Baia de Fier


(Sursa: https://peakvisor.com/range/parang-mountains.html )

 Zona turistică Obârşia Lotrului atrage în sfera sa de influenţă valea Lotrului,


coroana de creste şaua Poiana Muierii - vf. Coasta lui Rus - vf. Mohorul - muntele
Cărbunele - şaua Ştefanul şi face legătura între potecile şi drumurile Parângului şi
amenajările hidroenergetice de pe Lotru, de pe Sebeş, şi staţiunea Rânca şi valea
Jiului (Petroşani).
 Zona turistică Polovragi este situată în judeţul Gorj şi la limita sud-estică a
Parângului. Ea cuprinde toată valea montană a Olteţului, din chei şi până la creasta
principală.39
Principalele forme de turism practicate sunt:
 turismul de recreere (de weekend) şi odihnă, incluzând drumeţii şi sejururi;
 turismul sportiv - cu practicarea sporturilor de iarnă (schi alpin, schi fond,
snowboarding, sanie, alpinism etc);
 practicarea unor sporturi extreme: zborul cu parapanta, mountain-bike.

39
***www.ro.wikipedia.org/
28
Posibilităţile de cazare şi masă sunt multe şi de calitate superioară în zona Parângului,
mai ales în hoteluri şi cabane particulare, cum ar fi:
 HOTEL RUSU***, cu 90 locuri de cazare,;
 VILA PARÂNG**, cu 89 locuri de cazare;
 CABANA "LA NAȘU" **, cu 20 de locuri de cazare;
 CABANA ” LA RĂZVAN” ***, cu 16 de locuri de cazare
Pentru studenţi, complexul didactic al Academiei Naţionale de Educaţie Fizică şi Sport,
amplasat în zona B, oferă 200 de locuri de cazare, iar pentru elevi, complexul didactic al
Clubului Sportiv Şcolar, amplasat în aceeaşi zonă, oferă 60 de locuri de cazare.40
Turismul practicat preponderent în zonele de agrement Rusu si Parâng a cunoscut o
mare dezvoltare în ultimii ani și nu numai în ceea ce privește cabanele și locurile de cazare
ci și în domeniul dotarilor și pârtiilor. În acest domeniu, orașul reușește să valorifice oferta
naturală și antropică a zonei, să dezvolte infrastructura specifică sau să formuleze
programe turistice sau sportive atractive pentru piața turistică.

2.1.3 Atracții turistice din munții Parâng

Drumețiile montane sunt o variantă perfectă de relaxare, pentru turiștii care vin să-
și petreacă timpul în arealul Parângului. Aici ei au parte de câteva zeci de trasee, până în
vârful Parângul Mare, pâna la Parângul Mic sau pâna la alte vârfuri, precum Rânca sau
Cârja, care ascund peisaje extraordinare și unice. De-a lungul unuia dintre traseele
montane, indiferent ca este unul de 2 ore, de 4 ore sau de 12 ore, pot fi întălnite în cale și
descoperite diverse specii din flora și fauna zonei, ca și florile de colț, caprele negre,
caprioarele sau alți locatari ai munților. Vârful Cârja – Parângul Mare – Căldarea lacurilor
– Groapa Seacă este unul din traseele care dezvăluie iubitorilor de ascensiuni montane
întreaga frumuseţe a acestor locuri sălbatice, cu stânci şi pajişti alpine, dar şi cu floricele de
diferite culori.
Un alt punct de atracție turistică sunt lacuri glaciare, numite și “perlele” Munților
Parâng. Aceștea adăpostesc circa 40 de lacuri glaciare, care își trăiesc veșnicia în munții
Parâng, iar flora și fauna sunt extrem de diversificate în aceste zone.
Lacurile Zănoaga Stanei, Lacul Lung şi Lacul Roşiile se află la o altitudine de
aproape 2.000 de metri şi pot fi văzute după parcurgerea unui drum forestier destul de
anevoios, prin pădure şi jnepenii alpini.

40
https://www.primariapetrosani.ro/wp-content/uploads/2016/03/Memoriu-Prezentare_PUZ-PARANG.pdf
29
Lacul Roşiile, sau Tăul fără Fund, e considerat a fi lacul cu cea mai mare adâncime
din Munţii Parâng, de aproape 18 metri.
Lacul Mija se află în minunata căldare cu acelaşi nume şi este străjuit de vârful
Slivei, se poate ajunge prin cheile Jieţului, pe cursul pârâului Mija, sau de la cabana Bujor
de Munte, un traseu interesant fiind şi cel care include Vârful Cârja.

Figura nr.2.10.: Lacul Mija


(Sursa: https://www.pressalert.ro/2018/06/lacurile-glaciare-perlele-muntilor-parang-ce-trasee-trebuie-sa-
strabati-ca-sa-vezi-apele-de-o-frumusete-nepamanteana-foto/)

Peșterile și monumentele naturale din această zonă sunt creații ale naturii și
impresionează orice turist ajuns să le viziteze. Peștera Bolii, Cheile Jiețului sau Cheile
Roșia sunt locuri unice, foarte interesante și atractive. 41
Obiectivele antropice sunt și ele o atracție turistică forte în zonă. Alături de natură,
omul a construit și el zona. De-a lungul secolelor, acesta și-a lasat amprenta și a reusit să
construiască tradiții deosebite. În localitățile de la poalele Parângului, în Valea Jiului, își
duce viața comunitatea vechilor daci, numiți Momârlani. Numărul lor este estimat undeva
între 10.000 și 20.000. Ei respectă tradiții unice în țară și pot spune povești deosebite.
Pentru a-i cunoaste mai bine, orice turist poate vizita muzeul Momârlanului, aflat într-un

41
***www.ro.wikipedia..org
30
sat tipic momârlănesc, numit Slătinioara, care a prins viață în incinta a două clădiri vechi
de peste 200 de ani, dar și într-o curte destul de generoasă.

Figura nr.2.10.: Muzeul Momârlanului


(Sursa: https://www.gohunedoara.com/list/viziteaza-in-hunedoara/muzee/petrosani/muzeul-momarlanului-
din-petrosani/)

În zonă locuiesc nu doar momârlani, ci și o mulțime de alți oameni, veniți din toate
părțile țării, creând o comunitate cât se poate de interesantă. Astfel, în Petroșani au aparut
obiective turistice foarte atractive:
 Muzeul Mineritului. Este singurul loc din țara în care poate să fie descoperită
îndeaproape viața minerilor din Valea Jiului și modul în care aceștia și-au dus
existența;
 Bisericile Locului. Legatura omului cu Dumnezeu este concretizată prin câteva
biserici foarte frumoase care merită vizitate.
 Minele din zona. Din pacate, minele din Valea Jiului nu mai sunt functionale, însă
pot fi vizitate cu încredere de catre toți cei care doresc să afle mai multe despre
activitatea minerilor și despre modul în care aceștia au trait. De la puțurile minei
Petrila și până la Câmpu lui Neag au fost identificate o serie de clădiri industriale
care sunt pretabile pentru dezvoltarea unui altfel de turism, cel industrial.
De altfel sporturile extreme sau mai puțin extreme, pot fi practicate cu succes în zona
Munților Parâng. În ultimii ani s-au dezvoltat foarte multe oportunități pentru cei care

31
iubesc sporturile. Pe timp de iarna, ski-ul, snowboardingul sau sania reprezinta 90% dintre
preocuparile iubitorilor de adrenalina și de viteza din stațiunea Parângul Mic. Iar pe timp
de vara, lucrurile se schimbă și în prim plan apar sporturi precum parapanta, raftingul pe
Jiu sau cațărările montane. De asemenea, iubitorii de viteză pot să practice cu încredere
motociclismul, biciclismul sau alte sporturi de viteza mai ales pe cea mai înaltă șosea din
România, Transalpina.

2.2 Prezentarea generală a Hotelului Rus

Hotel Rusu este situat la înălțimea de 1168 m și este un etalon pentru turismul din
Valea Jiului. Aflăt la doar 10 km de oraşul Petroşani, Hotelul Rusu a apărut ca urmare a
proiectului de modernizare a Cabanei Rusu în anul 2003. De-a lungul timpul, pe lângă
unitatea de cazare și restaurantul, deschise inițial, s-a amenajat o sală pentru evenimente
(Grand Ballroom), iar în 2017 a fost deschisă Rusu Garden - pentru cei care apreciază
prospeţimea şi originalitatea produselor servite pe terasă.

Figura nr.2.11.: Hotel Rusu


(Sursa: https://www.booking.com/hotel/ro/rusu.ro.html)

La ora actuală, hotelul dispune de o capacitate de cazare de 90 de locuri în 17


camere cu pat matrimonial, 19 camere cu două paturi și 1 apartament (4 locuri), însă
capacitatea maximă de cazare este de 100 locuri, existând posibilitatea montării paturilor
suplimentare în camerele mai spaţioase. Toate camerele au telefon, cable-tv, minibar,
cabină de duș sau cadă.

32
Figura nr.2.12.: Logo-ul Hotelului Rusu
(Sursa: http://www.hotelrusu.ro/)

Clienții hotelului au acces gratuit la internet prin intermediul unei rețele wi-fi
proprii, la parcarea supravegheată video 24 h/24h, capacitatea acesteia fiind de 50 locuri.
De asemenea, Hotel Rusu dispune de un Centrul Spa ce include jacuzzi, sala de masaj, sala
de relaxare, sauna.

Figura nr.2.13.: Sauna Hotel Rusu


(Sursa: http://www.hotelrusu.ro/spa-ro/sauna/)

Restaurantul și barul hotelului au o capacitate de 110 locuri, pune la dispoziție un


meniu culinar variat cu cele mai alese gusturi ale bucătăriei internaționale și tradiționale.
Sala de mic dejun prin poziționarea ei pe partea vestică a hotelului oferă o panoramă
deosebită asupra întregii Văii Jiului și asupra vârfurilor din munții Retezat.
Tinerețea și amabilitatea personalului, un sistem modern de ventilație și încălzire al
sălilor, demonstrează încă o data performanta și profesionalismul hotelului. În cadrul
restaurantului se pot organiza nunți, botezuri, aniversări, precum și petreceri în aer liber.
Având o capacitate de 30 locuri în Lounge și 110 locuri în restaurant.

