SSL Manual Trainer Adolescent

Cecilia A.
Essau
Thomas H. Ollendick
Deprinderi pentru viat,ã – Adolescent,i
Manualul trainerului
Super Skills for Life (SSL-A)

Coordonatorii colecţiei:
Simona MODREANU
Viorel DUMITRAȘCU
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

ESSAU, CECILIA, A.
Deprinderi pentru viaţã - Adolescenţi : manualul trainerului :
Super Skills for Life (SSL-A) / Cecilia A. Essau, Thomas H. Ollendick ;
trad. de Cristina Ioniţă ; control şt. al traducerii: Simona Modreanu ;
coord. ed. în lb. română: Alina Dafinoiu. –
Iaşi : Junimea, 2020
ISBN 978-973-37-2419-3
I. Ollendick, Thomas H.
II. Ioniţă, Cristina (trad.)
III. Modreanu, Simona (trad.)
IV. Dafinoiu, Alina (coord.)
159.9
Tehnoredactor: Ema LUCA
Editura JUNIMEA,
Bulevardul Carol I nr. 3-5
Parcul Copou
Iași – ROMÂNIA
700506
Tel.: 0232 705 837
C. P. 85, Oficiul Poștal nr. 1, Iași
e-mail: edjunimea@gmail.com
revistascriptor@gmail.com
Vă invităm să vizitați site-ul nostru,

la adresa www.editurajunimea.ro
(unde puteți comanda oricare dintre titluri,
beneficiind de reduceri),
precum și pagina de facebook a editurii Junimea.
Editura Junimea și revista Scriptor

sunt membre ale Asociației Revistelor,
Imprimeriilor și Editurilor Literare (A.R.I.E.L.),
asociație cu statut juridic, recunoscută de Ministerul Culturii.
Contravaloarea timbrului literar

se depune în contul Uniunii Scriitorilor din România
Editura Junimea este acreditată CNCSIS 97/ 2012
© Essau & Ollendick

© Editura JUNIMEA, IAŞI – ROMÂNIA
Cecilia A. Essau
Thomas H. Ollendick
Deprinderi pentru viat,ã – Adolescent,i
Manualul trainerului
Super Skills for Life (SSL-A)

Coordonatorul ediției în limba română – Alina Dafinoiu
Consultant științific – Simona Modreanu
Traducere de Cristina Ioniță
Editura Junimea
Iași, 2020
Super Skills for Life– Versiunea pentru adolescenți (SSL-A)
Acest manual se va folosi împreună cu Caietul de lucru SSL-A
Toate drepturile rezervate. Nicio pagină și niciun material nu poate fi reprodus prin niciun
mijloc, păstrat într-un sistem de stocare sau transmis în orice formă sau prin orice mijloace,
electronic, prin fotocopiere, microfilmare, înregistrare sau altă metodă, fără permisiunea
scrisă a deținătorilor drepturilor de copyright.
Copyright © Cecilia A. Essau & Thomas H. Ollendick

ISBN: 9781906102098
Tipărit de Universitatea Roehampton, UK (2019)
Mulțumiri
Super Skills for Life– Adolescent version (SSL-A) este un program de îmbunătățire a
rezistenței – un program de stimulare a stimei de sine și a comportamentului social.
El se bazează pe principiile terapiei cognitiv-comportamentale (CBT), pe activarea
comportamentală, educarea abilităților sociale și utilizează feedback-ul video și
pregătirea cognitivă ca parte a intervenției.
Vrem să mulțumim în mod deosebit tuturor trainerilor, profesioniștilor și profesorilor

pentru cooperare și pentru sprijinul acordat pe parcursul derulării acestui program.
Mulțumim, de asemenea, numeroșilor adolescenți, părinților acestora și profesorilor care
au participat la fazele inițiale ale SSL-A.
Am dori, de asemenea, să mulțumim mult stimaților noștri colegi pentru contribuția lor la
tratarea problemelor emoționale și comportamentale ale tinerilor, a căror muncă ne-a
influențat și inspirat să derulăm SSL-A:
- Phillip Kendall pentru lucrarea sa Pisica supraviețuitoare;
- Paula Barrett pentru lucrarea sa Prieteni;
- Susan Spence pentru lucrarea sa Trainingul abilităților sociale;
- John Weisz pentru lucrarea sa Programul de training pentru ameliorarea
îmbunătățirii controlului primar și secundar;
- Susan H Spence & Jeanie Sheffield pentru lucrarea Dincolo de albastru;
- Carol Kusché & Mark Greenberg pentru lucrarea Promovarea strategiilor
alternative de gândire;
- Gregory Clarke și Peter Lewinsohn pentru lucrarea Adolescentul confruntat cu depresia.
Tuturor le datorăm multă recunoștință.

Despre autori
Cecilia A. Essau, Ph.D. este profesor de Psihopatologie a dezvoltării și director al Centrului pentru
Cercetare aplicată și evaluare a bunăstării copilului și adolescentului (CARACAW) la Universitatea
Roehampton din Marea Britanie. Și-a obținut licența și masterul în științe umaniste la Universitatea
Lakehead (Canada), doctoratul la Universitatea din Konstanz (Germania), și habilitarea în psihologie
(calificare necesară pentru titularizarea la catedră în Germania), la Universitatea din Bremen. Este
membru al Societății Britanice de Psihologie și a primit premiul Norman Munn de distins bursier
itinerant din partea Universității Flinders (Australia), titlul de distins profesor itinerant din partea
Universității De La Salle (Filipine) și cel de profesor itinerant de sănătate mintală al Fundației pentru
Cercetare Medicală Florey din cadrul Universității din Adelaide (Australia).
Beneficiind de granturi din partea a numeroase instituții naționale și internaționale, cercetările ei se

concentrează pe înțelegerea factorilor care îi pot face pe copii și adolescenți să aibă serioase
probleme emoționale și comportamentale, precum și pe utilizarea acestei cercetări pentru (a)
îmbunătățirea evaluării psihopatologiei copiilor și adolescenților și (b) elaborarea unor modalități
mai eficiente de intervenție și tratament al acestor probleme. Este autor sau coautor a 220 de
articole și autor/ editor a 20 de cărți în domeniul sănătății mentale a tânărului.
Thomas H. Ollendick, Ph.D., este profesor universitar de psihologie clinică și director al Centrului de
Studiu al Copilului din cadrul Institutului Politehnic din Virginia și al Universități de Stat din
Blacksburg, Virginia, SUA. Este autor sau coautor al 350 de lucrări științifice, 75 de capitole de carte și
35 de cărți. Este fost editor al Jurnalului de Psihologie Clinică a Copilului, al Junalului de Consultare și
Psihologie Clinică, Terapie Comportamentală și co-editor fondator al Revistei de Psihologie Clinică a
Copilului și Familiei. A fost președinte al Asociației pentru Progresul Terapiei Comportamentale
(1995), al Societății de Psihologie Clinică (1999), al Societății de Psihologie Clinică a Copilului și
Adolescentului (2003) și al Societății pentru Știința Psihologiei Clinice (2010).
Beneficiar al unor granturi NIMH, preocupările sale clinice și de cercetare variază de la studiul
diverselor forme de psihopatologie a copilului la evaluarea, tratamentul și prevenirea acestor
tulburări ale copilului din perspectiva teoriei învățării sociale/cunoașterii sociale. A primit un
doctorat onorific din partea Universității din Stockholm și deține o poziție de prorector onorific la
Universitatea Roehampton, Marea Britanie.
Ședința 1 – Introducere
Obiective
Scopul principal al acestei ședințe este acela de a le prezenta participanților Super Skills for
Life (SSL- A) și de a le oferi acestora posibilitatea să ajungă să se cunoască între ei. Un scop
suplimentar este discutarea comportamenlor legate de un stil de viață sănătos (alimentație
sănătoasă, activități fizice regulate, somn suficient).
Agenda
1. Să ajungem să ne cunoaștem
2. Prezentarea SSL-A grupului
3. Acceptarea regulilor de grup
4. Stil sănătos de viață
5. Activitate individuală: Ceea ce fac de obicei…
6. Alimentație sănătoasă
7. Piramida alimentelor
8. Activitate individuală: activitate fizică
9. Activități fizice regulate
9. Somn suficient
10. Activitate individuală: Ce fac înainte de ora de somn…
11. Test: Ce ar trebui să fac pentru a-mi optimiza somnul...
12. Înregistrare video: Să fii prezentator TV pentru 2 minute
13. Energizator de grup: Impulsul pe bază de nume
14. Explicarea activității casnice
- Super sarcină: Stil de viață sănătos
Materiale necesare
- Dispozitiv de înregistrare video pentru o sarcină-discurs de 2 minute (și trepied)
- Minge mică, moale, pentru jocul-activitate „Să ne cunoaștem”
- Abțibilduri cu nume (opțional)
- Reguli ale grupului (laminate și tăiate înainte de ședință)
- Piramida alimentelor (laminat)
- Fii fizic activ (laminat)
- Optimizarea somnului tău prin…. (laminat)
Deprinderi pentru viat,ã – Adolescent,i © Essau & Ollendick Pagina 4

Super Skills pentru Life – Adolescent version © Editura Junimea
Să ne cunoaștem
- Prezentați-vă grupului:
Spuneți-le participanților numele Dvs., hobby-urile, alimentul sau băutura preferată.

Este important pentru dvs., în calitate de trainer, să vă exprimați într-o manieră veselă.
- Să ne cunoaștem: Un mod de a realiza acest lucru este jocul „Îmi place”.
Din moment ce este prima întâlnire a acestui grup, vom petrece un timp împreună
pentru a ajunge să ne cunoaștem.
Jocuri: Îmi place…..

Ia o minge și arunc-o spre primul participant. El/ea spune „Mă numesc… Îmi place
înghețata”. Apoi, el/ea aruncă mingea unui alt participant care spune „Mă numesc…
Îmi place baschetul”. Jocul se sfârșește când jucătorii nu se mai pot gândi la altceva de
spus. Este un joc bun pentru a învăța despre hobby-urile altora.
Prezentarea Super Skills pentru Life
Prezentarea SSL-A adolescenților.
Bine ați venit! Sunt foarte bucuros/bucuroasă să vă văd aici.

Înainte de a începe programul, am să vă spun câte ceva despre ce înseamnă acest grup
și, de asemenea, despre programul nostru Super Skills for Life care a fost proiectat să
ajute tinerii să își dezvolte abilități pentru:
- a avea mai multă încredere în sine
- a gândi mai pozitiv
- a gestiona problemele într-un mod mai eficient și
- a se simți mai încrezător desfășurând diverse activități în fața altor oameni.
Vom discuta despre modalitățile de a rămâne sănătoși. Acestea includ (a) consumarea
de alimente sănătoase; (b) participarea la activități fizice regulate; și (c) somn suficient.
SSL-A are 8 ședințe și ne vom vedea aici în fiecare (menționați ziua …...........) de la...........
la (menționați ora ..….). Fiecare ședință va dura aproximativ 45 minute. De asemenea,
vom face diverse tipuri de activități – așa că ne vom distra pe cinste.
*SSL-A poate fi predat o dată sau de două ori pe săptămână. Dacă este predat de două
ori pe săptămână, asigurați-vă că le programați la intervale de minimum 2 zile (de
exemplu, luni și joi sau marți și vineri) pentru a le oferi participanților posibilitatea de a
practica abilitățile pe care le-au învățat.*

Stabilirea regulilor de grup
Este important să se stabilească niște reguli fundamentale la începutul programului. Pentru

a câștiga timp scrieți pe un CARTONAȘ înainte de ședință, fiecare regulă a grupului
menționată mai jos, plasați cartonașele pe masă și rugați fiecare participant (sau rugați pe
câțiva voluntari) să aleagă un cartonaș și să îl citească cu voce tare. de asemenea, întrebați
participanții dacă pot să se gândească la alte reguli.
Când se termină exercițiul, este util să puneți cartonașele pe perete (dacă este posibil),
pentru a aduce aminte participanților ce trebuie să facă în cadrul următoarelor ședințe.
Fii punctual: încearcă să ajungi la timp. Implicare: Vino la toate ședințele

Dacă întârziem, i-am putea deranja și fă-ți toate temele
pe ceilalți și am putea rata învățarea pentru acasă.
unor noi abilități.
Oferă susținere: Evităm să criticăm alți Nu râde și nu-i lua peste picior
membri ai grupului. pe alți membri ai grupului.
Arătăm altor oameni că ne pasă de ei, fiind Nu îi vom forța pe ceilalți să facă ceva ce
respectuoși. nu doresc să facă.
Nu vom vorbi de spre nicio problemă Vorbim pe rând. Ascultă până când cineva
personală pe care am discutat-o în ședință cu a terminat. Cu toții ar trebui să avem
o persoană care nu face parte din grup. posibilitatea de a ne împărtăși ideile
și de a adresa întrebări.
Concentrează-te pe schimbările pozitive

pe care vrei să le faci. Deși folosim grupul
pentru susținere, încearcă să eviți
să folosești grupul ca loc pentru a te plânge
de lucrurile rele ce s-ar putea întâmpla.

