Vartic irina

Eseu

“De ce e bine sa cunosc managementul comparat?”

O trăsătură definitorie a perioadei de după 1960 o reprezintă, pe întregul
frontul
cercetării stiintifice, extinderea abordărilor comparatiste. Această largă
proliferare se explică prin specificitatea si nivelul stiintific ridicat al
managementului comparat, utilitatea sa pragmatică, ampla diversitate
natională, culturală si managerială, ce trebuie cunoscută, înteleasă si luată în
considerare în conditiile internationalizării activitătilor economice, sociale,
culturale si stiintifice. În plus, se observă tranzitia de la capital, ca resursă de
bază a dezvoltării economice, la stiintă si cunostinte stiintifice.
O primă definire a acestei noi stiinte o realizează în 1978 William Newman –
managementul comparat se ocupă de studiul similaritătilor si diferentelor din
practica managerială locală din diferite tări. Sunt cuprinse si analizele
comparative din cadrul aceleasi culturi sau natiuni, dintre diferitele
organizatii problematică care vizează atât managementul cât si rezultatele
economico-financiare respectiv eficienta economico-financiară.
Scopul managementului comparat este studiul si analiza managementului
în diferite medii si a ratiunilor pentru care organizatiile obtin rezultate
diferite în tări diferite.
managementul comparat astfel: stiinta care studiază procesele si relatiile
manageriale din organizatii ce functionează în contexte culturale nationale
diferite, axându-se asupra identificării si analizării asemănărilor si
deosebirilor manageriale, în vederea favorizării transferului international de
know-how managerial si a cresterii functionalitătii, eficacitătii si eficientei
organizatiilor.

În concluzie, obiectul de studiu al managementului comparat este

diversificat pe
următoarele aspecte:
- obiectul analizei trebuie să îl constituie procesele, conceptele si tehnicile de
management;
- comparatia trebuie să se facă între tări sau culturi diferite;
- abordarea comparativă trebuie să fie concentrată asupra reliefării
similitudinilor si diferentelor dintre elementele manageriale avute în vedere,
cum ar fi stabilirea modului de a conduce eficient o organizatie într-o altă
tară sau descoperirea modalitătilor de îmbunătătire a performantelor
economice ce tin de domeniul managementului;
- analiza diferentelor comportamentale ale personalului din diverse tări, în
procese de management, sistemul informational, decizional si de structură
organizatorică.

Examinarea particularitatilor culturale ale Republicii Moldova din

punct de vedere al disciplinei "Management comparat"
Republica Moldova este o țară europeană cu o îndelungată istorie în cadrul
statului românesc (medieval și pre-modern) Moldova, populată preponderent
de moldoveni (români), dar și de diverse minorități precum ucraineni,
bulgari, găgăuzi, ruși, evrei, germani, cehi etc. Aici s-au păstrat multe tradiții
multiseculare care se regăsesc și în jumătatea vestică a Moldovei și în restul
României, cu elemente comune popoarelor creștine din estul Europei.
Multe evenimente tradiționale moldovenești reprezintă un amalgam de
elemente caracteristice calendarului agricol, păstoresc, religios și civil,
amestec, care în Moldova s-a transformat într-un permanent izvor de
bunavoință, căldură și ospitalitate.
Astazi, Republiva Moldova este una din cele mai sarace tari, cu cel mai mic
nivel al PIB-ului pe cap de locuitor. Cu toate ca, Republica Moldova este are
un amplasament avantajos, cu un pamint fertil, clima moale; RM ar trebuie
sa se bazeze pe sectorul agriculturii, insa acesta este foarte slab dezvoltat.
Profesorul olandez Geert Hofstede considera ca diferentele culturale dintre
tari, natiuni, regiuni geografice, dar si dintre organizatii si grupuri de
persoane din cadrul acestora sunt generate de o multitudine de factori de
influenta, pe care ia analizat si ia grupat, rezultind in final ideea ca toate
culturile pot fi caracterizate prin intermediul dimensiunilor culturale
perechi.
Acestea sunt: individualism/colectivism; distanta mare fata de
putere/distanta mica fata de putere; evitarea puternica a
incertitudinii/evitarea redusa a incertitudinii; feminitate/masculinitate;
viziunea asupra timpului (abordare pe termen lung/abordare pe
termen scurt)
Profesorul olandez Fons Trompenaars considera ca diferentele culturale
dintre tari, natiuni, regiuni geografice, dar si dintre organizatii si grupuri de
persoane din cadrul acestora sunt generate de relatiile dintre oameni, de
conceptia asupra timpului si de relatiile omului cu natura. Abordarea acestor
trei categorii de elemente in diferite spatii culturale a condus la
sistematizarea a sapte dimensiuni culturale. Relatiile dintre oameni au
generat cinci dimensiuni culturale (individualism/colectivism,
universalism/particularism, specific/difuz, neutru/afectiv, statut cistigat/statut
atribuit).

