MATERIALE TERMOIZOLANTE ÎN CONSTRUCȚII

MATERIALE TERMOIZOLANTE

O termoizolare eficientă nu se poate obţine (lucru de la sine înţeles) fără nişte

materiale concepute special în acest scop. Pentru a fi considerat termoizolant,
un material trebuie să îndeplinească următoarea condiţie: conductivitatea
termică de calcul să fie mai mică sau cel mult egală cu 0,10 W/(mK). În funcţie
de materia primă folosită, există mai multe tipuri de materiale termoizolante,
fiecare având reguli specifice ce privesc atât domeniul de utilizare, cât şi, mai
ales, modul de montaj sau exploatare.

Vata minerală de sticlă

Este alcătuită din fibre de sticlă ce se obţin din materiale pe bază de silicaţi,
nisip, calcar, dolomit şi bineînţeles deşeuri de sticlă. Amestecul se topeşte în
cuptoare speciale, după care este trecut prin nişte duze speciale ce transformă
masa topită în fibre şi le depune pe o bandă transportoare. Procedura este
asemănătoare cu cea a obţinerii vatei de zahăr. Viteza bandei transportoare
determină densitatea şi grosimea produsului termoizolant. Pentru stabilizarea
produsului (adică pentru a se păstra grosimea şi cantitatea de aer înglobată în el)
este nevoie de lianţi speciali care lipesc fibrele între ele şi care determină şi
culoarea finală a produsului – galben sau maroniu. Produsul final se livrează
sub formă de saltele sau plăci, pe dimensiuni potrivite cu scopul pentru care vor
fi folosite (lăţimea saltelelor poate fi de 40, 60 sau 120 de cm, cu lungime
variabilă). Pentru a putea fi transportate şi depozitate mai uşor, saltele se
comprimă şi se împachetează în folii de plastic, urmând ca la utilizare să revină
la forma iniţială. Atât saltelele, cât şi plăcile, pot fi livrate cu caseraj din folie de
aluminiu (ca bariera împotriva vaporilor) sau cu caseraj din hârtie craft, pentru a
 împiedica acumularea de praf în structura materialului. Vată de sticlă poate fi
folosită ca material termoizolant pentru:

 Termoizolarea pereţilor de exterior său interior pe structuri uşoare din lemn sau
metal – în general este vorba mai ales de construcţii rezidenţiale realizate pe
structuri de lemn sau metal. Se pot folosi atât saltele, cât şi plăci, în funcţie de
rezolvările de detaliu ale construcţiei.
 Termoizolarea faţadelor ventilate, indiferent de tipul de suport (zidărie, beton
sau structuri uşoare lemn sau metal). Se recomandă în general plăci semirigide
special alcătuite în acest scop, hidrofobizate pe toată secţiunea (nu permite
acumularea de apă în structura materialului şi chiar induce evacuarea rapidă a
acesteia prin aranjarea fibrelor).
 Termoizolarea planşeelor pe structuri de lemn, metal sau beton. În funcţie de
tipul de planşeu se pot folosi toate tipurile de produse (saltele sau plăci). Se va
urmări ca atunci când planşeul separă două spaţii cu temperaturi sensibil
diferite, la fața superioară spre zona caldă se va posta obligatoriu folie barieră
împotriva vaporilor. Termoizolarea acoperişurilor în pantă, mansarde. Se
recomandă în general produse sub formă de saltele cu o grosime de minim 15 –
20 cm (în funcţie de calculul higrotermic). Un strat se va poza între căpriori, iar
celălalt strat se va aşeza perpendicular pe direcţia primului strat, pentru a evita
apariţia punţilor termice. Este obligatorie pozarea unei folii barieră împotriva
vaporilor către partea caldă a încăperii.
 Termoizolarea teraselor – se recomandă folosirea termoizolaţiilor rigide sub
formă de plăci, cu formă uzuală (cu termoizolaţia sub hidroizolaţie), sau în
cazul teraselor pe structuri uşoare (pt clădiri mici cu puţine nivele) se pot folosi
şi produse sub formă de saltele. Pe fața caldă a termoizolaţiei trebuie pozată
folia barieră împotriva vaporilor.

