Cuprins:

-Introducere

- Bugetul de stat

-Bugetul asigurărilor sociale de stat

-Bugetele fondurilor speciale

-Bugetele locale
Introducere

Bugetul public naţional cuprinde patru categorii de bugete publice, şi

anume:

-Bugetul de stat;

-Bugetul asigurărilor sociale de stat;

-Bugetele fondurilor speciale;

-Bugetele locale.

Bugetul public naţional are o sferă foarte largă şi oferă o imagine de ansamblu a tuturor
veniturilor şi cheltuielilor publice ale ţării. El reprezintă un instrument de informare a opiniei
publice şi control al Parlamentului în domeniul finanţelor publice, însumând veniturile şi
cheltuielile din cele patru categorii de bugete publice. Prin acest buget nu se creează raporturi de
natură administrativă în ce priveşte elaborarea, aprobarea şi execuţia celorlalte patru categorii de
bugete menţionate, asigurându-se independenţa deplină a titularilor acestora. Constituţia
României din 1991 se referă, succint, atât la bugetul public naţional, cât şi la cele patru categorii
de bugete publice. Pentru prima dată, legea conferă o autonomie largă bugetelor publice care
compun bugetul public naţional, ele fiind elaborate şi adoptate distinct.

Bugetul de stat cuprinde bugetul Senatului, Camerei Deputaţilor, Preşedinţiei României,

Guvernului, ministerelor, altor organe centrale şi al unor instituţii publice care nu au organe
ierarhic superioare şi se aprobă de către Parlament.

Bugetul asigurărilor sociale de stat se întocmeşte distinct de bugetul de stat şi se aprobă

de Parlament, prin lege separată. În acest fel, autonomia asigură garanţia că veniturile cuprinse în
bugetul asigurărilor sociale de stat nu vor mai putea fi utilizate pentru alte cheltuieli bugetare
decât cele pentru care sunt repartizate prin prevederile bugetului respectiv.

Bugetele locale, care cuprind bugetele unităţilor administrativ teritoriale cu personalitate

juridică (comune, oraşe, municipii, sectoare ale Municipiului Bucureşti, judeţe, respectiv
Municipiul Bucureşti), se întocmesc în condiţii de autonomie. Astfel, ca urmare a unei puternice
descentralizări, organele locale au dreptul de a dimensiona prevederile bugetare de cheltuieli în
raport cu nevoile proprii, în corelare cu resursele bugetare pe care le vor putea realiza din
impozitele, taxele şi celelalte venituri stabilite de legea bugetară, efectuând controlul social
asupra modului de utilizare a fondurilor alocate. Noua lege a înlăturat transferurile ce se
admiteau între bugetele locale, iar excedentele bugetare obţinute de unităţile administrativ-
teritoriale nu pot fi utilizate pentru alte bugete locale sau pentru necesităţile bugetului de stat, ci
rămân la dispoziţia respectivelor unităţi administrativ-teritoriale sub forma fondurilor de tezaur şi
a fondurilor de rezervă.

Bugetul de stat

Fazele principale ale procesului bugetar public sunt următoarele:

1. Elaborarea proiectului bugetului public;

2. Aprobarea proiectului bugetului public;

3. Executarea bugetului public;

4. Încheierea execuţiei bugetare;

5. Controlul execuţiei bugetului public;

6. Aprobarea execuţiei bugetare.

În ţara noastră, potrivit Constituţiei României, proiectul bugetului de stat şi cel al

asigurărilor sociale de stat se elaborează anual de către Guvern, care le supune aprobării
Parlamentului, prin proiecte de lege separate.

Proiectele legilor bugetare anuale şi ale bugetelor propriu-zise se elaborează pe baza

următoarelor elemente:

-prognozele indicatorilor macroeconomici şi sociali pentru anul bugetar

pentru care se elaborează proiectul de buget, precum şi pentru următorii 3 ani: termenul de
elaborare de către ordonatorii principali de credite – pana la 31 martie a anului curent;

-politicile fiscale şi bugetare: Ministerul Finanţelor Publice va înainta

Guvernului, până la data de 1 mai obiectivele împreună cu limitele de cheltuieli stabilite pe

ordonatorii principali de credite, urmând ca acesta să le aprobe până la data de 15 mai şi să
informeze comisiile pentru buget, finanţe şi bănci ale Parlamentului asupra principalelor orientări
ale politicii sale macroeconomice şi ale finanţelor publice.

