Școala Naționala de Studii Politice și Administrative

Facultatea de Management

Curs 6
Analiza cifrei de afacere. Analiza valorii adăugate.

Student: Costache Maria Florentina Cristina

An universitar: 2021-2022

Grupa 1. Anul 3.

1
 Cuprins
1. Capitolul 1. Analiza cifrei de afacere.

1.1. Informatii introductive.

1.2. Analiza factorială.

1.3. Analiza cifrei de afaceri în corelație cu capacitatea de producție

și cererea.

2. Capitolul 2. Analiza valorii adaugate.

2.1. Informații introductive.

2.2. Dinamica valorii adăugate.

2
 Capitolul 1
Analiza cifrei de afacere.

Cifra de afaceri reprezintă suma totală a veniturilor din operațiuni comerciale, efectuate
de o firmă, respectiv vânzarea de mărfuri și produse efectuate într-o perioadă de timp
determinată. Cifra de afaceri reprezintă un indicator esențial pentru cunoașterea locului,
societății, de a lansa și dezvolta activități comerciale.

Indiferent de subiectul care realizează analiza și scopul ei, analiza cifrei de afaceri a unei
firme trebuie să răspundă mai multor probleme, după cum urmează:

1. sursele principale de venit, evoluția în timp și tendința acestora în viitorul apropiat;

2. cum sunt determinate veniturile și care este modul de măsurare;

3. raportul dintre cifra de afaceri și producția fabricată a unei perioade care se compară cu
valoarea acestuia în perioada precedentă. Astfel se urmărește gradul de realizare a
producției fabricate putandu-se trage o concluzie privind poziția firmei pe piață.

După părerea mea, datorită riscurilor și incertitudinilor care pot apărea pe piețele pe care
activează, multe firme, pentru a le diminua, tind să-și diversifice oferta de produse și servicii,
determinând astfel o structură variată a veniturilor. Prin analiza dinamică a structurii cifrei de
afaceri, se urmărește evoluția pe total și pe elementele componente față de perioada
precedentă, precum și modificările intervenite în structura cifrei de afaceri. De asemenea
analiza dinamicii și structurii cifrei de afaceri sesizează cauzele care au determinat evoluția
acestui indicator și modificările structurale în vederea stabilirii măsurilor corespunzătoare
pentru reglarea activității. Din informațiile prezentate cred că unul dintre factorii importanți
care influențează nivelul cifrei de afaceri este forță de muncă, respectiv numărul de angajați în
procesul de producție și, ca o consecință firească, nivelul productivității muncii. Nivelul
productivității muncii este influențat, pe lângă numărul de angajați de gradul de înzestrare
tehnică și, respectiv, de influenta pe care o are ponderea mijloacelor fixe productive asupra
acestuia. În analiza care se face se urmăresc în mod distinct aceste influente, precum și cea a
randamentului mijloacelor fixe active asupra productivității muncii. Tot în cadrul analizei
cifrei de afaceri sub aspect factorial, se urmărește în mod curent și modul de valorificare a
producției realizate.

3
 În analiza cifrei de afaceri, din activitatea de bază, în corelație cu capacitatea de producție
și cererea, se urmărește tocmai măsura în care, prin deciziile care s-au luat, s-a asigurat o
asemenea concordanță care să valorifice într-o proporție corespunzătoare potențialul
productiv al societății.

În fundamentarea cifrei de afaceri și a programului de fabricație pe lângă diagnosticul intern,

trebuie avute în vedere și piața și concurenta.

În legătură cu concurența, consider că, cunoașterea acesteia și a puterii competitive sunt

probleme esențiale ale managementului societății pentru fundamentarea programelor viitoare.

În strânsă legătură cu piață este și analiza clientelei care urmărește:

1. prezentarea principalilor clienți interni și externi;

2. schimbările intervenite în structura și numărul clientelei în ultimii ani;

3. cauzele care le-au determinat și implicațiile asupra vânzărilor proprii;

4. atitudinea clientelei proprii față de produsele firmelor concurente.

Urmărirea unor asemenea aspecte este importantă în ceea ce privește măsurile care trebuie
luate, pentru menținerea și apoi sporirea numărului de clienți.

Creșterea cifrei de afaceri ar trebui să se situeze, în general, cel puțin la nivelul inflației.
Această creștere determină și creșterea cheltuielilor și în special a celor variabile. Creșterea
acestora din urmă trebuie să fie redusă pentru a nu conduce la o micșorare a profitului brut.

Pentru aceasta trebuie supravegheate foarte atent și pe fiecare fază a procesului de

producție, toate cheltuielile, iar pe baza datelor furnizate de sistemul informațional să se poată
efectua în orice moment o analiză pe grupe de costuri, iar în urma concluziilor desprinse, să se
intervină prompt acolo unde situația o impune.

