Sunteți pe pagina 1din 19

Proiect de lecţie

Aria curriculară : LIMBĂ ŞI COMUNICARE


Disciplina : LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
Clasa : a III-a
Data : 28 februarie 2013
Unitatea de învăţare : Iarna
Subiectul : Substantivul
TIPUL LECTIEI: recapitulare şi sistematizare
ÎNVĂŢĂTOR:

Scopul lecţiei :
Consolidarea cunoştinţelor despre substantiv
Sesizarea utilizării corecte a ortogramelor în enunţuri

OBIECTIVE FUNDAMENTALE:
 sesizarea corectitudinii gramaticale a unui enunţ oral
 utilizarea corectă a părţilor de vorbire studiate în enunţuri / texte proprii
 formarea deprinderii de citire şi scriere corectă a ortogramelor;
 sesizarea utilizării corecte a cuvintelor în flexiune
 realizarea acordurilor gramaticale în textul redactat
 respectarea ortografiei şi punctuaţiei într-un text propriu
 manifestarea interesului pentru redactarea corectă şi îngrijită
OBIECTIVELE OPERATIONALE:
 să recunoască substantivele dintr-un şir de pǎrţi de vorbire;
 să utilizeze corect cuvintele s-a , s-au , i-a , l-a , ne-am , ne-a în scris ;
 să alcătuiască propoziţii folosind cuvintele date;
 sǎ identifice substantive în funcţie de categoria pe care o denumesc ;
 să descopere sinonime şi antonime pentru 9 substantive date ;
 să transforme substantivele dintr-o propoziţie de la numărul singular la plural sau invers;
 să înlocuiască 5 substantive comune cu substantivele proprii corespunzătoare;
 să găsească cel puţin 10 substantive proprii din cele 14 cerute, lucrând în grup.
STRATEGII ŞI METODE: jocul didactic, observaţia, conversaţia, explicaţia, exerciţiul, învăţarea prin
descoperire, ciorchinele, turul galeriei, problematizarea.
FORME DE ORGANIZARE: activitate fronală, individuală, pe grupe.
RESURSE:
- materiale: fişe de lucru, flip-chart, markere, panou (Carnavalul fulgilor de zăpadă), fulgi,
tabla, planşe cu rebus, ecusoane,
- umane: 18 elevi

Nr. Etapele Conţinutul învăţării Strategii Evaluare


crt. lecţiei didactice
Activitatea propunătoarei Activitatea elevilor
1. Momentul Se asigură liniştea şi disciplina Se pregătesc pentru începerea Conversaţia
organizatoric necesare desfăşurării în bune condiţii a orei, îşi verifică materialele Explicaţia Aprecieri
necesare. fronale
lecţiei de limba română.
2. Captarea şi
orientarea
Lecţia ce urmează a fi desfăşurată este o lecţie
atenţiei
mai deosebită, la care participă şi câţiva invitaţi.
Elevii sunt aşezaţi în
Activitatea se numeşte „Carnavalul fulgilor de
semicerc, stând în picioare.
zăpadă”.
Pe planşa din faţa clasei se află un rebus (Vezi
Conversaţia
Anexa 1).
Elevii răspund la cerinţele de verificare
Se citesc definiţiile şi se completează rebusul.
rebusului.
După completarea lui, se va observa că pe
diagonala A – B se formează cuvântul
Descoperă cuvântul format pe
SUBSTANTIV.
diagonală.
3. Anunţarea
- Este anunţat subiectul lecţiei – „Exerciţii de
temei şi a Privesc ecusonul pe care îl au
aprofundare a noţiunilor despre substantiv”.
obiectivelor ei în piept şi ecusoanele
- Elevii au în piept câte un ecuson cu imagini
lecţiei colegilor lor şi se grupează în
reprezentând lucruri, fiinţe, fenomene ale naturii.
trei echipe: echipa lucrurilor,
- Li se cere să se grupeze în funcţie de ceea ce
a fiinţelor, a fenomenelor
reprezintă imaginile de pe ecusoane şi de titlul
naturii. Evalaure
lecţiei.
Se aşază în bănci potrivit cu Exerciţiul reciprocă
- Îndrum elevii să se aşeze în băncile care au fost
grupa din care fac parte şi cu
aşezate în aşa fel încât să le dea acestora
simbolul găsit pe bănci.
posibilitatea de a lucra în echipă. Pe fiecare grup
de bănci se află un semn corespunzător echipelor
formate (o imagine reprezentând un lucru, o
fiinţă sau un fenomen al naturii).
- Îi anunţ că lecţia se va desfăşura sub forma
Concurs
unui concurs între cele trei echipe. Fiecare
răspuns corect, fiecare sarcină rezolvată bine va
fi punctată cu câte un „Fulguşor vesel”. Fiecare
grupă are în faţa clasei câte un panou pe care vor
lucra şi un panou pe care se va ţine evidenţa
sarcinilor rezolvate corect.