Ministerul Finanţelor Publice va înainta Guvernului, până la data de 1 mai, obiectivele

politicii fiscale şi bugetare pentru anul bugetar pentru care se elaborează proiectul de buget şi
pentru următorii 3 ani, împreună cu limitele de cheltuieli stabilite pe ordonatorii principali de
credite
 Guvernul urmează să le aprobe până la data de 15 mai şi să informeze comisiile pentru
buget, finanţe şi bănci ale Parlamentului asupra principalelor orientări ale politicii sale
macroeconomice şi ale finanţelor publice.

Ministrul finanţelor publice va transmite ordonatorilor principali de credite, până la data

de 1 iunie a fiecărui an, o scrisoare-cadru care va preciza contextul macroeconomic pe baza
căruia vor fi întocmite proiectele de buget, metodologiile de elaborare a acestora, precum şi
limitele de cheltuieli aprobate de Guvern. În cazul în care schimbarea cadrului
macroeconomic impune modificarea limitelor de cheltuieli, acestea vor fi adaptate de către
Guvern, la propunerea Ministerului Finanţelor Publice. Până la data de 15 iunie, Ministerul
Finanţelor Publice comunică ordonatorilor principali de credite limitele de cheltuieli, astfel
redimensionate, în vederea definitivării proiectelor de buget propriu.

Ordonatorii principali de credite au obligaţia ca până la data de 15 iulie a fiecărui an să

depună la Ministerul Finanţelor Publice propunerile pentru proiectul de buget propriu şi anexele
la acesta, pentru anul bugetar următor, cu încadrarea în limitele de cheltuieli, şi estimările pentru
următorii 3 ani, însoţite de documentaţii şi fundamentări detaliate.

Camera Deputaţilor şi Senatul, cu consultarea Guvernului, îşi aprobă bugetele proprii şi

le înaintează Guvernului în vederea includerii lor în proiectul bugetului de stat.

Ministerul Finanţelor Publice examinează proiectele de buget şi poartă discuţii cu

ordonatorii principali de credite asupra acestora. În caz de divergenţă, hotărăşte Guvernul.
Proiectele de buget şi anexele la acesta, definitivate, se depun la Ministerul Finanţelor Publice
până la data de 1 august a fiecărui an.

Ministerul Finanţelor Publice, pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de

credite şi a bugetului propriu, întocmeşte proiectele legilor bugetare şi proiectele bugetelor, pe
care le depune la Guvern până la data de 30 septembrie a fiecărui an.

Proiectul legii bugetului de stat este însoţit de un raport privind situaţia macroeconomică
pentru anul bugetar pentru care se elaborează proiectul de buget şi proiecţia acesteia în următorii
3 ani.

După însuşirea de către Guvern a proiectelor legilor bugetare şi de buget, acesta le

supune spre adoptare Parlamentului cel mai târziu până la data de 15 octombrie a fiecărui an.
Bugetele se aprobă de Parlament pe ansamblu, pe părţi, capitole, subcapitole, titluri, articole,
precum şi alineate, după caz, şi pe ordonatorii principali de credite, pentru anul bugetar, precum
şi creditele de angajament pentru acţiuni multianuale. Estimările pentru următorii 3 ani
reprezintă informaţii privind necesarul de finanţare pe termen mediu şi nu vor face obiectul
autorizării pentru anii bugetari respectivi. Dacă legile bugetare nu au fost adoptate cu cel puţin 3
zile înainte de expirarea exerciţiului bugetar, Guvernul îndeplineşte sarcinile prevăzute în
bugetul anului precedent, aşa cum s-a arătat mai sus.
 Comisia permanentă de buget, finanţe, bănci, în calitate de comisie sesizată în fond,
examinează şi dezbate proiectul bugetului de stat, raportul Guvernului şi proiectul legii bugetare,
precum şi amendamentele comisiilor permanente avizatoare şi ale Departamentului tehnic-
legislativ.

