Sunteți pe pagina 1din 28

PODURI

metalice

Conf.dr.ing. Edward PETZEK

2011
Universitatea “Politehnica” din Timisoara
Structura materialului

• Scurt istoric
• Modul de lucru
• Concepte de baza
• Tipuri de structuri

• Constructia de poduri
Istoricul dezvoltarii podurilor

Poduri naturale 600 i.C. Babilon

Imparat Nabucodonosor
Imparat
Peste raul Eufrat
Infrastructuri – zidarie
Trunchiuri de copaci p
Suprastructura – busteni
Stanci din lemn
Lungime 300 m

Rezistenta
materialelor
Teorii
Teorii
Poduri pe arce matematice
Scoala lui
Boltile romane Perronet
Prepararea mortarelor hidraulice

100 d.C. Romani 1300 d.D. Renaissance


History of Bridge Development

1800 d.D. 1920 d.D.

Poduri suspendate
Primul
P i l pod
d metalic
t li di
din ffonta
t Utili
Utilizarea otelului
t l l i
pentru cablurile de
Coalbrookdale, Anglia suspendare

Betonul
Poduri pe grinzi cu zabrele precomprimat
Reguli de proiectare Otelul TM

1900 d.D. 2000 d.D.


Cum lucreaza podurile?

Funcţia principală a unui pod constă în


asigurarea continuităţii traficului peste
un obstacol în condiţii de siguranţă şi
economicitate.
i it t
Preluarea incarcarilor din trafic (in principal)
prin intermediul elementelor caii de rulare,
p
transmiterea eforturilor elementelor principale
de rezistenta – grinzilor principale si cedarea
acestora prin intermediul infrastructurii (culei si
pile) terenului bun de fundare.
Concepte de baza
• Înălţimea de liberă trecere sub pod – spaţiul liber pe verticală măsurat
între punctul cel mai de jos al suprastructurii, inclusiv săgeata elastică
a acesteia, şi nivelul apei stabilit pentru un debit cu o anumită
probabilitate – N.A.E.
• ţ
Înălţimea de construcţie
ţ – diferenţa ţ de nivel între nivelul superior
p al
căii - NSC (nivelul şinelor la podurile c.f. sau nivelul maxim al căii de
circulaţie la podurile de şosea) şi punctul cel mai de jos al
suprastructurii, inclusiv săgeata elastică a acesteia.
• Deschiderea teoretică sau de calcul (l) – distanţa dintre axele a două
aparate de reazem succesive ale aceluiaşi element de rezistenţă.
• Lumina (l0) – distanţa pe orizontală între două puncte ale unor
infrastructuri vecine, la un anumit nivel. Lumina are valori diferite
funcţie de nivelurile la care se face măsurătoarea.
măsurătoarea De obicei se alege
nivelul cuzineţilor.
Concepte de baza
Grinda – element structural rigid, in mod obisnuit orizintal

Grinda

Pil
Pila

Infrastructura - are rolul de a prelua încărcările


verticale
ti l şii orizontale
i t l provenite
it dde lla suprastructură
t t ă
prin intermediul aparatelor de reazem şi a le transmite
către terenul de fundare.
Infrastructurile podurilor au următoarele părţi
componente:
Fundaţia – asigură transmiterea acţiunilor la terenul
de fundare;
Elevaţia – porţiunea vizibilă din infrastructură, situată
între fundaţie şi aparatele de reazem ale Compresiune Intindere

suprastructurii;
p ;
Cuzineţii – situaţi sub reazemele fiecărei grinzi pentru
a prelua presiunile mari ce iau naştere sub aparatele
de reazem
Concepte de baza

Grinda cu zabrele – reprezinda un cadru rigid, alcatuit din


elemente constructive (talpi superioare si inferioare, diagonale
si montanti) ce concura in noduri formand o serie de triunghiuri
indeformabile.

Stabil - (adj.) capacitatea de a rezista deformatiilor sau


colapsului; stabilitate (subst.) caracteristica structurii de a
prelua si transmite incarcari fara a se deforma in mod
significant
i ifi sau dde a ceda.
d
Deformare – modificarea formei initiale.
Tipuri de structuri
Tipuri de baza:
•Poduri pe grinzi
•Poduri p
pe arce
•Poduri suspendate

Alegerea tipului de structura depinde de multi parametrii.