a) Verificarea temei pentru acasă- Învăţarea prin


Reactualizarea temele vor descoperire Evaluare pe
cunoştinţelor grupe
fi corectate cantitativ şi calitativ.
4. teoretice
b) Reactualizarea cunoştinţelor Jocul didactic
Cum comunică oamenii între ei? ( cu
ajutorul cuvintelor)
Ce sunt cuvintele, dacă ne ajută să Observare
vorbim? (părţi de vorbire) sistematică
Ghicitoare :
Explicaţia
„ E o parte de vorbire
Şi îi stă mereu în fire
Lucrurile să numească
Fenomene şi fiinţe
Minuni , ape , preferinţe
Dacă vrei să afli - n lume
Dacă un lucru are nume
Oare cine ţi-l va spune ? Aprecieri
( substantivul ) Ciorchinele frontale

Sistematizarea
şi consolidarea Rezolvarea „Ciorchinelui” (Vezi Anexa 2).
5. cunoştinţelor Se discută oral modul de rezolvare al acestei
sarcini şi se punctează echipele care au completat
corect ciorchinele. Evaluare
Le reamintesc câteva reguli de lucru în echipă. reciprocă

-Pentru a putea primi cât mai mulţi „fulgi veseli”


ne vom aminti câteva cunoştinţe teoretice despre
substantiv.
Ce este substantivul? ( Substantivul este
partea de vorbire care denumeşte fiinţe , Aprecieri
Exerciţiul individuale
lucruri , fenomene ale naturii. )
- Daţi exemple de substantive care
denumesc fiinţe, lucruri, fenomene ale Evaluare pe
naturii. grupe
- Cum recunoaşteţi substantivul?
(Denumeşte fiinţe , lucruri , fenomene ale
Flip-chart
naturii şi le putem număra.)
Demersul
6. didactic
Identifică planşa
-Pe bănci se află un plic care conţine cartonaşe
corespunzătoare echipei din
pe care sunt scrise diferite părţi de vorbire:
care fac parte pe care se vor Aprecieri
Grupa lucrurilor: carte, elev, brumă, drum, ele,
înregistra răspunsurile bune. reciproce
citeşte, piatră, merge, scaun, gras, minge.
Turul galeriei
Grupa fiinţelor: copil, găleată, tunete, şapte,
Deschid plicurile şi citesc
buburuză, albastru, aleargă, căţel, merge, băieţi,
cuvintele scrise pe cartonaşe.
cangur.
Grupa fenomenelor naturii: ploaie, delfin, roşu,
Elevii selectează numai
fulger, creion, cântă, furtună, merge, zăpadă,
cartonaşele reprezentând
înalt, nori.
substantive.
Au ca sarcină să aleagă numai cartonaşele pe
care sunt scrise substantive. După aceea, pe
planşa corespunzătoare, trebuie să aşeze în
interiorul simbolului reprezentat (Vezi Anexa 3)
Prind pe simbolurile de pe
cartonaşele reprezentând numai substantivele
planşa lor cartonaşele
care denumesc categoria din care fac parte ei, iar
corespunzătoare, iar în afara Evaluare pe
în exterior celelalte substantive.
lor, celelalte substantive. grupe
- Turul galeriei.
Elevii se deplasează şi privesc
Voi verifica şi voi aprecia activitatea elevilor.
panoul realizat de celelalte Fişa de lucru
Echipele care au rezolvat corect sarcina vor
echipe, verifică şi fac
primi un fulg.
aprecieri Autocorectare
- Le cer elevilor să întoarcă fişa de lucru pe
care au primit-o la începutul orei (Vezi
Anexa 4).
ANEXA 4.