Vată minerală bazaltică

 Este un material asemănător cu vata minerală de sticlă, dar care are la bază  rocă
bazaltică, zgură şi cocs. Procedeul de producţie şi procesare este asemănător cu
cel al obţinerii de vată de sticlă, folosindu-se aceleaşi tipuri de lianţi care dau
culoarea finală a produsului, maroniu-verzui. Se livrează atât sub formă de
saltele, cât şi, mai ales, sub formă de plăci cu dimensiunea de 50×100 cm,
datorită faptului că fibra bazaltică este mai scurtă şi mai fragmentată decât fibra
de sticlă, ceea ce conduce la densităţi mai mari ale produselor din vată bazaltică
comparativ cu cele din vată de sticlă. Produsele din vată bazaltică se pot livra cu
sau fără caseraj din folie de aluminiu sau hârtie craft, în funcţie de cerinţele
proiectului.

Vata bazaltică se recomandă pentru : 

 Termoizolarea faţadelor ventilate, indiferent de tipul de suport (zidărie, beton

sau structuri uşoare lemn sau metal) se recomandă placi speciale pentru faţade,
hidrofobizate pe întreaga secţiune.
 Termoizolaţii în cadrul termosistemelor. Există placi speciale (în funcţie de
producător), care permit folosirea de tencuieli umede pentru conformarea unui
termosistem pe suport de vată minerală. Având în vedere că produsul nu are un
coeficient ridicat de dilataţie nu permite crearea de tensiuni în stratul de finisaj
al faţadei.
 Termoizolarea planşeelor intermediare, indiferent de structura acestora
(structuri uşoare, lemn sau metal sau structuri din beton) se pot folosi deasupra
planşeului sub o sapă flotantă sau sub planşeu, prinse de tavan.
 Termoizolarea acoperişurilor în pantă, mansarde. Ca şi la vată de sticlă, se
recomanda folosirea a două straturi de material termoizolant. Un strat se va
poza între căpriori, iar celălalt strat se va aşeza perpendicular pe direcţia
primului strat, pentru a evita apariţia punţilor termice. Este obligatorie pozarea
unei folii barieră împotriva vaporilor către partea caldă a încăperii.
 Termoizolarea teraselor – datorită faptului că produsele din vată bazaltică au
densităţi mai ridicate, la realizarea teraselor uzuale (cu termoizolaţia sub
hidroizolaţie) se recomanda folosirea termoizolaţiilor rigide sub formă de plăci,
atât pentru terase circulabile pietonal, cât şi pentru terase necirculabile, pentru
toate tipurile de construcţii, rezidenţiale, comerciale sau industriale. Se
recomandă montarea unui strat de difuzie al vaporilor şi o barieră împotriva
vaporilor care să împiedice acumularea acestora în materialul termoizolant. În
funcţie de dimensiunile terasei poate fi necesară montarea de aeratoare în stratul
de difuzie al vaporilor.

Polistirenul expandat
 Este un alt tip de material cu capacitate termoizolantă deosebită, de culoare
albă, care se obţine din procesarea granulelor de polistiren. Este vorba de o
expandare (mărirea volumului) a acestor granule şi de prinderea granulelor între
ele sub influenţa unor factori de temperatură şi vacuumare, în funcţie de
densitatea produsului, spaţiul dintre granule înglobând mai mult aer (produse cu
densitate mai mică) sau mai puţin aer (produse cu densitate mai mare).
Densitatea produsului influenţează şi ceilalți parametri, absorbţia de apă,
rezistența la compresiune, elasticitatea, permeabilitatea la vapori etc. Se livrează
în plăci de dimensiuni 50×100 cm, cu grosimi în funcţie de necesităţi, iar
canturile sunt în general drepte sau se pot prelucra cu nut şi feder. Plăcile care
se folosesc pentru termosistem sau necesită prinderi cu adezivi au fețele rugoase
pentru a facilita prinderea. O variantă mai nouă este polistirenul expandat cu
conţinut de perle de grafit, de culoare gri, cu calităţi termoizolante îmbunătăţite
faţă de polistirenul expandat uzual. Se foloseşte în aceleaşi condiţii ca şi
polistirenul expandat uzual. O varietate modernă a folosirii polistirenului
expandat o constituie şi cofrajele pierdute (module), folosite în general pentru
construcţii rezidenţiale (case parter şi etaj). Folosirea acestora se face în
conformitate cu recomandările producătorilor. Deşi materialul în sine este greu
permeabil la vapori, se recomandă totuşi utilizarea unei folii barieră împotriva
vaporilor, pentru a împiedica pătrunderea acestora în structura elementelor
constructive.

