CONF. DR. ING. MIHAi TEODORESCU SEF LUCR. ING.

CONSTANTIN BUDAN

TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE
INTRETINERE,
REPARATII SI CONSOLIDARI

\:i~lV THlNIG, G . Ul-.~:. (

:'.~ ,:) t; 0 r ,~C~\ .!.
,~, ttl._~lp__ ~~.J~t

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCT!! BUCURESTI

,-') I
'),.. / ''(
//. /tJ / ,- (,) l
~- ~ _/. -,_).:
1/I ( ( , '-}
~~g&
(,Q '/ 1 ·dj
fI ·

CUPRINS

Cap.1. Verificarea calitApi lucrArilor de constructii ...................... ;............ . pag.7

1.1. Conceptul de calitnte ............................................................... . pag.7
1.2. Organizarea generolii a verificllrii cnlitl'ip.i .............................. . pag.7
1.3. Verificiiri pe cntegorii de lucnlri ......•..••......................•............ pag.10
1.3.1. Terasarnente .................................................................. . pag.10
1.3.2. Funda\ii ......................................................................... . pag.11
l .3.3. Betonnc cu agregate naturnle pentrn constructii
civile, industriale iii agricole .......................................... . pag.12
1.3.4. Zidllrii din cammizi §i blocuri cef!Wlicc ........................ . png.14
1.3.5. Conslruc\ii din otel ........................................................ . pag.16
1.4. Scule, di~JXlzitive §l aparate pentru verificarea caliti1lii .......... . pag.19
1.4.1. Scule .............................................................................. . pag.19
1.4.2. Dispozitive ..................................................................... . pag.19
1.4.3. Aparate ........................................................................... . pag.22
Cup.2. Durubilituleu couslrucpilor .............................................................. . pag.34
2.1. Nopuni genernle ....................................................................... . pag.34
2.2. Actiuni exterioare ..................................................................... . pag.34
2.3. Lucrllrile de reparapi ................................................................ . pag.36
2.4. CaU7.c §i lipuri ale dclcrionlrilor ............................................... . pag.38
Cap.3. Tchnologia lucrdrilor de protectie a clemcntelor de conslruc\ii ...... . pag.40
3.1. Generalitliti ............................................................................... . pag.40
3.2. Clasificarca prolec\iilor ............................................................ . pag.41
3.2.1. Tmtamente de suprafatA ................................................ .. pag.41
3.2.2. Pelicule de pmtectie ....................................................... . pag.41
3.2.3. Mase de wactu ........................................................... .. pug.42
In §edinfa de catedra din 16 ianuarie 1996 s-a discutat lucrarea' 3.2.4. Folii ................................................................................ . pag.43

"Tehnologia lucrilrilor de .intretinere, reparatii §i consolidilri" sis-a aprobat f 3.2.5. lnzidiri §i placl'iri ............................................................ . pag.43

m~ltiplicarea pe plan local. i

3.3. Tchnologia de realizare a prntectiilor ...................................... . pag.44
3.3.1. PrcgAtirea suprafef,ei elementului ................................. .. pag.44
Nu contine date secrete sau brevetablle.
3.3.2. Tehnologia de aplicnrc a protecpilor ........................... .. pag.45

_, _
:U,3. C'...ontrolul, intretineren ~i repararea protecpilor ............ . pag.47
r---
1

