PROCEDURA TEHNICA DE PTE - 021

EXECUTIE Editia 1
Trasarea lucrarilor de consolidare a
constructiilor Pag 1 din 3

1. SCOP SI DOMENIU DE APLICARE

1.1. Scop
Procedura defineste si descrie procesul de consolidare a constructiilor, in conformitate
cu documentatia de executie si prevederile legale in vigoare.

1.2. Domeniu de aplicare

Procedura se aplică formatiilor de la punctele de lucru, care executa lucrari de
consolidare a constructiilor.

2. REFERINTE
Această procedură se bazează pe următoarele standarde şi proceduri:
2.1.STAS 1799-73 Încercări şi frecvenţe minime pentru verificarea calităţii materialelor
utilizate

3. DEFINITII SI PRESCURTARI
Sunt cele prezente in Manualul calitatii cod MC.
3.1. RTE – ResponsabilTehnic cu executia
3.2. SS – Sef Santier
3.3. SPL – Sef Punct de Lucru
3.4. CRP - Comisia de receptie a materialelor aprovizionate
3.5. OP – Operator

4. RESPONSABILITATE
4.1. Seful punctului de lucru sau topometristul, pentru:
- pregatirea trasarii (pregatirea aparatelor topometrice, balizelor, tarusilor);
- trasare;
- intocmirea Procesului verbal de trasare.
4.2. Responsabili pentru implementarea si tinerea sub control a prevederilor prezentei
proceduri sunt: SS, SPL .

5. MOD DE REALIZARE
5.1 Generalităţi
Elementele constitutive ale unei clădiri sunt executate din diferite materiale, mai mult sau
mai puţin rezistente, iar prelungirea duratei de existenţă a fiecăruia în parte, depinde de
modul în care este întreţinut.
O clădire poate fi menţinută în stare de exploatare pănă la durata celei mai rezistente
părţi componente (de exemplu a zidăriei) cu condiţia ca între timp, celelalte elemente
mai puţin durabile să fie reparate sau înlocuite.

5.2 Cauzele degradării clădirilor

- uzura normală, cauze accidentale, lipsa de întreţinere, alte cauze
5.2.1 Uzura normală
Se datoreşte duratei limitate de existenţă a elementelor care compun clădirile. Uzura
fiecărui element în parte este în funcţie de natura materialului de execuţie şi de condiţiile
de exploatare, iar uzura generală a clădirii rezultă din media ponderală a uzurii diferitelor
elemente componente.
Funcţie de durata de serviciu clădirile de locuit se împart întrei grupe:
- grupa I – 25 ani, clădiri cu pereţi portanţi din lemn, paiantă, chirpici, pămănt
stabilizat.
- grupa II – 70 ani, pereţi portanţi din zidărie de cărămidă, înlocuitori piatră, planşee
din lemn.
 PROCEDURA TEHNICA DE PTE - 021
EXECUTIE Editia 1
Trasarea lucrarilor de consolidare a
constructiilor Pag 2 din 3

- grupa III- 90 ani, pereţi portanţi din zidărie de cărămidă, înlocuitori, panouri din beton
armat, beton armat monolit, schelet din beton armat sau profiluri de oţel, planşee din
beton armat.
5.2.2 Cauze accidentale
- cutremure de pămănt, incendii, explozii, furtuni,tasări
5.2.3 Lipsa de întreţinere şi reparare la timp a defecţiunilor. Întârzierea sau absenţa
lucrărilor de întreţinere şi reparare duce la degradarea accelerată a clădirilor.
5.2.4 Alte cauze
- acţiunea curenţilor de dispersie asupra elementelor din beton armat
- diverse tipuri de agresivitate şi incopabilităţi
- acţiuni distructive a ciupercilor
5.2.4.1.Curenţii de dispersie se produc în special datorită instalaţiilor de reţele de
tracţiune. Şinele vin în contact cu pământul iar din cauza căderii de tensiune produse de
şine, o parte o parte din curent migrează în pământ sub formă de curenţi de dispersie,
care vor fi cu atât mai intenşi cu cât rezistenţa pământului din vecinătatea şinei va fi mai
mică. O parte din curent va trece din pământ în conductele întâlnite în cale iar de la ele
la armăturile metalice ale structurii de rezistenţă unde are loc un proces de electroliză.
Porţiunile de armătură de pe care curentul se scurge în beton alcătuiesc zone anodice,
iar porţiunile în care curentul curge din beton în armătură alcătuiesc zonele catodice.
5.2.4.2.Electrolitul este format de sărurile care intră în compoziţia betonului, cele care se
adaugă sub formă de acceleratori de întărire (Cl 2Ca ) precum şi cele care ajung la el din
afară, ca urmare a diferitelor procese tehnologice.
5.2.4.3.2 Produsele de coroziune ale oţelului – beton , care se formează în zonele
anodice, ocupând un volum de două ori mai mare decât volumul metalului din care
provine, creează în beton eforturi interioare de aproximativ 270 – 300 daN/cm 2, astfel
încât betonul fisurează.
5.2.4.3.2În fisurile astfel formate, pot pătrunde uşor oxigenul, umiditatea, CO 2 ,care
intensifică procesul de coroziune electrochimică,ce duce la reduceri importante de
secţiune şi chiar la accidente.
5.2.4.4. Agresivitaea apei se apreciază pe baza prescripţiilor prevăzute în STAS 3349 –
74 care au în vedere următoarele criterii:
- compoziţia chimică
- presiunea asupra construcţiei
- modul în care apa vine în contact cu betonul
- masivitatea construcţiei
- gradul de impermeabilizare al betonului
- tipul de ciment utilizat
5.2.4.5.Agresivitatea atmosferică (salinitate, îngheţ-dezgheţ, stropire) este luată în
considerare cu precădere în cazul construcţiilor amplasate pe litoral.
Distrugerile provocate de acţiunea corozivă biochimică se referă la faptul că betonul
poate fi corodat şi de bacterii, ciuperci, alge şi muşchi, fie prin substanţele pe care le
secretă acestea, fie prin transformările pe care le produc asupra unor substanţe din
mediul înconjurător.
Distrugerile provocate de incompatibilitatea anumitor agregate cu cimentul se referă la :
- agregatele trebuie să provină din roci stabile, nealterabile la aer, apă sau îngheţ.
- nu se vor folosi roci feldspastice sau şistoase
- agregatele trebuie să fie inerte şi să nu conducă la efecte dăunătoare asupra
liantului folosit la prepararea mortarului sau betonului.

