Matianu Claudiu,Drept

an 2,grupa 3
Tema

B/72
1.Afirmatia este adevarata avand in vedere ca extradarea se face in baza urmaririi
penale,urmarire initiata de statul pe care s-a savarsit infractiunea.
2.Afirmatia este falsa,deoarece sistemul roman de extradarea aree la baza sistemul
informational Schengen
3.Afirmatia este falsa ,avand in vedere ca tocmai persoanele resortisante ale Romaniei nu pot fi
extradate,conform art 19,(1) let.c
4.Afirmatia este falsa deoarece pedeapsa cu moartea incalca prevederile  Convenției europene
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale si conform art 27. din Legea
302/2004
5.Afirmatia este adevarata deoarece persoana este extradata doar pentru faptele savarsite pe
teritoriul statului solicitant
6.Afirmatia este falsa deoarece ,in cazul cererilor mai multor state,aplicarea extradarii se
hotaraste de partea Contractanta
7.Afirmatia este adevarata,conform art 21. si art 22 din Legea 302/2004
8.Afirmatia este falsa in conformitate cu art.24 din Legea 302/2004
9.Afirmatia este adevarata in conformitate cu art 19. alin (2),art. 20 din Legea 302/2004

C/73
In hotararea Inaltei Curti de casatie si Justitie observam in primul rand respingerea unei opozitii
de extradare si acceptarea cererii de extradare formulata de autoritatile juridice din Turcia cu
privire la inculpatul G.M.Asadar pana Acum identificam subiecti activi:statul roman si statul turc
si subiectul pasiv G.M.
Pentru solutionarea cererii,Curtea citeaza Legea 302/2004 privind cooperarea juridica
internationala in materie penala,mai intii articolele 60,art 59,art 38 din aceasta.Articolele
invocate de Curte au aici scopul de a analiza anumite conditiile de extradare,si anume
examenul de regularitate internationala,regulile de tranzit si consimtamantul.Solutia gasita de
instanta a fost amanarea extradarii pentru ca inculpatul sa raspunda autoritatilor romanesti
pentru faptele sale,care si in Romania constituie infractiuni.Mai mult instanta a cerut din partea
autoritatilor turcesti a documentelor care sa confirme aparteneta inculpatului la stat si faptele
sale.Ca urmare a primirii acestor documente,Curtea constata existenta unei hotarari din partea
Tribunalului Penal cu privire la arestare lui G.M pentru furnizarea de arme si munitii
organizatiilor teroriste precum si escortarea de bani de la traficanti de droguri pentru
finantarea acestor organizatii.In continuare Curtea constata ca aceste fapte sunt pedepsite de
legea penala din statul Turc si ca pedeapsa maxima aplicabila lui G.M este de 10 ani.
In baza art 45 din Legea 301/2004 Curtea a dispus arestarea preventiva insa nu a se observa ca
aceasta nu este o sanctiune pentru infractiunile savarsite pe teritoriul Turciei ci pentru ca
este,conform acestui articol,o persoana extradabila,iar arestarea preventiva nu are aici decat
scopul de a stabili limitele extradarii inculpatului.G.M insa invoca opozitia la extradare avand ca
motive faptul ca infractiunea sa ar fi politica,data savarsirii acesteia si respectiv nesiguranta ca
ar avea un proces echitabil, insa Curtea constata ca motivele sale sunt nu sunt temeinice si nu
corespund documentelor sale si asadar respinge aceasta formulare.Mai mult se constata ca
regula dublei incriminari,consacrata in art 24 din Legea 302/2004 ,este indeplinita aici intrucat
faptelel lui G.M sunt sanctionate si de legea penala romana si anume legea 535/2004.
Curtea a stabilit prin hotarare ca G.M nu poate fi exceptat de la extradare,insa el a contestat-
o,avand alte temeiuri legale de data aceasta.Observam aici si mai tarziu vom observa ca aceste
opozitii la extradare ,desi nu sunt admise,vor fi temei de amanare a extradarii.Astfel G.M a
considerat”neindeplinita” conditia dublei incriminari,publicitate sedintei de judecata iar Curtea
a acceptat aceasta solicitare.Si de aceasta data motivele inculpatului G.M au fost gasite
neintemeiate,”dispozitivul sentintei atacate nu era explicit si categoric” datorita
neconcordantei dintre cauzele invocate de inculpat si prevederile Legii 302/2004 si si s-a
prelungit amanarea extradarii.In urma acestei observatii,in cadrul procesului de rejudecare a
cererii de extradare ca urmare a atacarii acesteia de catre G.M,Curtea de Apel Bucuresti a
respins opozitia la extradare si a admis cererea de extradare a autoritatilor turcesti.