Stil de viață sănătos
În ședința de astăzi, vom discuta despre activități ce fac parte din viețile noastre.
Aceste activități includ lucruri pe care
- le facem pentru a rămâne sănătoși
- le facem pentru distracție
- trebuie să le facem
Să rămânem sănătoși este important pentru toată lumea pentru că ne ajută să gândim mai
clar, ne ajută să ne construim încrederea în sine, ne ajută să ne îmbunătățim nivelurile de
energie și de bunăstare. A fi sănătoși ne permite să o ducem bine la școală, acasă, cu
prietenii noștri și, în general, să ne bucurăm de viață.
Este important să facem activități care ne mențin sănătoși. Acestea includ: consumarea
de alimente sănătoase, efectuarea de activități fizice regulate și somn suficient.
Activitate individuală: Ce fac de obicei pentru ….”
Înainte de a vorbi despre alimentația sănătoasă, rugați participanții să desfășoare

„Activitatea individuală: Ce consum de obicei la ............................….”
Scopul acestui exercițiu este de a obține informații despre tipurile de mâncare și băutură
pe care le consumă participanții.
Consumarea alimentelor sănătoase

Discutați despre importanța consumării alimentelor sănătoase, de exemplu:
Ce mâncăm ne afectează fizic sănătatea și modul în care gândim și simțim
despre noi înșine. A mânca bine:
• îmbunătățește greutatea și forma noastră corporală
• ne oferă mai multă energie pentru a petrece ziua
• reduce riscul dezvoltării bolilor, cum ar fi bolile cardiace
Apoi, discutați ce alimente sunt incluse într-o dietă sănătoasă folosind figura de mai jos.
Pentru a avea o dietă sănătoasă, ar trebui să încercăm să mâncăm:
• multe fructe și legume
• alimente cu amidon (de exemplu, pâine, orez, cartofi și paste)
• puțină carne, pește, ouă, fasole și alte surse de proteine fără lactate
• puțin lapte și lactate
• doar o cantitate mică de alimente și băuturi
cu conținut sporit de grăsimi și/ sau zahăr
* Încercați să limitați gustările cu grăsimi și zahăr și beți multă apă *.

* Încercați să limitați alimentele prăjite*.

Joc – exemplu (opțional):
Un mod de a face fructele și legumele „mai atractive” pentru participanți este să le

facem distractive. În acest sens, puteți aduce câteva fructe și legume și să le cereți
participanților să fie cât mai creativi cu putință (sau organizați un concurs de grup) în
aranjarea de farfurii cu fructe și legume.
De regulă, consumul de fructe și legume este mai distractiv pentru participanți atunci
când sunt implicați în proces. Dacă participanții știu ce mănâncă și că au un oarecare
control asupra problemei, acest lucru îi va ajuta să reducă stresul legat de mâncare, în
special pentru cei mofturoși.

Test – Exemple
Această ședință poate fi cel mai bine ilustrată într-un mod „distractiv” prin intermediul unui
test. Câteva exemple de testare:
Pentru a face testul mai interactiv, ați putea imprima întrebările/răspunsurile pe un
cartonaș și ruga un voluntar să le citească cu voce tare.
Cum îi afectează zahărul pe tineri?

Răspuns: Prea mult zahăr poate duce la depozitarea grăsimii dăunătoare în jurul
organelor vitale, fapt ce poate provoca creșterea în greutate și boli serioase (de exemplu,
boli de inimă, diabet de tip 2; de asemenea, prea mult zahăr poate cauza carii).
Ce înseamnă prea mult zahăr?

Cantitatea zilnică maximă de zahăr: pentru 4-6 ani = 5 cuburi de zahăr
Pentru 7-10 ani = 6 cuburi de zahăr zahăr
Pentru +11 ani = 7 cuburi de zahăr
Știi ce conține …
(a) Un baton de cereale? (b) Iaurtul ? (c) Sucul?
Răspuns: 2 cuburi de zahăr Răspuns: 5 cuburi de zahăr, 3 Răspuns: 1 cutie are

grame de grăsimi saturate și 5 cuburi de zahăr
aproape jumătate de plic de
sare
*Ați putea aduce la clasă un baton de cereale, un iaurt și o cutie de suc.

Ce poate fi echivalent cu porția de 5 cuburi pe zi ?
Pentru copii și tineri, cantitatea pe care ar trebui să o mănânce depinde de mărimea și
vârsta lor. Ca orientare generală, o porție este cantitatea care încape în palma mâinii lor.
Pentru adulți, o porție înseamnă 80 g fructe:

 o felie de fruct mare, precum pepenele galben sau ananasul
 un măr, o banană sau o pară de mărime medie
 două fructe mai mici, cum ar fi prune sau mikan
 șapte căpșune sau 20 zmeure
 o mână de boabe de struguri
Sau 30 g fructe uscate:

 o lingură cu vârf de fructe uscate, cum ar fi stafide, cireșe sau curmale
Sau 80 g legume:
 trei linguri cu vârf de mazăre, fasole sau leguminoase
 trei linguri cu vârf de legume precum morcovi feliați, legume amestecate sau porumb
 patru linguri cu vârf de legume verzi gătite, cum ar fi varza și verdeața
 două tulpini de broccoli sau o roșie medie
 un bol de desert de verdeață
Citește și: https://www.nhs.uk/change4life/food-facts/five-a- day#usDDhXr2vE1rzKHf.99
Cu ce s-ar putea înlocui biscuiții, dulciurile și prăjiturile cu ciocolată ?

Răspuns: fructe și legume tăiate, prăjituri simple de orez, pâine prăjită cu cremă tartinabilă,
care are puține grăsimi, sau o prăjitură cu fructe pentru ceai.

Din ce obținem multe grăsimi saturate?
Puteți folosi fotografii/ imagini din reviste pentru a ilustra acestea:
• unt • torturi
• brânză • prăjituri
• ciocolată • cârnați
• biscuiți • pizza
Grăsimile saturate pot crește nivelul de colesterol și pot crește riscul de boală cardiacă.
Această pagină de internet furnizează unele informații ce ar putea fi folositoare atunci

când redactați testele: http://www.nhs.uk/change4life/Pages/healthy-eating.aspx

Activități fizice regulate
Cereți participanților să completeze „Activitate individuală: Activități fizice” – pagina 7 (Caiet

de lucru).
Astfel, discutați și folosiți testul privind avantajul de a face exerciții fizice regulate și unele
activități alcătuite din nivele moderate și intense de activitate.
Activități fizice regulate
A rămâne activ vă poate ajuta să

- vă simțiți mai energic
- vă sporiți puterea și rezistența musculară
- dormiți mai bine
- vă îmbunătățiți capacitatea de a gestiona emoții intense (precum mânia)
- vă îmbunătățiți comportamentul, încrederea în sine și abilitățile sociale
- vă îmbunătățiți nivelele de atenție și performanța la școală
- vă îmbunătățiți sănătatea și condiția fizică
Apoi, când faceți activități fizice, nu numai corpul beneficiază, dar se schimbă și modul
în care gândiți și simțiți. Lumea pare mai bună și mai luminoasă.

Activitățile fizice, precum mersul vioi, contribuie la starea de fericire și de bine:
 stimulând eliberarea de endorfine

 producând hormoni care îmbunătățesc somnul
 eliminând tensiunea musculară
Instrucțiuni pentru cei cu vârste între 5 și 18 ani
Pentru a păstra un nivel de bază al sănătății, copiii și adolescenții (cu vârste între 5 și 18 ani)
trebuie să:
• facă activitate fizică zilnic pentru cel puțin 60 minute, variind între moderat
(de exemplu, mers pe bicicletă și activități la locul de joacă) și intens
(de exemplu, alergarea).
• exerciții pentru mușchi puternici (de exemplu, flotări), și exerciții pentru oase
puternice (de exemplu, săritul și alergarea) trei zile pe săptămână.
Test - Exemple
Ce înseamnă activitate moderată? Ce înseamnă activitate intensă?
Activitatea moderată crește ritmul Activitatea viguroasă te face să respiri

cardiac și te face să transpiri. profund și rapid. Dacă lucrezi la acest nivel,
Un mod de a afla dacă lucrezi la un nivel nu vei putea spune mai mult de câteva
moderat este să observi dacă mai poți cuvinte fără pauză de respirație.
vorbi, dar nu poți cânta versurile unui
cântec.
Ce include activitatea moderată? Ce include activitatea intensă?
• mersul la școală • Jocul de-a prinsa

• joaca la locul de joacă • dansul energic
• mersul pe trotinetă • înotul
• datul cu placa • alergarea
• datul cu rolele • gimnastica
• plimbarea cățelului • fotbalul
• mersul pe bicicletă pe teren plat • rugbyul

Somn suficient
Rugați participanții să completeze „Activitate individuală: Ce fac înainte de ora mea de culcare …”
(pagina 8) înainte de a discuta importanța somnului.
Discutați despre importanța somnului.

Este important să se vorbească despre importanța somnului. Puneți în discuție și elaborați
una din temele:
Să dormi suficient te ajută să funcționezi bine. Poate ajuta:
- să îți protejeze sănătatea mentală
- capacitatea de a învăța, sănătatea fizică
- nivelul de trai și
- siguranța
Test - Exemple:
(a) De câte ore de somn au nevoie în medie tinerii? Vă rugăm să faceți referire la Figura 1.
Figura 1: Somnul recomandat pentru tineri
Alte activități posibile (opțional):
Dacă aveți timp, puteți ruga participanții să deseneze cum arată dormitorul lor.

Igiena somnului
Test: Ce ar trebui să fac pentru a-mi optimiza somnul ….............
Puteți scrie fiecare punct de mai jos pe un cartonaș și puteți cere unui participant să
citească. Apoi cereți tuturor participanților să scrie toate aceste puncte în Caietul de lucru
(pagina 8).
Optimizați-vă somnul...
 Stabilind ore regulate de culcare/ trezire (mergeți la somn și treziți-vă

la aceeași oră).
 Exersați în mod regulat.
 Evitați utilizarea tehnologiei (nu jucați jocuri și nu vă uitați la TV)
cu cel puțin o oră înainte de a merge la culcare.
 Evitați stimularea fizică, cognitivă și socială seara târziu (evitați să beți
băuturi cu cafeină).
 Gestionați somnul din timpul zilei (maximum 30 de minute)
 Optimizați mediul de dormit (de exemplu, temperatura,
lumina/întunericul, liniștea, opriți-vă telefonul mobil, evitați luminile statice
de la dispozitive electronice din moment ce acestea
pot stimula creierul și pot interfera cu somnul)
Observație: Elaborați fiecare punct

5. Să fii prezentator TV pentru 2 minute
Dați-mi voie să mă prezint!
O înregistrare video ne oferă adeseori informații utile. Am

observat în studiile precedente că participantul și-a schimbat
discursul de 2 minute de la prima la a 8-a ședință, de la negativ
la pozitiv.
Când se face înregistrarea video, rugați participanții

să stea în picioare; ar trebui să stea cu fața spre cameră. Este important să se vadă
în cadru imaginea întregului corp.
- Plasați camera pe un trepied pentru a o împiedica să se miște.
a) Spuneți participanților că următorul joc este ca fiecare dintre ei să își imagineze

că este prezentator TV pentru 2 minute.
b) Rugați pe fiecare dintre ei să spună orice dorește în fața camerei video

timp de 2 minute. (Ar putea fi vorba de hobby-urile lor, animalele
sau mâncarea lor preferată, temele de la școală sau prietenii lor).
c) Faceți înregistrarea video într-o cameră separată sau într-un colț al

camerei și informați că clipul video va fi văzut și evaluat de un grup de
participanți de aceiași vârstă.*
d) Rugați pe fiecare dintre ei să înceapă spunându-și numele.
e) Lăudați pe fiecare dintre ei pentru realizarea acestei sarcini!
Ei vor fi informați că vor viziona acest clip video împreună în cadrul următoarei ședințe.
Scopul acestei sarcini este de a permite adolescenților să vadă cum s-au descurcat
în timpul acestei sarcini de 2 minute.
De asemenea, ați putea cere fiecărui participant să îndeplinească această sarcină în
fața grupului. Singurul dezavantaj al realizării în fața grupului este că participanții tind
să se copieze unul pe altul pe aceeași temă (de exemplu, mâncarea preferată).
Studiul nostru pilot arată că înregistrarea video, analiza și feedback-ul sunt un mijloc
puternic de a determina participanții să facă o schimbare pozitivă în abilitățile de
comunicare, fapt ce, la rândul său, îi ajută să își sporească încredea în sine.

Energizant de grup: Impulsionarea numelor
(1) Așezați-vă în cerc.