Pe baza dezbaterilor ce au loc şi a avizelor şi propunerilor primite, comisiile permanente

de buget, finanţe, bănci ale Camerelor reunite întocmesc un raport comun, care va fi supus
aprobării prin vot. În raport se face referire la toate avizele şi propunerile de amendamente ale
celorlalte comisii care au examinat proiectul bugetului de stat şi pe cel al legii bugetare. Raportul
comun cuprinde propuneri motivate privind adoptarea, fără modificări, a celor două proiecte,
respingerea acestora sau adoptarea lor cu modificări. Acest raport, împreună cu avizele primite,
se înaintează Biroului permanent al fiecărei Camere, care asigură multiplicarea şi difuzarea lui,
cu cel puţin 3 zile înainte de data stabilită pentru dezbaterea celor două proiecte în şedinţa
comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului. În a doua etapă, în cadrul şedinţei comune a celor
două Camere, reprezentantul Guvernului prezintă motivele care au condus la elaborarea
proiectului de buget de stat şi a proiectului legii bugetare cu conţinutul dat în cele două proiecte,
precum şi raportul privind situaţia macroeconomică şi proiecţia acesteia în următorii 3 ani.

După adoptare, proiectul de lege bugetară şi proiectul bugetului de stat se înaintează

Preşedintelui României, în vederea promulgării, potrivit art. 77 din Constituţia României.

Bugetul asigurărilor sociale de stat

Asigurările sociale constituie acea parte a relaţiilor social-economice băneşti cu ajutorul

cărora – în procesul repartiţiei produsului intern brut – se formează, se repartizează, se
gestionează şi se utilizează fondurile băneşti necesare ocrotirii obligatorii a salariaţilor,
pensionarilor din companiile naţionale, regiile autonome, societăţile comerciale din reţeaua
cooperaţiei de consum şi de credit, a membrilor cooperaţiei meşteşugăreşti şi unităţilor agricole,
a avocaţilor, a agricultorilor, a meşteşugarilor cu ateliere proprii, a întreprinzătorilor particulari, a
slujitorilor cultelor, a personalului casnic care lucrează la persoane fizice, a persoanelor care,
aflate în incapacitate temporară sau permanentă de muncă, deservesc blocurile de locatari şi alte
cazuri prevăzute de lege.
 Asigurările sociale cuprind un sistem de ocrotire, de protecţie şi de ajutorare a cetăţenilor
activi, a pensionarilor şi a membrilor de familie, care constă în acordarea de către stat sau
anumite organizaţii, de indemnizaţii, ajutoare, pensii, trimiteri la odihnă, la tratament balnear şi
alte gratuităţi, în perioada în care se găsesc, temporar sau definitiv, în incapacitate de muncă, sau
în alte cazuri când ajutorarea lor este necesară.

Conform Constituţiei României, „Guvernul elaborează anual proiectul bugetului de stat

şi pe cel al asigurărilor sociale de stat, pe care le supune, separat, aprobării Parlamentului”.

Legea nr. 500/2002 prevede că bugetul asigurărilor de stat se întocmeşte separat de

bugetul de stat, se supune, separat, spre aprobare şi se aprobă prin lege separată de către
Parlament. Dispoziţiile legale în domeniul elaborării, aprobării şi executării bugetului de stat se
aplică, în mod corespunzător, pentru bugetul asigurărilor sociale de stat.

În ceea ce priveşte bugetele celorlalte sisteme autonome de asigurări sociale, Legea

privind finanţele publice prevede că ele se aprobă de organele de conducere proprii, cu avizul
Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei şi al Ministerului Finanţelor Publice.

Bugetul asigurărilor sociale de stat se elaborează şi se administrează de către Casa

Naţională de Pensii şi alte Drepturi de Asigurări Sociale de comun acord cu Ministerul Muncii,
Solidarităţii Sociale şi Familiei. Cheltuielile nu se pot înscrie în buget şi nu se aprobă fără
stabilirea surselor din care urmează să se efectueze. Casa Naţională de Pensii şi alte Drepturi de
Asigurări Sociale, cu avizul Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei şi al
Ministerului Finanţelor Publice, stabileşte metodologia elaborării, dezbaterii, aprobării,
executării şi încheierii bugetului asigurărilor sociale de stat.