In continuare ,desi au fost indeplinite conditiile prevazute de lege pentru extradarea
inculpatului G.M ,s-a descoperit savarsirea de catre acesta a unei infractiunii separate in
Romania si anume nerespectarea regimului armelor si munitiilor conform art.279 din Codul
Penal ce a dus la deschiderea unui nou dosar penal.In urma acestui nou proces,Judecat de data
aceasta de Parchetul Judecatoriei Sectorului 6 Bucuresti, nu s-a dispus insa o hotarare definitiva
dar i s-a impus lui G.M sa restituie cauza privind mai multi inculpati,insa intervine problema
stabilirii identitatii unuia dintre ei,si anume A.H.Problema a aparut ca urmare a faptului ca A.H
se numeste de fapt G.M si ca a folosit acest nume doar pentru a intra in tara,afirmatie
coraborata de G.M,care sustine ca A.H e fratele sau.Ulterior s-a constatat ca acest proces nu ar
trebui sa amane extradarea lui G.M avand in vedere gravitatea infractiunilor sale fata de statul
turc.G.M a declarat recurs pe motiv de nelegalitate ,aratand ca instanta nu a analizat incidenta
prescriptiei penale,,si ca nu s-au respectat nici legea penala(Legea 19/1990) romana nici tratale
internationale(Conventia Europeana si Conventia impotriva torturii),si deoarece sedinta a fost
publica desi acesta a cerut sa fie secreta si ca Curtea nu s-a pronuntat cu privire la conditiile de
fond ale extradarii.
In urma examinarii recursului persoanei extradate de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie s-a
pronuntat asupra acesteia gasind-o “nefondata”.In primul rand,inculpatul a dispus ca a cerut ca
sedinta sa fie secreta cu toate ca simpla cerere nu impune obligativitate ,iar acesta nu a dat o
declaratie care,din cauza caracterului public al sedintei,sa il prejudicieze,nici nu s-au incalcat
prevedirile Codului Penal in acest sens.In ceea ce priveste prescriptia raspunderii penale,Curtea
a constatat ca termenul este de 10 ani atat in Romania cat si in Turcia ,si cu toate acestea G.M
nu a executat aceasta pedeapsa,dat fiind activitatea sa in relatie cu organizatiile teroriste
mentionate anterior,acesta continuind infractiunea si odata cu intrarea pe teritoriul Turciei in
jurul anului 2000,astfel ca nu se poate aplica prescriptia raspunderii penale.Mai mult,Curtea a
aratat ca pronuntarea cu privire la conditiile de fond nu este obligatorie deoarece Curtea a
mentionat ca motivele inculpatului G.M sunt nefondate ,si anume:neaplicarea prescriptiei
raspunderii penale, mentiunea ca infractiunea savarsita este de ordin politic,desi e de ordin
terorist,mentiunea ca in Turcia nu ar avea un proces echitabil deoarece nu i s-ar respecta
drepturile ,desi Turcia este membra a Uniunii Europene si ca va fi obligata sa ii respecte
drepturile in conformitate cu Cartea Sociala Europeana ,Conventia Europeana si celelalte
tratate.in cazul sau exista si un concurs de infractiune ,avand in vedere ca prima infractiune
consacrata a avut loc in 1994 si el a continuat-o in 2000 si se va aplica legea mai favorabila.De
asemenea s-a aratat ca fapta este incriminata in ambele tari si ca pedeapsa este grava asa ca nu
se poate vorbi nici de nelegalitate.Chiar daca Romania nu era membra Conventia in materie de
terrorism inainte de 1997,legea penala romana tot sanctiona aceste infractiuni confom art 280
din vechiul Cod Penal.Persoana extradabila nu se afla nici in situatia prevazuta de art.60,alin.(4)
din Legea 302/2004 deoarece aceasta prevede ca doar daca inculpatul se afla sub un mandat de
arestare preventiva sau executare a pedepsei inchisorii.
Ca urmare a tuturor acestor consideratii si observatii,Inalta Curte de Casatie si Justitie a
dispus,in baza art 385 pnc. 1 lit. b din Codul penal respingerea recursului persoanei extradabile
iar conform art 192,alin.(2) plata unor cheltuieli judiciare catre stat si anume 60 de lei noi.
In concluzie,avem de-a face cu un cetatean strain care a savarsit infractiuni atat in strainatate
cat si in Romania,fapt pentru care s-a dispus extradarea dar si deschiderea unui dosar penal
pentru faptele comise pe teritoriul Romaniei.Acesta a atacat hotararea instantei de extradare
insa toate temeiurile sale au fost gasite ca “nefondate” si de aceea Inalta Curte de Casatie si
Justitie a dispus procesul extradarii cetateanului si a cheltuieli sumei de 60 de lei catre stat
pentru pagubele cauzate acestuia.