(2) Începând cu persoana din stânga, rugați-i să își spună numele imediat ce dați un
semnal. Înregistrați timpul necesar pentru ca toate numele să fie rostite de-a
lungul cercului.
(3) De îndată ce o persoană își spune numele, cel din stânga își spune numele,
și așa mai departe.
(4) Rostirea numelor continuă în jurul cercului, până când se revine de unde
s-a pornit.
(5) Faceți asta de două ori, apoi schimbați direcțiile (de exemplu, persoana din stânga
ta începe prima [Echipa A]; apoi persoana din dreapta ta începe prima [Echipa A]).
(6) Notați cel mai bun timp.
(7) Apoi, rugați participanții din stânga (Echipa A) și din dreapta (Echipa B)
să își spună numele concomitent. Notați care e cea mai rapidă echipă.
Explicarea activității casnice

- Super sarcină: Jurnalul stilului de viață sănătos (în această săptămână),
pagina 10 – Caiet de lucru
Ideea acestui exercițiu este ca toți participanții să vadă legătura dintre cum se simt
și tipul de alimente pe care le consumă, precum și tipul de activități fizice pe care le
desfășoară, și dacă dorm sau nu suficient.

Ședința 2: Stima de sine
Obiectiv
Scopul principal al acestei ședințe este de a prezenta participanților conceptul de stimă de

sine și de a discuta despre activitățile care ar putea să îi ajute să își sporească stima de sine.
Un alt scop este acela de a discuta despre diferiți pași mici, dar necesari pentru a dezvolta
o anumită capacitate.
Agendă
1. Recapitularea ședinței 1 și a temei pentru acasă
2. Stima de sine
3. Sporirea stimei de sine
4. Activitate individuală: Activități plăcute
5. Activitate de grup: Suntem cu toții diferiți
6. Activitate individuală: La ce sunt bun(ă) – Punctele mele tari
7. Energizant de grup: Sari înainte, sari înapoi
8. Consolidarea abilităților: efectuarea pașilor mici
9. Activitate individuală: Consolidarea abilităților
10. Observarea unui prezentator TV în acțiune
11. Explicarea temei pentru de acasă
- Super sarcină: Activități plăcute
Materiale necesare
- Monitor/ calculator pentru a vedea cum a fost îndeplinită sarcina discursului de 2 minute
- Ce vezi? (laminat)
- Etichete cu nume (opțional)
- Consolidarea abilităților: efectuarea pașilor mici (laminat)
Recapitularea ședinței 1 și a temei pentru acasă
Începeți această ședință rugându-i pe participanți să rezume principalele subiecte din

ședința 1. Alternativ, le-ați putea cere participanților să rezume punctele principale din
aceasta:
În cadrul ședinței precedente am stabilit câteva reguli de grup pe care trebuie să le urmăm în
cadrul fiecărei ședințe. Regulile de grup asupra cărora am căzut de acord includ:
- să fim punctuali
- să venim la toate ședințele și să facem toate temele pentru acasă
- să păstrăm discreția asupra a tot ce s-a discutat în cadrul grupului
- să vorbim pe rând. Ascultați până când celălalt termină de vorbit

- oferiți ajutor evitând să criticați alți membri ai grupului și fiți grijulii
și respectuoși față de aceștia. Nu trebuie să forțăm alți participanți
să facă ceva ce nu își doresc să facă.
De asemenea, am învățat să rămânem sănătoși. Puteți întreba participanții despre cele 3

activități discutate în cadrul ultimei ședințe. Alternativ, puteți rezuma cele 3 activități:
- consumarea alimentelor sănătoase
- desfășurarea de activități fizice regulate
- somn suficient
Scurtă relaxare
Pe baza feedback-ului participantului, se recomandă foarte mult ca o scurtă relaxare (mai

puțin de 5 minute) să fie inclusă la începutul sau la sfârșitul fiecărei ședințe.
Un exemplu de tehnică de relaxare rapidă: metoda ‘4-7-8’
Înainte de a începe ședința de astăzi, să ne relaxăm puțin.

1. stați drept pe scaun.
2. închideți gura și inspirați adânc pe nas numărând până la 4.
3. țineți-vă respirația până la 7.
4. expirați pe gură, emițând un șuierat până la 8.
5. asta e o respirație. Acum inhalați din nou și repetați ciclul de încă trei ori.
Stima de sine
Astăzi vom învăța despre stima de sine.
Întrebați-i pe participanți ce știu despre „stima de sine”.

Oferiți apoi definiția „stimei de sine”.
„Stima de sine este modul în care ne apreciem pe noi înșine. Este vorba de acceptarea
proprie, de a te simți încrezător și de a te place. Modul în care ne simțim nu este
permanent, din moment ce se poate schimba, și uneori, chiar de la un moment la altul.
Nimeni nu se simte bine în ceea ce privește propria persoană în orice moment.”
Apoi discutați importanța de a avea o stimă sine crescută și problemele legate de o stimă de
sine scăzută, citind despre „Stima de sine” – a se vedea pagina 12 (Caiet de lucru). Este
important să se elaboreze fiecare punct enumerat pe această foaie oferind câteva exemple.

Sporirea stimei de sine
Discutați modurile în care am putea să ne sporim stima de sine. Scopul acestei ședințe este
de a ajuta participanții să înțeleagă că a fi activ ar putea să îi facă să se simtă bine.
Rugați participanții să ofere câteva exemple de situații sau activități despre care ei cred că i-
ar putea ajuta să îi facă să se simtă bine cu ei înșiși.
„A-ți plăcea ce faci și a avea sentimentul de reușită (în sensul că ai făcut ceva) reprezintă o
parte importantă a experienței zilnice, care ne face să ne simțim bine cu noi înșine. Oamenii cu
stimă de sine scăzută adeseori cred că nu merită nimic. Prin urmare, întrucât nu se bucură de
ceea ce fac, și dat fiind că nu au sentimentul că obțin ceva, ei vor gândi în mod negativ despre ei
înșiși. Acesta este un lucru pe care dorim să îl schimbăm. Ne dorim să te tratezi cu blândețe
pentru că asta te va ajuta să te vezi într-un mod mai echilibrat și mai acceptabil.
Când planifici lucruri pe care să le faci pentru tine, este important să îți amintești să incluzi un
amestec de activități ce au posibilitatea să îți ofere alte emoţii pozitive. Un exemplu în acest
sens este să faci curățenie în dormitorul tău, ceea ce ar putea să îți ofere un sentiment de
plăcere pentru că ai un dormitor ordonat, dar, de asemenea, ar putea să îți ofere un sentiment
de reușită, știind că ai făcut ceva pentru a-ți îmbunătăți mediul din casă. Acest sentiment de
reușită este la fel de important ca atunci când obții plăcere din ceva și, într-adevăr, te-ar putea
determina să faci mai mult.”
Dacă timpul o permite, puteți ruga participanții să alcătuiască un grup sau două în care să
discute despre situații/ activități care i-ar putea ajuta să se simtă bine cu ei înșiși. După ce
sarcina este îndeplinită, rugați fiecare grup să împărtășească cu ceilalți participanți
rezultatul discuției.
Exemple de activități plăcute
O baie caldă Să te întâlnești cu cineva Să scrii povestiri/povești

Să colecționeze lucruri Să faci artă (pictură, desen) Să rezolvi un puzzle/ rebus
(de exemplu, timbre etc.)
Să mergi la film Să joci fotbal Să cânți într-un grup
Să faci jogging Să încerci ceva nou Să dansezi
Să asculți muzică Să citești o carte Să vizitezi prieteni
Să mergi pe jos Să joci tenis Să scrii într-un jurnal
Să vorbești despre sport Să mergi la un eveniment sportiv Să faci yoga
Să râzi Să joci cărți Să vorbești cu oamenii
Să faci un duș Să organizezi o reuniune Să petreci timp cu animalele
Să gătești Să faci poze Să înoți
Să ajuți pe cineva Să te uiți la TV, video Să te plimbi cu bicicleta

Alte activități: Alte activități: Alte activități:
După ce oferiți participanților câteva exemple de activități plăcute, rugați-i să rezolve

tema „Activitate individuală: Activități plăcute” de la pagina 14 din Caietul de lucru.
Activitate de grup: Cu toții suntem diferiți
De asemenea, este important să-i informați pe participanți că oamenii răspund uneori în

mod diferit la același eveniment sau se concentrează pe diverse elemente ale aceluiași
lucru. Pentru a ilustra acest punct, întrebați ce văd participanții în aceste 4 imagini (pot fi
laminate):
Pentru acest exercițiu, rugați participanții să alcătuiască un grup format din 2–3
persoane și prezentați-le una din imaginile de mai jos. Rugați fiecare grup să menționeze
ce cred că reprezintă imaginea.
Ce vezi ?
Activitate individuală: La ce sunt bun(ă) – Punctele mele tari
Un alt mod de a depăși stima de sine scăzută este acela de a-ți cunoaște punctele tari.
Pentru acest exercițiu, vă rugăm să identificați și să recunoașteți punctele tari din
domeniile următoare:
- Școală (de exemplu, iau parte la activitățile de la școală)

- Social (de exemplu, mă înțeleg cu colegii de clasă)
- Acasă/ Familie (de exemplu, am grijă de câinele nostru)
- Sport/ Alte domenii de interes (de exemplu, sunt bun(ă) la cântat)
- Personalitate: Ce tip de persoană sunt (de exemplu, sunt o persoană responsabilă)

Energizant de grup: sari înăuntru, sari afară
(1) Rugați participanții să alcătuiască un cerc, ținându-se de mână, uitându-se spre

centru.
(2) Cereți grupului – „SPUNE CE SPUN ȘI FĂ CE SPUN.”
(3) Cereți grupului „SARI ÎNĂUNTRU,” „SARI AFARĂ,” „SARI LA STÂNGA” sau „SARI LA
DREAPTA.”
(4) Strigați mai multe comenzi „Sari”, una după alta vreme de 20 secunde.
(5) Acum spuneți grupului – „SPUNE OPUSUL A CEEA CE SPUN ȘI FĂ CE SPUN.”
(6) Continuă cu mai multe comenzi de „sari”, una după alta vreme de 20 secunde, sau
până când cercul se rupe prea tare.
Consolidarea abilităților: Pași mărunți
Introduceți această ședință spunând „Uneori ne simțim prost pentru că dorim să facem ceva
cu adevărat bun, dar nu știm cum. Vestea bună este că există multe abilități pe care le
putem învăța. De asemenea, ne face să ne simțim bine să învățăm să facem ceva dificil. Ne
simțim foarte bine după ce am depus un efort considerabil.”
Analizați cu participanții o abilitate pe care ar dori să și-o dezvolte. Apoi parcurgeți cu

aceștia trei pași: stabilirea obiectivului, pași mărunți, practică.
Dacă participanții nu pot propune o abilitate concretă, dați exemplul unei abilități pe care
dumneavoastră ați dori să v-o dezvoltați, iar apoi parcurgeți pașii cu ei.
Aici aveți un exemplu de exercițiu „să facem pași mărunți”:

Stabilirea obiectivului:
- eram slab la matematică, iar aceasta mă făcea foarte nervos atunci când trebuia
să-mi dau testele de matematică. Anxietatea mea nu făcea decât să înrăutățească
lucrurile. Nu puteam dormi în noaptea dinaintea testului. Mi-era teamă că voi eșua,
iar părinții mă vor urî.
- scopul meu este să-mi îmbunătățesc cunoștințele de matematică și să obțin rezultate
bune la testele de matematică.
Pași mărunți:
- îmi rog mama să mă ajute să-mi fac temele la matematică.
- îmi rog mama să-mi cumpere o culegere de exerciții pentru a-mi putea face
temele zilnic.
- fac câteva exerciții cu câțiva prieteni, o dată sau de două ori pe săptămână.
- dacă nu înțeleg ce predă profesorul meu de matematică, îi voi cere acestuia să-mi
explice.
Exercițiu:
- continui să exersez până sunt sigur că îmi înțeleg complet tema la matematică.

Consolidarea abilităților: Să facem pași mărunți
Pentru a dezvolta o anume abilitate, trebuie să:
1. Stabilim un obiectiv.
Ce fel de abilitate vrei să-ți dezvolți?
2. Planifică-ți pașii mărunți necesari pentru a-ți

atinge obiectivul.
Care sunt diferiții pași pe care trebuie să-i învăț unul câte unul?
3. Fă pași mărunți, unul câte unul.
Trebuie să faci asta până-ți atingi obiectivul.