33
Figura nr.2.14.: Lounge
(Sursă:http://b2b-strategy.ro/ngg_tag/hotel-rusu/)

Pentru evenimentele mari ca nuntă, banchet, Hotel Rusu pune la dispozitie salonul
“Grand Ballroom”, un spațiu dedicat ce satisface cu ușurință solicitarile de acest tip. Are o
capacitate mare de 500 locuri, este dotat cu bar, scenă, videoproiector și ecran proiecție de
mari dimensiuni, sistem de încălzire pentru perioadele reci ale anului, proiectoare iluminat
ambiental, bucătărie complet utilată.

Figura nr.2.15.: Sala Grand Ballroom


(Sursa: https://www.cortilcora.ro/projects-archive/cort-clasic-hotel-rusu/)

34
Pentru o petrecere cât mai plăcută a sejurului și mai interactivă, hotelul dispune de un
teren de minifotbal, tir cu arcul, pentru grupuri putând fi asigurate și alt gen de activități
outdoor prin intermediul colaboratorilor lor, cum ar fi atv, mtb, parapanta, ski și
snowboard, enduro/off-road, rafting, trasee turistice. În interiorul hotelului este prevăzută
o masă de tenis și una de biliard fiind disponibile celor pasionați de acest sport, indiferent
de vremea de afară.
Hotelul dispune și de două săli de conferințe:
 sala Panoramic (prevăzută cu aer condiționat): 30 locuri
 sala Consiliu: 16 locuri. Ca și dotare pentru conferințe hotelul dispune de un
videoproiector, flipchart, instalație de sonorizare cu microfon fără fir.

Figura nr.2.15.: Sală de conferințe


(Sursa: http://www.hotelrusu.ro/resorts-ro/sala-de-conferinte/)

Înregistrată în anul 2010 ca o societate cu răspundere limitată, cod CAEN 5510-


Hoteluri și alte facilitati de cazare similare, SC Hotel Rusu SRL se regăseşte în Registrul
Comerțului cu datele de identificare J20/206/2010, codul unic de înregistrare fiind
RO26647800. Oferta societăţii se bazează, în principal, pe serviciile de cazare şi masă pe
care le garantează.
Misiunea hotelului este “Rafinament la înălțime". Managementul organizaţiei își
propune nu doar să ofere servicii de calitate, superioare celor existente în Valea Jiului, dar
și să creeze o atmosferă plăcută pentru orice client. Personalul dă dovadă de seriozitate,
amabilitate, respect, si professionalism in orice situație.

35
Figura nr.2.16.: Hotel Rusu
(Sursa: http://www.hotelrusu.ro/galerie/)

2.3 Analiza mediului de marketing în care activează hotelul

Kotler Ph remarcă faptul ca o firmă de înaltă performanță este „o firma al carei


model este bazat pe patru factori: beneficiarii afacerii, procesele, resursele și organizația”42.
Acești factori sunt punctele principale ale interacțiunii mediului intern cu cel extern.
Mediul de marketing al firmei cuprinde două componete majore: micromediul de
marketing şi macromediul de marketing.
Activitatea oricărei întreprinderi se afla sub influența factorilor de mediu care
acționează pe o arie larga, adică factori de macromediu. Componentele macromediului
sunt mediul demografic, economic, tehnologic, socio-cultural, politic și înconjurător.
O definiție clară și complexă a micromediului este prezentată de către Dumitru D.
Lazăr care spune că, în viziunea lui “micromediul marketingului cuprinde acei factori
interni și forțe externe care influențează în mod direct activitatea firmei și asupra cărora se
poate exercita un anume control”.43
Factorii care fac parte din micromediului întreprinderii pot fi grupaţi în patru mari
grupe: 44
 Clienţi

42
Kotler Ph., „Principii de marketing”, Meteor Press, 1980
43
Lazăr D. D.,”Bazele marketingului”, Cluj-Napoca, 2002
44
https://conspecte.com/marketing/continutul-si-structura-micromediului-de-marketing.html
36
 Concurenţi
 Intermediari și Organisme publice
 Furnizori
Clienții reprezintă componenta principală a micromediului deoarece toate eforturile
hotelului sunt menite să satisfacă nevoile clienților.
Hotelul Rusu poate fi privit ca o unitate ce se adresează unui anumit segment al
populaţiei, respectiv turiștilor. Printre motivele voiajului şi sejurului oaspeţilor Hotelului
Rusu se pot enumera: afacerile, vacanţa (agreement și relaxare), deplasări sportive,
teambuilding-uri. Majoritatea clienților sosesc la hotel pe baza unei rezervări, aceasta
făcându-se cu câteva zile înainte, fie direct de către client sau apelându-se la intermediari,
respectiv agențiile de turism partenere.
De altfel Hotelul Rusu gâzduiește clienţi care au ca motiv principal afacerile şi
motivele profesionale: reuniuni, misiuni diverse, târguri, congrese, colocvii, seminarii,
întâlniri profesionale, care regrupează toate sejururile în interes de serviciu.
În rândul clientelei de afaceri sunt cuprinse cadrele superioare, practicanţii unor
profesiuni liberale (agenţi de vânzări, reprezentanţi comerciali, comis-voiajori), dar şi
scriitori, actori, cântăreți de talie națională și internațională, directori ale companiilor mari
și multinaţionalelor, vedete de televiziune care promovează brăndul în devenire - Rusu.
Fiind amplasat întro zonă atractivă din punct de vedere turistic, în Masivul Parâng
vin turişti din toate colțurile lumii. Hotelul a fost gazda pentru mulți cetăţenii din Europa,
de pe continental American şi chiar şi din ţările asiatice. Ponderea de bază o au, desigur,
cetăţenii României..
Pentru Hotel Rusu clienții sunt principala sursă, sunt cei datorită cărora prosperă
hotelul. Pentru că “Tot ceea ce facem - facem cu drag pentru ca oaspeții noştri să se simtă
ca acasă”.45
Concurenții formează o componentă distinctă a micromediului de Marketing.
Mediul înconjurator competițional definește vecinatatea imediată a companiei, fiind
constituit din acele elemente - indivizi, grupuri, alte organizații care o influențeză direct și
asupra carora poate exercita o influență semnificativă.
Raporturile de concurență sunt influențate în principal de numărul și marimea
firmelor care controlează oferta unui anumit produs sau serviciu.
Concurenții Hotelului Rusu constituie o verigă importantă ce-i permite să-și
optimizeze și să-și îmbunătățească performanțele economice, în special indicatorii

45
“Regula” de ospitalitate a recepției
37
profitului, ba chiar să-ți revizuiască performanțele întregii afaceri printr-o ofertă mai
atractivă ca preț și calitate pentru consumatori. Astfel, hotelul trebuie să compare constant
produsele, prețurile, canalele de distribuție și acțiunile de promovare cu cele ale
concurenței.
Activitatea de piaţă a Hotelului Rusus este marcată de prezenţa pe piaţă a unui
număr de hoteluri concurente, după cum sunt prezentate în tabelul nr.2.1.
Acţionând în cadrul aceloraşi pieţe, acestea intră într-o competiţie şi îşi dispută
oportunităţile pe care le oferă piaţa. Concurenţa îmbracă forma luptei pentru cucerirea
pieţei, fiecare concurent căutând să satisfacă nevoile clienţilor săi în condiţii superioare
celorlalţi ofertanţi.
În situaţia în care hotelurile de pe piaţa Masivului Parâng se adresează aceloraşi
nevoi, oferind servicii similare sau identice, putem vorbi de o concurenţă directă. La fel ca
şi Hotelul Rusu, hotelurile de 3 stele se adresează în primul rând turiștilor, dar și oamenilor
de afaceri sosiţi în delegaţii sau pentru participarea la conferinţe, întruniri, congrese şi
oferă o gamă foarte largă şi diversificată de servicii.
În tabelul nr.2.1. sunt prezentate principalele locații (conform notelor oferite de
site-ul booking.com) care concurează, pe diferite aspecte, cu serviciile oferite de Hotel
Rusu. O concurență puternică pe partea de organizare a evenimentelor o au Pensiunea
Ayana, restaurantul/hotelul La Belle Epoque" și complexul „Casa de Vis".
Tabelul nr.2.1.
Principalii concurenți a SC Hotel Rusu SRL
Concurent Notă
Cabana Bujor de munte 9
Hotel Rusu 8,5
Pensiunea Ayana 9,5
Hotel Petroșani 6,2
Cabana Popasul Haiducilor 7,2
Cabana Maly 9,9
Castelul de Vis/Casa de Vis 8,5
Hotel La Belle Epoque 9,5
Hotel Oxigen Petrosani 8,2
(Sursa:https://www.booking.com/)

38
Organismele publice se constituie într-o componentă care îi grupează pe toți cei care
au interes sau influență asupra întreprinderii și în prezent sau în viitor îi pot influența
atingerea obiectivelor.46
O clasificare a acestor organisme (realizată pe baza rolului pe care îl au) are drept
componenteprincipale:
 Organisme financiare
 Organisme publice locale
 Organizaţii cetăţeneşti
 Mijloacele mass-media
Intermediarii sunt agenții economici ce sunt implicați în distribuirea, promovarea,
comercializarea serviciilor către clienți/consumatori. Cele mai des întâlnite categorii de
intermediari sunt:
 Distribuitori comerciali: angrosiști, detailiști, agenți de vânzare;
 Distribuitori fizici: firme de transport, operatorii depozitelor de mărfuri;
 Agenții de turism, agenții prestatoare de servicii de marketing: sondare,
consultanță, promovare.
În tabelul nr.2.2. sunt prezentate agențiile cu care a colaborat şi/sau mai colaborează în
prezent hotelul.
Tabelul nr.2.2.
Agențiile cu care a colaborat şi/sau mai colaborează SC Hotel Rusu SRL
Nume agenție Nume agenție
Rina Holidays Mareea Comtur
Travel Plaza Mondial Voyages
Next Travel Aerotravel
Eximtur Hobby Tour
Come Travel Corporate Nova Travel
Passpartout Serv - Agentia Eximtur SC Anchor Travel SRL
Romania Travel Plus Vertical Adventure
Euro Magic Invitation Invest
Sunmedair Travel & Tourism Services SC Happy Tour SRL
SRL
Evolution Travel As Travel SRL
Danubius Travel Palace Tour
46
https://conspecte.com/marketing/continutul-si-structura-micromediului-de-marketing.html
39
Olimpic International Turism SC As Global Business & Services SRL
SC Concept Consult & Prospect SRL Business Travel Turism
(Sursa: Biroul de contabilitate a SC Hotel Rusu SRL)