Ex 1. Se dă un text , si elevii vor trebui să Citesc cerinţa ex. 1 din fişă şi


citescă textul şi apoi să identifice îl rezolvă independent.
substantivele din text , subliniindu-le cu creionul
pe fişă. Aprecieri
Citesc rezolvarea sarcinii. individuale

Activitate pe grupe Citesc cerinţa şi rezolvă Turul galeriei


Ex 2. Identificaţi în text , prin încercuire, cerinţa independent . Apoi se Evaluare pe
ortogramele învăţate . verifică oral . grupe

Elevii recită cîte o poezie Jocul didactic


Le solicit elevilor să-şi reamintescă poezii despre ortogramele învăţate . Aprecieri
depre ortogramele învăţate .( Anexa 5) individuale

Activitate pe grupe
Se procedează la fel şi cu
Ex 3
celelalt exerciţii .
Fiecare grupă va primi o altă cerintă.
Treceţi la forma de plural substantivele
Gr1
ninsoare –
ocean - Învăţarea prin
descoperire
sanie -
văzduh -
Fişa de lucru
Gr2
iarnă -
rândunica -
albină - câmpul
- Exerciţiul
gr3

sănii - mătănii -
vrăbii - ploi -

Ex. 4 Grupează pe două coloane


substantivele comune şi substantivele
proprii
a) băiat ,Grivei , casă , nori , Ploieşti ,
Franţa , zambilă .
b) Dâmboviţa, martie , vestitor , Slănic
, Mihai Eminescu, ploaie , caiet
c) Azor , râu , Ioana , Carpaţi ,
rândunică,
România., primavară .

Ex.5 Activitate pe grupe


Găseşte substantive cu sens opus celor
date :
Gr1 gr2 gr3

adevăr – văzduh = pădure –


bunătate – zăpadă = stradă -
prieten – vălcea = nutreţ-
bogăţie – promoroacă = prisăcar –
ex.6 Activitate pe grupe
Desparte în silabe
Gr1 gr2
Fiică fiinţă
Muzee licee
scriitor orhidee
gr3
turnee
stiinţă
trasee

ex. 7
Găseşte trei substantive pentru
însuşirile de mai jos:
Gr1 gr2 gr3
galbenă - alb- hazliu -
rotundă - zglobiu- amărui -
rece - dragă- cald -
Ex. 8
Activitate pe grupe : Completează cu
câte două exemple de substantive ce
exprimă:

- nume de copii;
- animale domestice;
- păsări;
- rechizite;
- instrumente muzicale;
- fenomene ale naturii;
ex.9

Denumiţi şi scrieţi cu un singur cuvânt


şirurile de substantive comune .

Cartofi , roşii . ardei sau ............................


Doctor , inginer , poştaş sau ...................... Execitiul
Caiete , ghiozdan , penar Problematizare
sau .....................................

7. Obţinerea
performanţei Greblă, lopată sau .....................................
Mere , pere , struguri sau .............................
Stejar , tei , frasin sau .................................

Ghiocel , zambilă , sau .................................


Rândunică , barză , sau .................................
Urs , vulpe, sau ..........................................

10. Analizează substantivele din urmatorul


enunţ .

În livada lui Tudor au înflorit cireşii

1Pe tabla se afla scrisa propozitia :


“Pe creanga mărului ciripeşte
zgribulită o vrabiuţă .”
Elevii analizează substantivele intâlnite
. Jocul didactic
2. Treceti substantivele din propozitia
precedentă de la numarul singular la
numarul plural .
( Pe crengile merilor ciripesc zgribulite
vrabiutele .)

- Joc „Fazan”.
Le voi cere elevilor să găsească (într-un timp
8 Retenţia şi limitat) substantive proprii nume de:
transferul - ţări;
- oraşe;
- scriitori;
- titluri de cărţi;
- sărbători
care încep cu o anumită literă indicată de mine.
Echipa care termină prima spune STOP, în acel
moment celelalte echipe se opresc. Se verifică ce Ascultă cu atenţie
au scris elevii pe fişă, se punctează rezultatele. poezia/ghicitoare şi află
răspunsul.

Pentru a mă asigura că aţi înţeles ce am făcut


astăzi, am să vă citesc o poezie/ghicitoare. La
sfârşit doresc să-mi spuneţi despre cine este
vorba în aceasta.
„Sunt ………………..cel înţelept,
Sunt fiinţă, lucru, obiect,
Mă găseşti în casă,
Pe scaun, la masă…
Sunt munte, pădure şi floare,
Sunt nor, sunt ploaie, sunt soare,
Sunt om, fluturaş, rândunică,
Carpaţi, Bucureşti, Iepurică,
În fiecare zi, în fiecare noapte,
Mă rosteşti tare, în gând sau în şoapte.
9. Aprecieri În dragoste şi ură, tristeţe, bucurie,
finale Pe toate le ai datorită mie.
Sunt necesar în orice spui
Şi de folos sunt eu oricui.
Mai îndrăzneţ, mai emotiv,
Sunt cunoscutul …………… .”