Grilele:
1.a,b
5.a.
12.a,b
16.b.
22.b.
29.a
33.a
35.c

B/96
1.Antijuridicitatea este opozitia dintre o anumita fapta si ansamblul valorilor ce reprezinta
ordinea juridca ,ca urmare a imposibilitati de a justifica fapta respectiva.
2.Neimputabilitatea consta in imposibilitatea de invinui pe cineva pentru rezultatul faptei
savarsite,care este recunoscuta de legea penala,ca urmare a interventiei unor situatii
speciale,inlaturand astfel caracterul de infractiune al faptei.
3.Diferenta dintre cele doua caractere ale infractiunii consta in faptul ca vinovatia este exclusiv
subiectiva ,raspunzand doar autorul sau coautorii acesteia,pe cand imputabilitatea poate fi atat
obiectiva cat si subiectiva.
4.Distinctia dintre cele doua forme ale vinovatiei consta in faptul ca in timp ce intentia indirecta
are un subiect care este constient de rezultatul faptei sale si care il accepta,desi nu il
urmareste ,subiectul culpei cu prevedere, desi prevede posibilitatea producerii rezultatului, nu
accepta producerea acestuia .
5.Valoarea pericolului social al infractiunii consta in abaterea de la legea penala.
6.Infractiunile comisive sunt cele care au loc ca urmare a unei actiuni concrete in timp ce
infractiunile omisive consta intr-o inactiune din partea subiectului .Exista o diferenta dintre cele
doua tipuri de infractiuni ce consta in faptul ca infractiunea comisiva prin omisiune presupune o
obligatie a carei neindeplinire atrage o stare de pericol in timp ce infractiunea omisiva prin
comisiune reprezinta neindeplinirea unei conduite impuse de lege care insa nu are o gravitate
la fel de mare.
7.Intentia depasita are loc atunci cand fapta unui subiect produce rezultate mai grave decat
acesta a intentionat sa produca.
8.Vinovatia ca trasatura a infractiunii consta in vointa de a produce un rezultat si
constinta,asadar reprezinta un element psihologic pe cand vinovatia ca element constitutiv
reprezinta un element subiectiv prin care se individualizeaza pedeapsa.
9.Mobilul infractiunii reprezinta o imprejurare din viata subiectului ,cu caracter psihologic,care
l-a determinat sa actioneze sau nu ,un impuls ,in timp ce scopul reprezinta efectul concret pe
care subiectul a dorit sa se indeplineasca.
10.Diferenta dintre cele doua tipuri de infractiuni consta in faptul ca rezultatul difera astfel
incat rezultatul infraciunilor de rezultat este intodeauna material,in timp ce in cadrul
infractiunilor de pericol rezultatul nu este unul material ci consta intr-o stare de pericol.

SPETE

Speta 1
Avand in vedere faptul ca cei doi cunosteau ca Z nu stie bine sa innoate si tot l-au determinat sa
o faca forma de vinovatie corespunzatoare este intentia indirecta in conformitate cu art.16 alin
3,lit. b.In sensul acestui articol putem afirma ca X si Y ,fiind constienti de situati lui Y au
prevazut rezultatul acesta si l-au acceptat.

Speta 2
Avand in vedere ca X a imprejmui livada pentru a o proteja de hoti,asadar ca masura de
aparare a proprietatii,iar Y care lucra pentru X trebuia sa stie acest lucru putem spune ca X nu
este vinovat de moartea lui Y.Cu toate acestea,textul nu ne ofera informatii legate de
cunostinta lui Y despre imprejmuirea gardului cu sarma,iar necunostinta lui Y este prezumata
deaorece nu ar fi murit daca ar fi stiut despre aceasta situatie.In situatia necunostintei lui Y
despre imprejmuirea gardului cu sarma ,X poate fi tras la raspundere pentru culpa cu prevedere
conform art.16 alin(4) lit a.