Furnizorii sunt reprezentați de agenții economici și persoanele care asigură resursele


necesare pentru desfășurarea activității hotelului și restaurantului.
Ca şi orice altă regulă de echilibru, existența unor avantaje presupune şi existența
unor dezavantaje, care nu trebuie trecute cu vederea. Aici se încadrează costurile
suplimentare privind comisioanele furnizorilor, costurile de expediere a facturilor, dar cel
mai important dezavantaj al unei astfel de colaborări este întârzierea plăţilor prin virament
bancar.
Plățile către furnizori se efectuează diferit, în dependență de contractul de
colaborare pe care cele două societăți comerciale l-au semnat. În cazul în care un astfel de
contract nu există plățile se efectuează în momentul intrării în posesiune a beneficiarului,
respectiv SC Hotel Rusu SRL, a bunurilor achizitionate. Exemplu relevant în acest caz
poate servi Lidl Discount SRL, Kaufland România, Penny România. În cazul existenței
unui contract de colaborare termenul de scadenţă variază între 10 si 25 de zile.

2.4 Analiza SWOT a Hotelului Rusu

În esență, marketingului îi este specific analiza continua a mediului în care


activează pentru a putea anticipa la timp sau sesiza schimbarile din cadrul acesteia, iar pe
de altă parte, a situaţiei interne a firmei pentru a evalua capacitatea ei de a face faţă cu
succes schimbărilor.
Metoda de analiză , folosită în acest sens, este cea denumită generic SWOT, care
prezintă punctele forte și cele slabe ale organizației, oportunitățile și amenințările mediului
extern. Acronimul SWOT provine de la inițialele urmatoarelor cuvinte din limba engleză:
„strengths” (puncte forte), „weaknesses” (slabiciuni), „opportunities” (oportunități) și
„threats” (amenințări).
Primele două privesc unitatea şi reflectă situaţia acesteia, iar ultimele două se referă
la mediul şi reflectă impactul acestuia asupra activităţii ei.

40
Oportunitățile reprezintă factori de mediu externi pozitivi pentru firmă. Philip
Kotler și Gary Armstrong definea o oportunitate ca fiind un „segment de piaţă caracterizat
printr-o anumită nevoie prin care întreprinderea poate desfăşura o activitate profitabilă”.47
Ameninţările sunt factori de mediu externi, negativi pentru firmă, situaţii sau
evenimente care pot afecta nefavorabil, în măsură semnificativă, capacitatea firmei de a-şi
realiza integral obiectivele stabilite, determinând reducerea performanţelor ei economico-
financiare. Ameninţarea externă, conform lui Philip Kotler, este o „piedică apărută ca
urmare a unei tendinţe sau unei evoluţii nefavorabile a mediului, care în absenţa unei
acţiuni pe piaţă defensive, ar duce la scăderea vânzărilor sau a profitului”.48
Punctele forte ale firmei sunt competenţe distinctive pe care aceasta le posedă la un
nivel superior în comparaţie cu alte firme concurente, ceea ce îi asigură un anumit avantaj
în faţa lor.
Punctele slabe ale firmei sunt caracteristici ale acesteia care îi determină un nivel
de performanţe inferior celor ale firmelor concurente.
În continuare am prezentat analiza SWOT a Hotelului Rusu:
Hotel: Hotel Rusu
Tip de proprietate: privată
Adresa: Petroșani, Hunedoara, România - Masivul Parâng, Strada Timişoara, nr. 34
Hotel Rusu este localizat la numai 10 km de oraşul Petroşani.
Plusurile locaţiei: Lacalizarea la poalele munților ce oferă o atracție importantă pentru
turiști, datorită accesibialității cu mașina personală, piesajului, apropiere de telescaun.
Telescaunul fix în curtea hotelului. Priveliști excepționale spre Valea Jiului și a Parângului.
Zona cu trafic redus, grad de poluare scăzut. Bine poziționat, fără probleme de parcare.
Impresia iniţială
Exterior:
 semnalizare hotel: brand uşor de detectat, şi vizibil de la mari distante datorită
înălţimii clădirii, luminat seara.
 vizibilitate: foarte ridicată (domină ca şi înălţime clădirile din jur).
 poziţie de amplasare bună în ceea ce priveşte atragerea clienţilor.
 stil modernist al clădirii.
 gradul de conservare al faţadei şi zonei de intrare în hotel: ridicat;
 gradul de iluminare: puternic (sunt extrem de vizibile şi brandul restaurantului din
locaţie).
47
Kotler Ph., Armstrong, G.,“Principiile marketingului”, Editura Teora, 2008
48
Kotler Ph., “Principiile marketingului”, București, 2004
41
 organizarea diferitelor evenimente, conferinţe, etc.
 nivel de siguranţa al zonei: ridicat.
 parcare disponibilă, gratuită.
Interior:
 Descriere lobby: stil modernist, cu combinaţii şi influențe vintage, se încadrează în
conceptul de construcţie al clădirii. Atmosfera exclusivistă şi elegantă prin
simplitatea ei.
 Personalul din recepţie: bine pregătiţi, atenţi la cerinţele oaspeţilor, echipa nu este
uniforma din punct de vedere al experienţei.
 36 camere dintre care 17 camere cu pat matrimonial, 19 camere cu două (sau mai
multe) paturi și 1 apartament (4 locuri).
Puncte forte ale hotelului.
Unul dintre punctele forte al hotelului este legat de reputaţia pe care a reușit să o obțină pe
piaţa internă.
Clientela hotelului: Puncte forte:
 Bună locație.
 Foarte bine apreciat în ceea ce priveşte restaurantul.
 Cladire modernă.
 Prețuri competitive.
 Popularitatea crescută.
 Beneficiaza de un management modern.
 SPA-ul
 Centrul de conferinta.
 Toate camerele Hotel Rusu au aer conditionat, dus, telefon, acces internet, TV,
radio, acces în camera cu cartele magnetice.
 Spațiul de parcare este gratuit. 50 de locuri pentru autoturisme.
 Hotel Rusu are 2 săli de conferințe complet echipate.
 Restaurantul - Hotel Rusu oferă preparate internaționale și românești. Copiii pot
avea un meniu special, la cerere. În tot restul zilei se pot consuma la Hotel Rusu
bauturi calde și cocktail la barul din incintă.
 În zilele calduroase de vară se deschide terasa Rusu Garden cu o priveliște
încântătoare.
Puncte slabe:
 Accesibil doar cu autoturism

42
 Hotelul nu are piscină descoperită
 Distanța parțial mare față de centrul orașului
 Publicitate redusă
 Gamă limitată de produse
 Vânzări mai scazute în extrasezon
Oportunităţi:
 Accesul la partia de schi, telescaun în curte
 Creşterea cotei de piaţă prin organizarea mai multor activităţi de agrement
 Valorificarea personalului şi a comunităţiilor locale
 Îmbunătăţirea site-ului
 Farmecului zonei
Amenințări:
 Competiția practică prețuri foarte reduse.
 Schimbări demografice nefavorabile.
 Pandemie.
 Vulnerabilitate datorită recesiunii.
 Posibilitate redusă de conectare la reţeaua de internet în cadrul hotelului.
 Pericolul noilor intraţi pe piaţă.

Analiza SWOT este foarte importantă în ceea ce priveşte activitatea unei intreprinderi.
Ea ajută la sesizarea punctelor slabe şi a ameninţărilor, dar şi la stabilirea punctelor tari şi a
oportunităţilor, scoate în evidentă oportunităţiile şi amenintările venite din mediul exterior
al hotelului, şi care au o influenţă semnificativă asupra tuturor activităţiilor prestate în
cadrul unităţii hoteliere.
Ca medii favorabile se evidenţează: atractivitatea extraordinară a zonei care atrage
foarte mulţi turişti, dar și populația din zonă. Ca medii nefavorabile se evidenţează în
primul rând: competiția, situația actuală (pandemia) și schimbările demografice.

CAPITOLUL III

43
BAZELE METODOLOGICE ALE CERCETĂRII DE MARKETING
ÎN RÂNDUL CLIENȚILOR HOTELULUI RUSU
3.1 Scopul, obiectivele și informațiile cercetării

Creşterea rolului marketingului în activitatea economică a firmelor este posibilă numai


prin buna fundamentare a deciziilor de marketing. Procesul decizional presupune utilizarea
cercetărilor de marketing în mod eficace şi eficient, pentru o mai bună cunoaştere şi
înţelegere a mediului intern şi extern al organizaţiei, pentru alegerea celor mai adecvate
variante de produs, preţ, distribuţie şi promovare, precum şi pentru evaluarea politicii
firmei.49
Prezenta cercetare urmăreşte să analizeze activităţile de turism din cadrul Hotelului
Rusu din zona Munților Parâng.
Scopul unei cercetări de marketing este acela de a identifica și de a evalua modul în
care modificările elementelor mix-ului de marketing (produs, preț, promovare, distribuție)
influențează comportamentul clienților. 50
Scopul acestei cercetări realizate în rândul clienților Hotelului Rusu este acela de a
evidenţia aspectele pozitive ale hotelului, aspecte ce urmează a fi exploatate în vederea
asigurării unor încasări substanţiale, dar şi aspecte negative ale hotelului, în vederea
transformării acestora în puncte tari sau în vederea diminuării impactului asupra activităţii
hoteliere în ansamblu.
Obiectivul principal al acestei cercetări îl reprezintă studierea activităţilor de turism în
cadrul Hotelului Rusu din Masivul Parâng.
Pentru realizarea cercetării se urmăreşte obţinerea de informaţii cu privire la
următoarele aspecte:
a) criteriile semnificative luate în considerare de turişti în alegerea unei unităţi de
cazare;
b) caracteristicile serviciilor oferite de către Hotelul Rusu, cum ar fi: dotări,
confort, amplasament etc;
c) tendinţele comportamentale ca frecvenţa vizitelor, durata vizitelor, frecvenţa de
consum;
d) mediile de promovare a unității hoteliere.