Totusi parametrul de baza ce controleaza acest aspect este
dimensiunea obstacolului de traversat. Cat de departe este un
mal de celalalt? Aceasta este intrebarea de baza.
…sau… Ce lungime poate fi acoperita de o singura
deschidere?
Tipuri de structuri

Forma
A
Arc Material
Grinda Lemn
S
Suspendat
d Zidarie
Beton
Fonta
Otel
Tipuri de structuri

Arc
Gi d
Grinda

New River Gorge Bridge

Suspendat

Kocher Viaduct (Germany)


Golden Gate Bridge
Tipuri de structuri

Piatra Fonta

Beton Otel
Tipuri de structuri

Poduri pe grinzi

Sunt alcatuite din grinzi orizontale asezate la fiecare capat pe


infrastructura (pile / culei).
Tipuri de structuri

Poduri pe grinzi

Mod de lucru

F
y
x

R1 R2

Fx = 0
Fy = R1+R2-F = 0
Tipuri de structuri

Poduri pe grinzi

Moduri de solicitare - intindere, compresiune,


t i
torsiune, forfecare,
f f & iincovoiere
i
Tipuri de structuri

Poduri pe grinzi cu zabrele


Tipuri de structuri
Poduri pe grinzi cu zabrele
Tipuri de structuri

Poduri pe arce si bolti

Mod de lucru
Tipuri de structuri

• Podul Sydney Harbor in • Podul Bixby Creek


Creek,
Australia California

-Made reinforced concrete


-Longest arch bridge in the world
-110m main span
-Took 9 y
years to build
-80m
80m above water
-Held together by six million rivets
-One of the largest single arch
-Founded on sandstone rock excavated
concrete bridges in the world
to 12m
Poduri suspendate Tipuri de structuri
Un fir suspendat la capete ia ca forma naturală curba de
echilibru sub acţiunea greutăţii proprii – formă denumită
lănţişor. Din antichitate oamenii au intuit şi au folosit această
calitate
lit t folosind
f l i d fi
firull pentru
t ttraversări
ă i (li
(liane).
) ÎÎn secolul
l l all XIX –
lea constructorii de poduri au realizat în acest scop lanţuri din
bare, fiecare bară fiind alcătuită din mai multe plăci, îmbinate
cu buloane
buloane. În acest sistem au fost executate poduri pe lanţuri
de deschideri mijlocii şi mari. Execuţia acestor lanţuri era
extrem de laborioasă iar comportarea lor nesigură.
La sfârşitul secolului XIX şi în secolul XX industria a reuşit să
producă aşa numitele cabluri alcătuite din fire trase de oţel de
diferite forme şi dimensiuni capabile la rezistenţe foarte mari.
Astfel au apărut
p poduri
p suspendate
p din ce în ce mai sigure
g în
exploatare – cu deschideri tot mai mari.
Tipuri de structuri
P d i suspendate
Poduri d t
Un pod suspendat în principiu are puţine elemente
componente: cabluri portante
portante, piloni sau turnuri
turnuri,
grinzile căii, calea, tiranţi de susţinere a căii şi
masivele de ancorare.
Tipuri de structuri
P d i suspendate
Poduri d t
În decursul unui secol s-au executat multe poduri
suspendate fiecare pod acumulând experienţa celor
suspendate,
precedente..
precedente
În special catastrofa podului Tacoma (S (S..U.A) a dovedit
sensibilitatea
ibilit t podurilor
d il suspendate d t lla acţiunea
ţi vântului
â t l i în
î
rafale..
rafale
Acest eveniment petrecut în data de 7.11. 11.1940,
1940, ora 11
11::00
a.m., a condus la studierea fenomenelor de oscilaţie induse
de acţiuni dinamice ale traficului, vântului, de acţiuni
seismice şi respectiv la perfecţionarea concepţiei de
alcătuire, cât şi a metodelor de calcul
calcul.. Podul Tacoma s-a
prăbuşit datorită vibraţiilor produse de un vânt in rafale de
65 km/oră
k / ă.
km/oră.
Tacoma Narrows Failure
Tipuri de structuri
P d i suspendate
Poduri d t

Podul Akasi – Kaikyo – 1998


Tipuri de structuri
P d i suspendate
Poduri d t

Humber Bridge din Anglia (1981). Podul măsoară în deschiderea


centrală 1410 m.
Tipuri de structuri
Poduri suspendate
Podul Verrazzano – 1964
L = 1293 m

Podul Golden Gate – 1937


L = 1283 m
Tipuri de structuri

Poduri hobanate

Apariţia podurilor hobanate în anii ’5050 a reprezentat o etapă


care a revoluţionat concepţia podurilor metalice cu deschideri
mari. Acest sistem are o rigiditate sporită, comparativ cu
podurile suspendate, deoarece elementele principale,
hobanele (cabluri), pilonii şi grinzile principale formează
triunghiuri – care reprezintă elementul indeformabil în plan.
Tipuri de structuri

Poduri hobanate