Urmărirea unui prezentator TV în acțiune
Pentru a încheia ședința de astăzi, urmăriți înregistrările video de două minute ale fiecărui
participant. În mod ideal, urmăriți înregistrările împreună, în grup. Dacă însă participanții nu
vor să se uite la înregistrarea lor în grup, urmăriți-o individual.
Pregătire cognitivă: înainte de a urmări înregistrările video

1) Participanților li se cere să anticipeze ce cred că vor vedea în înregistrare. Aici se pot
include atât comportamente pozitive (de exemplu, voce clară, încrezătoare), cât și negative
(de exemplu bâlbâit, roșeață sau neastâmpăr).
Înainte de a vă urmări înregistrarea
Vă rog să închideți ochii și să vă faceți o imagine clară a felului cum credeți că ați
arătat în timpul discursului.
Cum credeți că v-ați comportat?
Foarte Foarte
slab bine
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Puneți un„X” în dreptul comportamentului care descrie felul în care credeți că arătați în timpul
discursului
front of the camera.
Am vorbit tare și clar Păream prietenos Păream nervos
Tremuram când vorbeam Îmi mușcam buzele Zâmbeam
M-am uitat la cameră Mă jucam cu părul sau cu un Roșeam
aproape tot timpul obiect (de exemplu, un nasture)
Mă mișcam mult Încurcam cuvintele
După urmărirea înregistrării

Rugați participanții să se uite la înregistrare ca și cum ar urmări un străin (aceasta,
pentru a-i împiedica să-și amintească felul în care s-au simțit în timpul îndeplinirii
sarcinii discursului de două minute).
Apoi, dați-le foaia „După ce v-ați urmărit înregistrarea”, ca să răspundă la întrebare și să-și
estimeze prestația cu o notă de la 0 (foarte slabă) la 10 (foarte bună).

Urmăriți înregistrarea ca și cum ați urmări un străin. Cum a fost prestația
dumneavoastră în înregistrare?
Foarte slabă Foarte bună

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
În timp ce urmăriți înregistrarea, puneți un„X” în dreptul comportamentului pe care l-aţi
identificat în timp ce vorbeaţi în fața camerei.
front of the camera.
Am vorbit tare și clar Păream prietenos Păream nervos
Tremuram când vorbeam Îmi mușcam buzele Zâmbeam
M-am uitat la cameră Mă jucam cu părul sau cu un Roșeam
aproape tot timpul obiect (de exemplu, un nasture)
Mă mișcam mult Încurcam cuvintele
După urmărirea înregistrării, lăudați-i pe participanți pentru că s-au oferit voluntari să

îndeplinească această sarcină și pentru felul cum s-au descurcat cu discursul.
Este important să subliniați aspectele pozitive ale discursului participantului, menționând că

(a) a vorbit clar; (b) a susținut contactul vizual; (c) a furnizat informații interesante – adică
au vorbit despre subiecte de interes pentru alți copii; (d) a stat drept; (e) nu a fost distras cu
ușurință.
Rugați participanții să compare ce au scris pe foaia de hârtie înainte de și după ce și-au

văzut propria înregistrare.
*Scopul acestui exercițiu este de a permite participanților să observe diferența dintre

predicția lor subiectivă și indicația obiectivă a comportamentului lor. De regulă, indivizii
foarte anxioși sau cei cu o stimă redusă de sine tind să creadă că s-au descurcat mai
prost decât au făcut-o de fapt.
Explicarea temei pentru acasă

Super sarcină: Activități plăcute (pagina 19 – Caietul de lucru)
Sarcina este de a alege activități simple și plăcute pe care aceștia le fac în fiecare zi a
săptămânii și apoi să dea o notă pentru cât de bine s-au simțit și dacă au simțit sau nu că
au realizat ceva. Scopul acestui exercițiu este de a permite participanților să dețină
controlul asupra felului în care se simt fiind activi.

Ședința 3: Emoții și gânduri
Obiectiv
Principalul scop al acestei ședințe este de a prezenta participanților conceptul de emoţii și

gânduri.
Agendă
1. Recapitulați ședința 2 și tema pentru acasă
2. Activitate de grup: joc „Detectivul emoţiilor”
3. Recunoașterea emoţiilor
4. Activitate de grup: recunoașterea emoţiilor
5. Termometrul emoţiilor
6. Energizant de grup: Mergi și oprește-te
7. Gânduri
8. Exemple de gânduri
9. Activitate individuală: Doi prieteni pe Facebook
10. Explicarea temei pentru acasă
- Super sarcină: Identificarea gândurilor FOLOSITOARE și NEFOLOSITOARE
- Super sarcină: Gândurile mele FOLOSITOARE și NEFOLOSITOARE din această săptămână
Materiale necesare
- Monitor/computer pentru prezentarea înregistrării video
- Înregistrare video pentru „Activitate de grup: recunoașterea emoţiilor”
- Termometrul emoţiilor (laminat)
- Laptop/telefon mobil pentru a asculta muzica necesară jocului
- Laptop pentru a prezenta înregistrarea video (pagina 23 – Caiet de lucru)

Începeți această ședință rugându-i pe participanți să facă rezumatul principalelor subiecte
abordate în a doua ședință. Alternativ, ați putea să rezumați dumneavoastră principalele
puncte ale ședinței 2:
În ședința precedentă am învățat despre stima de sine (de exemplu, să ne simțim bine în
ceea ce ne privește). Este important să avem stimă de sine pentru că aceasta ne ajută să ne
descurcăm cu diversele provocări, să avem încredere să încercăm lucruri noi, să întâlnim
oameni noi și să ne bucurăm de viață. De asemenea, am discutat despre diverse activități
pe care trebuie să le facem pentru a ne crește stima de sine. Un exemplu este să facem
activități plăcute.
De asemenea, am discutat că uneori ne simțim prost pentru că vrem să fim buni la ceva,
dar nu știm cum să facem acest lucru. Din acest motiv, am discutat despre abilitățile pe
care vrem să ni le dezvoltăm și despre acei pași pe care trebuie să-i urmăm pentru a ne
atinge scopul.
Astăzi vom învăța despre emoţii.
Începeți întrebându-i pe participanți cum se simt acum: „Cum vă simțiți acum?”

Apoi faceți un exercițiu simplu: „Imaginați-vă că ați câștigat un premiu important pentru
faptul că sunteți cel mai bun elev din școală – cum vă simțiți?” sau „Imaginați-vă că cel mai
bun prieten al vostru urmează să se mute în altă țară – cum vă simțiți?”
După exercițiu: „Haideţi, de la bun început, să facem o listă cu diverse emoţii care ne fac
să ne simțim bine (sentimente plăcute), respectiv care ne fac să ne simțim rău
(sentimente neplăcute).”
* Puteți începe dând unul sau două exemple *
Exemple de emoţii plăcute
Încântat Dornic Entuziast

Recunoscător Fascinat Simpatie
Satisfăcut Emoționat Cald
Calm Voios Sigur
Mulțumit Confortabil Provocat
Exemple de emoţii neplăcute
Iritat Nesigur Chinuit

Ostil Deznădăjduit Disperat
Supărat Frustrat Ofensat
Dezamăgit Epuizat Înspăimânta
Temător Gol ttt
Terifiat
Pentru a face jocul mai distractiv, puteți decupa fiecare emoţie și să rugați pe fiecare
participant să le pună în cutia cu „emoţii plăcute” sau în cea cu „emoţii neplăcute”.
Explicați-le că noi arătăm modul în care ne simțim în mai multe feluri. De exemplu, putem
spune direct că ne simțim nervoși – ceea ce se poate exprima printr-o voce tremurată. În
alte situații, ne putem arăta emoţiile prin tonul vocii, prin felul cum arătăm, cum ne așezăm
sau cum stăm în picioare.
Este important să putem citi emoțiile altora pentru a înțelege ce gândesc și ce simt.
Dăm indicii cu privire la ce gândim și la ce simțim.
Activitate de grup: Detectivul emoţiilor
Cereți participanților să formeze un mic grup. Odată ce grupul a fost format, rugați pe fiecare
dintre ei:
- să se gândească la o emoţie.
- să deseneze emoţia la care se gândește.
- să ceară partenerului să ghicească ce emoţie a desenat.
- să facă această activitate pe rând.
Discutați trăsăturile desenului care dau indicii despre cum se simt alți participanți.
Cereți fiecărui grup să discute aspectele care dau indicii asupra răspunsului. După acest
exercițiu, discutați:
Importanța de a fi conștient de propriile emoţii și de cele ale altora.
Discuția trebuie să includă importanța adaptării propriului comportament în funcție de

emoţiile celorlalți.
- Explicați că expresia facială și poziția corpului sunt modalități comune de a

transmite emoţii, la fel ca și prin contactul vizual, prin ceea ce spunem și
facem.
- Trainerul ar putea să fie nevoit să dezvolte această idee (prin exemplificare) sau să
arate participanților chipuri de oameni ce exprimă diverse emoţii. De exemplu,
încercați să vă uitați la imaginea cuiva care pare fericit: Rugați participanții să fie
atenți la ochi, gură etc. și la felul cum stă, așezat sau în picioare. Apoi ilustrați cu
cineva care este trist sau înspăimântat.

Activitate de grup: Recunoașterea emoţiilor
În câteva minute, ne vom uita la o înregistrare video – întâi cu sunet, apoi fără. Urmăriți
înregistrarea cu atenție. Uitați-vă la înregistrare cu atenție și notați orice semn/indiciu cu
privire la ce se întâmplă și la tipul de emoţii pe care oamenii din această înregistrare ar
putea să le exprime.
* Pentru acest exercițiu, urmăriți o scurtă înregistrare video la alegere (de vreo 2 minute)
pe care a-ți filmat-o anterior sau dintr-un serial TV. Urmăriți întâi înregistrarea fără sunet.
Apoi urmăriți înregistrarea pentru a doua oară, de data aceasta cu sunet.
Rugați participanții să compare dificultățile în interpretarea emoţiilor cu și fără sunet (vezi

pagina 23 din Caietul de lucru). Discutați diversele indicii non-verbale utilizate în
interpretarea emoţiilor prezentate de actori/actrițe.
Termometrul emoţiilor
(vezi pagina 24 – Caietul de lucru)
Conceptul de Termometru al emoţiilor va fi explicat cu exemple. De exemplu, în ce situații

te simți „foarte bine sau foarte relaxat” sau te simți „foarte rău sau foarte nervos”?
Ați putea spune ceva de genul:

Putem folosi un Termometru al emoţiilor pentru a spune cât de bine sau de rău ne simțim.
Acest lucru este important pentru că dacă știm situațiile sau activitățile care ne fac să ne
simțim rău, putem folosi abilitățile pe care le-am învățat în Super sarcini pentru a ne
descurca cu astfel de situații.
„5” înseamnă că ne simțim foarte bine sau foarte relaxat. „1” înseamnă că ne simțim foarte
rău sau foarte nervos. Numerele de pe Termometrul nostru al emoţiilor se pot schimba de
la un caz la altul și de la o zi la alta. Nu putem avea „5” tot timpul pentru că nu ne putem
simți bine tot timpul.
* Pentru a vă asigura că participanții înțeleg cum să folosească conceptul de Termometru al

emoţiilor, cereți-le să numească o situație în care s-ar simți de „5” și alta în care se simt de
„1”. *

Energizant de grup: Mergi și oprește-te
(1) Cereți participanților să se împrăștie prin cameră.

(2) Cereți participanților să meargă când spuneți „MERGI” și să se oprească atunci
când spuneți „STOP.”
(3) Dați aceste comenzi, în orice ordine, timp de 20-30 de secunde, pentru a-i ajuta
să exerseze răspunsul.
(4) După aceasta, spuneți participanților că inversați înțelesul acestor comenzi, așa
că „MERGI” înseamnă să se oprească, iar „STOP” va însemna să meragă.
(5) Provocați-i pe participanți să continue să răspundă la comandă cât de repede cu
putință.
(6) Apoi, anunțați două noi comenzi: – „NUME” îi invită pe fiecare să-și spună
numele cu voce tare, iar „APLAUDĂ” îi invită pe participanți să bată din palme
simultan.
(7) Exersați aceste două noi comenzi împreună cu „MERGI” și „STOP”.
(8) Spuneți participanților că inversați înțelesul acestor comenzi; de exemplu, când
veți spune „NUME”, toată lumea aplaudă și invers.
(9) Continuați jocul timp de câteva minute.
Gânduri
În ședința de astăzi, vom vorbi și despre gânduri.