3.2 Determinarea eșantionului folosit în cercetarea de marketing

49
Cătoiu I.,” Cercetări de marketing”, Bucureşti, 2003
50
https://ro.wikipedia.org/wiki/Cercetare_de_marketing
44
De la început a fost stabilit universul anchetei, adică clienții hotelului din rândul
căreia s-au ales indivizii eşantionului. Universul anchetei este reprezentat de persoanele
fizice, vizitatoare a zonei turistice Masivul Parâng, care s-au cazat la Hotelul Rusu, dar și a
clienților restaurantului, de ambele sexe, cu vârste curpinse între 18 şi 60 de ani.
Ca metodă de culegere a datelor în vederea studierii opiniilor turiştilor cu privire la
serviciile oferite de către hotel, s-a ales ancheta, iar ca şi instrumet de cercetare a fost
utilizat chestionarul.
Administrarea chestionarului, s-a realizat în perioada 01 mai 2021 – 29 mai 2021,
achetatorii abordând, de fiecare dată, a treia persoană care se caza sau vizita restaurantul şi
care era corespunzătoare cu profilul stabilit iniţial. Iar în mediul online a fost creat un
chestionar pe platforma “Google forms” și expediat clienților hotelului, pe platformele
sociale. Clienții au fost identificați de pe pagina oficială de facebook a Hotelului Rusu,
“https://www.facebook.com/hotelrusu/” ,după recenzii și comentarii lăsate.
Au fost completate 75 de chestionare dintre care 5 le-am declarat erori, din cauza
necompletării tuturor întrebărilor punctate. Realizarea eşantionării s-a făcut online și fizic,
prin intervervarea persoanelor aflate la recepţia hotelului care urmau să se cazeze la Hotel
Rusu, dar și a clienților restaurantului, prin intermediul recepționerilor și a ospătarilor. Însă
în prioritate au fost chestionarele online, am optat pentru această metodă din cauza situației
actuale, adică a pandemiei, dar și a bugetului limitat.
Deoarece a existat un buget destul de limitat metoda de eşantionare utilizată a fost
cea „a sondajului aleator simplu” și a chestionarului realizat prin Internet. Aceaste metode
sunt foarte uşor de aplicat, puțin costisitoare și rapide. Internetul este considerat de unii
specialiști un excelent mijloc pentru difuzarea chestionarelor și recoltarea datelor.
În ceea ce priveste chestionarul propriu-zis, în urma progreselor realizate se poate
controla mai bine efectele expunerii. Chestionarul propus are 23 de întrebari și completarea
lui durează nu mai mult de 10-15 minute fiind compus din întrebări scurte și pe întelesul
tuturor.
Chestionarele online sunt în mod frecvent criticate datorita „lacunelor” în ceea ce
priveste eșantionarea, deoarece în cazul chestionarelor plasate pe un site cei care decid să
raspundă sunt „vizitatorii”. Dacă nu există un număr consecvent de vizitatori nu se va
putea obține un număr suficient de respondenți, dar pentru remedierea acestui aspect am
trimis personal fiecărei persoane chestionarul respectiv, aproximând numărul necesar de
intervievați.

45
Pe de altă parte, este destul de dificil sa se verifice dacă respondenții sunt ceea ce
pretind a fi și că nu completează de mai multe ori chestionarul, de aceea alegerea
respondenților a fost realizată de mine personal.
Chestionarul realizat prin internet prezintă următoarele avantaje:
 rapiditate;
 costul de difuzare este practic nul;
 raspunsurile sunt introduse în mod direct de respondent, ceea ce elimina practic
bugetul cu colectarea;
 interactivitate:
 derularea întrebărilor care apar pe ecran poate fi controlată de o maniera mult mai
„fina” decat în cazul chestionarelor pe suport de hartie;
 pentru anchetele lansate de pe un site web se poate controla momentul în care
„vizitatorul” va fi solicitat să raspundă;
 urmarirea „on-line” a colectarii datelor, permite ca, în funcție de rezultatele
obținute să se gestioneze cotele, să se efectueze „relansări”, să se modifice
chestionarul în vederea reformulării unei întrebări care nu este înteleasă, să se
adauge modalități sau întrebări.

3.3 Identificarea caracteristicilor populației. Metode și tehnici folosite


pentru prelucrarea informațiilor rezultate din cercetare.

Caracteristicile populației cercetate pe baza cărora se va realiza validarea


eșantionului sunt genul populației cercetate și venitul actual, și se prezintă în felul următor:
Tabelul nr.3.1.
Populația cercetată după gen
Genul Populatia cercetata
Frecvente absolute (persoane) Frecvente relative (%)
Feminin 35 50%
Masculin 35 50%
Total 70 100%

Tabelul nr.3.2.
Populația cercetată după venit

46
Venitul Frecvente absolute (persoane) Frecvente relative (%)
Sub 2000 12 17,1%
2001-3000 29 41,4%
3001-4000 17 24,4%
Peste 4000 12 17,1%
Total 70 100%

Am ales aceste caracteristici deoarece se doreste a se cunoaste categoria de


persoane care vizitează Hotelul Rusu, dacă fac parte din populația cu venituri mici, medii
sau peste medie, sau dacă există o discrepanță în ceea ce privește sexul, dacă femeile sunt
cliente fidele și sunt în număr mai mare sau bărbații sunt clienții fideli. Însă după cum
observăm în tabelul nr.3.1 numărul respondenților este egal, ceea ce este doar o
coincidență.
Datele obţinute ca urmare a aplicării chestionarului au fost prelucrate prin
următoarele metodele:
o analiza individuală a întrebărilor;
o calculul mediilor;
o determinarea frecvențelor absolute și relative;
o calculul frecvențelor cumulate;
o întocmirea tabelelor de frecvenţe;
o analiza încrucişată a întrebărilor;
o întocmirea tabelelor încrucişate;
o întocmirea graficilor:
o studierea corelaţiilor dintre întrebări;
o formarea concluziilor și propunerilor.

3.4 Proiectarea si redactarea chestionarului

Chestionarul l-am realizat pentru determinarea Analizei SWOT a ofertei de servicii a


Hotelului Rusu și pentru analiza informațiilor privind gradul de satisfacție al clienților față
de elementele mixului de marketing.

CHESTIONAR

47
Stimate domn / doamnă,
Vă rog să mă sprijiniți în realizarea unei cercetări, răspunzând cu sinceritate la
întrebările din acest chestionar.
CHESTIONARUL ESTE ANONIM. Datele prelucrate, mă vor ajuta la
îmbunătățirea activității turistice dar și la aflarea preferințelor clienților precum și gradul
de satisfacere a acestora.
VĂ MULȚUMESC!

1. Estimați cât de des vizitați Hotelul Rusu, indifferent de scopul vizitei?


 Săptămânal
 Lunar
 O dată la câteva luni
 Cam o dată pe an
2. Care este durata medie a unei vizite la Hotel Rusu (cazare/restaurant)?
o 1 zi
o 2-3 zile
o 4-7 zile
o Tranzit/ vizită restaurant
3. Vă rugăm evaluați mâncarea și serviciile asociate:
De accord Dezacord Nu știu

Room service a livrat corect comanda.

Calitatea mâncării a fost bună.


Personalul de la restaurant a fost politicos.
Mâncarea și băuturile oferite au fost variate.
Prețurile au fost adecvate.

4. Vă rugăm evaluați personalul hotelului:


De acord Dezacord Nu știu

Personalul de curățenie a fost prietenos și de încredere.


Personalul de la recepție a fost bine informat și mi-a
răspuns la toate nelămuririle.
Personalul de la recepție a fost prompt, de încredere și

48
prietenos.
Managerul a fost disponibil pentru a rezolva
problemele.

5. Calitatea mâncării și a bauturilor servite :


Foarte proastă Foarte bună
1 2 3 4 5
6. Cât de importantă este pentru dvs. – confortul – în momentul alegerii unei
unităţi de cazare?
 Neimportant
 Important
 Foarte important
7. Cât de importantă este - dotarea hotelului - în momentul alegerii unei unități
de cazare?
 Slab
 Satisfăcător
 Bine
 Foarte bine
8. Cât de importantă este pentru dvs. - atitudinea personalului - în momentul
alegerii unei unităţi de cazare?
 Neimportant
 Important
 Foarte important
9. Cât de important este pentru dvs. - aranjamentul interior - în momentul
alegerii unei unităţi de cazare?
 Neimportant
 Important
 Foarte important
10. Cât de importantă este pentru dvs. – parcarea - în momentul alegerii unei
unităţi de cazare?
 Neimportant
 Important
 Foarte important

49
11. Cât de importantă este pentru dvs. – ambianța - în momentul alegerii unei
unităţi de cazare?
 Neimportant
 Important
 Foarte important
12. Sunteţi mulţumit(ă) de serviciile de cazare oferite?
 Da
 Nu
13. Daca ați raspuns nu, de ce anume sunteţi nemulţumit(ă) de serviciile de cazare
oferite?
 Baza de agrement
 Centru SPA
 Programul restaurantului
 Altele
14. Cât de important este pentru dvs. –prestigiul/renumele - unei unități de cazare
în momentul alegerii unei unităţi de cazare?
 Neimportant
 Important
 Foarte important
15. De unde aţi auzit/de unde vă informaţi despre hotelul Rusu?
Da Nu
Internet?
Agenții de turism?
Rude, preieteni?
Altă sursă?
16. Cât de important este pentru dvs. – tariful - unei unități de cazare?
 Neimportant
 Important
 Foarte important
17. Ce părere aveţi de raportul calitate – preţ în ceea ce priveşte serivciile oferite
de hotelul Rusu?
 Excelent
 Bun
 Satisfăcător