Speta 3
In aceasta speta stim in primul rand ca X nu a actionat intr-un motiv temeinic.Putem vorbi aici
de o intentie indirecta intrucat desi X a fost constient de rezultatul actiunii sale fiind la etajul
4,acesta a actionat oricum si a produs moartea lui Y,insa nu a urmarit-o ,deoarece acesta nu
dorea sa il omoare pe Y ci ca Y sa isi opreasca activitatea.
Speta 4
In aceasa speta este vorba despre culpa din neprevedere deoarece inculpatul V.S,fiind de
profesie electrician ar fi trebuit sa prevada ca montarea unui cablu electric „in lungime de 145
m si 0,70 m” ar putea cauza un astfel de accident.Mai mult,el ar fi trebuit sa instinteze victima
inainte sau imediat dupa montarea cablului de producerea accidentului

Speta 5
Avand in vedere situatie in discutie si dispozitiile art. 16 alin 3,lit b. putem spune ca X a comis
fapta cu o culpa cu neprevedere deoarece nu ar fi putut prevedea moartea sau ranirea grava a
surorii sale ,dat fiind faptul ca la momentul savarsirii infractiunii X se afla sub „influenta
bauturilor alcolice” .Din acest punct de vedere este de mentionat si raportul de
cauzalitate,intrucat vizita surorii sale a cauzat reactia,impulsul adica mobilul faptei sale,avand in
vedere ca cei doi erau anterior in relatii de dusmanie.Cu toate acestea,acest lucru nu poate
inlatura vinovatia lui X.Fapta va fi si imputabila lui X desi acesta era sub influenta alcolului
deoarece art 29 mentioneaza ca si cauza de neimputabilitate doar „intoxicarea involuntara cu
alcool sau alte substante psihoactive”,iar intoxicatia reprezinta aici o stare agravanta conform
art 77.lit.f.

Speta 6
In aceasta speta observam ca data la care s-au produs infractiunile este 10 ianuarie
1999,acestea vor fi analizate conform prevederilor Codului Penal din 1969.Astfel,din monent ce
inculpatii X si Y erau constienti de pericolul si gravitatea faptelor acestora si le-au dus oricum
pana la capat ,cauzand un pericol atat pentru Y si familia sa cat si asupra proprietatii
sale(casa).Desi mobilul actiunii lor consta in nerestituirea anterioara a imprumutului aceasta
putea fi solutionata pe cale pasnica prin darea in judecata,fapta celor 2 nu este imputabila din
acest punct de vedere. in conformitate cu art 19,alin (1) lit.a putem concluziona ca forma de
vinovatie cu care coautori vor raspunde este intentia directa.

Speta 7
Elementul subiectiv al infractiunii comise de X este in primul rand vinovatia.Aceasta este
intentia directa,in conformitate cu art.16,alin(3) lit. a din noul Codul Penal,intrucat acesta nu se
afla intr-o stare care sa il faca sa actioneze independent de vointa sa,nici intr-un caz de
neimputabilitate.Acesta a cunoscut rezultatul faptei sale si l-a urmarit.Desi nu cunoastem
mobilul infractiunii sale,putem spune ca scopul actiunii sale este acela de a isi mari patrimoniul
prin mijloace antijuridice.

Speta 8
Suntem in prezentei unei situatii reglementata de Cod penal penal 1969 avand in vedere ca
inactiunea a avut loc in anul 2008.In acest context inactiunea lui X nu a fost omisa cu vinovatie
intrucat decesul si cheltuielile suplimentare la care X a fost supus nu puteau fi prevazute la
data de 3 noiembrie 2008 cand a avut loc decesul.Suntem in prezenta cazului fortuit
reglementat de art. 47 din Codul penal 1969,conform caruia” Nu constituie infracțiune fapta
prevăzută de legea penală, al cărei rezultat este consecința unei împrejurări care nu putea fi
prevăzută.”Singurul motiv pentru care ar putea fi tras la raspundere X ar fi neinstintarea partii
vatamate.

Speta 9
In aceasta speta inculpatul X este vinovat deoarece avand o arma de vanatoare ar fi trebuit sa o
foloseasca cu respectarea obligatiilor si masurilor de siguranta la care se angajeaza din urma
acestei achizitii.Mai mult,faptul ca avea o arma de vanatoare ne duce cu gandul ca ar putea fi
vanator,asadar ca ar avea o profesie.Nu trebuie ignorant nici prezenta nejustificata a victimei in
jurul locuintei inculpatului,insa aceasta nu este o cauza justificativa sau de imputabilitate,insa
reprezinta obiectul material al infractiunii.Asadar,in conformitate cu art.16 alin(4) lit.b forma de
vinovatie cu care raspunde inculpatul este culpa neprevazuta,intrucat desi nu stia ca urmarea
faptei sale va vatama o persoana acesta,ca detinator de arma si potential vanator,trebuia sa se
asigure inainte sa traga.