i
! 5.4.6. Consolidarea elementclor din zidillie de cl!rAmidll.
Cap.4. Tehnologia lucrll.rilor de lntrelincre ~i reparnlii CllTCnte ............... .. pag.49 prin injectare cu mortar de cimenL. .............................. . pag.101
4.1. GeneralilAti ............................................................................. . pag.49 5.4. 7. Consolidarea peretilor din zidllrie de cllrllmidll. cu
4.2. Yopsitorii ................................................................................ . pag.49 liranp metalici ............................................................... . pag.104
4.3. Trotoare .................................................................................. . pag.50 5.4.8. Consolidarea pereplor din zidillie de cllrllmi.dli cu
4.4. Hidroizolalii la pcreli ........ . pag.52
··-·············································· elemente din beton armat .............................................. . pag.110
4.5. Stimularea ventilllrii perelilor subsolurilor ............................ . pag.60 5.4.9. Consolidaren zidllriilor avariate la nivelul
4.6. Elemente de lemn ................................................................. .. pag.60 plaD§eului din lemn ........................................................ . pag.117
4.7. Elemente de zidilrie ............................................................... . pag.66 5.4.10. Consolidarea peretilor din carnmidl! neportanti .......... .. pag.118
4.8. Elemente metalice ................................................................. . pag.66 5.5. Elemente din beton annul ........................................................ . pag.120
4.9. Elemente de beton ................................................................ .. pug.66 5.5.1. Cauzele care conduc la dcgradarea clcmentelor ............ . pag.120
410. 1nvclitori .............................................................................. .. pag.71 5.5.2. Remedierea fisurilor elementelor din beton ~i
Cap.5. Tehnologia lucrllrilor de consolidare ............................................ . pag.74 beton armat, folosind amestecuri
5.1. Generalilliti ............................................................................ . pag.74 pe bazli de ciment ........................................................... . pag.121
5.2. Elemente din lemn ....................................... :........................ . png.76 5.5.3. Remedierea fisurilor elementelor din beton §i
5.2.1. Cauzele care conduc la degradarea clcmentclor ......... . pag.76 tieton armat, folosind amestecuri
5.2.2. Schirntiarea c11pctelor putrezite ale grinzilor ............... . png.77 pe bazA de ~ini epoxidice ........................................... .. pag.126
5.2.3. Consolidarea griozilor in cllmp .................................. .. pag.79 5.5.4. Remedierea golurilor din elementele de beton armnt
5.2.4. Milrire11 c11p11Citiitii port11Dtc a grinzilor ....................... . pag.81 prin betonare ............................................._. ................ :... . pag.132
5.3. Elemente metalice ................................................................. . pag.83
5.5.5. Consolidarea plllcilor din beton armat ........................... . pag.135
5.3.1. Cauzele care conduc Ill degr11dare11 elemcntelor ........ .. pag.83
5.5.6. Consolidnrca grinzilor din beton annal. ........................ .. pag.140
5.3.2. fntArircn secpunilor ..................................................... . pag.84
5.5. 7. Consolidarea stfilpilor din beton nrmnt ......................... .. pag.151
5.3.3. Modificnrea schemei statice ...................................... .. pag.85
5.5.8. Consolidarea dinfragmelor din beton armat ................. .. pag.156
5.3.4. Consolidarea 1mbinllrilor ........................................... .. pag.87
Cap.6. Organizarea Jucrllrilor de 1ntrelinere, reparalii §i consolidAri ......... .. pag.161
5.4. Elemente din zidilrie de cl1nlm.idll. ....................................... .. pug.87
6.1. Aspecte de principiu ............................................................... .. pag.161
5.4.1. Cauzele care conduc la degradarea elementelor ........ . pag.87
6.2. Organizarea locului de muncli ................................................. . pag.163
5.4.2. Ml'L'lllraren deschiderii fisurilor .................................. .. paeJU!
6.3. Studiul metodelor de muncll 11i obiectul muncii ...................... .. pag.166
5.4.3. Consolidarea peretilor din zidllrie de cl1n'lmidll.
Cnp.7. Annllzll. tehnicll-economicA a unor solupi de consolidnrc .............. .. png.169.
cu 11gmfc din otcl-bcton ............................................. .. pag.94
Anexa 1. Tolerante admise la trasarea pe teren a constructiilor ................ .. pag.175
5.4.4. Consolidarea pereµtor din zidllrie de dltilmidll
Anexa 2. Abateri limitA la fundapi directe ................... :............................ .. pag.176
cu pl ombe din heton .................................................... . pag.96
Anexa 3. Abateri lirnitli ale cofrajelor §i ale elementelor
5.4.5. Consolidarea elementelor din zidW-ie de cW-AmidA
de beton §i beton nrmat .............................................................. . pag.177
cu plMe din otel-beton §i tencuialil cu mortar
Anexa 4. Abateri limit! la armJ1turi ........................................................... . pag.179
de ciment .................................................................... .. p11g.99
-4 - I -7-
I
I
Anexa 5. Defecte admisibile ...................................................................... pag.180 CAPITOLULl
Anexa 6. Abater! limit! la suprafetele de rezemare
ale elementelor prefabricate ...................................................... . pag.181
Anexa 7. Abateri limitA ale lucn'lrilor de zidllrie ...................................... .
VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR
pag.182
Anexa 8. Abateri de formA ¥i dimensiuni ................................................. . pag.186 DE CONSTRUCTII
Anexa 9. Abateri limit4 in zona imbinllrilor cu §Umburi ........................ .. pag.187
Anexa 10. Norme pentru planificarea reparaiillor capitale la
1.1. CONCEPTUL DE CALITATE
cli1diri §i construcpi speciale ................................................. .. pag.193
Elaborarea §i aplicarea 1n constructii a conceptului de calitate presupune
Anexa l t. Retete de materiale .................................................................. . pag.196
stabilirea caracteristicilor tehnice §i de calitate atilt pentru mtreaga construclie cat §i
Bibliografie ............................................................................................... . pag.208
pentru subansamblele acesteia (divizate pana la nivel de element sau material), a
limitelor admisibile 1n care trebuie sa se mcadreze acestea, a metodelor §i
tehnologiilor de realizare a lor §i respectiv a modalitatilor de verificare §i a
frecventei acestora, astfel meat construclia sa raspunda corect tuturor exigentelor
stabilite pentru utilizarea ei.
Un factor deosebit de important 1n obtinerea calitatii il reprezinta lucrarile de
verificare a ei.