50
 Nesatisfăcător
 Slab
18. Cu ce scop vizitați Hotelul Rusu?
 la prieteni/rude
 recreere şi agrement
 în scop de afaceri
 pentru evenimente festive
 alt scop
 Poate
19. Genul dvs?
 Feminin
 Masculin
20. Vârsta dvs?
 18-30
 31-42
 42-60
21. Venitul dvs lunar?
 sub 2000
 2001- 3000
 3001- 4000
 peste 4000
22. Pe viitor veţi reveni la hotel?
 da, cu sigurantă
 poate
 nu
23. Per total cum ați evalua experiența dvs. la hotelul Rusu?
Foarte proastă Foarte bună
1 2 3 4 5

CAPITOLUL IV

51
ANALIZA INFORMAȚIILOR PRIVIND GRADUL DE SATISFACȚIE
AL CLIENȚILOR FAȚĂ DE ELEMENTELE MIXULUI DE
MARKETING
4.1. Politica de produse/servicii

Produsul este definit ca un amestec de elemente tangibile și intangibile, concentrate


într-o activitate specifică, oferind hotelului posibilități de acțiune pe piață și de influențare
a comportamentului consumatorilor. Politica de produs a hotelului reuneşte strategii cu
ajutorul cărora acesta înceracă să prezinte o ofertă cât mai variată pentru produsele turistice
într-un mod adecvat, oferind posibilitatea consumatorilor turistici să se simtă importanți și
ca „acasă”. Hotelul urmăreşte diversificarea serviciilor pe care le oferă, în speranţa că va
atrage cât mai mulţi turişti şi va reuşi să atenueze sezonalitatea.
În realizarea Hotelului Rusu s-a optat pentru standardizarea serviciilor în ceea ce
privește produsul (camerele, sălile de conferință și restaurantul) și serviciile aferente. La
nivelul servciilor se poate vorbi de o personalizare a acestora în ceea ce priveste serviciile
restaurantului și a barului (clienții pot comanda mâncăruri sau bauturi, cockteiluri care nu
sunt în meniu) sau salilor de conferință (organizatorii de evenimente au cerințe foarte
diferite).
Spaţiile de cazare oferite de hotel, sunt de grade diferite, pe categorii diferite, însă
dotările crează un avantaj major în raportul calitate-preţ.
Hotelul Rusu este destinat în primul rând turiștilor, oamenilor de afacere, dar și
clienților ce vizitează hotelul pe un termen scurt pentru un eveniment ce se desfășură în
incinta sălii “Grand Ballroom” sau pentru a clienților “transit”ce vin să se delecteze din
preparatele selecte ale restaurantului. Hotelul dispune de 36 camere camera, un apartament
și 2 săli de conferință, care sunt dotate la cele mai înalte standarde tehnice.
În continuare voi încerca să prezint rezultatul analizei facute individual pe fiecare
componentă a serviciilor prestate de către Hotelul Rusu pentru a vedea modul în care
aceastea contribuie la satisfacţia generală a clienţilor hotelului și a restaurantului.

1. Determinarea frecvenţei vizitelor la Hotel Rusu.


32,9% dintre cei intervievaţi vizitează Hotelul Rusu o data la câteva luni, pe
parcursul întregului an, pentru restaurant, bar şi terasa Rusu Garden, în faţa cărora se
deschide panorama splendidă a Văii Jiului și a Parângului. O alta parte din intervievați,

52
mai exact 27,1 %, vizitează hotelul cam o dată pe an în timpul sezonului cald dar și rece,
pentru sporturi, drumeții, interes de servicii, conferințe, recreere.
Cu o frecvență de 21,4% revine clienților ce vizitează hotelul lunar. Iar 18,6%
declară ca vizitează hotelul săptămânal, adică 13 respondenți din cei 70, vizitele fiind în
special pentru bar și restaurant.
Este de remarcat volumul ridicat al persoanelor care vizitează Hotelul Rusu,
săptămânal sau lunar, aceştia cumulând împreună peste 40% dintre persoanele chestionate.
Din analiza datelor, putem constata că avem de-a face, cu un public fidel, care agrează
zona, Hotelul şi a cărei frecvenţă este constantă în decursul anilor.

Frecvența
vizitelor
18,6%
27,1%
Săptămânal

Lunar
21,4%
O dată la câteva luni
32,9%
Cam o dată pe an

Figura nr.4.1.: Frecvenţa vizitelor în cadrul Hotelului Rusu

Tabelul nr.4.1.
Determinarea frecvenţei vizitelor în cadrul Hotelului Rusu
Frecvența Frecvenţe Frecvenţe Frecvenţe
Vizitelor absolute relative cumulate
Estimați cât de des
Săptămânal 18,6 18,6% 18,6%
vizitați Hotel Rusu,
Lunar 21,4 21,4% 40%
indifferent de scopul
O dată la câteva luni 32,9 32,9% 72,9%
vizitei?
Cam o dată pe an 27,1 27,1% 100%
Total 100 100%

2. Determinarea duratei medii a unei vizite la Hotel Rusu (cazare/restaurant).

53
Analizând datele obţinute de la persoanele chestionate, a celor care urmau să petreacă
un anumit timp la hotel, nu pentru restaurant, remarcăm faptul că marea majoritate preferă
ca durata medie a unei vizite în cadrul Hotelului Rusu să fie de aproximativ 2-3 zile, adică
30,4% dintre cei intervievați, de aici putem evidenţia faptul că avem de-a face cu o
categorie aparte de turişti, - turiştii de weekend - care preferă realizarea unor mini-vacanţe
la sfârşiturile de săptămână.
Trebuie remarcat însă şi faptul că un segment la fel de important ca şi turiştii de
weekend, este reprezentat de către acei turişti care preferă ca sejurul lor să fie cuprins între
4-7 zile.
Tabelul nr.4.2.
Determinarea duratei medii a unei vizite la Hotelului Rusu
Durata medie a unei Frecvenţe Frecvenţe Frecvenţe
vizite absolute relative cumulate
Care este durata 1 zi 11,6 11,6% 11,6%
medie a unei vizite la 2-3 zile 30,4 30,4% 42%
Hotel Rusu
4-7 zile 18,8 18,8% 60,8%
(cazare/restaurant)?
Tranzit/vizită 39,2 39,2% 100%
restaurant
Total 100 100%

,,
11,6%

1 zi 2-3 zile 4-7 zile


39,2%

30,4%
tranzit/vizită restaurant

18,8%

Figura nr.4.2.: Durata medie a unei vizite în cadrul Hotelului Rusu

54
Însă punctajul maxim, adică 39,2%, îi revine celor ce vizitează restaurantul hotelului
sau sunt în tranzit, ceea ce ne domenstrează performanța hotelului, ce ține de bucătărie,
restaurant și angajați.

3. Identificarea caracteristicilor serviciilor optime oferite de către Hotelul


Rusu.
Aprecierea confortului
Tabelul nr.4.3.
Corelaţie între „Importanţa acordată confortului” şi ,,Opinia vizitatorilor cu
privire la serviciile de cazare oferite de Hotelul Rusu”
Importanța Frecvenţe relative
Cât de importanteste Neimportant 4,3 %
pentru dvs. confortul în Important 32,9 %
momentul alegerii unei Foarte important 62,8 %
unităţi de cazare? Total 100 %
Sunteţi mulţumit(ă) de DA NU Total
serviciile de cazare
72,9 % 27,1% 100%
oferite?

4,3%

Importanța
confortului
32,9%

neimportant important
62,8%
foarte important

Figura nr.4.3. Aprecierea Hotelului Rusu în funcţie de confortul oferit

Din tabelul nr.4.3. se poate observa faptul că aproape 63% din intervievați acordă o
foarte mare importanţă „confortului” a unei structuri turistice, dar și apreciază confortul
hotelului Rusu ca fiind „mulțumiți” de serviciile de cazare oferite, ponderea celor care se
declară nemulţumiţi de confortul oferit fiind de 27,1% din totalul celor 70 de respondenți.

55
Faptul că există un grup de clienţi care se declară nemulţumiţi de confortul hotelului
(27,1%), ar trebui să ridice câteva semne de întrebare pentru managementul hotelului
vizavi de confortul oferit. Un prim aspect ce trebuie revizuit şi care derivă din analizele
iniţiale se referă la confortul și dotările hotelului.

4. Identificarea caracteristicilor serviciilor optime oferite de către Hotelul Rusu.


Aprecierea dotărilor
Tabelul nr.4.4.
Corelaţie între „Importanţa acordată dotării” şi “Opinia vizitatorilor cu privire la
dotarea oferită de Hotelul Rusu”
Frecvenţe Frecvenţe Frecvenţe
Locul absolute relative cumulate
Cât de importantă Slab 2,9 2,9% 2,9%
este -dotarea-
hotelului în momentul Satisfăcător 15,7 15,7% 18,6%
alegerii unei unități de Bine 31,4 31,4% 50%
cazare?
Foarte bine 50 50% 100%
Total 100 100%

Aproximativ 73% (figura nr.4.6) dintre cei chestionaţi sunt mulţumiţi de serviciile
oferite de hotel și 50% dintre cei intervievați apreciaza foarte bine dotările de care dispune
hotelul (figura nr.4.4).
3%

16%
Dotare

50% slab satisfăcător

31% bine foarte bine

Figura nr.4.4.: Aprecierea Hotelului Rusu în funcţie de dotări

56
5. Identificarea caracteristicilor serviciilor optime oferite de către Hotelul Rusu.
Atitudinea personalului
Mai mult de 67,1% dintre cei chestionaţi consideră „atitudinea personalului” un criteriu
semnificativ în ceea ce priveşte alegerea unei unităţi de cazare. Astfel punctajul acordat de
intervievați cu privire la evaluarea personalului este unul mare, ceea ce rezultă că clienții
consideră că angajaţii hotelului au o atitudine corespunzătoare, acest lucru reprezintă un
aspect pozitiv, cu atât mai mult cu cât, aşa cum se poate vedea în tabelul nr.4.5. peste
67,1% dintre clienţi acordă o importanţă ridicată criteriului „atitudinea personalului” în
momentul alegerii unei unităţi de cazare.
În consecinţă, planul de marketing trebuie să mențină și să continue formarea
personalului în ceea ce privește atitudinea personalului.
Tabelul nr.4.5.
Corelaţie între - Importanţa acordată criteriului „atitudinea personalului” şi
aprecieria Hotelului Rusu în funcţie de criteriul „atitudinea personalului”/ evaluarea
personalului
Cât de importantă este Locul Frecvenţ Frecvenţe Frecvenţe
e relative cumulate
pentru dvs. –atitudinea
absolute
personalului- în Neimportant 5,8 5,8% 5,8%
momentul alegerii unei Important 27,1 27,1% 32,9%
Foarte important 67,1 67.1% 100%
unităţi de cazare?
Total 100 100%