Se recomandă pentru:

 Termoizolarea pereţilor de exterior pe structuri uşoare din lemn sau metal –

pentru construcţii rezidenţiale cu puţine niveluri. Se recomandă montarea în mai
multe straturi, pe direcţii opuse, pentru a împiedica apariţia efectului de punte
termică şi utilizarea unei bariere împotriva vaporilor în funcţie de rezolvarea de
detaliu.
 Termoizolaţii în cadrul termosistemelor. Se recomandă utilizarea plăcilor cu
densitate cuprinsă între 15 -20 kg/m3, dedicate special acestui scop.
 Termoizolarea planşeelor intermediare, indiferent de structura acestora
(structuri uşoare, lemn sau metal sau structuri din beton) se pot folosi atât la
interior, deasupra planşeului sub o șapă flotantă sau sub planşeu, prinse de tavan
dar şi pe exterior la planşee în consolă sau deasupra unor spaţii deschise.
 Termoizolarea acoperişurilor în pantă, mansarde. În funcţie de alcătuirea
acoperişului există mai multe posibilităţi de utilizare, cel mai folosit fiind un
strat între căpriori şi un alt strat la fața căpriorilor spre interior cu dispunere
perpendiculară pe direcţia primului strat. Se recomandă utilizarea unei bariere
împotriva vaporilor.
 Termoizolarea teraselor – se utilizează în special pentru terase cu forme uzuale,
cu termoizolaţia dispusă sub hidroizolaţie şi mai ales pentru terase necirculabile
sau circulabile cu trafic pietonal redus, în special pentru construcţii rezidenţiale
sau comerciale. Este recomandată montarea unui strat de difuzie şi o barieră
împotriva vaporilor, pentru a nu se transfera tensiuni în stratul hidroizolant.

Polistiren extrudat

Este un material cu proprietăţi termoizolante foarte bune, rezistență  ridicată la

umezeală şi sarcini statice. Spre deosebire de polistirenul expandat care
înglobează aer în spaţiul dintre granulele de polistiren, polistirenul extrudat se
consideră un material cu structură celulară închisă, impermeabil la apă sau la
acţiunea vaporilor. În funcţie de fiecare producător în parte, produsele sunt
colorate în roz, bleu, verde, galben etc. Datorită acestor calităţi polistirenul
extrudat poate fi înglobat în structuri termoizolante unde nu se ţine cont de
umiditate, de cicluri de gelivitate etc. Se livrează în mod uzual în plăci cu
dimensiunile 50×100 cm, cu canturi drepte sau prelucrate cu nut şi feder etc., în
funcţie de locul unde se montează.

Se recomandă pentru:
  Termoizolarea fundaţiilor, a pereţilor de subsol sau a planşeelor aşezate pe
sol. Datorită unei foarte bune rezistente la compresiune, produsul se pretează la
montaj în locuri unde este necesară o rezistenţă bună la încărcări sau la acţiunea
rădăcinilor şi în acelaşi timp la umiditate.

 Termoizolarea pardoselilor – este vorba de pardoseli pe dală flotantă din beton,

șape uscate sau pe grinzișoare de lemn, pentru toate tipurile de construcţii.
 Termoizolarea teraselor – se recomandă în special pentru terase conformate în
sistem inversat (cu hidroizolaţia sub termoizolaţie), indiferent că este vorba de
terase cu circulaţie intensă, parcaje sau terase grădină, tocmai datorită faptului
că este foarte rezistent la încărcări şi nu este afectat de umiditate. În general
pentru a se obţine rezultate bune se recomandă pozarea unui strat de geotextil
care să împiedice scurgerea pământului sau a agregatelor intre sau sub plăcile de
polistiren expandat.

