RESPIRATOR – GRILE PREGĂTIRE (alegere simplă)

1.Care dintre următoarele segmente ale aparatului 9. Din acinii pulmonari fac parte următoarele, cu
respirator continuă cavitatea nazală: excepţia:
A. laringele; A. bronhiolele respiratorii;
B. cavitatea bucală B. alveolele pulmonare;
C. faringele; C. bronhiolele terminale;
D. traheea; D. săculeții alveolari
E. bronhiile E. ductele alveolare
2. Care dintre următoarele reprezintă o răspântie 10. Respiraţia reprezintă:
între calea respiratorie şi cea digestivă: A. succesiunea mişcărilor de inspir şi expir;
A. laringele; B. oxigenarea sângelui
B. traheea; C. schimbul de oxigen şi dioxid de carbon dintre
C. faringele; organism şi mediu;
D. cavitatea bucală D. aprovizionarea cu oxigen a organismului;
E. niciuna din cele de mai sus E. niciuna din cele de mai sus
3. Care dintre următoarele segmente ale aparatului 11. Respiraţia normală, de repaus, se realizează
respirator are şi funcţie fonatorie: aproape în întregime prin:
A. laringele; A. mişcările diafragmei;
B. traheea; B. ridicarea şi coborârea coastelor;
C. faringele; C. contracția mușchiilor inspiratori
D. cavitatea bucală D. contracția mușchiilor expiratori
E. limba și vălul palatin E. niciuna din cele de mai sus
4. La adult, traheea are o lungime de: 12. În inspiraţia maximă diametrul antero-posterior
A. 8 – 12 cm; al toracelui se măreşte, faţă de dimensiunile din
B. 10 – 12 cm; expiraţie cu aproximativ:
C. 12 – 14 cm; A. 10 %;
D. 8-10 cm B. 5 %
E. 14-16 cm C. 20 %;
5. Traheea se ramifică în bronhiile principale la D. 25 %;
nivelul vertebrei: E. 15 %
A. C7; 13. Muşchii care determină coborârea grilajului
B. T2; costal sunt:
C. T4; A. pectoralul mare;
D. T3 B. intercostalii externi
E. T1 C. diafragma;
6. Seroasa ce înveleşte pulmonul se numeşte: D. drepţii abdominali;
A. pleură; E. mușchii gâtului
B. pericard; 14. Presiunea pleurală:
C. peritoneu; A. este mai mare decât presiunea atmosferică;
D. pneumoperitoneu B. crește în inspir
E. pia mater C. este egală cu presiunea atmosferică;
7. Ultimele ramificaţii ale arborelui bronşic se D. variază cu fazele respiraţiei;
numesc: E. scade în expir
A. ducte alveolare; 15. Prin scăderea presiunii alveolare cu 1 cm H2O
B. bronhiole terminale; faţă de presiunea atmosferică pătrund în
C. bronhiole respiratorii; plămâni:
D. săculeții alveolari A. 500 ml aer;
E. alveolele pulmonare B. 200 ml aer
8. În mod normal, cavitatea pleurală conţine: C. 1500 ml aer;
A. lichid pleural; D. 400 ml aer
B. sânge E. 100 ml aer;
C. aer; 16. Forţa de tensiune superficială a pulmonului se
D. gaze respiratorii; datorează:
E. limfă A. elasticităţii pulmonare;
B. lichidului pleural; A. 9 L / min;
C. surfactantului; B. 12 L / min
D. toate cele de mai sus C. 4,5 – 5 L / min;
E. niciuna din cele de mai sus D. 18 L / min;
17. Capacitatea inspiratorie este de circa: E. 6 L / min
A. 2000 ml; 24. Valoarea medie a ventilaţiei spaţiului mort este
B. 5000 ml de:
C. 3500 ml; A. 9 L / min;
D. 500 ml; B. 12 L / min
E. 3000 ml C. 4,5 – 5 L / min;
18. Capacitatea reziduală funcţională este de circa: D. 6 L / min;
A. 2000 ml; E. 4 – 4,5 L / min
B. 5000 ml; 25. Membrana alveolo-capilară este alcătuită din:
C. 3500 ml; A. endoteliul capilar, interstiţiul pulmonar; epiteliul
D. 500 ml alveolar; surfactant;
E. 3000 ml B. endoteliul capilar, interstiţiul pulmonar; epiteliul
19. Capacitatea inspiratorie reprezintă suma dintre alveolar;
volumele: C. endoteliul capilar, epiteliul alveolare;
A. curent şi inspirator de rezervă; D. epiteliul alveolar
B. capacitatea vitală și volumul rezidual E. niciuna din cele de mai sus
C. curent şi rezidual; 26. Grosimea medie a membranei alveolo-capilare
D. inspirator de rezervă şi rezidual; este de:
E. curent și expirator de rezervă A. 0,4 microni;
20. Capacitatea reziduală funcţională reprezintă B. 0,5 microni;
suma dintre volumele: C. 0,6 microni;
A. curent şi expirator de rezervă; D. 0,7 microni
B. capacitatea vitală și volumul rezidual E. 0,8 microni
C. curent şi rezidual; 27. Presiunea parţială a O2 în sângele care iese din
D. expirator de rezervă şi rezidual; capilarele pulmonare este de:
E. curent și expirator de rezervă A. 40 mm Hg;
21. Capacitatea pulmonară totală reprezintă suma B. 98 mm Hg
dintre volumele: C. 46 mm Hg;
A. inspirator de rezervă, curent şi expirator de D. 5-6 mm Hg
rezervă; E. 100 mm Hg;
B. expirator de rezervă şi rezidual; 28. În mod normal, cantitatea de hemoglobină este
C. inspirator de rezervă, curent, expirator de rezervă de:
şi rezidual; A. 12 – 15 g / dl sânge;
D. expirator de rezervă și rezidual B. 10 – 12 g / dl sânge;
E. niciuna din cele de mai sus C. 8 – 10 g / dl sânge;
22. Debitul respirator reprezintă produsul dintre D. 6 – 8 g / dl sânge
frecvenţa respiratorie şi: E. 10 – 15 g / dl sânge
A. volumul curent; 29. Proporţia O2 transportat de hemoglobină în
B. volumul inspirator de rezervă; sângele arterial este de:
C. volumul expirator de rezervă; A. 99%;
D. volumul rezidual B. 98,5%;
E. capacitatea inspiratorie C. 96,5%;
23. Valoare medie a debitului respirator, la o D. 95%
frecvenţă de 18 respiraţii / minut este: E. 100 %