Prima dimensiune culturala este universalism/particularism .

Pe baza unor cercetari se considera ca universalismul este trasatura unor
societati mai complexe şi dezvoltate economic, dar din pacate R.Moldova nu
se poate lauda cu o economie puternica si stabila. De aceea in R.M.
predomina particularsimul, aceasta dimensiune o putem vedea in fiecare zi
in societatea noastra.

Individualism / colectivism -
Individualismul presupune „orientarea catre sine” iar Colectivismul
presupune “orientarea catre obiective comune”
In R. Moldova mereu a predominat colectivismul pentru ca fiind in
URSS, unde era totul in colectiv, asa a fost invatata populatia, chiar si pina
acum.
Colectivismul este de regula privit ca o trasatura caracteristica a
comunismului. Pina la sosirea comunistilor in R. Moldova tot o fost
colectivism, insa comunistii nu au facut decit sa duca mai departe
colectivismul de fond al societatii moldovenesti dintotdeauna.
Nationalizarea completa a industriei sau colectivizarea agriculturii au fost
masuri tipic comuniste.

Dimensiunea culturala „neutru/afectiv”, dimensiune care este extrem de

vizibila in relatiile sociale obisnuite, intr-o negociere de afaceri, intr-o discutie
bazata pe argumente invocate succesiv etc.
Este evident ca R. Moldova are la baza o cultura afectiva deoarece
moldovenii prefera sa-si manifeste deschis starile interioare (prin tonul vocii,
zimbete , gesturi etc.), si nu trebuie sa uitam ca suntem latini …

In functie de atitudinea noastra fata de celelalte persoame care ne

inconjoara si de gradul de admisibilitate a celuilalt in viata noastra
personala, intilnim doua extreme ale unei alte dimensiuni culturale: Specific
sau difuz .
In R. Moldova este o cultura mai mult de tip difuz sau ceva mediu dintre
specific si difuz deoarece nici un moldovan nu are un spatiu privat atit de
redus incit sa-i dea unui strain masina personala sau calculatorul sa se
foloseasca.
Si la noi ca si in restul tarilor in care predomina aceasta dimensiune culturala
se manifesta o grija excesiva pentru virsta interlocutorului ca si pentru orice
functie sau titlu ce denota o pozitie sociala.

In diferite tari ale lumii exista diferite modalitati de a recunoaste un

anume statut social unei personae. In unele culturi, statutul se acorda
preponderent pe seama realizărilor personale, a meritelor proprii, a efortului
depus pentru a cistiga o pozitie sociala; adica discutam de un statut cistigat.
In alte culturi, statutul se atribuie preponderent pe seama clasei sociale, a
educaţie sau virstei etc.; unele persoane obtin prin nastere, altele preiau
fara vreun merit personal unele titluri sau pozitii in societate; discutam de un
statut atribuit.
In R. Moldova predomina caracteristica de statut cistigat deoarece ca sa
cistigi o pozitie mai mare trebuie sa muncesti mult, insa cei care au putere si
“relatii bune” ajung foarte repede la posturi inalte, insa doar cei ce
intradevar stiu ce isi doresc si unde vor sa ajunga fac tot posibilul sa ajunga
la un post inalt.

Această dimensiune culturala reflectă modul in care persoanele percep

scurgerea timpului, pentru unii timpul curge secvential peuntru unii
sincron ,totul depinde de ceea cu ce se ocupa persoana , modul cum el
percepe timpul etc.
Daca sa caracterizam R.Moldova cred ca atitudinea fata de timp este de
tip sincron deoarece moldovenii percep timpul este perceput in mod
aproximativ subiectiv, intilnirile de afaceri sunt subordonate relatiilor dintre
oameni, se realizeaza concomitent mai multe activitati si se manifesta
preferinte pentru situatiile în care predomina relatiile, pentru unii timpul
trece fara nici un rost, fara ai da importanta.