1.2. ORGANIZAREA GENERALA A VERIFICAAII CALITATII

Verificarea calitil.lii lucrarilor este absolut obligatorie §i se face 1n scopul
prevenirii, depistarii sau mdepartil.rii unor defecte sau gre§eli de executie care se
pot transmite sau s-au transmis construcliei 1n curs de realizare. Ea constil. 1n
stabilirea corespondentei lucrarilor cu proiectul §i cu prescriptiile tehnice specifice,
1n limitele indicatoriilor de calitate §i, a abaterilor admisibile previl.zute 1n actele
normative 1n vigoare.
Verificarea calitatii constructiilor este necesar sa fie continuata §i dupa darea
1n exploatare a acestora, 1n vederea prevenirii §i depistil.rii din tirnp a unor
eventuale avarii sau deteriorari, 1n scopul remedierii acestora pentru asigurarea
durabilitatii corespunzi\toare.

-6- -7-
 De asemenea, verificarea ca!it:1tii %tc necesar,·'1 ., . ~~ 1
cu avizul scris al proiectantului). Dupa executarea lucrarilor de remediere se va
.,1 " azp l expertizarii
:efectua o noua verificare a lucrarilor.
tehnice a construcpei respective, atunci canJ acc:;teia i se schimba destinatia,
Rezultatele verificarilor se consemneaza intr-un "Registru de procese-
conditiile de exploatare sau i se miire§te capacitatea p( 1 t'
Verificarea calitatii se poate face : :verbale pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse" (registrul este
ipaginat, §nuruit §i parafat §i se completeaza numai cu cemeala sau pasta) ;
- preventiv - inainte de inL 1crarii;
ff , ! ,

- pe parcursul executarii lucrarii; I b). la terminarea unei faze de lucru (lucrari de terasamente,

- dupa terminarea lucrarii; iinfrastructura, suprastructura etc). Verificarea se executa numai daca ea a fost
iprevazuta de catre proiectant sau la cererea uneia din parti (proiectant, executant
- intermediar - la anumite faze de executie.
Verificarea calitatii lucrarilor, fu sensul respectarii conditiilor tehnice de [sau beneficiar). Verificarile se efectueaza ca in cazul poz. a) ;
c). fa receptia preliminara (la predarea construcpei catre
calitate, se executa permanent de catre §efii formatiilor d·· Jucru §i de catre
personalul tehnic insarcinat cu conducerea acestor Iucrari lbeneficiar). Verificarile se executa de catre o comisie in care sunt reprezentanti din
[partea proiectantului, executantului §i beneficiarului. Ele constau in constatarea
Suplimentar, se mai efectueaza verificari in urmatoarelF faze de realizare a
i

constructiei: jexecutiei §i examinarea documentatiei tehnice, a certificatelor de calitate a

I
imaterialelor, a registrului cu procese verbale pentru verificarea calitatii lucrarilor ce
a). pe parcursul executiei, pentru toate categoriile de Iucrilli
devin ascunse, a dispozitiilor de §antier date de catre proiectant §i a tuturor
care conditioneaza rezistenta stabilitatea, durabilitatea §i functionalitatea 1

