Revoluţia glorioasă

• Din anul 1603, Anglia era condusă de dinastia Stuart, dar reprezentanţii acesteia duceau
o politică absolutistă şi au intrat în conflict cu Parlamentul;

• conflictul dintre rege şi Parlament s-a agravat în timpul lui Carol I Stuart; Parlamentul a
adoptat actul Petiţia dreptului, prin care era condamnată politica regelui;

• Carol I a dizolvat Parlamentul şi nu l-a mai convocat între anii 1629 şi 1640; l-a

convocat din nou în 1640 pentru votarea de noi impozite;

• profitând de această convocare, Parlamentul a redactat un nou document critic la adresa

regalităţii, numit Mustrarea cea Mare; pentru că a funcţionat neîntrerupt până în 1653, a
primit denumirea de Parlamentul cel Lung;

• conflictul dintre rege şi Parlament s-a agravat şi a început războiul civil (1642); tabăra
regelui (Biserica Anglicană, vechea nobilime, armata regală) a fost înfrântă de cea a
Parlamentului (deputaţii puritani, burghezia, mica nobilime, o mare parte a ţărănimii şi
a orăşenilor);

• victoria s-a datorat organizării „armatei noului model” de Oliver Cromwell, deputat
puritan; războiul civil s-a încheiat în 1649, regele fiind executat, Anglia a devenit
republică;

• Cromwell a devenit lord protector al Angliei, Scoţiei şi Irlandei şi a instaurat

protectoratul, regim de dictatură militară (1653);

• Dinastia Stuart a fost reinstalată pe tronul Angliei în anul 1660, dar regele Iacob al IIlea
Stuart a intrat în conflict cu Parlamentul; această dinastie a fost înlăturată de
Parlament în 1688 („revoluţia glorioasă”), iar tronul i-a fost oferit lui Wilhelm al II-lea de
Orania

; • Wilhelm de Orania a acceptat documentul Declaraţia drepturilor impus de Parlament,

act care limita puterea regală, preciza drepturile Parlamentului, garanta libertăţile care
fuseseră proclamate în timpul revoluţiei;

• astfel, în Anglia, au început să funcţioneze monarhia constituţională şi principiul

separării puterilor în stat: legislativă - Parlamentul, executivă - cabinetul de miniştri,
 judecătorească - instanţele de judecată; • sistemul politic britanic s-a consolidat în
secolul

al XVIII-lea prin formarea grupărilor politice, impunerea responsabilităţii miniştrilor în

faţa Parlamentului, reglementarea succesiunii la tron.

Citeşte documentulde mai jos şi rezolvă cerinţele.

Lorzii şi Comunele [Parlamentul] declară, înainte de toate, pentru apărarea

vechilor lor drepturi şi libertăţi

: 1. că pretinsa putere a regelui de a suspenda legile sau aplicarea lor fără acordul
Parlamentului este ilegală ;(...)

4. că orice impozitare bănească în beneficiul Coroanei, fără acordul Parlamentului,

este ilegală; (...)

6. că ridicarea şi întreţinerea unei armate în regat, pe timp de pace, fără acordul

Parlamentului, este contrară legii; (...) 8. că alegerile membrilor Parlamentului trebuie să
fie libere; (...)

13. că Parlamentul va trebui să fie convocat cu regularitate. (Declaraţia

drepturilor, 1689)

1. Precizează importanţa articolului 1 din document.

2. Stabileşte o cauză pentru care articolul 4 a fost scris în forma din document.

3. Menţionează trei domenii din viaţa statului englez în care puterea regelui era
micşorată.

4. Indică o cauză pentru care articolul 8 îşi păstrează valabilitatea şi în statele

contemporane.

5. Imaginează-ţi că eşti membru al Parlamentului din imagine şi că participi la scrierea

declaraţiei de mai sus. Redă un dialog între parlamentari, în legătură cu scrierea a două
dintre articole, la alegere
2