60
50
40
30
20
10
0

Figura nr.4.5.: Evaluarea personalului


6. Identificarea caracteristicilor serviciilor optime oferite de către Hotelul Rusu.
57
Amplasamentul
Amplasamentul reprezintă unul din punctele forte ale Hotelul Rusu, acest lucru
fiind evidenţiat de mai bine de jumătate dintre cei chestionaţi, fiind la o distanță de 10 km
de centrul orațului Petroșani şi foarte aproape de Munții Parâng.
Tabelul nr.4.6.
Corelaţie între - Importanţa acordată criteriului „amplasament” şi aprecieria
hotelului Rusu în funcţie de criteriul de mulţumire al clienţilor cu privire la condiţiile
de cazare
Importanța Frecvenţe Frecvenţe Frecvenţe

Cât de importantă absolute relative cumulate


este pentru dvs. - Neimportant 4,3 4,3% 4,3%
ambianța- în
momentul alegerii Important 30 30% 34,3%
unei unităţi de cazare?
Foarte important 65,7 65,7% 100%
Total 100 100%
Sunteţi mulţumit(ă) de DA NU Total
serviciile de cazare
oferite? 72,9 % 27,1% 100%

Sunteți mulțumit(ă) de condițiile de cazare oferite?

da nu
27,1%

72,9%

Figura nr.4.6.: Gradul de mulţumire al clienţilor cu privire la condiţiile de cazare


oferite de hotelul Rusu

58
În urma analizei datelor s-a observat că 72,9% dintre cei chestionaţi se declară
mulţumiţi de condiţiile de cazare oferite de către hotel, în timp ce doar 27,1% au declarat
că nu sunt mulţumiti de condiţiile de cazare oferite.
Faptul că un număr considerabil dintre cei chestionaţi sunt mulţumiţi de condiţile
oferite de hotel, reprezintă un aspect pozitiv, dar existenţa unui grup de clienţi nemulţumiti
de condiţiile de cazare poate afecta în viitorul apropiat gradul de ocupare al hotelului şi,
implicit, volumul cifrei de afaceri.
Dintre cei nemulţumiţi de condiţiile de cazare oferite de către hotel, marea
majoritate au fost dezamagiţi în primul rând de programul restaurantului de lipsa de
diversificare a bazei de agreement, de centru SPA și alte motive.

Nemulțumiri
centrul SPA program restaurant altele baza agrement

10%

23,3%

26,7%

40%

Figura nr.4.7.: Principalele nemulțumiri ale respondenților

Din analiza răspunsurilor celor chestionaţi, se evidenţiază câteva puncte tari,


respectiv puncte slabe ale hotelului Rusu.
Ca şi puncte tari, se pot evidenţia parcarea hotelului, dotările si confortul acestuia,
amabilitatea personalului, precum şi amplasarea strategică a acestuia în apropierea staţiunii
Parâng, mai mult de 60% dintre cei chestionaţi se declară mulţumiți de parcarea hotelului
(figura nr3.8.), precum şi de amplasamentul acestuia.
Ca şi puncte slabe ale hotelului se poate evidenţea programul restaurantului baza de
agrement, precum şi centrulul SPA, dar și alte motive pe care respondenții nu le-au
dezvăluit.

59
Tabelul nr.4.7.
Importanţa acordată criteriului „parcare”
Cât de importantă Importanța Frecvenţe Frecvenţe Frecvenţe
absolute relative cumulate
este pentru dvs. –
Neimportant 8,6 8,6% 8,6%
parcarea- în
Important 24,3 24,3% 32,9%
momentul alegerii Foarte important 67,1 67,1% 100%
unei unităţi de cazare? Total 100 100%

Planul de marketing va trebui să aibă în vedere o analiză a acestor aspecte, în


vederea minimizării impactului acestor elemente asupra activităţiilor viitoare ale hotelului,
precum şi pentru o alocare eficientă a resurselor în vederea transformării acestor aspecte în
puncte forte pentru hotel.

4.2 Politica de preț

Rezultatul definitiv al confruntării ofertei de servicii cu cererea corespunzătoare îl


reprezintă tariful final. Existența sa este expresia caracteristicilor serviciilor și mai ales a
sistemului de creare și livrare a acestora derulate de-a lungul unei anumite perioade de
timp.
Oferta societății se bazează, în principal, pe serviciile de cazare și masă pe care le
garantează. Modul de formare a tarifelor hotelului Rusu (tariful camerelor, sălilor de
conferință, restaurantului, etc) are la baza orientarea după cerere și sezon. Tarifele
camerelor Hotelului Rusu includ micul dejun, dar și tarif fără mic dejun.
Cazarea se face în cameră single, duble, triple, în cameră de tip standart sau
superioare, prețul de închiriere variind în diferite perioade ale anului.
Agențiile beneficiază de o reducere suplimentară față de tariful de recepție, iar
clienții care optează pentru plata în avans beneficiază de o reducere de 10%. Tarifele
respective, din Tabelul nr.3.8, nu se aplică în perioada diferitelor pachete (ex. Paște,
Revelion, Crăciun).
Un pachet all-inclusiv se achită în 2 tranșe: 40% în momentul rezervării, și
diferența, de 60%, la termenul scadent stabilit de hotel. În cazul pachetelor promoționale
hotelul acordă reducerea de 10% pentru plățile integrale. Pe lângă facilitățile de cazare,
Hotel Rusu pune la dispoziția clienților săi un restaurant rafinat și o terasă de unde se pot
savura preparate selecte și unice într-un cadru natural mirific.
60
În turism TVA –ul este 9% spre deosebire de piața altor produse sau servicii unde
TVA–ul este de 19%.
Aceste tarife afișate sunt tarifele de recepție. Hotelul Rusu are un sistem de
reduceri de tarife bine pus la punct în funcție de clienți, de sezon, de cerințe.
Tabelul nr.4.8.
Tarife cazare 2021 – SC Hotel Rusu SRL
Tipul camerei Preț
Cameră twin ( 2 paturi de o persoană) 170lei-200lei
Cameră doublă ( 1 pat dublu mare) 170lei-200lei
Cameră twin superioară ( 2 paturi de o persoană) 196lei-230lei
Cameră dublă superioară ( 1 pat dublu mare) 196lei-230lei
Cameră triplă ( 3 paturi de o pers./1 pat de o pers. și 1 pat dublu 230lei-270lei
mare)
Cameră triplă superioară ( 3 paturi de o persoană) 230lei-270lei
Apartament ( 1 canapea extensibilă și 2 paturi duble mari) 349lei
(Sursa: https://www.booking.com/)

În ceea ce privește variația cererii, strategia de preț este diferențiată temporal pe


sezoane:
- Ianuarie, Ferbruarie, Martie - extra sezon
- Aprilie, Mai, Iunie - sezon plin
- Iulie, August - extra sezon
- Septembrie, Octombrie, Noiembrie - sezon plin
- Decembrie - extra sezon
- Sambata si Duminica sunt considerate - extrasezon
Tabelul nr.4.9.
Importanţa acordată tarifului unei unităţi de cazare
Importanța Număr de respondenți Frecvența relative
Cât de important Neimportant 4 5,7%
este pentru dvs. – Important 30 42,9%
tariful-unei unități
Foarte important 36 51,4%
de cazare?
Total 70 100%

61
Din analiza datelor obţinute observăm că mai mult din jumătatea celor chestionaţi
consideră tariful unei unităţi de cazare ca fiind un criteriu foarte important. Iar 42,9%
dintre cei chestionați consideră tariful ca fiind important în alegerea unei unităţi de cazare.
Și doar 4 din cei 70 consideră tariful unei unități de cazare ca fiind neimportant, acestea
făcând parte din clientele de elită a hotelului, reprezentată de oamenii de afaceri, vedetele
naționale și internaționale. Concluzionând pot spune că în rândul turiştilor sosiţi în zona
turistică a muntelui Parâng, se manifestă o sensibilitate ridicată la preţurile şi tarifele
practicate de unităţiile cu funcţie de cazare din zonă.
Tabelul nr.4.10.
Modul în care turiştii apreciază raportul calitate – preţ oferit de către Hotel Rusu
Calificativ Frecvența absolută Frecvența relativă
Ce părere aveţi de Excelent 38,6 38,6%
raportul calitate – Bun 38,6 38,6%
preţ în ceea ce Satisfăcător 18,6 18,6%
priveşte serivciile Nesatisfăcător 4,3 4,3%
oferite de hotelul Slab 0 0%
Rusu?
Total 100 100%

Raport calitate-preț
excelent bun satisfăcător nesatisfăcător slab
4,3%

18,6%
38,6%

38,6%

Figura nr.4.8.: Modul în care turiştii apreciază raportul calitate – preţ oferit de către
Hotelul Rusu

62
Aproximativ 96% dintre cei chestionaţi se declară mulţumiţi de raportul calitate –
preţ oferit de hotel, pe când doar 4,3% dintre respondenţi se declară nemulţumiţi de acest
raport oferit de hotel.
Tariful unităţiilor, reprezintă o variabilă la fel de importantă ca şi confortul, dotările
unităţiilor de cazare, etc. şi din aceste considerente politica de preţ a planului hotelului va
trebui să realizeze un raport calitate – preţ cât mai echilibrat, astfel ca tarifele hotelului să
reflecte îndeaproape calitatea serviciilor prestate de hotel.