;documentelor incheiate pe parcursul executiei in· examinarea vizuala §i prin

constructiei, inainte ca ele sa devina ascunse prin inglobare sau prin acoperire.
I
j masurare a unor elemente (din punct de vedere a p9zitiei, formelor, dimensiunilot
Verificarea se executa de catre conducatorul tehnic al Iucrarii impreuna cu
! si a celorlalte conditii de calitate, inclusiv incadrarea in limitele admisibile) §i dac.a
reprezentantul beneficiarului, iar in cazul Jucrarilor de tehnicitate ridicata §i de
I t
es e necesar m executarea unor mcercari. In cazul ill care verificarea se face prin
A A • A

catre proiectant, de regula cu maximum 7 zile inainte de inceperea operatiilor de 1

inglobare sau de acoperire. sondaj, se va proceda astfel:

- se stabile§te numarul de sondaje;
Ea consta in constatarea existentei documentatiei tehnice §i a certificatelor
de calitate a materialelor folosite, examinarea acestora, examinarea vizuala §i prin - daca un singur rezultat este necorespunzator, se mai efectueaza inca o

masurare a lucrarilor respective (pozitie, forma, dimensiuni, conditii de calitate, serie alcatuita dintr-un numar egal de sondaje;

incadrarea in limitele abaterilor admisibile). Daca este cazul se fac incercari pentru daca un singur rezultat din noua serie de sondaje este necorespunzator,

stabilirea calitatii materialelor folosite. toate verificarile prevazute ill prescriptiile tehnice a se efectua pe parcurs

In cazurile in care se constata abateri peste limitele admise sau neincadrarea se vor reface.

in prevede1ile proiectelor sau a prescriptiilor tehnice urmeaza a se proceda la Rezultatele verificarilor se consemneaza illtr-un proces-verbal, iar daca este

remedieri (daca aceste abateri sunt de natura sa afecteze rezistenta, stabilitatea, cazul executarii unor lucrari de remediere, comisia se va illtruni din nou dupa

durabilitatea sau functionalitatea constructiei, remediile se vor putea efectua numai

-'.:J-
-8-
executarea acestora §i va efectua o verificare a lor, dupa care se va mtocmi
procesul-verbal al receptiei provizqrii. - celelalte umpluturi:
- calitatea materialului utilizat;
1.3. VERIFICARI PE CATEGORII DE LUCRU . - tehnologia de compactare;
1.3.1. Terasamente - gradul de compactare (pentru fiecare strat elementar 1n parte §i la
3
Lucri!.rile de terasament vor mcepe numai dupa verificarea lucri!.rilor de fiecare 50 ... 100 m pamant compactat). Abaterile admisibile sunt:
trasare §i a reperilor cotei ± 0.00, stabilindu-se daca se mcadreaza 1n tolerantele - pentru sistematizi!.ri verticale: mediu - 5 %, minimum - 8 %;
previizute 1n anexa 1. Daca aceste abateri sunt depa§ite, pentru continuarea - 1n jurul fundatiilor §i subsolurilor, sub pardoseli: mediu - 5%,
lucri!.rilor este necesar acordul scris al proiectantului. Dupa efectuarea verifici!.rilor minimum - 8 %.
se efectueaza operatia de predare-primire a amplasamentului, consemnata printr-un - 1n cazul parnanturilor sensibile la 1nrnuiere sau a celor contractile se
proces-verbal mcheiat mtre reprezentantii executantului, beneficiarului §i vor mai verifica §i conditiile prevazute 1n normele tehnice specifice.
proiectantului. Dupa efectuarea verifici!.rilor, constati!.rile se tree mtr-un proces-verbal.
Dupa executarea lucri!.rilor de terasamente la constructiile civile, industriale
§i agricole se vor efectua, 1n principal, urmatoarele verifici!.ri: 1.3.2. Fundatii.
- dimensiuni 1n plan orizontal; Lucri!.rile de fundatii vor mcepe numai dupa verificarea §i receptionarea
- dimensiuni 1n plan vertical; lucri!.rilor de terasamente (inclusiv a naturii terenului de fundare).
- pante (unghiuri); Dat fiind variatia mare a procedeelor de fundare §i timpul redus acordat
- cota ± 0.00; acestui curs, ne vom limita numai la fundatiile directe.
- natura terenului de fundare (determinata prin probe de laborator sau prin Principalele verifici!.ri sunt:

penetrare statica sau dinamica, ninimum una la fiecare 200 mp suprafata - pozitionare;
sapatura §i minimum 3 pentru mtreaga constructie); - dimensiuni geometrice (vezi anexa 2);
- umpluturile pentru realizarea pemelor sau cele compactate cu maiul greu: - cote de nivel;
- calitatea materialului utilizat pentru umplutura (abateri de ± 5 % - mustati §i piese mglobate (daca este cazul);

pentru componentele pe sorturi a curbei de granulozitate); - rosturi de tasare sau de dilatare (daca este cazul);
- tehnologia de compactare; - toate verifici!.rile prevazute la punctul 1.2.3. legate de

- gradul de compactare (determini!.rile se vor face minimum una realizarea elementelor de beton §i beton arrnat;
3
pentru fiecare strat elementar previizut §i pentru maximum 20 m - 1n cazul fundatiilor executate 1n apa, se va verifica 1n mod
material compactat, abaterea admisibila fiind de - 2 % pentru mediu special ca nu s-au produs afuieri, ebulmente sau prabu§iri.

§i - 5 % pentru valoarea minima ); Rezultatele verifici!.rilor se consemneaza mtr-un proces-verbal.

-10- -11-
~··

i - -

- ill cursul betoniirii:

1.3.3. Betoane cu agregate naturale pentru constructii civile,
- clasa betonului (examinarea documentului de transport);
industriale §i agricole
- nedepil.§irea duratei maxime de transport;
Principalele verificari, legate de fazele procesului de executie a lucril.rilor de
- conditiile de punere mlucrare §i de compactare a betonului;
beton §i beton armat, sunt:
- mentinerea pozitiei armil.turilor §i a dimensiunilor §i formelor
- la terrninarea lucril.rilor de cofrare:
cofrajelor;
- dimensiuni ill plan orizontal (vezi anexa 3);
- respectarea frecventei de efectuare a illcarcil.turilor (lucrabilitatea -
- dimensiuni ill plan vertical;
prin tasare - o probil. pentru fiecare tip de beton §i schimb de lucru §i
- pozitionare;
3
pentru maximum 20 m de beton) §i prelevil.rilor de probe (rezistenta
- cota de nivel;
la compresiune la varsta de 28 zile - 0 probil. pentru fiecare tip de
- etan§eitate;
beton §i parte de structura - fundape, nivel, tronson - §i pentru
- elementele de sustinere §i sprijinire;
3 3
maximum 300 m la betoanele de clasil. Be 3,5 ... Be 7,5, 100 m
- pozitia golurilor;
3
pentru Be 10 ... Be 20 §i 50 m pentru clase mai mari de Be 20).
- curil.tire;
Atunci cand este cazul se deterrninil. §i gradul de impermeabilitate
- la terrninarea lucrarilor de armare:
(o probA la maximum 300 m3, dar minimum douil. probe pentru
- tipul §i diametrul otelului;
fiecare obiect) §i gradul de gelivitate (o proba la maximum 1000 m3 ;
- distanta dintre bare (vezi anexa 4);
- protectia suprafetelor libere ale betonului proaspil.t (daca este cazul);
- pozitionarea barelor;
- la decofrare:
- fasonarea barelor;
- aspectul elementelor (segregari, beton necompactat, goluri, beton
- legil.turile dintre bare;
antrenat, planeitate suprafete, muchii - vezi anexa 5);
- pozitia illadirilor §i lungimile de petrecere a barelor;
- pozitia elementelor;
- dispozitivele de sustinere a pozitiei armaturilor;
- dimensiunile elementelor (vezi anexa 3);
- existenta §i poziponarea distantierilor;
- piesele fuglobate §i mustil.tile;
- pozitia, modul de fixare §i dimensiunile pieselor illglobate;
- golurile de trecere;
- pozitia §i dimensiunea mustatilor;
- la terrninarea lucrarilor de montare a elementelor prefabricate:
- illainte de illceperea betonil.rii:
- pozitia in plan a axelor elementelor (vezi anexa 6);
- illdepil.rtarea stratului de lapte de ciment §i curatirea cu peria de
- cotele de nivel;
sarmil. a suprafetei betonului tumat anterior 1n zona rostului
- verticalitatea §i orizontalitatea;
tehnologic de tumare;
- lungimile de rezemare;
- saturarea cu apil. a acestei suprafete;
-1~-
-12.-
"I '

