ANEXA C - STRUCTURI DIN OTEL

CC.1 Domeniu de aplicare

Domeniul de aplicare al normativului P100-3 este cel al structurii metalice cu regim de
înălţime parter sau multietajate, la care planşeele pot fi compozite (grinzi metalice si placă din
beton armat) sau omogene (grinzi metalice, platelaj sau grătare).

CC.2 Identificarea geometriei structurii, a detaliilor de alcătuire şi a

materialelor din structura clădirii.

Starea tehnică a structurii in urma producerii unui seism se verifică prin:

- inspecție vizuală;
- releveul degradărilor;
- releveul topometric al structurii pentru a putea determina starea deformată a structurii în
urma incursiunilor în domeniul inelastic a unor elemente structurale;
- stabilirea calității oțelului prin spectrografie, duritate Brinell, analiză chimică a oţelului,
încercare de întindere pe epruvete extrase din elementele structurale prin sondaj din fiecare tip
de element structural (grindă, stâlp, contravântuire, link, perete de forfecare);

Releveul degradărilor urmărește localizarea fiecărei zone sau element care a avut incursiuni in
domeniul inelastic sau pierderi de stabilitate locală în domeniul elastic sau inelastic. Prin
releveul topometric se cuantifică deformațiile, eventuale, ale elementelor structurale cat si de
ansamblu a structurii.

La structuri cu plansee mixte se vor analiza elementele metalice (grinzi) acolo unde betonul
este fisurat sau strivit.

CC.3 Criterii pentru evaluarea calitativă

Se va urmări dacă linia de rigiditate elastică a structurii este continuă, cu salturi mici pe
verticală pentru a nu apare amplificări dinamice care nu pot fi cuantificate prin calcul.

În domeniul structurilor metalice cadrele necontravantuite se utilizează pentru regim de

inalţime parter si foarte rar parter şi un etaj. Sistemul de cadre necontravântuite are avantajul
ductilităţii mari prin incursiuni în domeniul inelastic al capetelor grinzilor.

CC.4 Evaluarea stării de degradare a elementelor structurale

În urma intocmirii releveului de avarii si degradări in elementele structurale se poate
cuantifica punctajul pentru stabilirea gradului de afectare structurala R2.
CC.6 Factorii de comportare q pentru elemente structurale
Valorile factorilor de comportare se calculează funcţie de potenţialul de deformaţii in
domeniul inelastic. Clasele de ductilitate 1 si 2 sunt prin definitie cu comportare ductilă, cele
de clasa 3 cu comportare neductilă deoarece apare pierderea stabilităţii locale înainte de
plastificarea întregii secţiuni.

Pentru elementele care in timpul unui seism au avut incursiuni in domeniul inelastic, sau şi-au
pierdut stabilitatea locală în domeniul elastic, sau şi-au pierdut stabilitatea generală
prezentând deformaţii remanente factorul de comportare q al elementului se alege egal cu 1.

CC.7 Deformarea inelastică a elementelor structurale

Este foarte greu de cuantificat pentru o structură ce a fost supusă unui seism şi a avut
incursiuni în domeniul inelastic. Pentru a avea certitudinea că măsurătorile topometrice iţi
indică rotirile reale remanente ale elementelor ar fi necesar ca la momentul recepţiei structurii
să se faca un releveu topometric al fiecărui element structural care se atasează la Cartea
Construcţiei.

Pentru stabilirea ductilităţii structurii se va elabora calculul static sau dinamic neliniar.
De regulă prin calcul static liniar se poate cuantifica cu o precizie acceptabilă ductilitatea
structurii prin compararea ariilor trasate de curbele P-el si P-pl.
Structura trebuie să fie modelată cu precizarea poziţiei potenţialelor zone plastice cât şi a
elementelor disipative special amplasate în structură (link-uri, contravantuiri, pereţi de
forfecare).

Calculul static neliniar se va realiza pe structura omogenă, fără considerarea rigidităţii la

încovoiere a plăcii. Curbele de interacţiune pentru fiecare tip de element vor fi trasate în
conformitate cu FEMA273 şI FEMA356.

Tot din aceleaşi norme se vor stabili şi criteriile de acceptanţă: IO, LS şi CP.

Deoarece toate curbele de interacţiune din cele două documente FEMA sunt de tip "Rigid
Plastice - Simetrice". Se pot folosi numai secţiuni simetrice.

C2 Discretizarea structurii existente va modela poziția deformată a structurii fără a putea să

cuantificăm starea de tensiuni remanente, de multe ori semnificativa, din elementele ce au
dezvoltat articulații plastice. Prin articulații plastice se înțelege deformații sub efort constant -
rotiri din moment încovoietor si/sau forță tăietoare, deformații axiale din eforturi de întindere,
pierderea stabilității generale a barei comprimate.
Starea de eforturi se va determina pe structura omogena fără a ţine seama de rigiditatea la
încovoiere a plăcii de beton armat, acesta fiind modelată cu element finit de tip membrană
(sau shell cu rigiditate la încovoiere redusă cu 10-1).

C3 In fig….. sunt prezentate valorile raportului SEd/SRd calculate de programul de calcul

folosit ce utilizează relațiile de verificare din Eurocode 1993 si deci din SR EN 1993-1-
1/2006. La diagonale apar valori foarte mari (de ordinul 8,0 - 9,0) deoarece în acestea au fost
dimensionate la întindere considerând că diagonala comprimată iese din lucru, fenomen care
nu-l putem modela în calculul static liniar. Valorile din fig…. sunt calculate pentru seismul
amplificat cu 1,1 .

C4 Verificările tuturor elementelor s-a realizat în domeniul elastic folosind starea de eforturi
din calculul static liniar. Lungimile de flambaj au fost calculate cu relațiile din Anexa F(
P100-1). S-a exemplificat numai pentru diagonala ce a fost identificată cu deformații
remanente mari si care a fost înlocuită pentru refacerea capacității portante.