Premisa dimensiunii culturale care studiaza relatiile omului cu natura o

reprezinta atitudinea pe care o are omul, membru al unei societati, al unei
organizatii, al unui grup, fata de natura. Diferitele popoare, societati,
organizatii sau grupuri de persoane au construit perceptii personale asupra
relaţiilor cu natura. Astfel, s-au conturat culturi in care omul stapineste
natura, fiind necesar si util sa o controleze si culturi in care omul traieşte in
armonie cu natura, respectind legile acesteia si evoluind odata cu ea. Alaturi
de acestea, o a treia orientare, apreciaza ca omul este neputincios in fata
naturii si ca trebuie sa i se supuna, care cred ca este caracteristica pentru
R.Moldova deoarece noi poate am vrea sa controlam natura dar nu avem
aceste posibilitati, cu parere de rau R. Moldova sta foarte prost cu ocrotirea
naturii, cred ca inka nu au inteles importanta ocrotirii naturii...la moment
sunt defrisate multe paduri sau sunt foarte poluate ca si lacurile si in
general, in R. Moldova nu se face nimic practic pentru a ocroti natura.

Dimensiunea culturala distanta mare fata de putere/distanta mica fata

de putere este una din dimensiunele propuse de Hofstede,care reprezinta
modul de intelegere a inegalitatii de putere intre sefi si subordonati, intre
conducatori si cei condusi. In tarile cu distanta mare fata de putere se
mentine un conflict permanent intre cei care detin puterea si cei care sunt
condusi.
In schimb, in tarile cu distanta mica fata de putere se mentine in mod
constant armonia intre sefi si subordonati.
Daca e sa analizam distanta mare sau mica a puteri in R. Moldova , putem
observa ca :
1. Conflict permanent intre cei care detin puterea şi cei care sunt condusi
2. Ierarhia este bazata pe inegalitati naturale
3. Exista putine persoane independente, majoritatea depind de ceilalti
4. Superiorii vor sa para mai puternici decit sunt in realitate
5. Puterea este cea care asigura stabilitatea societatii

Premisa dimensiunii culturale evitarea puternica a

incertitudinii/evitarea
redusa a incertitudinii o reprezinta faptul ca timpul evolueaza intrun
singur sens, de la un trecut cunoscut, printr-un prezent asumat, spre un
viitor marcat de risc si incertitudine, ceea ce creeaza neliniste,stres, teama,
adesea violenta.
Dupa parerea mea in R. Moldova evitarea incertitudinii este puternica
deoarece evaluarile se fac concret sau e bine sau e rau, spatiul pentru
relativism fiind foarte restrins ex: elevii astepta un raspuns clar si concret de
la profesori.
Cred ca populatia este intr-o incertitudine majora, despre situatia ploitica,
economica a R. Moldova, despre ceea ce se petrece dupa culisele celor ce se
arata. Chiar si criza politica este deasemenea cauzata de incertitudinea
populatiei, de acrede sau nu in ceea ce conduc tara.

Premisa dimensiunii culturale feminitate/masculinitate o reprezinta

repartizarea rolurilor in cadrul societatii, organizatiei, grupului intre femei si
barbati. Cu cit rolurile repartizate femeilor si barbatilor sunt mai diferite, cu
atit cultura respectiva se caracterizeaza prioritar prin masculinitate, iar cu cit
rolurile repartizate femeilor si barbatilor sunt mai putin diferentiate, cu atat
cultura respectiva se caracterizeaza prioritar prin feminitate. In culturile
caracterizate prin masculinitate, atit femeile cit si barbati urmaresc sa obtina
putere decizionala si actionala, bogatie materiala si spirituala, acces la
informatii esentiale, sa se perfectioneze din punct de vedere profesional si
managerial, sa promoveze schimbari si inovari. In culturile caracterizate prin
feminitate, atit femeile, cit si barbatii sunt interesati sa lucreze intro
atmosfera deschisa, destinsa, intrun mediu curat, să colaboreze bine cu sefii
şi colegii, sa se poata ocupa de familie, iar in timpul liber si de probleme
sociale si de ecologie. Putem observa foarte usor, ca femeile in ultimii zece
ani, au inceput sa ocupe posturi importante, sa aiba propriile afaceri si sa
faca fata lucrurilor barbatesti.