Termoizolaţii din plută

Pluta este un material în întregime natural fiind obţinut din stejarul de plută
(Quercus Suberus). Tehnologia de producţie nu afectează produsul în sine, însă
permite obţinerea unui material cu proprietăţi termoizolante şi acustice foarte
bune, antibacterian (nu permite dezvoltarea ciupercilor, mucegaiului) şi
antialergenic, rezistent la foc şi antistatic. Există în fapt două tipuri de plută care
se pot folosi în industria construcţiilor ca material termoizolant.

Pluta granulată (aglomerată)

Este un produs foarte stabil la întindere şi compresiune, nu absoarbe apa şi nu

putrezeşte, este impermeabilă la vapori şi este greu inflamabilă. Se poate livra în
role sau în plăci, în funcţie de locul unde vor fi folosite.
 Pluta expandată (neagră)

Este un produs obţinut din reciclarea deşeurilor de plută şi care are aceleaşi
calităţi ca şi pluta granulată. Este folosită ca izolaţie termică sau acustică pentru
pardoseli, faţade, acoperişuri.

Pluta se poate folosi pentru toate tipurile de construcţii rezidenţiale, comerciale

sau industriale respectându-se însă indicaţiile producătorilor.

Se folosește la: 

 Termoizolarea pardoselilor – se poate folosi în unul sau două straturi, în funcţie

de cerinţe, sub dala flotantă sau direct sub stratul de finisaj al pardoselii
(pardoseli laminate, linoleum, covoare PVC, mochetă, duşumele etc.). În funcţie
de utilizarea pardoselilor, în special pentru pardoseli industriale, se poate folosi
pluta pentru a diminua vibraţiile care pot ajunge să fie transmise către structură.
 Termoizolarea pereţilor – se poate folosi atât pentru pereţi din zidărie, cât şi
pentru pereţi din structuri uşoare, atât pentru izolare la interior, cât şi la exterior.
În funcţie de fiecare rezolvare în parte se pot folosi role sau plăci, urmărindu-se
ca dispunerea lor să se facă pe două direcţii sau intercalat, pentru a se evita
efectul de punte termică. În anumite cazuri poate fi necesară montarea unei folii
barieră împotriva vaporilor ca măsură suplimentară pentru a evita acumularea
de vapori în structura pereţilor.
 Termoizolarea învelitorilor – se foloseşte ca şi celelalte termoizolaţii, în două
straturi, pentru a evita apariţia punţilor termice. Se recomandă pozarea unei folii
barieră împotriva vaporilor ca măsură preventivă pentru apariţia punţilor
termice.

Termoizolaţii din spumă

Dezvoltarea industriei chimice, precum şi a cerinţelor legate de izolaţii  termice

care să poată fi montate în locuri greu accesibile au condus la apariţia unor
spume cu expandare în situ (pe şantier), spume care au la bază diverse substanţe
 chimice şi care se pot folosi la diverse tipuri de clădiri rezidenţiale, comerciale
sau industriale. Spumele pot avea la bază diferite substanţe, poliuretanice, de
sticlă etc. În general se recomandă montarea spumelor în locuri în care acestea
nu sunt expuse în mod direct la lumina solară sau se recomandă protejarea lor
cu vopsele sau straturi speciale care să nu permită degradarea lor în timp.
Spumele sunt stabile din punct de vedere al formei, sunt rigide şi impermeabile
la apă sau vapori. De obicei se montează cu ajutorul unor aparate de pulverizare
în cazul în care este vorba de suprafeţe mai mari la terase sau pereţi sau se
aplică din recipiente speciale (tuburi tip spray sau rezervoare portabile).