Elementele principale de care depinde mărimea cifrei de afaceri sunt următoarele[1]:

1. capacitatea de producție;

2. resursele materiale, umane, financiare;

3. cererea de produse (piață).

Fiecare element poate constitui o restricție în formularea și aprecierea obiectivelor pentru o

anumită perioadă, dar și un factor stimulator.

4
 Capitolul 2.
Analiza valorii adăugate.

Valoarea adăugată este un indicator semnificativ al activității întreprinderii.

Consider că, din punct de vedere al conținutului, valoarea adăugată, exprimă creșterea care se
obține prin activitatea tehnico - productivă. Exprimând aportul întreprinderii în cadrul
producției de bunuri și servicii, valoarea adăugată permite aprecierea structurii și metodelor
de producție ale societății, prin intermediul gradului de integrare (raportul dintre valoarea
adăugată și producția corespunzătoare sau cifra de afaceri), precum și dezvoltarea sau regresul
activității.

Cu ajutorul valorii adăugate se pot calcula o serie de indicatori necesari pentru caracterizarea
eficienței factorilor de producție (capitalul, munca). În cadrul fiscalității valoarea adăugată
reprezintă baza impozitului datorat statului (TVA).
Deci, în analiza diagnostic, valoarea adăugată, prezintă interes în primul rând că indicator de
performanță economico-financiară, iar în al doilea rând în sistemul fiscalității.

Valoarea adăugată (Qa) o putem determina prin două metode, astfel:

1. Metoda sintetică, potrivit căreia valoarea adăugată se calculează scăzând din producția
exercițiului (Qe) consumurile intermediare (M).
Dacă societatea desfășoară și activități de comerț, atunci valoarea adăugată totală se
determină însumând diferența dintre valoarea producției exercițiului și consumurile
intermediare, cu valoarea marjei comerciale (diferența dintre valoarea mărfurilor
vândute și costul acestora).
2. Metoda de repartiție sau aditivă, conform căreia se însumează următoarele elemente:
cheltuielile cu personalul salariat; impozitele și taxele;amortizarea;profitul.

Prin analiza valorii adăugate, urmărim dinamica acesteia, gradul de realizare a nivelului
prevăzut și explicarea modificării absolute, a schimbărilor care au survenit în structura pe
elemente, precum și direcțiile de acțiune în viitor pentru sporirea acesteia.
Analiza valorii adăugate, este importanta deoarece permite evaluarea performanțelor
întreprinderii în perioada curentă comparativ cu perioada precedentă, cu nivelul prevăzut,
precum și cu performanțele firmelor concurente.

Structura valorii adăugate este ponderea pe care o are fiecare element component a valorii
adăugate în valoarea să totală și rezultă din împărțirea elementului respectiv la valoarea totală
a valorii adăugate.

5
Prin calcularea folosind formulele specifice, observăm că, în perioada 2003 – 2004 se
înregistrează o creștere a valorii adăugate cu 29.211.990.000 lei(106,97 %). Creșterea valorii
adăugate a fost rezultatul evoluției următorilor indicatori: creșterea cheltuielilor cu
personalul(136,47 %) este rezultatul evoluției ascendente a cheltuielilor cu salarii (144,57 %)
și a cheltuielilor cu asigurările și protecția socială (119,36 %).

Putem constata că ritmul de creștere a valorii adăugate realizată de un salariat (106,97 %) este
inferioară ritmului de creștere a remunerării personalului, de unde rezultă că surplusul
încasărilor este depășit de cheltuielile cu (personalul aspect nefavorabil).
Din rezultatul calculelor facute observăm că, rezultatul exploatării deține o pondere foarte
mică în valoarea adăugată determinând faptul că investitorul își asumă un risc minim. În
perioada 2003 –2004 se constată o diminuare a rezultatului exploatării că urmare a creșterii
cheltuielilor din exploatare (124,2%), față de anul 2003, într-un ritm mult mai mare decât
veniturile din exploatare (110,64%).

Valoarea adăugată este un indicator cu caracter net, dar cuprinzând amortizarea capitalului
fix, include și cheltuielile materiale de unde rezultă caracterul său brut.
Această dublă poziție justifică de altfel și modul ei de considerare respectiv de indicator cu
caracter intermediar.

Bibliografie

6
1. Isfanescu A. –„Analiza economico-financiara”, Ed. Economica, Bucuresti
2. Stoian Ana – „Contabilitate si gestiune financiara”, Ed. Margaritar,
Bucuresti
3. https://www.creeaza.com/afaceri/afaceri/ANALIZA-CIFREI-DE-AFACERI215.php