10 Tema pentru
acasă Se totalizează „fulgişorii” primiţi de fiecare
echipă şi se comunică rezultatele. Oricum,
exerciţiile pe care le-am rezolvat astăzi mi-au
demonstrat că voi cunoaşteţi destul de bine
substantivul, dar mai ales mi-au arătat că ştiţi să
lucraţi în echipă, să vă ajutaţi, să vă sfătuiţi şi să
obţineţi rezultate bune. Pentru aceasta, toţi veţi
primi
DIPLOMA PENTRU CEL MAI BUN COLEG
DE ECHIPĂ (
Vezi Anexa 7).

Atelier – pagina 76 manual


Anexa2
Partea de vorbire care
denumeşte lucruri, fiinţe,
fenomene ale naturii.

feminin

Definiţie

masculin
Genul.
subst

SUBSTANTIVUL neutru .

Numarul
Felul subst.
subst.

Plural
Comun Singular
Propriu

Denumeşte mai
Denumeşte un multe lucruri,
Denumeşte Denumeşte anumite Se scrie
singur lucru, o mai multe fiinţe,
lucruri, fiinţe, lucruri, fiinţe, întotdeauna
singură fiinţă, un mai multe
fenomene ale fenomene ale naturii, cu literă
singur fenomen fenomene al
naturii de acelaşi spre a le deosebi de iniţială mare.
al naturii. naturii.
fel. celelalte de acelaşi
fel.
PROVERBE PUZZLE

Unde nu intră soarele pe


 

fereastră, intră doctorul pe


uşă.
Ulciorul nu merge de multe
ori la apă.
Când pisica nu-i acasă,
şoarecii joacă pe masă.
ANEXA 1
REBUS

1. Poet pe care l-am sărbătorit luna trecută, mai precis pe data de 15 ianuarie.
2. Între cuvintele unei enumerări se foloseşte ………….. .
3. 1 ……………… este Ziua Naţională a României.
4. Animale ……………… şi animale sălbatice.
5. Opusul cuvântului „zi” este cuvântul ……………. .
6. Autorul cărţii „Amintiri din copilărie” este …………… .
7. „…………………… adevărat la nevoie se cunoaşte” este un binecunoscut
proverb românesc.
8. Căţelul Lizucăi din „Dumbrava minunată” se numea ………… .
9. Convorbire între două sau mai multe persoane sau …………….. .
10. Personaj principal dintr-o poveste îndrăgită şi foarte cunoscută de voi, care a
păcălit ursul.
ANEXA 3
Anexa
5-
„Sa” ori „s-a”? „Sau” e foarte poezii
Mă tot gândesc, întâlnit
Încerc să Şi de copil îndrăgit.
înlocuiesc,
Îi ajută să gândească,
Nu cumva să îl
greşesc,
Cratima s-o
Sora ei e sora sa, folosească.
Sora lui e tot aşa. Cu ”ori” de-l
Numai când e înlocuim,
acţiune, De cratimă ne ferim.
După ”s-a” te uită Dar de nu e aşa,
bine, Cratima s-ar supăra,
Vine cratima şi-ţi De n-am pune-o
spune: undeva.
”Ia-mă-n seamă şi Unde?
pe mine!”.
ortograme
”La ” , drăguţul cuvinţel,
Mă cam chinuiesc cu el.
”L-a luat” şi ”la castel”
Nu se scriu totuşi la fel.
Unde-i oare cratima?
Este chiar în primul ”l-a”.
Iar când ” la” locu-l arată,
. Ia ascultă dumneata
Neam Fuge cratima îndatărudă,
înseamnă-adesea ”Nea” eu pot să spun atunci
Care nu ştii să scrii ”ia”!
Dar înseamnă şi popor, Când pe vecinşi vreau
Citeşte vei aflasă-l strig
E-un cuvânt, îl scriu uşor Sau
Undepesăcâinele pletos
pui cratima.
Fără vreun ajutor. Ca”i-a
În să-ldat”
ospătez
şi ”i-ac-un os.
şoptit”
Dar când scriu ”ne-am dus Când urmează-o
Linioara-i acţiune,
negreşit.
la moară”, ”Ne-a”Iată,
e despărţit,
pot verifca:ştii bine!
A sosit şi-o linioară DacăDouă
”ia” vorbe
înseamnă ” a lua”,
se unesc
Ce-a format două cuvinte: rostesc..
Împreună se cratima
Dispare-ndată
”Ne” şi ”am”-să le ţin minte!

S-ar putea să vă placă și