În cazul spumei de sticlă, aceasta se livrează sub formă de plăci semifinisate sau
protejate cu diverse materiale care se pot monta ca atare în situ (pe şantier). De
obicei plăcile se pot livra cu canturi cu nut şi feder care permit o îmbinare
etanșă astfel încât să nu permită trecerea vaporilor.

Termoizolatiile tip spume se pot folosi pentru diverse aplicaţii :

 Termoizolarea fundaţiilor – spuma se poate aplica pe fundaţii prin pulverizare

sau poate fi utilizată sub formă de plăci cu dimensiuni specifice în funcţie de
producător. În ambele cazuri este necesară folosirea unui strat de geotextil care
să nu permită afectarea stratului de spumă de rădăcini sau agregatele de drenaj.
 Termoizolarea pereţilor – spuma sau plăcile de spumă pot fi folosite indiferent
de conformaţia pereţilor (fie aceştia pe structură de zidărie sau pe structuri
uşoare din lemn sau metal). În cazuri speciale, se pot folosi şi la interiorul
construcţiilor (acolo unde nu se poate ajunge în zonele exterioare), luându-se
măsuri de inserare a unor elemente care să permită finisarea ulterioară a
peretelui.
 Termoizolarea acoperişurilor – se pot folosi atât spume, cât şi panouri din
spume; trebuie avut în vedere comportamentul în utilizare al structurii, pentru a
nu afecta termoizolaţia prin crearea de punţi termice în cazul în care structura
are dilataţii sau contracţii. Pentru a evita astfel de probleme, plăcile se pot
monta în câmp continuu deasupra asterelii.
 Termoizolarea teraselor – în funcţie de conformarea teraselor se pot folosi atât
spumă, cât şi plăci din spumă, indiferent de tipul de terasă, circulabilă,
necirculabilă sau grădină şi indiferent de tipul de construcţie, rezidenţial,
comercial sau industrial. În cazul teraselor necirculabile trebuie avut în vedere o
protecţie suplimentară care să protejeze materialul de lumină solară.

Folii termoizolante
 Se poate considera că acestea constituie o variantă modernă de  termoizolare a
construcţiilor, fiind vorba de folii speciale cu grosime de maxim 2 cm, alcătuite
din două sau mai multe folii care înglobează capsule cu aer între ele. Condiţia
esenţială este continuitatea foliei şi foarte importantă este etanşarea foliilor la
îmbinări. Foliile se recomandă pentru utilizare în special la interior şi numai în
cazul folosirii de tencuieli uscate (placarea pereţilor cu plăci din gips-carton)
sau compartimentări pe structuri uşoare (pereţi din gips-carton). Se pot utiliza
atât la pereţi, cât şi la planşee interioare sau la şarpante cu montaj către partea
caldă a încăperii.

Termoizolaţii din fibre celulozice

Reciclarea diverselor produse din nenumărate domenii a condus la apariţia unor

noi materiale care şi-au găsit utilizarea în domeniul construcţiilor în calitate
chiar de produse ecologice, atât datorită faptului că sunt constituite din
materiale reciclate, cât şi datorită calităţilor pe care le conferă clădirilor. În fapt,
termoizolaţiile din fibre celulozice, sunt obţinute prin reciclarea hârtiei (cărţi,
ziare, reviste, ambalaje) a rumeguşului obţinut din procesarea lemnului etc.
Produsul se obţine din fibre foarte mici, celulozice, care se pot monta prin
pulverizare, mai ales în cazul construcţiilor pe structuri uşoare din lemn sau
metal, au o excelentă rezistenta la foc şi se mulează perfect pe toate elementele
constructive.