Gândurile se află în mintea noastră și sunt lucruri pe care ni le spunem despre noi înșine,
despre alți oameni sau despre ceva din jurul nostru – de aceea i se mai și spune „vorbire
de unul singur”. „Vorbirea de unul singur” este ilustrată de obicei cu „bule de gânduri”.
Unele gânduri ne pot face să ne simțim triști sau speriați, iar altele ne pot face să ne simțim
fericiți.
Înainte de a începe, să facem o listă cu diverse tipuri de gânduri:

- „Mă voi distra foarte bine la petrecerea prietenului meu”
- „Abia aștept să vină Crăciunul”
- „Niciodată nu fac lucrurile ca lumea”
Unele dintre gândurile noastre sunt FOLOSITOARE pentru că ne fac să ne simțim bine.
Câteva exemple de gânduri FOLOSITOARE sunt „oameni ca mine”, „am speranțe mari
pentru viitor” (vezi pagina 25 – Caietul de lucru).
Unele dintre gândurile noastre sunt NEFOLOSITOARE pentru că ne fac să ne simțim rău.
Câteva exemple de gânduri NEFOLOSITOARE sunt „Nimeni nu mă iubește”, „Nu am nicio
valoare”.
Dați exemple de gânduri FOLOSITOARE și NEFOLOSITOARE (vezi pagina 25 – Caietul de
lucru). Apoi, cereți-le să discutați orice:
- Gânduri FOLOSITOARE și NEFOLOSITOARE pe care le-au avut recent.
- Situații sau evenimente care conduc la anumite gânduri (adică, Ce s-a întâmplat?).
Activitate individuală: Doi prieteni pe Facebook

(vezi pagina 26 din Caietul de lucru)
Rugați participanții să facă această activitate singuri. Odată terminată, rugați 2-3
participanți să împărtășească răspunsurile lor întregului grup.
Explicarea temei de acasă

- Super Sarcină: Identificarea gândurilor FOLOSITOARE și NEFOLOSITOARE (pagina 27)
- Super Sarcină: Gândurile mele FOLOSITOARE și NEFOLOSITOARE din această săptămână
(pagina 28)

Ședința 4: Gânduri – emoții – comportament
Obiectiv
Principalul scop al acestei ședințe este acela de a prezenta conceptul de corelare între
gânduri, emoţii și comportament.
Agendă
1. Recapitulați ședința 3 și Tema pentru acasă
2. Gânduri – emoţii – comportament
3. Activitate de grup: Gânduri – emoţii – comportament
4. Energizant de grup: Sari în stânga, sari în dreapta
5. Fii om de știință
6. Experiment comportamental: Gândul „Nimeni nu mă iubește și nu vrea să-mi fie prieten”
7. Activitate de grup: Realizarea unui experiment comportamental
8. Ce putem face când se întâmplă ceva rău.
- Super sarcină: Realizarea unui experiment comportamental
- Super sarcină: Ce putem face când se întâmplă ceva rău?
Materiale necesare
- Gânduri – emoţii – comportament (laminat), pagina 32 – Caiet de lucru
- Gândul „Nimeni nu mă iubește și nu vrea să-mi fie prieten”, pagina 35 – Caiet de lucru
- Termometrul emoţiilor (laminat)
- Ce putem face când se întâmplă ceva rău (laminat), pagina 37 – Caiet de lucru
Menționați pe scurt principalele subiecte din ultima ședință.
„În ședința precedentă am discutat despre diversele tipuri de emoţii și gânduri. Emoţia
definește ceea ce simțim în legătură cu noi înșine, cu alți oameni sau locuri. Dacă putem
«citi» cum se simt alte persoane, putem înțelege ce ar putea gândi și simți, așa că ne
putem comporta corespunzător față de ei.
Gândurile sunt ceea ce ne spunem nouă înșine, iar câteodată ele ne spun ce să facem.
Gândurile NEFOLOSITOARE sunt gândurile pe care ni le spunem nouă înșine și care ne fac
să ne simțim anxioși sau triști.
Gândurile FOLOSITOARE sunt gândurile care ne fac să ne simțim fericiți.

Legătura dintre gânduri, emoţii și comportament
„Astăzi vom învăța despre legătura dintre gânduri, emoţii și comportament.

Felul în care gândim influențează modul în care ne simțim și comportăm. Nimeni în afară de noi
înșine nu ne poate schimba felul în care gândim. Deținem controlul absolut asupra felului în care
gândim despre anumite situații sau lucruri care ni se întâmplă. Putem alege să gândim de o
manieră FOLOSITOARE sau NEFOLOSITOARE. Gândurile NEFOLOSITOARE ne pot face să ne
simțim nervoși sau rău. Gândurile FOLOSITOARE ne pot face să ne simțim relaxați sau bine.
Schimbarea modului în care gândim poate avea efecte pozitive asupra felului în care simțim
și ne comportăm. Ne putem schimba gândurile NEFOLOSITOARE în gânduri FOLOSITOARE.
Asta ne va face să ne simțim mai bine.”
Cereți unui participant să joace rolul aferent acestei situații.

Situație: Duminică, Ion a primit de la unul dintre prietenii săi invitația de a participa la
petrecerea sa aniversară. Acest lucru l-a făcut pe Ion foarte fericit. Cereți participantului să
joace legătura dintre gând, emoţie și comportament – după cum este prezentat mai jos:
Gând Emoţie Comportament

(Copilul simte nevoia să-și (Copilul simte nevoia să arate (Copilul simte nevoia să
spună gândurile cu voce tare) ceea ce simte prin comunicare acționeze de o așa manieră
non-verbală, de exemplu, prin încât alți copii să-i poată
expresie facială sau poziție a vedea comportamentul)
corpului)
Abia așteptam să-l văd pe Ion. Mă simt foarte fericit că am Sar de bucurie.
Sper că lui Ion îi va plăcea fost invitat la petrecerea lui Ochii îmi scânteiază de
cadoul meu. Ion. bucurie. Zâmbesc.
Mă întreb cine a mai fost Sunt încântat să-l văd pe Ion.
invitat la petrecerea lui Ion. Mă simt foarte bine dispus.
Activitate de grup: gând-emoţie-comportament

Prezentați o situație care ar putea conduce la cel puțin trei tipuri de comportament.
Rugați participanții să formeze 3 grupuri.
- Un grup va avea gânduri, emoţii și comportamente negative, ca urmare a gândirii
negative.
- Un grup va avea gânduri, emoţii și comportamente pozitive, ca urmare a gândirii
pozitive.
- Un grup va avea gânduri, emoţii și comportamente neutre, ca urmare a gândirii
neutre.
*Dacă participanții nu pot prezenta o situație, ați putea-o folosi pe aceasta.

Situație: Dirigintele a chemat-o pe Mary în cabinetul lui*

Energizant de grup: Sari la stânga, sari la dreapta
(1) Formați un cerc, ținându-vă de mâini, privind spre centru.

(2) Cereți grupului – „SPUNEȚI ce spun, și FACEȚI CONTRARUL a ce spun.”
De exemplu, dacă spun „Sari la stânga”, grupul va spune „Sar la stânga”
în timp ce sare la dreapta.
(3) Cereți grupului „SARI LA STÂNGA,” „SARI LA DREAPTA.”
(4) Strigați câteva comenzi ‘Sari’, una după alta, timp de 20 de secunde.
(5) Acum spuneți grupului că vreți să sară de două ori – „SARI DE DOUĂ ORI LA
STÂNGA” și „SARI DE DOUĂ ORI ÎN DREAPTA”
(6) Continuați cu câteva comenzi ‘sari’, una după alta, timp de 20 de secunde sau
până când cercul se rupe prea mult.
Fii om de știință
Experimentele comportamentale sunt activități planificate, menite să testeze credințe

existente. Ca un om de știință, fiecare participant își pune gândurile sub microscop pentru
a cerceta dovezile pentru sau împotriva gândurilor sale. Prin experimente, participantul va
avea ocazia să-și testeze gândurile/ credințele în mod obiectiv și să obțină noi informații.
Sfaturi pentru realizarea propriilor experimente comportamentale
Pasul 1:
Planificarea experimentelor comportamentale
- Notează gândul/ credința pe care încerci să îl/ o testezi
- Gândește-te la o predicție/ credință alternativă
- Planifică experimentul
Pasul 2:
Evaluarea experimentelor tale comportamentale
- Efectuează experimentele după cum le-ai planificat
- Notează ce s-a întâmplat și ce ai observat
- Notează ce ai învățat

Ce putem face când se întâmplă ceva rău
Sunt momente când nu putem schimba situația care a apărut în viața noastră. Oricum,
putem schimba felul în care simțim în legătură cu acea situație schimbând modul în care
ne gândim la ea și, de asemenea:
(1) Discutând cu un prieten sau cu cineva în care aveți încredere:

Rugați participanții să sugereze 2-3 oameni care ar putea asigura o susținere
socială dacă este necesară. Unii dintre aceștia pot fi vecini, colegi, unchi sau
mătuși.
(2) Găsind partea „bună” din orice situație (adică, ceva bun ce poate veni dintr-o
situație pe care o credeam rea):
Mesajul de reținut este că evenimente care par foarte rele au și părți bune și
părți rele. Partea pe care ne concentrăm poate determina dacă ne simțim bine
sau rău. De exemplu, ți-ai pierdut telefonul mobil și prin urmare nu ți-ai putut
suna mama să vină să te ia de la școală. Ai aflat ce prietenă bună ai. Ea ți-a
sunat mama și te-a consolat.
(3) Oprindu-te să te gândești la situația care te face să te simți rău:

Nu relua gândul rău. În loc de aceasta, fă lucruri care te-ar putea distrage.
Încearcă să vii cu activități realiste.
Explicarea temei de acasă

- Super sarcină: Realizarea unui experiment comportamental
- Super sarcină: Ce putem face când se întâmplă ceva rău

Ședința 5 – Gestionarea stresului
Obiectiv
Principalul scop al acestei ședințe este acela de a învăța despre impactul stresului asupra
corpului și emoţiilor noastre. Un alt scop este să-i învețe pe participanți anumite strategii
de relaxare.
Agendă
1. Recapitulați ședința 4 și Tema pentru acasă
2. Gestionarea stresului
3. Cum reacționezi la situații stresante
4. Activitate individuală: Identificarea situațiilor stresante
5. Relaxarea
6. Activitate individuală: Observați diferențele
7. Activități care ne ajută să ne relaxăm
8. Tehnici de relaxare
9. Energizant de grup: Plimbare înclinată
10. Activitate individuală: Desenarea unei mandale
- Super sarcină: Jurnalul meu de relaxare
Materiale necesare
- Creioane colorate (pentru a desena mandala)
- Câteva foi albe de hârtie (pentru a desena mandala)
- Urmărirea de materiale video de relaxare pe flash drive (opțional)
Menționați pe scurt principalele puncte din ședința precedentă.
„Săptămâna trecută am discutat despre legătura dintre gânduri, emoţii și comportament.

Aceasta înseamnă că felul în care gândim ne poate influența emoţiile, ceea ce facem și felul
cum ne comportăm.
Deținem controlul absolut al felului în care gândim despre anumite situații sau lucruri care ni se
întâmplă.
Am învățat, totodată, despre realizarea experimentelor comportamentale, care sunt activități
planificate prin care testăm credințele existente. Prin experimente, avem posibilitatea de a ne
schimba obiectiv gândurile și de a afla noi informații.
A făcut cineva experimente comportamentale?

De asemenea, am discutat despre faptul că uneori nu putem schimba ce ni s-a întâmplat în
viață. Dar putem schimba felul în care gândim cu privire la această situație, (1) discutând
despre acestea cu un prieten sau cu cineva în care avem încredere; (2) găsind partea bună a
situației; și (3) oprindu-ne să ne gândim la situația care ne face să ne simțim rău”.
Cum reacționezi la situații stresante
„Astăzi, vom învăța despre stres. Acesta este sentimentul de a te afla sub o presiune
mentală sau emoțională prea mare. Presiunea se transformă în stres atunci când nu te
simți capabil să-i faci față. Situațiile care te pot face să te simți stresat includ: temele
numeroase la școală; pregătirea pentru examene; șicanele de la școală; și cearta cu
prietenii sau părinții. Stresul ne poate afecta corpul, emoţiile și comportamentul.
Un anumit nivel de stres ne este folositor pentru că ne ajută să ne îmbunătățim

performanțele. Însă, un nivel înalt de stres este contraproductiv pentru că ne afectează
performanța. Tensiunea sau crisparea ne împiedică desori să facem lucruri care ne plac.
Tensiunea ne poate face, de asemenea, să ne simțim nervoși și nefericiți.
Corpul nostru ne dă semnale când ne simțim stresați sau nervoși. Stresul ne poate afecta …..
Corp Emoţii Comportament

▪ dureri de stomac ▪ anxietate ▪ mușcarea unghiilor
▪ dureri de cap ▪ tristețe ▪ trasul de păr
▪ dureri în gât și umeri ▪ iritabilitate ▪ scrâșnirea dinților
▪ oboseală ▪ pierderea cumpătului ▪ râsul nervos
▪ probleme de somn ▪ dificultăți de ▪ mestecarea părului
concentrare la școală. ▪ consumul de mâncare
nesănătoasă
Aceste semnale diferă de la o persoană la alta. De exemplu, când sunt stresat sau nervos,
de obicei mă doare capul, în schimb, dacă prietena mea (Sharon) este stresată, de regulă
mănâncă multe alimente nesănătoase.
Este important să cunoaștem aceste semnale pentru a putea face ceva înainte ca lucrurile să
se înrăutățească.
Strategiile de gestionare a stresului sunt un factor important pentru sănătatea noastră

mentală. Deși nu putem controla multe dintre evenimentele care ni se întâmplă, putem
controla cum vom interpreta aceste evenimente, ceea ce determină felul în care gândim
despre ele și cum alegem să răspundem la ele.
Există numeroase strategii diferite de relaxare care pot fi utilizate pentru a reduce stresul și
pentru a câștiga controlul atât fizic, cât și mental în situații stresante. Vom exersa câteva
dintre ele în această ședință.
Înainte de a învăța câteva tehnici care ne-ar putea ajuta să ne relaxăm, să vedem care sunt
diferențele între a ne simți tensionați și a ne simți relaxați.
Exercițiu de grup
Exercițiu pentru a demonstra starea de tensiune:

„Strângeți pumnii. Încordați-vă mușchii brațelor cât de mult puteți”.
Exercițiu pentru a demonstra starea de relaxare:

„Relaxați-vă brațele și palmele. Imaginați-vă energia ieșind din brațe prin degete. Toată
tensiunea dispare. Mâinile voastre sunt foarte relaxate”.
Activitate individuală: Identificarea situațiilor stresante
„Corpul fiecăruia dintre noi se schimbă. Numim aceste schimbări semnale ale corpului.
Aceste semnale sunt importante pentru că ne pregătesc corpurile pentru acțiune. De
exemplu, dacă ne simțim stresați, am putea avea dificultăți în a adormi sau ne-ar putea
durea stomacul”.
Este important să fim conștienți de diversele feluri în care corpul nostru transmite semnale
că suntem stresați. În acest fel, putem folosi tehnici de relaxare care ne-ar putea ajuta să
depășim nivelul nostru de stres.
În acest exercițiu (pagina 42 – Caietul de lucru), rugați participanții să identifice situații

care-i fac să se simtă stresați și felul în care corpul/ emoţia/ comportamentul lor
reacționează la stres. Este, de asemenea, important de știut cum se descurcă în situațiile
stresante.
Relaxarea
Cereți unui participant să citească pagina 43 (Caietul de lucru). Apoi rugați grupul să
sintetizeze principalul mesaj al textului.
Activitate individuală: Observați diferențele
La acest exercițiu (pagina 44 – Caietul de lucru) cereți participanților să observe

difențele dintre diferitele părți ale corpului lor (niveluri de energie, stare de spirit,
gândire, vorbire, mișcare, respirație) când se simt stresați sau relaxați. Ca și la
exercițiul precedent (pagina 43 – Caietul de lucru), scopul este de a-i ajuta pe
participanți să devină mai conștienți de semnalele corpurilor lor când se simt stresați
sau relaxați.

Activități care ne ajută să ne relaxăm
Întrebați-i pe participanți ce activități consideră a fi relaxante (pagina 45 – Caietul de lucru).
Este bine să începeți prin a le spune ce activități găsiți a fi relaxante.
Tehnici de relaxare
În câteva minute, vom încerca câteva tehnici care ne pot ajuta să ne relaxăm.
Respirația profundă
Inspirați adânc și lent și țineți aerul în plămâni timp de 5 secunde. Simțiți-vă abdomenul
umflându-se în timpul inspirației. Asigurați-vă că burtica este cea care se umflă, nu pieptul
– este foarte important.
Expirați lent și numărați încet de la 1 la 5. Inspirați din nou, respirați lent și constant și
numărați încet de la 1 la 5. Când expirați, concentrați-vă pe eliminarea ÎN ÎNTREGIME a
aerului din plămâni. Prelungiți expirarea cât puteți. Relaxați-vă câteva secunde înainte de a
inspira din nou.
Vizualizarea
Citiți lent copiilor următorul scenariu. Înainte de a face aceasta, asigurați-că că stau
confortabil. Îi va ajuta dacă închid ochii.
** Trainerii trebuie să exerseze acest scenariu de câteva ori (încet) înainte de a-l folosi cu
participanții **
Respirați lent și profund; inspirați pe nas și expirați pe gură. Continuați respirația

lentă și profundă, urmărind cum deveniți tot mai relaxați, tot mai calmi, relaxați și calmi.
Imaginați-vă pe o plajă frumoasă. Fiți atenți la nisipul moale și alb. Fiți atenți
la umbrele albastre din apă. Fiți atenți la cerul albastru de deasupra. Fiți atenți
la florile frumos colorate din jur.
Ascultați sunetul brizei suflând ușor prin palmieri. Fiți atenți la sunetul valurilor
rostogolindu-se încet spre țărm. Fiți atenți la țipetele ușoare ale păsărilor.
Simțiți căldura soarelui pe piele. Fiți atenți la briza răcoroasă din părul
și de pe fața voastră.
Simțiți mirosul proaspăt al oceanului. Fiți atenți la aroma dulce a plantelor tropicale.
Fiți atenți la gustul plăcut din gură – de la băutura preferată.

Fiți atenți cum vă simțiți relaxați și calmi, relaxați și calmi, relaxați și calmi.
Fiți atenți la senzația mișcărilor de relaxare din vârful capului, ușor pe față, gât, umeri, piept, brațe,
stomac, coapse, genunchi, gambe, până la degete.
Fiți atenți cum vă simțiți relaxați și calmi, relaxați și calmi, relaxați și calmi. Când sunteți
pregătiți, deschideți încet ochii.
Energizant de grup: Plimbare înclinată
(1) Formați perechi, cu cineva de o înălțime similară.

(2) Stând unul lângă celălalt, rugați fiecare persoană să se încline lateral spre
partener, sprijinindu-se unul pe umerii celuilalt.
(3) Cereți fiecărei persoane să-și mute picioarele cât de departe de partener pot.
(4) Când sunt gata, explicați că fiecare pereche trebuie să mențină această poziție
înclinată în timp ce merg spre un punct stabilit.
(5) Când au terminat, schimbați părțile sau partenerii.
Umorul
Spuneți participanților că folosirea umorului (adică, a privi partea amuzantă a lucrurilor)

poate fi de ajutor în timpul perioadelor dificile.
Umorul ne permite să râdem și să vedem partea luminoasă a vieții. Râsul, de asemenea, ne
ajută să ne relaxăm, crescând emoțiile pozitive și reducând stresul.
Când râdem, corpul nostru produce o substanță numită „endorfină” care ne ajută să ne
simțim bine. Astfel, râsul ne ajută să ne bucurăm mai mult de momentele plăcute și să
înfruntăm problemele.
În acest punct, cereți unuia sau la doi participanți să povestească istorii amuzante.

Distragerea atenției
Această tehnică presupune să facem activitățile noastre preferate sau relaxante atunci
când ne simțim anxioși sau îngrijorați. O astfel de tehnică este desenarea unei mandale,
tehnică de desen destinată să calmeze mintea.
Activitate individuală: Desenarea unei mandale
Pentru acest exercițiu, aveți nevoie de unul sau mai multe creioane sau pixuri colorate
și de o bucată de hârtie (A4 sau mai mare) cu un cerc de 15 cm desenat în mijloc.
Înainte de a începe desenul, respirați de două ori, expirând lent.

- Așezați creionul în centrul cercului și imaginați-vă că sunteți calm.
- Începeți să desenați în cerc.
- Desenați orice model vă place și schimbați culoarea oricând doriți.
- Opriți-vă din desenat după 10 minute.

Super sarcina: Jurnalul meu de relaxare
În această temă pentru acasă, participanților li se cere să noteze tehnicile/exercițiile

de relaxare pe care le practică și să-și dea note pentru cum se simțeau înainte
și după exercițiu.

Ședința 6: Relații & abilități sociale
Obiective
Scopul acestei ședințe este de a discuta despre importanța de a avea relații bune cu
ceilalți și de a învăța anumite abilități pentru a vă înțelege cu alte persoane.
Agendă
1. Recapitulați ședința 5 și tema pentru acasă
2. Relații și abilități sociale
3. O hartă a relațiilor
4. Activitate individuală: O hartă a relațiilor dumneavoastră
5. Abilități sociale
6. Activitate de grup: Întâlnirea cu oamenii
7. Activitate de grup: Conversație de grup
8. Cum să ceri
9. Energizant de grup: Super zâmbet
10. Abilități de ascultare
11. Tehnici de ascultare
12. Sfaturi despre comunicarea socială
- Super Sarcină: Cum discuți cu cineva
- Super Sarcină: Comunicarea eficientă
Materiale necesare
- Întâlnirea cu oamenii – Când să începi conversațiile (laminat)
- Întâlnirea cu oamenii – Când te întâlnești cu cineva pe care nu l-ai mai văzut (laminat)
- Conversație de grup – Când să te alături unei conversații de grup (laminat)
- Conversație de grup – Când te pregătești să pleci (laminat)
Menționați pe scurt principalele puncte din ultima ședință.
„Săptămâna trecută am discutat despre stres. Poate cineva să ne amintească ce este stresul?
Poate cineva să ne împărtășească strategiile care ne-ar putea ajuta să ne simțim relaxați?”
A încercat cineva să folosească vreo astfel de strategie pentru a se relaxa sau calma?
În ce situație ai folosit-o? Ce ai folosit? Te-a ajutat (... numele strategiei folosite) să te
calmezi sau să te relaxezi?
Alternativ, ați putea rezuma principalele puncte:

Super Skills pentru Life – Adolescent version ©Editura Junimea
Stresul este sentimentul de a te afla sub o presiune mentală sau emoțională prea mare.
Presiunea se transformă în stres atunci când te simți incapabili să reziști. Situațiile care te-ar
putea face să te simți stresat includ: temele numeroase la școală; pregătirea pentru
examene; șicanele de la școală; cearta cu prietenii sau părinții. Stresul ne poate afecta corpul,
emoţiile și comportamentul.
Unele metode de a combate stresul includ respirația profundă, vizualizarea, efectuarea de

activități relaxante precum desenarea unei mandale.
Dacă niciunul dintre participanți nu a utilizat vreo strategie de relaxare, încercați să aflați de ce.
În acest punct, ar fi bine să dați un exemplu în care ați folosit 1-2 strategii de relaxare sau
anumite activități care v-au făcut să vă simțiți relaxați sau calmi. De asemenea, descrieți
situația în care v-ați aflat și cum v-ați simțit după folosirea strategiilor de relaxare sau după
efectuarea anumitor activități.
Relații & abilități sociale
„Astăzi, vom învăța despre relații. Acestea implică interacțiunea cu oamenii, inclusiv cu
mama/ tatăl, prietenii, profesorii, vecinii, unchii/ mătușile. Este important să avem o relație
bună și un sentiment de apartenență pentru că ne face să ne simțim importanți și acceptați
de ceilalți.
Există anumite abilități de care avem nevoie pentru a ne înțelege cu ceilalți, pentru a ști cum
să ne purtăm sau să vorbim cu alții. Vom discuta despre aceste abilități importante pe
parcursul acestei ședințe.
Oricum, înainte de a învăța mai multe despre aceste abilități, să vorbim despre o hartă a
relațiilor pentru a prezenta ansamblul nostru unic de relații, inclusiv intensitatea relațiilor
respective, prin grosimea liniilor de îmbinare și distanța lor față de tine.
Iată o hartă a relațiilor mele. În centru sunt „EU”, iar aceștia sunt diverșii oameni cu care
interacționez. După cum puteți vedea, desenând o linie groasă între mine și ei, mama și tata
sunt cei mai apropiați mie.
Activitate individuală: O hartă a relațiilor tale
1) Scrie-ți numele în mijlocul paginii.
2) Desenează toate relațiile pe care le ai (de exemplu, profesor, părinți, rude etc).
Amplasează cele mai apropiate relații (de exemplu, fratele/ sora, cel mai bun prieten) mai
aproape de tine (adică, aproape de centru), iar pe cele mai puțin importante, mai departe de
centru.
3) Creează simboluri pentru a indica tipul de relații pe care le ai cu fiecare dintre aceștia.
Abilități sociale
Rugați participanții să formeze un grup de 4 și să joace pe roluri abilitățile prezentate în
continuare.
Ați putea spune următoarele:

Ați fost invitați la o petrecere aniversară sâmbăta asta de către o persoană de la clubul de
înot la care tocmai v-ați înscris ca membru. Se așteaptă să fie o petrecere mare, dar nu
cunoști pe nimeni în afara celui care te-a invitat. Aproape toți invitații sunt de la clubul de
înot și se cunosc foarte bine. Petrecerea se va termina după miezul nopții, dar trebuie să pleci
ceva mai devreme pentru că trebuie să te trezești dimineața devreme pentru a merge la
biserică cu părinții tăi.
Sarcina ta este de a juca pe roluri prezența la petrecere și de a fi atent la abilitățile

necesare în următoarele:
- când începi conversațiile
- când întâlnești cu cineva necunoscut
- când te alături unei conversații de grup
- când ești gata de plecare
Discutați jocul pe roluri menționând fiecare punct de mai jos. Apoi rugați-l pe unul dintre
participanți să citească punctele de mai jos, iar restul grupului să scrie fiecare punct în
Caietul de lucru.
Activitate de grup: Când întâlnești alte persoane

Ce trebuie să faci …..
Când să începi conversațiile Când te întâlnești cu un necunoscut

Așteaptă un moment potrivit (când cealaltă Stabilește contact vizual. Zâmbește.
persoană stabilește contact vizual).
Pune întrebări. Spune „salut” sau „mă bucur să te cunosc”.
Spune ceva despre tine. Prezintă-te cu numele.
Fă un comentariu pozitiv despre cealaltă Spune-i celuilalt pe nume când vorbești cu el/ ea.
persoană.