4.3. Politica de distribuție

Distribuţia este un element important al mixului de marketing şi reprezintă


modalitatea prin care turiştii intră în posesia produselor turistice oferite de hotel. În turism,
distribuţia constituie o pârghie importantă a actului de vânzare a produsului turistic, de
stimulare şi atragere a consumatorilor potenţiali. Hotelul colaborează cu agenţii de turism
naţionale, ceea ce face posibilă promovarea acestuia pe întreg teritoriul ţării noastre.
Produsul turistic poate fi distribuit clientului în patru moduri, respectiv
 direct consumatorului,
 prin intermediul turoperatorului,
 prin intermediul turoperatorului şi agenţiei de turism,
 numai prin intermediul agenţiei de turism.

Sursa de informare
60

50

40

30

20

10

0
internet agenții de turism rude,prieteni altă sursă

Figura nr.4.9.: Sursa de informare despre Hotel Rusu

63
Din analiza datelor obţinute observăm că 55 din numărul celor chestionaţi au aflat
despre Hotel Rusu de pe internet, 39 de la rude sau prieteni, 37 de pe site-urile agențiilor
de turism și doar 27 din alte surse. Oamenii sunt receptivi la fiecare dintre aceste categorii
de surse. Numărul mare de răspunsuri că sursa principală de informare este internetul ne
denotă modernizarea hotelului în rândul celorlalți aflați pe piață.
Hotel Rusu colaborează cu site-uri internaționale cum ar fi booking.com, astfel se
poate accesa ofertele de cazare aflându-te oriunde în lume și se poate face o rezervare.

4.4. Politica de promovarea

Prin politica de promovare, Hotelul Rusu urmăreşte o difuzare cât mai completă a
produselor şi serviciilor comercializate fiind în acelaşi timp o sursă de comunicaţie care
vizează întărirea imaginii, a prestigiului său, a produselor şi serviciilor sale în mediul în
care acţionează. Materialele promoţionale joacă un rol important în activitatea hotelului
pentru realizarea vânzărilor.
De departe cel mai bun mijloc de promovare este afișajul, dar si pozitionarea
hotelului reprezinta un mijloc de promovare.
În plus, promovarea este direct legată de politica de preţ, deoarece cel mai influent
mijloc de promovare a vânzărilor în turism este tocmai practicarea mai multor tarife
componente ale preţului mediu. În momentul de faţă, o gamă tot mai largă de elemente
promoţionale stau la dispoziţia marketerilor.
În stabilirea strategiei de promovare a hotelului Rusu s-au realizat următoarele analize
de date culese cu ajutorul chestionarului:

1. Stabilirea notorietăţii de marcă


Tabelul 4.11.
Stabilirea notorietății de marcă

Cât de important este Importanța Număr de Frecvența


pentru respondenți relativă
dvs.–prestigiul/renumele
unei unități de cazare în
Neimportant 13 18,6%
momentul alegerii unei
Important 22 31,4%
unităţi de cazare?
Foarte important 35 50%
Total 70 100%

64
Prestigiu

18,6%

neimportant
important
foarte important
50%

31,4%

Figura nr.4.10.: Stabilirea notorietății de marcă

Analizând răspunsurile observăm că 50% dintre dintre cei intervievaţi consideră


marca unei unităţi de cazare ca fiind un criteriu foarte important, 31,4% ca fiind important,
iar 18,6% nu acordă importanță prestiului, în momentul alegerii unei unităţi de cazare.
Rezultatele obţinute ne indică faptul că în momentul optării pentru o anumită unitate de
cazare, potenţialii clienţi se orientează şi după marca, renumele respectivei unităţi de
cazare.
Din analiza datelor se poate observă că 35 dintre cei chestionaţi, consideră marca
unui hotel, un criteriu important în alegerea unei unităţi de cazare. De asemenea, se
apreciază că, Hotelul Rusu este un hotel cunoscut pe piaţa turistică a zonei Munților
Parângului.
Acest lucru este determinat de faptul că hotelul funcţionază de mulţi ani în zonă,
ani în care o mare parte dintre cei sosiţi în această zonă, au poposit cel puţin o dată la
hotel.

2. Corelația între vârsta repondenților și modul cum apreciază prestigiul


hotelului

Putem considera notorietatea ca fiind unul din aspectele pozitive ale Hotelului
Rusu. Notorietatea ridicată poate fi o explicaţie a procentelor ridicate a celor chestionaţi
care se declară global mulţumiţi de condiţiile de cazare oferite de hotel, în ciuda faptului

65
că, aşa cum am arătat în subcapitolul anterior, există aspecte minore care îi nemulţumesc
pe clienţii hotelului.
Un alt aspect care merită remarcat şi care rezultă în urma analizei datelor este faptul
că notorietatea ridicată a Hotelului Rusu, se manifestă la toate categoriile de vârstă şi cam
în aceeaşi proporţie.
Tabelul nr.4.12.
Vârsta chestionaților
Vârsta Frecvențe absolute Frecvenţe relative

18-30 47,1 47,1%


31-42 37,2 37,2%
Vârsta dvs?
42-60 15,7 15,7%
Total 100 100%

Tabelul nr.4.13.
Corelaţie între vârsta respondenţilor şi modul în care aceștea apreciază prestigiul
hotelului
Neimportant Important Foarte important
Vârsta Nr.respondenți/Frecvențe relative
18-30 9 /12,85% 11 /15,72% 13 /18,57%
31-42 4 / 5,72% 8 /11,43% 14 /20,01%
42-60 1 /1,42% 2 /2,85% 8 /11,42%
Total 70/100%

Dintre cei aproape 81,4% de respondenţi care apreciază notorietatea ca fiind un


aspect foarte important al hotelului, 18,57% fac parte din categoria celor cu vârsta cuprinsă
între 18-30 de ani, 20,01% fac parte din categoria celor cu vârsta cuprinsă între 31-42 de
ani, iar restul de 11,42% fac parte din categoria celor cu vârsta de peste 42 de ani.

4.5 Politica de consumator

Pe baza analizelor anterioare, precum şi a variabilelor de identificare utilizate în cadrul


chestionarului se va contura profilul turistului Hotelului Rusu.

66
1. Scopul vizitei
Din tabelul 3.16, se poate observa că 45,7% dintre cei care vizitează zona Munților
Parâng, au ca principal scop „recreerea şi agrementul”.
Tabelul nr.4.14.
Scopul vizitelor la Hotelul Rusu
Frecvența relativă
la prieteni/rude 11,4%
Cu ce scop vizitați recreere şi agrement 45,7%
Hotelul Rusu? în scop de afaceri 10%
pentru evenimente festive 24,3%
alt scop 8,6%
total 100%

Această situaţie este una favorabilă pentru Hotelul Rusu, deoarece acesta se află în
imediata apropiere a stațiunii Parâng, fiind preferat de un număr mare de turişti.
Aproximativ 11% dintre turiştii care poposec în zonă au ca principal scop vizitarea
prietenilor şi a rudelor. Segmentele celor care vizitează zona cu scopuri de afaceri şi pentru
evenimente festive, fiind 10% și respectiv 24,3%. Numărul turiștilor veniți la hotel pentru
evenimete festive este de 17 dintre cei 70.

2. Veniturile lunare ale turiștilor

Tabel nr.4.15.
Repartiţia pe venituri ale turiștilor
Venitul Frecvenţa absolută Frecvenţa relativă
Veniturile sub 2000 17,1 17,1%%
turiștilor 2001- 3000 41,4 41,4%
3001- 4001 24,3 24,3%
peste 4000 17,1 17,1%
Total 100 100%

Din analiza datelor se observă că persoanele care vizitează zona turistica a stațiunii
Parâng și hotelul, dispun de venituri medii. Din punct de vedere al venitului, populaţia se
împarte în două subpopulaţii: una a persoanelor cu venituri medii (2001-3000 Ron) şi una a

67
persoanelor cu venituri mari şi foarte mari (3001-4000 Ron şi peste 4000 Ron). Pentru
studiul nostru este relevantă cea de-a doua subpopulaţie.
17,1% dintre cei chestionaţi au venitul lunar de peste 4000 Ron. La polul opus se
află turişti cu veniturile până 3000 Ron, 41,4% din totalul turiştilor încadrându-se în
această categorie, iar 17,1 au venituri sub 2000 Ron.

3. Intențiile viitoare ale turiștilor


Tabel nr.4.16.
Intențiile viitoare ale turiștilor
Revenirea Frecvenţa absolută Frecvenţa relativă
da, cu sigurantă 68,6 68,6%
Intențiile viitoare poate 28,5 28,5%
ale turiștilor nu 2,9 2,9%
Total 100 100%

În ceea ce priveşte intenţiile viitoare ale turiştilor aproximativ 69% dintre cei
chestionaţi declară că se vor întoarce cu siguranţă şi pe viitor la Hotelul Rusu. Turiştii care
sunt convinşi că nu se vor mai întoarce la hotel, reprezintă 2,9% din întreg universul
studiat. 28,5% dintre cei chestionaţi au declarat că sunt nehotărâţi în ceea ce priveşte
întoarcerea lor la acest hotel.

2,9% .

28,5%
da, cu siguranță
poate
nu

68,6%

Figura nr.4.11.: Pe viitor veţi reveni la hotel?

68
Asupra acestui segment conducerea hotelului ar trebui să-şi concentreze planurile
de marketing, realizând servicii adaptate exigenţelor acestei categorii de clienţi şi
întreprinzând ample campanii de promovare şi informare a turiştilor cu privire la serviciile
oferite.
Marea majoritate a turiştilor acordă o importanţă deosebită confortului oferit de
către hotel. Intenţiile lor cu privire la revenirea la Hotelul Rusu, sunt influenţate într-o
mare măsură de partea de agrement oferită.
Dintre turiştii care nu sunt siguri de intenţiile lor viitoare mare majoritate se declară
mulţumiţi de confortul oferit de către hotel.