NUMAI PENTRU IAȘI:

30. Fibroza pulmonară:

A. este o boală transmisibilă
B. este o infecție virală
C. poate fi prevenită prin vaccinare
D. poate fi cauzată de antracoză
E. înlocuiește plămânul funcțional cu țesut adipos
31. Este fals despre emfizem:
A. poate fi produs de iritarea mucoasei bronșiolare
B. este un proces obstructiv și distructiv
C. poate produce obstruarea bronhiolelor
D. 20-50% din pereții alveolari rămân intacți
E. distrugerea alveolară face inspirul dificil
32. Fumatul îndelungat poate provoca, cu excepția:
A. incompetemța mecanismelor locale de apărare
B. hipertensiune pulmonară
C. creșterea rezistenței pulmonare
D. creșterea nr. de capilare pulmonare
E. hipoxie și hipercapnie
33. Este adevărat despre modificările de ritm respirator:
A. polipneea poate fi o consecință a creșterii cantității de oxigen din sânge
B. apneea se realizează doar voluntar
C. apar în boli ale SN, inimii, plămânilor
D. apneea se mai numește respirație Cheyne-Stokes
E. pot fi influențate de chemoreceptori din mezencefal
34. Aparatul Donders este utilizat pentru a demonstra:
A. inspirația
B. expirația
C. rolul diafragmei
D. modificarea presiunii intrapulmonare
E. toate
35. Este adevărat despre alcătuirea și funcționarea aparatului Donders:
A. poate fi înlocuit cu plămâni de cobai sau broască
B. tubul cu robinet are rolul de a crește presiunea în clopot
C. când se dă drumul la sfoară, presiunea în baloanele de cauciuc crește
D. tubul fixat de baloanele de cauciuc este închis de dop la capătul superior
E. prezintă și un manometru care indică creșterea presiunii în inspirație