Activitate de grup: Conversație de grup
Ce ar trebui să fac …..
Când să te alături unei conversații de grup Când te pregătești să pleci

Stai lângă grup. Folosește semne non-verbale pentru a
arăta celorlalți că vrei să închei discuția.
Ascultă ce vorbesc ceilalți. Spune ceva politicos pentru a încheia
conversația (de exemplu, spune „la
revedere, ne mai vedem”).
Așteaptă ocazia să te alături conversației de Spune că te-ai bucurat să cunoști alte
grup. persoane (de exemplu, mă bucur că v-am
cunoscut, dar vom continua discuția mai
târziu).
Când se ivește ocazia, spune ceva despre Spune ce urmează să faci (de exemplu,
subiectul conversației. „Doamne, [uită-te la ceas], întârzii la cină).
Activitate de grup: Cum să ceri
Mama ți-a cerut să cumperi unt pentru că vrea să coacă o prăjitură pentru niște oaspeți
invitați în această seară. Dar cel mai apropiat magazin se află la 40 de minute de mers
pe jos. Nu sunt autobuze în direcția aceea. Ai ajunge mai repede cu bicicleta, dar nu ai.
Prin urmare, ai vrea să împrumuți o bicicletă de la vecinul tău. Ce ai spune și ce ai face?
*Rugați participanții să formeze un grup pentru a juca pe roluri cum să facă o solicitare *
*Dacă aveți timp, rugați un alt grup să prezinte o poveste în care să apară făcând o
solicitare *
După jocul pe roluri, discutați următoarele puncte cu participanții:
 Uitați-vă la persoana cu care vorbiți când cereți ceva
 Spuneți exact ce ați dori ca persoana să facă.

O solicitare clară și directă are mai multe șanse de succes, câtă vreme exprimă
clar ce se dorește de la cealaltă persoană.
 Spuneți persoanei cum v-ați simți dacă vi s-ar îndeplini solicitarea.

Un exemplu de frază utilă: „Aș aprecia dacă ai vrea să …......................., și asta
m-ar face să mă simt….............”

Energizarea grupului: Super zâmbet
(1) Formați un cerc, inclusiv cu dumneavoastră.

(2) Provocați participanții să înregistreze cel mai rapid zâmbet schițat vreodată!
(3) Porniți-vă cronometrul și zâmbiți unui participant din cerc cu care stabiliți
contact vizual.
(4) Când acesta vă zâmbește, începeți să țopăiți pentru a arăta că primul zâmbet a
fost expediat.
(5) Participantul care v-a primit zâmbetul trimite mai departe un zâmbet unei noi
persoane din cerc.
(6) Trimiterea zâmbetelor continuă până când toți cei din cerc au primit un
zâmbet și au expediat unul.
(7) Când toată lumea țopăie, opriți cronometrul.
(8) Jucați două sau mai multe runde, încercând să înregistrați cel mai rapid zâmbet
Abilități de ascultare
Ascultarea este o abilitate importantă în comunicare. Abilitățile de ascultare vă ajută să:
- vă îmbunătățiți capacitatea de a înțelege
- vă îmbunătățiți cunoștințele
- vă îmbunătățiți relațiile
- preveniți escaladarea problemelor
- Economisiți timp și energie
Activitate de grup: Abilități de ascultare

Rugați participanții să formeze un grup pentru a ilustra abilități de ascultare eficiente. Un
alt grup va juca pe roluri pentru a ilustra abilități de ascultare ineficiente.
Exemplu de instrucțiuni de joc pe roluri pentru un grup:

Ați tot vrut să vă vedeți cu un prieten pe care nu l-ați întâlnit de multă vreme. Aveți atâtea
să-i spuneți. Totuși, când acea zi a venit în sfârșit și vă aflați în camera lui, nu pare interesat
de ce îi spuneți.
De unde știi că persoana nu te ascultă? Cum te-ai simțit? Cum ți-a plăcut această
interacțiune?

Mai mult sfaturi despre comunicarea socială
**Opțional – dacă timpul este limitat, le puteți cere participanților să facă aceasta
activitate ca o temă pentru acasă **
Comunicarea eficientă constă în schimbul de informații, ca și în înțelegerea emoțiilor

și intențiilor din spatele informațiilor. Abilitățile de comunicare eficientă te ajută să:
- construiești și să menții relații
- eviți neînțelegerile
- exprimi ce vrei să exprimi
- fii mai bine conectat cu alți oameni
Activitate de grup: Abilitățile de comunicare eficientă
În fiecare sămbătă, părinții tăi vor ca tu și sora ta să faceți curat în casă. Însă, sora ta
găsește mereu o scuză de ce nu poate să te ajute. Nu doar că găsește scuze pentru a nu
ajuta la curățenie, dar are și tendința de a comenta că nu e destul de curat în camere.
Câteodată, țipă la tine și te pârăște părinților.
Cereți la 2 participanți să joace pe roluri această situație folosind cele 6 abilități de

comunicare de mai sus. Apoi cereți participanților să discute despre emoţiile pe care le au
atunci când sunt folosite comunicări eficiente și ineficiente.
Rugați participanții să joace pe roluri o situație care le-ar da ocazia să folosească unele
dintre abilitățile de comunicare eficiente dintre cele ce urmează:
- folosește afirmații cu „Eu” în loc de „Tu”

- fFolosește afirmații descriptive în loc de afirmații bazate pe deducție
- fii blând, nu fariseu
- fii respectuos, nu eticheta
- cere să se facă o schimbare; sau impune acest lucru
- fii clar, nu exagera

- Super sarcină: Discută cu cineva din școală
- Super sarcină: Comunicarea eficientă

Ședința 7 – Pași în rezolvarea problemelor
Obiectiv
Principalul scop al acestei ședințe este de a prezenta participanților ideea de utilizare a

pașilor în rezolvarea problemelor sociale.
Agendă
2. Pași în rezolvarea problemelor
3. Situație: Oamenii vorbesc despre lucruri cu care nu sunt de acord,
doresc să le spun acest lucru, dar nu știu cum să procedez
4. Folosirea pașilor în rezolvarea problemelor… în abordarea conflictelor…
5. Energizant de grup: Salut în stația de autobuz
6. Sarcină de grup: Pași în rezolvarea problemei
7. Ai nevoie de ajutor?
8. Activitate de grup: Ajutorarea unui prieten care are nevoie de ajutor
9. Să fii prezentator TV pentru 2 minute
- Super sarcina: Folosirea pașilor în rezolvarea problemei
Materiale necesare
- Dispozitiv de înregistrare video pentru îndeplinirea sarcinii
de 2 minute de discurs (și trepied)
- Pași în rezolvarea problemei, pagina 59 – Caiet de lucru (laminat)
- Listă de profesioniști și instituții care ar putea ajuta (laminat),
pagina 63 – Caiet de lucru
Menționați pe scurt principalele puncte din cadrul ultimei ședințe.
„Săptămâna trecută am vorbit despre relații. Am convenit că este important să avem

relații bune și un sentiment de apartenență, pentru că ne face să ne simțim prețuiți, doriți
și acceptați de ceilalți. Am încercat diverse abilități, de care avem nevoie pentru a ne
înțelege cu alții și diferite moduri în care ar trebui să ne comportăm când comunicăm sau
vorbim cu alții. Unele dintre aceste abilități ne ajută să procedăm corect când:
- Când să începem conversațiile
- Când ne întâlnim cu cineva necunoscut
- Când să ne alăturăm unei conversații de grup
- Când e timpul să plecăm
- Cum să facem o cerere.
De asemenea, am vorbit despre importanța ascultării în interacțiunile sociale.

Pași în rezolvarea problemelor
„Astăzi vom învăța despre trei pași pe care îi putem utiliza pentru a rezolva problemele
sociale, adică problemele pe care le-am putea avea cu prietenii sau membrii familiei.
Îi vom numi: Pași în rezolvarea problemelor.
Pasul 1: Spune despre ce problemă este vorba

În timpul primului pas, suntem atenți la sentimentele noastre și la ale celorlalți. Pentru a face
acest lucru cum trebuie, cel mai bine este să ne OPRIM și să GÂNDIM. Aceasta ne va ajuta și
să aflăm despre ce problemă ar putea fi vorba. Este important să știm ce problemă este,
pentru a putea găsi căi de a o rezolva.
Pasul 2: Gândește-te la soluții posibile

Odată ce cunoaștem problema socială, trebuie să ne gândim la modalități de rezolvare.
Apoi trebuie să examinăm fiecare soluție, analizând aspectele pozitive și negative ale
fiecăreia. Apoi trebuie să alegem o soluție care credem că va funcționa.
În orice caz, pentru a îndeplini cu bine această sarcină, trebuie să fim calmi.
Apoi, trebuie să răspundem la întrebarea „Ce se va întâmpla în continuare?” Aici, trebuie să
explicăm pas cu pas diversele variante, gândindu-ne la avantajele și dezavantajele fiecăreia.
După analizarea avantajelor și dezavantajelor fiecărei opțiuni, o putem alege acum pe cea
mai bună posibil.
Pasul 3: Încearcă cea mai bună soluție

Odată ce am ales cea mai bună soluție, este timpul să folosim abilitățile sociale pe care
le-am învățat săptămâna trecută pentru a o pune în aplicare. În acest punct, trebuie să ne
punem întrebarea dacă soluția aleasă va funcționa sau nu. Dacă nu funcționează, trebuie
să aflăm de ce și să ne întoarcem la PASUL 2, să alegem următoarea cea mai bună soluție și
să o încercăm.
Țineți minte să continuați să încercați până aflăm care soluție CHIAR funcționează. În
aplicarea soluției alese de noi, va trebui să ne amintim să folosim abilitățile sociale pe care
le-am învățat.
Situație: Oamenii vorbesc despre lucruri cu care nu sunt de acord;

vreau să le-o spun, dar nu știu cum
(Pagina 60 – Caietul de lucru)
Cereți unuia dintre participanți să citească primul exemplu de la pagina 60. Lăudați
participantul pentru că a citit, iar apoi întrebați-i dacă au vreo întrebare despre cum să
aplice pașii în rezolvarea problemei.

Folosirea pașilor în rezolvarea problemelor… în abordarea conflictelor…
Purtați scurte discuții despre cum se aplică pașii în rezolvarea problemelor în abordarea
unui conflict cu un prieten. Întrebați-i în ce a constat conflictul, ce au făcut și ce și-au spus
unul altuia, cum s-au simțit și cum s-a încheiat conflictul.
Apoi, rugați-i pe copii să se despartă în două grupuri, fiecare grup urmând să joace o
problemă socială cu care s-au întâlnit recent și cum au aplicat metoda pașilor în
rezolvarea problemei.
Energizarea grupului: Salut în stația de autobuz
(1) Formați perechi.

(2) Împrăștiați grupul prin cameră, cerând ca partenerii să se poziționeze la o
distanță mare unul de celălalt.
(3) Mimați o scenă filmată cu încetinitorul, implicând un voluntar cu care vă
salutați de la distanță.
(4) Vă apropiați unul de celălalt încet până la aproximativ 2 metri unul de celălalt.
(5) Apoi deodată, vă dați seama că ați greșit persoana.
(6) Repede, vă uitați în altă parte și căutați o altă persoană, pentru a repeta
scena de salut de la distanță.
(7) Continuați acest joc până salutați 4-6 participanți.
Ai nevoie de ajutor?
Scopul acestei ședințe este de a prezenta participanților o gamă largă de profesioniști cu

care ar putea intra în contact atunci când au nevoie de un ajutor exterior. Acest exercițiu
poate fi interactiv și, de asemenea, le poate prezenta probleme comune cu care se
confruntă tinerii.
Pregătiți o listă cu profesioniști și rugați-i pe participanți să indice cu cine vor lua legătura
pentru ajutor.
Puteți spune ceva de genul:

„De-a lungul vieții ne confruntăm cu diverse probleme pe care nu știm să le abordăm,
ne simțim copleșiți sau simțim că emoțiile ne depășesc.
Faptul că știm unde să mergem după ajutor ne poate ușura disconfortul sau anxietatea
pe care o simțim. Amintiți-vă că nu suntem NICIODATĂ singuri, ajutorul este întotdeauna
disponibil și este important să știm unde să-l găsim.”