69
CONCLUZII

Rezultatele obţinute în urma cercetării de marketing şi în urma analizei SWOT


evindeţiază anumite concluzii cu privire la specificul activităţii de turism din cadrul
Hotelului Rusu din stațiunea turistica a Munților Parâng.
Astfel voi enumerara unele concluzi, dar și unele propuneri care ar fi utile și pe
care managementul hotelului ar trebui să le întreprindă în realizarea planului de marketing.
Aceste recomandări le voi specifica pentru fiecare politică conţinută de planul de
marketing în parte.
a) Politica de produs
„Amplasamentul” reprezintă unul din punctele forte ale Hotelului Rusu, acest lucru
fiind evidenţiat de mai bine de două treimi dintre cei chestionaţi. Fiind destul de aproape
de localitatea Petroșani cât şi de Munții din zonă, este preferat de unu număr mare de
turişti datorită poziţionării sale strategice în cadrul zonei turisitce a stațiunii Parâng și a
munților din apropiere.
Se poate concluziona că, în general vizitatorii se declară „global mulţumiţi” de
condiţiile şi serviciile prestate de către Hotelul Rusu. Totuşi există unele nemulţumiri de
care ar trebui să se ţină cont în conceprea planurilor de marketing.
Faptul că există un grup de clienţi care se declară nemulţumiţi de confortul hotelului
(27,1%), ar trebui să ridice câteva semne de întrebare pentru managementul hotelului
vizavi de confortul oferit. Un prim aspect ce trebuie revizuit şi care derivă din analizele
iniţiale se referă la confortul și dotările hotelului.
Managementul hotelului va trebui să aibă în vedere modificarea orarului de funcționare
a restaurantului și remedierea tuturor nemulțumirilor. Chiar dacă marea majoritate a celor
intervievaţi s-au declarat mulţumiţi, existenţa a unui segment destul de important al celor
care au declarat contrariul, ce ne determină să acordăm o importanţă sporită acestor
elemente.
b) Politica de preţ
Din analiza datelor obţinute observăm că marea majoritate a celor chestionaţi consideră
tariful unei unităţi de cazare ca fiind un criteriu foarte important, în alegerea unei unităţi de
cazare. În rândul turiştilor sosiţi în zona turistică a Munților Parâng, se manifestă o
sensibilitate ridicată la preţurile şi tarifele practicate de unităţiile cu funcţie de cazare din
zonă.

70
Tariful unităţiilor, reprezintă o variabilă la fel de importantă ca şi confortul, dotările
unităţiilor de cazare, etc. şi din aceste considerente politica de preţ a planului hotelului va
trebui să realizeze un raport calitate – preţ cât mai echilibrat, astfel ca tarifele hotelului să
reflecte îndeaproape calitatea serviciilor prestate de hotel.
Aproximativ 96% dintre cei chestionaţi se declară mulţumiţi de raportul calitate – preţ
oferit de hotel, pe când doar 4,3% dintre respondenţi se declară nemulţumiţi de acest raport
oferit de hotel.
Putem afirma că tarifele practicate de către hotel reflectă pe deplin serviciile de cazare
şi restauraţie oferite.
c) Politica de distribuție

Din analiza datelor obţinute observăm că 55 din numărul celor 70 de chestionaţi, au


aflat despre Hotel Rusu de pe internet.
Numărul mare de răspunsuri că sursa principală de informare este internetul ne denotă
modernizarea hotelului în rândul celorlalți aflați pe piață.
Hotel Rusu colaborează cu site-uri internaționale cum ar fi booking.com, astfel se poate
accesa ofertele de cazare aflându-te oriunde în lume și astfel fiind cunoscut internațional.
Un punct forte îl reprezintă pagina oficială a hotelului, unde viitorii clienți pot afla orice
detaliu despre potențialul sejur la hotel. Un website bine pus la punct şi actualizat în
permanenţă poate asigura un avantaj competitiv în lupta cu concurenţa.
d) Politica de promovare
Cadrul natural deosebit în care este aşezat hotelul, serviciile de cazare oferite, precum
şi serviciile auxiliare oferite de hotel reprezintă principalii factori care îi determină pe
turişti ca o dată ajunşi aici, să revină ori de câte ori au ocazia.
Putem considera „notorietatea” ca fiind unul din aspectele pozitive ale hotelului Rusu.
Notorietatea ridicată poate fi o explicaţie a procentelor ridicate ale celor chestionaţi care se
declară global mulţumiţi de condiţiile de cazare oferite de hotel, în ciuda faptului că, aşa
cum am arătat în capitolul anterior, există anumite aspecte care îi nemulţumesc pe clienţii
hotelului.
În cadrul politicii de promovare ar trebui să se urmărească: dezvoltarea paginii de
internet și conceperea unor pliante şi broşuri cât mai atractive şi asigurarea în acelaşi timp
a unui sistem cât mai eficent de distribuire a acestora.
Totodată se va avea în vedere menţinerea unor parteneriate cât mai eficiente cu
agenţiile de turism deoarece, aşa cum o arata studiul, informaţiile oferite de către agenţii,
influenţează în mare măsură deciziile turiştilor.
71
e) Politica de consumator
Pe lângă cunoaşterea punctelor tari şi punctelor slabe ale hotelului, este imperios
necesar să aveam şi o radiografie a profilului vizitatorului, deoarece acest profil
dimensionează într-o măsură destul de semnificativă acţinuile întreprinse în cadrul planului
de marketing.
45,7% dintre cei care vizitează zona Munților Parâng, au ca principal scop „recreerea şi
agrementul”.
Există câte un segment important de turişti tineri, cu vârstele cuprinse între 18-30 de ani
(aproximativ 47% dintre cei chestionați), 37,1% îi revine segmentul reprezentat de
persoanele de vârstă mijlocie, între 31 şi 42 de ani.
În ceea ce priveşte intenţiile viitoare ale turiştilor aproximativ 69% dintre cei
chestionaţi declară că se vor întoarce cu siguranţă şi pe viitor la Hotelul Rusu. Turiştii care
sunt convinşi că nu se vor mai întoarce la hotel, reprezintă 2,9% din întreg universul
studiat. 28,5% dintre cei chestionaţi au declarat că sunt nehotărâţi în ceea ce priveşte
întoarcerea lor la acest hotel.

În ziua de astăzi o importanţă deosebită o au studiile de piaţă în luarea deciziilor


strategice privind definirea misiunii firmei, stabilirea obiectivelor strategice şi a strategiei
necesare atingerii lor.
Aplicarea planului care să materializeze strategia respectivă, se bazează pe un
proces amplu de analiză şi evaluare a mediului de acţiune a unităţii, a situaţiei
competitivităţii în acest mediu şi a situaţiei unităţii, a capacităţii acesteia de a înfrunta
schimbările produse în mediu.
Pentru a se putea adapta la schimbările care au loc într-o industrie cum este cea a
turismului, şi pentru a face faţă cu succes concurenţei, hotelurile sunt obligate să-şi
dimensioneze planuri de marketing cât mai eficiente şi mai fezabile. De integrarea
politicilor prezentate mai sus, în cadrul planurilor de marketing depinde reuşita fiecărui
hotel în parte.

72
BIBLIOGRAFIE

1. Balaure V., coordonator - „Marketing”, Bucureşti, 2000


2. Cătoiu I.,” Cercetări de marketing”, Bucureşti, 2003
3. Cetină I., „Marketing financiar-bancar”, București, 2005
4. Cetina I., “Revista de Marketing Online, Vol I, Nr.4”, București, 2018
5. Dumitru N., „Mixul de marketing şi rolul acestuia în atingerea obiectivelor majore
ale întreprinderii”, București, 2006
6. Edu T., „Marketing Strategic”, București, 2013
7. Emil M., Toader G., "Marketing", București, 2000
8. Filip A., “Revista de marketing online vol. 4 nr. 4”, 2018
9. Frone D. F., „Marketing”, suport curs, București, 2012
10. Kotler P. , „Principii de marketing”, Meteor Press, 1980
11. Kotler P., Keller K.., „Managementul marketingului, Ediţia a V-a”, Bucureşti, 2008
12. Kotler Ph., Armstrong, G., „Principles of Marketing, 8th edition”, Prentice-Hall,
1999
13. Kotler Ph., Armstrong, G.,”Principiile marketingului”, Editura Teora, 2008
14. Kotler Ph., “Principiile marketingului”, București, 2004
15. Lambin, J. J. – „Le marketing stratégique”, Ed. Ediscience International, Paris,
1994
16. Man O., „Tehnologia hotelieră și de restaurant”, Galați, 2011
17. McIntosh R. W., Goeldner Ch. R., Brent J. R., “Tourism Principles, Practices,
Philosofies”, New York, 1995
18. Minorescu R., “Marketing Turistic”, Bacău, 2012
19. Mitran P.C., Marketing, Note de curs, Constanța, 2008
20. Moisescu O., “BAZELE MARKETINGULUI”, Suport de curs, Cluj, 2019
21. Muhcina S., „Marketing în turism-servicii”, 2013
22. Ristea A. L. (coord.),„Marketing. Premise şi provocări ale economiei înalt
competitive” , Bucureşti, 2002
23. Stanciu S., Marketing, Bucureşti, 2001
24. Stanciu S., „Bazele generale ale marketingului”, București, 2002
25. Vișinescu S., „Organizarea Unității Hoteliere”, suport curs, 2011
26. Voicu M.C., „Gestiunea Hotelieră”, București, 2012

73
27. ***“Marketing”, Curs, Școala Națională de Studii Politice și Administrative,
București, 2016
28. ***“Funcțiile Marketingului”, note curs, Iași, 2017
29. ***“Tehnica operatiunilor de cazare”, Suport Curs, Constanța, 2009
30. ***CEDES, “Manualul managerului în activitatea de turism”, București, 2013
31. ***”Marketing Strategic”,curs, București, 2013
32. ***www.wikipedia.org
33. ***www.blogspot.com
34. ***www.press-media.ro
35. ***www.primariapetrosani.ro
36. ***www.romania-insider.com
37. ***www.pressalert.ro
38. ***www.peakvisor.com
39. ***www.gohunedoara.com
40. ***www.turistinfo.ro
41. ***www.technorati.ro
42. ***www.pdfcoffee.com
43. ***www.universulargesean.ro
44. ***www.editiadedimineata.ro
45. ***www.administrare.info
46. ***www.aromar.ro
47. ***www.incluzivbusinesshub.ro
48. ***www.lajumate.ro
49. ***www.administrare.info

74

S-ar putea să vă placă și