Speta 10
Avand in considerare faptul ca acesta era in stare de ebrietate nu ar fi trebuit sa se afle la
volanul autoturismului.Cu toate acestea,nu cunoastem daca starea de ebrietate a fost produsa
voluntar de catre inculpat sau involuntar de catre altcineva.In cazul in care inculpatul a suferit
de o intoxicatie involuntara atunci fapta nu ii este imputabila conform art.29 let f Codul
penal.Insa din moment ce nu este precizat ca ar fi in aceasta stare ca urmare a faptei altei
persoane putem sugera ca inculpatul a savarsit fapta cu vinovatie,intrucat starea de ebrietate
constituie o circumstanta agravanta conform art.77, lit f.In acest caz este vorba despre culpa cu
prevedere,deoarece fiind in stare de ebrietate ar fi trebuit sa inteleaga psoibilitatea producerii
unui accident ,dar a acceptat acest risc.

Speta 11
Luând in considerare faptul ca lovitura aplicata de catre inculpat a produs rezultatul urmarit de
acesta ne aflam in vederea intentiei directe ca forma a vinovatiei conform art 16,alin (3) lit
a.Asadar inculpatul a cunoscut consecintele sale si a urmarit oricum rezultatul.

Speta 12
Avand in vedere ca rezultatul urmarit de inculpat nu a fost moartea victimei ci mai degraca
parasirea locuintei sale putem vorbi despre o itentie depasita,in conformitate cu art. 16,alin
5.Acesta insa,datorita etajului la care se aflau ar fi trebuit sa prevada posibilitatea producerii
accidentului iar in acest caz poate fi vorba si de o culpa cu neprevedere.

Speta 13
Avand in vedere faptul ca X a prevazut rezultatul conducerii neregulamentare dar nu l-a
acceptat,forma de vinovatie este culpa cu neprevedere conform art 16,alin (4) lit.a.Asadar
inculpatul a luat in considerare riscul actiunii sale si nu a acceptat producerea sa.

Speta 14
Avand in vedere profesia inculpatului si punerea in aplicare gresita a obligatiilor sale prin
administrarea pacientului a unor medicamente gresite,apoi mai mult incalcarea obligatiei de a-l
revedea inainte de intrarea pacientului in soc toxicoseptic,putem spune ca medicul a actionat
cu negljenta.Asadar intervine culpa cu neprevedere,chiar daca nu ar exista un raport de
cauzalitate intre comportamentul medicului si moartea copilului,acesta va fi tras la raspundere
oricum dat fiind nerespectarea obligatiilor impuse de lege si de profesia respectiva.

Speta 15
In aceasta speta stim ca inculpatii au efectuat actiunea cu dorinta de furt si au urmarit asadar
rezultatul acestuia.In acest caz forma de vinovatie este intentia directa ,in concordanta cu art
16,alin(2) lit a. intrucat nu au actionat independent de vointa lor si mai mult au accceptat
rezultatul actiunii lor.

Speta 16
Luând in considerare faptul ca X a produs moartea lui Y ca urmare a actiuni sale,fara a fi in
preajma unei cauze justificative sau de neimputabilitate,putem afirma ca X a actionat cu
vinovatie.Forma de vinovatie este intentia depasita,conform art.16 alin 5,avand in vedere faptul
ca rezultatul actiunii lui X nu putea fi prevazut de catre acesta si nici nu a fost urmarit.

Speta 17
Avand in vedere faptul ca X se afla la etajul 6 si ca acesta ar fi trebuit sa cunoasca zona care ii
inconjoara locuinta si faptul ca aceasta ar fi aglomerata,putem spune ca forma vinovatiei este
culpa cu prevedere conform art.16,alin (4) lit b.In acest sens,inculpatul X a fost constient de
posibilitatea producerii unui accident insa a actionat oricum,fara sa accepte rezultatul sau
sperand ca nu se va produce.

Speta 18
In aceasta speta X a actionat cu vinovatie doearece era obligatia acestuia sa aiba grija de
imobilul detinut.Mai mult,acesta ar a cunoscut ca un asemenea accident s-ar fi putut
intampla,dat fiind faptul ca a fost amendat anterior pentru o asmenea situatie.Asadar desi nu
stia ca acesta nu a dorit moartea victimei,dat fiind accidentul anterior care a vatamat
proprietatea altora,acesta a cunoscut rezultatul si a acceptat riscul producerii
acestuia.Asadar,conform art 16,alin (3) lit.b,forma de raspundere penala pentru fapta
inculpatului X este culpa cu neprevedere

Spetta 19
In aceasta situatie suntem in preajma culpei cu prevedere,conform art 16,alin(4) lit a dat fiind
faptul ca inculpatul X ar fi trebuit sa prevada rezultatul faptei sale,insa acesta nu l-a urmarit sau
acceptat,sperand ca nu se va produce