După aceasta, explicați diversele tipuri de profesioniști și instituții (tabelul de la pagina 63)
unde am putea căuta ajutor.
Activitate de grup: Să-l ajutăm pe Ion
„Ion este un tânăr de 16 ani care de curând s-a certat de mai multe ori cu părinții săi din
cauza anxietății și a problemelor sale cu alcoolul. De mulți ani, el suferă de un nivel înalt de
anxietate, îngrijorându-se în legătură cu mai multe lucruri. Din cauza anxietății sale, nu mai
merge la școală, evită să se vadă cu prietenii și stă acasă mai tot timpul. De curând, s-a
apucat de băut pentru a-și depăși anxietatea. Uneori bea prea mult, încât se îmbată și
începe să se certe cu părinții săi. Către cine ar trebui să se îndrepte Ion pentru ajutor?”
Listă de profesioniști și instituții care ar putea fi de ajutor
Psihologul clinician Psihiatrul

Se ocupă de o gamă largă de probleme de Are o diplomă medicală și este
sănătate mintală. specializat în diagnosticul și
tratamentul tulburărilor psihice.
Asistentul social Asistenta școlară

Sprijină copiii și familiile sau adulții Lucrează cu elevii, părinții și profesorii,
vulnerabili. oferind sprijin și sfaturi cu privire la o serie
de probleme.
Reprezentantul bunăstării elevilor Serviciul de asistență

Oferă suport, sfaturi și îndrumări elevilor pentru persoanele cu dizabilități
cu privire la o gamă largă de probleme de Oferă sprijin persoanelor cu orice
bunăstare pentru a se asigura că deficiență/ dizabilitate, problemă
progresul academic și dezvoltarea medicală sau vătămare. Acestea asigură
personală sunt menținute și optimizate. șanse egale, acces și realizare pentru
studenții cu dizabilități.
Dirigintele Serviciile de sănătate mintală
Oferă sprijin elevilor. Dirigintele poate pentru copii și adolescenți
recomanda ajutorul unui prieten sau îl poate Sunt asigurate de specialiști în servicii de
îndruma să ceară ajutor de specialitate (de ex. sănătate mintală pentru copii și
psiholog, consilier, terapeut).
adolescenți, în cadrul DGASPC.

Activitate de grup: Ajutorarea unui prieten cu probleme
Pagina 64 – Caietul de lucru
Să fii prezentator TV pentru 2 minute
Povestește orice consideri important despre tine.

Începe prin a-ți spune numele.
Repetă aceleași instrucțiuni ca cele urmate la îndeplinirea sarcinii discursului de 2 minute
(paginile 15 – 16).

- Super sarcină: Folosirea metodei pașilor în rezolvarea problemei

Ședința 8: Viitor plin de speranță
Obiectiv
Principalul scop al acestei ședințe este de a prezenta importanța de a avea încredere în viitor.
Agendă
2. Viitor plin de speranță
3. Activitate individuală: Stabilirea scopului
4. Activitate individuală: O zi tipică
5. Recapitulare: Ședințele 1 – 7
6. Energizant de grup: Scuturare
7. Activitate individuală sau de grup: Răspândirea veștilor bune
Materiale necesare
- Dispozitiv de înregistrare video pentru îndeplinirea sarcinii discursului de 2 minute
(și trepied)
- Radio sau laptop pentru a asculta muzica necesară energizării grupului
Menționați pe scurt principalele puncte din ultima ședință.
„Săptămâna trecută am discutat despre trei pași pe care i-am putea folosi pentru a rezolva
probleme sociale, adică probleme pe care le le-am putea avea cu prietenii și membrii familiei.
Acești pași sunt denumiți „Pași de rezolvare a problemei” și constau în trei pași:
Primul pas este denumit „Spune care e problema”.

Întâi VĂ OPRIȚI și VĂ GÂNDIȚI pentru a afla care ar putea fi problema. Trebuie să știm care
este problema, pentru a putea găsi modalități de rezolvare a ei.
Al doilea pas este numit „Gândește-te la posibile soluții”.

Odată ce cunoaștem problema socială, trebuie să ne gândim la căile de rezolvare a
acesteia. Trebuie să examinăm fiecare soluție, analizând aspectele pozitive și negative ale
fiecăreia. Apoi trebuie să alegem o soluție despre care credem că va funcționa.

Al treilea pas este denumit „Încearcă cea mai bună soluție”.
Odată ce am ales cea mai bună soluție, este timpul să folosim abilitățile sociale pe care
le-am învățat săptămâna trecută pentru a duce la bun sfârșit soluția aleasă.
În acest punct, întrebați-i pe adolescenți dacă au încercat să folosească „Pașii de rezolvare

a problemei” și discutați experiența lor în implementarea acestor pași.
Astăzi, vom vorbi despre viitor. A avea o idee asupra viitorului este important pentru fericirea
noastră, întrucât ne dă un sentiment de speranță. Ne motivează să stabilim scopuri și să
facem planuri pentru a atinge acele scopuri. Stabilirea de țeluri și acțiunile în direcția lor:
- ne dau un sens al semnificației și scopului vieții
- ne dau un sentiment de împlinire atunci când ne atingem țelurile
În această ședință, discutați cu participanții despre țelurile acestora, care pot fi împărțite
în 3 categorii: scopuri pe termen scurt, mediu și lung.
De asemenea, menționați că nu putem prezice întotdeauna ce ni se va întâmpla în viață și că

ne putem confrunta cu obstacole care ne vor împiedica să ne atingem țelurile. Pe de altă
parte, obstacolele în calea scopurilor ne pot oferi oportunități pentru o direcție alternativă.
Câteva puncte ce trebuie incluse în discuție:

- Tipuri de obstacole ce îi pot împiedica să-și atingă scopurile
- Modalități de depășire a acestor bariere
- Diverși pași pentru atingerea scopurilor
- Listă de persoane care ar putea fi de ajutor în atingerea scopului
Gestionarea timpului
Pentru a ne ajuta în atingerea scopurilor, avem nevoie să ne planificăm și să gestionăm
timpul. Sunt lucruri foarte importante pentru noi și lucruri pe care alții ar dori ca tu să le
faci.
Echilibrarea eficientă a acestora poate fi uneori dificilă. Devenim stresați uneori când avem
impresia că nu avem destul timp pentru a face tot ce avem nevoie sau dorim să facem. Este
important să ne organizăm timpul eficient, astfel încât să putem desfășura activitățile
esențiale, precum și activitățile care ne plac.
Prinde bine să ai o „idee generală” despre cât timp consumi făcând diverse lucruri
pentru a te putea menține pe drum!

Pentru acest exercițiu, participanții vor indica timpul care le este necesar pentru fiecare
dintre activitățile prezentate mai jos:
Timp estimat
(minute)
Zile din cursul Weekend
săptămânii
Dimineața
- Micul dejun
- Duș/Îmbrăcat
- Mers la școală X
La școală
- Pauze X
- Prânz X
După ore
- La școală, de exemplu, activități extra-curriculare, X
teme pentru acasă, plimbare, sport
- Mers acasă X
- Diverse lucruri cu prietenii (cu cine, ce, unde?) X
…………………………………………………………
Acasă
- Lucru pentru școală (teme, recapitulări)
- TV / jocuri pe calculator
- Legături sociale (Facebook, Snapchat, Instagram,
twitter, internet etc)
- Activități – cu prietenii (enumerați):
…………………………………………
- Activități – singur (enumerați):
…………………………………………
- Activități – cu membrii familiei (enumerați):
…………………………………………
Somn (ora la care merg la culcare de obicei): ………

Recapitulare: Ședințele 1 - 7
Recapitulați toate abilitățile pe care le-am acoperit pe parcursul ultimelor 7 ședințe.

Rugați-i pe participanți să precizeze care dintre abilități (sau ședințe) li s-au părut cele mai
utile și, de asemenea, care le-au plăcut cel mai mult.
Energizant de grup: Scuturare
- Puneți muzica preferată și începeți să vă plimbați.
- Cineva controlează muzica.
- Oricând o oprește, încremeniți! Luați o postură de supererou

ca Mr. Incredible sau întindeți-vă cât puteți ca Elastic Girl.
- Când se termină un cântec, puneți pe cel preferat al altcuiva!

Continuați să mergeți și să vă schimbați postura timp de câteva
minute.
Activitate individuală sau de grup: Împrăștierea știrilor bune
Cereți participantului (individ sau grup) să îndeplinească sarcina discursului de 2 minute în

fața unei camere video. De această dată, participanților li se va cere să povestească celorlalți
abilitățile pe care le-au învățat în ultimele câteva săptămâni.
Observarea unui prezentator TV în acțiune
Dacă aveți destul timp, urmăriți înregistrarea făcută la ultima ședință și urmați aceleași
instrucțiuni ca cele din pagina 18 – Caietul de lucru.

Informaţii suplimentare
Pentru informaţii suplimentare cu privire la Super Skills for Life,

vă rugăm să contactaţi:
Coordonator proiect pentru România,

Alina Dafinoiu, MD, PhD
Psiholog, clinician şi psihoterapeut
Iaşi, România
Email: contact@psihomentor.ro
9 789733 724193

SSL Manual Trainer Adolescent

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SSL Manual Trainer Adolescent

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cecilia A.

Deprinderi pentru viat,ã – Adolescent,i

Super Skills for Life (SSL-A)

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Iaşi : Junimea, 2020

Tehnoredactor: Ema LUCA

Vă invităm să vizitați site-ul nostru,

Editura Junimea și revista Scriptor

Contravaloarea timbrului literar

Editura Junimea este acreditată CNCSIS 97/ 2012

© Essau & Ollendick

Deprinderi pentru viat,ã – Adolescent,i

Super Skills for Life (SSL-A)

Acest manual se va folosi împreună cu Caietul de lucru SSL-A

Copyright © Cecilia A. Essau & Thomas H. Ollendick

Tipărit de Universitatea Roehampton, UK (2019)

Vrem să mulțumim în mod deosebit tuturor trainerilor, profesioniștilor și profesorilor

Tuturor le datorăm multă recunoștință.

Beneficiind de granturi din partea a numeroase instituții naționale și internaționale, cercetările ei se

Deprinderi pentru viat,ã – Adolescent,i © Essau & Ollendick Pagina 4

Spuneți-le participanților numele Dvs., hobby-urile, alimentul sau băutura preferată.

- Să ne cunoaștem: Un mod de a realiza acest lucru este jocul „Îmi place”.

Jocuri: Îmi place…..

Prezentarea Super Skills pentru Life

Prezentarea SSL-A adolescenților.

Bine ați venit! Sunt foarte bucuros/bucuroasă să vă văd aici.

Deprinderi pentru viat,ã – Adolescent,i © Essau & Ollendick Pagina 5

Este important să se stabilească niște reguli fundamentale la începutul programului. Pentru

Fii punctual: încearcă să ajungi la timp. Implicare: Vino la toate ședințele

Concentrează-te pe schimbările pozitive

Deprinderi pentru viat,ã – Adolescent,i © Essau & Ollendick Pagina 6

Activitate individuală: Ce fac de obicei pentru ….”

Înainte de a vorbi despre alimentația sănătoasă, rugați participanții să desfășoare

Consumarea alimentelor sănătoase

* Încercați să limitați gustările cu grăsimi și zahăr și beți multă apă *.

Deprinderi pentru viat,ã – Adolescent,i © Essau & Ollendick Pagina 7

Un mod de a face fructele și legumele „mai atractive” pentru participanți este să le

Deprinderi pentru viat,ã – Adolescent,i © Essau & Ollendick Pagina 8

Cum îi afectează zahărul pe tineri?

Ce înseamnă prea mult zahăr?

(a) Un baton de cereale? (b) Iaurtul ? (c) Sucul?

Răspuns: 2 cuburi de zahăr Răspuns: 5 cuburi de zahăr, 3 Răspuns: 1 cutie are

*Ați putea aduce la clasă un baton de cereale, un iaurt și o cutie de suc.

Deprinderi pentru viat,ã – Adolescent,i © Essau & Ollendick Pagina 9

Pentru adulți, o porție înseamnă 80 g fructe:

Sau 30 g fructe uscate:

Citește și: https://www.nhs.uk/change4life/food-facts/five-a- day#usDDhXr2vE1rzKHf.99

Cu ce s-ar putea înlocui biscuiții, dulciurile și prăjiturile cu ciocolată ?

Deprinderi pentru viat,ã – Adolescent,i © Essau & Ollendick Pagina 10

Această pagină de internet furnizează unele informații ce ar putea fi folositoare atunci

Deprinderi pentru viat,ã – Adolescent,i © Essau & Ollendick Pagina 11

Cereți participanților să completeze „Activitate individuală: Activități fizice” – pagina 7 (Caiet

Activități fizice regulate

A rămâne activ vă poate ajuta să

Deprinderi pentru viat,ã – Adolescent,i © Essau & Ollendick Pagina 12

 stimulând eliberarea de endorfine

Instrucțiuni pentru cei cu vârste între 5 și 18 ani

Ce înseamnă activitate moderată? Ce înseamnă activitate intensă?

Activitatea moderată crește ritmul Activitatea viguroasă te face să respiri

• mersul la școală • Jocul de-a prinsa

Deprinderi pentru viat,ã – Adolescent,i © Essau & Ollendick Pagina 13

Discutați despre importanța somnului.

Figura 1: Somnul recomandat pentru tineri