5.3 Lucrări necesare întreţinerii şi conservării în condiţii bune a fondului de

locuinţe
5.3.1 Lucrări de întreţinere şi reparaţii
5.3.1.1 Lucrări de întreţinere
 PROCEDURA TEHNICA DE PTE - 021
EXECUTIE Editia 1
Trasarea lucrarilor de consolidare a
constructiilor Pag 3 din 3

Se înţeleg lucrările curente care se execută periodic fără scoaterea clădirii din funcţiune:
- curăţirea jgheaburilor, burlanelor şi rigolelor, a sobelor şi coşurilor de fum.
- repararea feroneriei, uşilor şi ferestrelor.
- înlocuirea geamurilor sparte
- vopsitorii
- tămplărie
- zugrăveli interioare şi exterioare
- revizuirea instalaţiilor cu schimbarea
- desfundarea sifoanelor, canalelor şi coloanelor de scurgere
- îndepărtarea zăpezii de pe acoperişuri, copertine şi din jurul clădirii

5.3.1.2 Lucrările de reparaţii curente (Rc)

Se fac pentru înlăturarea unor deteriorări locale ale elementelor de construcţii şi instalaţii
sau înlocuirii parţiale ale elementelor uzate. Reparaţiile curente nu se execută periodic ci
după necesitate şi în cadrul lui se fac şi toate lucrările de întreţinere necesare. În cadrul
reparaţiilor curente intră:
- înlocuirea parţială sau totală a învelitorilor
- înlocuirea jgheabului şi a burlanelor
- reparaţii locale la zidărie
- repararea coşurilor, corniselor
- demontarea şi remontarea sobelor
- înlocuirea armăturilor, conductelor, a obiectelor tehnice
- curăţirea de piatră
- reşamotarea cazanelor
- rebobinarea motoarelor
5.3.1.3 Lucrările de reparaţii capitale
Sunt lucrări făcute în scopul asigurării menţinerii funcţionării clădirii pe toată durată
normală.
Concomitent cu executarea lucrărilor de reparaţii capitale se execută şi lucrările de
reparaţii şi întreţinere curente. Ca exemple de reparaţii capitale se pot enumera:
- înlocuirea integrală sau parţială a şarpantelor, a tâmplăriei a pardoselilor
- consolidări sau înlocuiri de ziduri sau planşee degradate
- asanarea zidurilor şi planşeelor umede
- înlocuirea integrală sau parţială a instalaţiilor funcţionale

5.4 Planificarea lucrărilor

Stabilirea necesităţilor de reparaţii, a felului şi volumului lucrărilor respective se va face în
conformitate cu actele de constatare întocmite de comisia de specialişti care face
controlul, (expertizarea) clădirii.

5.5 Organizarea şi urmărirea executării lucrărilor de reparaţii

După avizarea documentaţiei se stabileşte locul de depozitare a materialelor şi utilajelor,
se stabilesc echipele de lucru pe meserii (tămplari, tinichigii, zidari, ţiglari, zugrvi,
pavatori,instalatori etc.) precum şi modul în care urmează să se desfăşoare execuţia.
5.5.1.Şeful de lucrare va supraveghea permanent execuţia fiind ştiută strănsa l
egătura ce există între defecte; calitatea execuţiei şi siguranţa construcţiilor.
5.6.Recepţia lucrărilor
Modalitatea de efectuare a recepţiei cantitative şi calitative va fi precizată în contract.
Pentru fiecare tip de lucrare se vor indica normativele în baza cărora au fost alese
abaterile admisibile care vor constitui criterii de acceptare/ respingere.
6. ÎNREGISTRĂRI
Înregistrările asociate prezentei proceduri sunt:
6.1. Proces verbal receptie calitativa