Pe baza datelor proprii şi a celor primite de la casele judeţene şi a Municipiului Bucureşti,

Casa Naţională de Pensii şi alte Drepturi de Asigurări Sociale elaborează proiectul bugetului
asigurărilor sociale de stat pentru anul următor.

Bugetul asigurărilor sociale de stat este compus din:

-bugetul asigurărilor sociale de stat, elaborat de organele de asigurări

sociale din cadrul Casei Naţionale de Pensii şi alte Drepturi de Asigurări Sociale, în care sunt
incluse veniturile şi cheltuielile cu caracter centralizat;

-bugetele pentru realizarea asigurărilor sociale ale caselor judeţene şi a

Municipiului Bucureşti rezultate din concentrarea bugetelor pentru realizarea asigurărilor sociale
întocmite de către agenţii economici şi comune.

Din lunile iulie-august ale anului anterior încep lucrările de elaborare a proiectului
bugetului asigurărilor sociale de stat. În proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat se prevede
şi constituirea unui fond de rezervă, în limitele unei cote de până la 3% din veniturile bugetului,
în scopul echilibrării acestuia. Acest fond se utilizează pentru acoperirea prestaţiilor de asigurări
sociale, în situaţii temeinic justificate sau pentru alte cheltuieli ale sistemului public naţional de
asigurări sociale. Fondul de rezervă disponibil se reportează pe anul următor şi se foloseşte
pentru acoperirea eventualului deficit curent al bugetului asigurărilor sociale de stat.

Proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat se înaintează de către Casa Naţională de

Pensii şi alte Drepturi de Asigurări Sociale la Ministerul Finanţelor Publice pentru verificare şi
avizare. Proiectul, împreună cu avizul prealabil al Ministerului Finanţelor Publice, se depune la
Guvern.

După examinarea proiectului de buget de către Guvern şi cu eventualele amendamente

aduse veniturilor şi cheltuielilor, el este înaintat Parlamentului până la 30 noiembrie, pentru
dezbatere şi aprobare.

Procedura de examinare, dezbatere şi aprobare a proiectului bugetului asigurărilor

sociale de stat de către Parlament se desfăşoară în etapele examinate în ce priveşte proiectul
bugetului de stat. La lucrările comisiilor parlamentare sunt invitaţi ministrul Finanţelor Publice,
ministrul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, preşedintele Casei Naţionale de Pensii şi alte
Drepturi de Asigurări Sociale, precum şi alte persoane din conducerile ministerelor, care prezintă
explicaţii la problemele ce se ridică.

Raportul asupra proiectului bugetului asigurărilor sociale de stat se prezintă în faţa

Parlamentului de către primul-ministru al Guvernului sau de către ministrul Finanţelor Publice,
ori de către preşedintele Casei Naţionale de Pensii şi alte Drepturi de Asigurări Sociale.

Bugetele fondurilor speciale

Bugetele fondurilor speciale se întocmesc în legătură cu dimensionarea resurselor şi cheltuielilor

necesare pentru finanţarea anumitor obiective şi acţiuni necesare în perioada considerată, pentru
care se constituie prelevări obligatorii predestinate acestora, pe baza unor legi speciale.
 Bugetele locale

Dispoziţiile se aplică în domeniile elaborării, aprobării, executării şi raportării următoarelor

categorii de bugete:

a) bugetele locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor

Municipiului Bucureşti, judeţelor şi Municipiului Bucureşti;

b) bugetele instituţiilor publice, finanţate integral sau parţial din

bugetele locale, după caz;

c) bugetele instituţiilor publice, finanţate integral din venituri proprii;

bugetul împrumuturilor externe şi interne, pentru care rambursarea, plata dobânzilor,

comisioanelor, spezelor şi a altor costuri se asigură din bugetele locale şi care provin din:
împrumuturi externe contractate de stat şi subîmprumutate autorităţilor administraţiei publice
locale şi/sau agenţilor economici şi serviciilor publice din subordinea acestora; împrumuturi
externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale şi garantate de stat; împrumuturi
externe şi/sau interne contractate sau garantate de autorităţile administraţiei publice locale.

Bibliografie :

Suport de curs

http:// ro.wikipedia.org/

Constituția României Art. 138

Legea 500/2002 privind finanțele publice

Ordonanța de Urgență Nr. 45/2003 privind finanţele publice locale