Au următoarele domenii de utilizare: 

 Termoizolarea pereţilor de exterior – este vorba în principal de pereţi pe

structuri uşoare din lemn sau metal; pentru rezultate foarte bune se recomandă
montarea unei folii impermeabile către exterior care să nu permită scurgeri
accidentale de apă în interiorul materialului, iar către interior montarea unei folii
barieră împotriva vaporilor, care să nu permită infiltrarea vaporilor, respectiv
 condensarea acestora în material. În cazul în care este vorba de pereţi din zidărie
sau de beton se recomandă montarea unui schelet de lemn care să constituie
suportul pentru tencuiala uscată. Se recomandă de asemenea pozarea unei folii
barieră împotriva vaporilor.
 Termoizolarea planşeelor intermediare – este vorba tot despre construcţii pe
structuri uşoare, pe lemn sau metal cu recomandarea ca produsul să se monteze
între folii care să nu permită scurgerea accidentală de apă sau condensarea de
vapori în structură. În cazul pardoselilor pe structură de beton, montajul se face
între grinzișoare de lemn cu aceleaşi măsuri de precauţie că şi în cazul
pardoselilor pe structuri uşoare.
 Termoizolarea şarpantelor – sunt valabile aceleaşi reguli ca şi în cazul pereţilor
de exterior. Este obligatorie montarea foliei exterioare care să împiedice
scurgerea accidentală a apei în structura materialului.

Termoizolaţii din materiale naturale 

Intenţia de a construi ecologic a condus la folosirea de diverse materiale de

provenienţă naturală, paie, stuf, argila, lână etc., materiale care pot fi găsite în
general uşor şi care nu implică procesare industrială. Există mai multe exemple,
în funcţie de regiune sau ţară unde au fost folosite aceste tipuri de materiale în
diverse variante.

Termoizolaţii din paie

Folosite în general în zone cu caracter agricol, acolo unde acest tip de  material
se poate găsi în mod curent. Necesită o minimă procesare, pentru a se aranja
paiele pe o singură direcţie, iar pentru rezultate mai bune se pot folosi în
panouri prefabricate şi montate în situ. Este recomandat ca, indiferent de modul
de montaj, să se folosească o folie impermeabilă la apă, care să se monteze către
exterior, şi o folie bariera împotriva vaporilor, care să se monteze la interior,
pentru a împiedica condensarea vaporilor în structura materialului termoizolant.

Termoizolaţii din lână

În principiu lâna se poate folosi ca şi vată de sticlă sau bazaltică, pe acelaşi

principiu, urmărind însă, ca fenomen foarte important, reducerea umidităţii din
structura materialului şi respectiv păstrarea acestuia în stare uscată. Aceasta
înseamnă împiedicarea nu doar a scurgerilor accidentale de apă din exterior, ci
şi a penetrării vaporilor (respectiv condensarea acestora în structura
materialului).

Termoizolaţii din chirpici

 Noţiunea de «termoizolaţie din chirpici» este doar relativ corectă, întrucât  se
referă de fapt la un sistem constructiv cu capacitate termoizolantă foarte bună,
folosit mai ales în trecut, la construcţia locuinţelor. În prezent, căutările de
materiale naturale (ecologice) cu capacitate termoizolantă bună au readus la
vedere sistemele vechi, printre care şi acesta. Având în vedere că amestecul de
paie, stuf şi argilă (chirpici) este destul de rezistent la umezeală, nu sunt
necesare protecţii suplimentare, bariere împotriva vaporilor etc. Tencuielile
interioare şi exterioare trebuie să permită peretelui să respire, astfel încât în
interiorul structurii să nu se acumuleze prea multă umiditate. În general pentru
acoperiş se foloseşte o şarpantă de lemn cu pantă redusă şi se construieşte ca un
acoperiş înierbat.

Câteva concluzii despre termoizolaţii

Iată câteva lucruri pe care este bine să le ştiţi înainte de a vă apuca să vă

termoizolaţi casa :

 Grosimea necesară de material termoizolant se calculează în funcţie de mai

mulţi parametrii.
 Alegerea unui material termoizolant (vată, polistiren, celuloză, etc) se face şi în
funcţie de soluţiile constructive alese.
    Materialele termoizolante trebuie protejate la umiditate şi la apă (mai ales cele
pe bază de fibre din vată de sticlă şi bazaltica, celuloză, lână sau paie). Prezenţa
apei în material scade proprietăţile termoizolante şi poate conduce chiar la
degradarea acestora, mai ales dacă e vorba de materiale naturale (celuloză, lână
sau paie).