- orizontalitatea randurilor de zidil.rie;

- dimensiunile spatiului pentru monolitizare. - verticalitatea §i planeitatea suprafetelor laterale ale zidil.riei;
Rezultatele verificarilor se consemneaza ill procese-verbale. - pozitionarea §i dimensiunile golurilor;
- dupa terminarea executil.rii zidil.riei :
1.3.4. Zidil.rii din cil.ril.mizi §i blocuri ceramice - poziµonarea §i dimensiunile zidil.riei §i a golurilor (media a trei
Principalele verificari, executate pe baza documentelor care atesta calitate~ masuratori - vezi anexa 7) ;
materialelor §i care le illsotesc la livrare (certificate de calitate, fi§e de transport); grosimea rosturilor (media masuril.rii a 5 ... 20 rosturi la fiecare zid
vizual, prin illcercil.ri sau prin masuratori, sunt: cu p~ecizia de 1 mm);
- illainte de illceperea realizil.rii zidil.riei: - umplerea corecta cu mortar a rosturilor;
dimensiunile, marca, clasa §i calitatea ci!.ril.rnizilor §i a blocuriloi - modul de realizare a zidil.riei la intersectii;
I

(starea suprafetelor, fiind interzisa folosirea celor acoperite cu praf1 - grosimea zidariei (media masuril.rii cu precizie de 1 mm a distantei
'
impuritati sau gheata, planeitatea fetelor, fisuri §i crapaturi, procen\ pe orizontala dintre doua dreptare aplicate pe ambele fete ale
de fractiuni de cil.ril.mizi sau de blocu~ fata de cele illtregi maximu~ zidului, la trei illaltimi sau puncte diferite ale zidului);
15 %); - verticalitatea suprafetelor §i muchiilor (cu ajutorul firului cu plumb
- marca, consistenta, §i temperatura mortarelor; §i a dreptarului cu lungimea de 2,5 m, sau cu ajutorul dreptarului cu
clasa, lucrabilitatea, dimensiunea maxima a agregatelor 1 hula de aer cu lungimea de 2,5 m, ill trei puncte pe illaltimea
temperatura betoanelor (daca este cazul); zidului);
ghermelele (forma, dimensiunile §i protectia l:mpotriva umiditatii); - planeitatea suprafetelor §i n;ctiliniaritatea muchiilor (masurarea
armaturile (daca este cazul); distantei dintre suprafata sau muchia respectiva §i un dreptar cu
- ill momentul executil.rii zidil.riei: I lungimea de 2,5 m aplicat pe acestea);
- udarea cil.ril.mizilor §i a blocurilor' ceramice illainte de punerea lor lli orizontalitatea randurilor de zidil.rie (cu ajutorul dreptarului §i a
lucru; furtunului de nivel sau a dreptarului cu hula de aer);
- starea suprafetelor; - ill cazul zidil.riei armate grosimea rosturilor orizontale (minimum
- consistenta mortarului (cu conul etalon acesta trebuind sa se illscrie suma diametrelor a doua bare plus 4 mm) §i acoperirea cu mortar a
!n limitele 8 ... 13 cm lo zidOria din •"ilmizi pline, 1 . .. 8 cm 1j armaturii (minimum 20 mm);
zidil.ria din caril.mizi si blocuri cu goluri §i 10 ... 11 cm la zidil.ria d' - ill cazul zidariei complexe pozitionarea §i dimensiunile elementelor
blocuri de B.C.A); de beton armat, armarea, cofrarea, betonarea §i compactarea
- pozitionarea §i dimensiunile zidil.riei (vezi anexa 8); (exclusiv manuala) a acestora (vezi punctul 1.2.3).
teserea rosturilor; Rezultatele verificarilor se illscriu ill procese-verbale.
grosimea rosturilor;
-14-
 1.3.5. Constructii din otel
I _ premontarea la sol pentru clasele de calitate Cl ... C3 (daca este
Verificil.rile prezentate la acest punct se referil. la constructiile din otel '
I cazul);
folosite ill domeniul constructiilor civile, industriale §i agricole, avand modul de
I _ existenta proiectului tehnologic pentru montare §i dotarea cu
realizare, §i conditiile de exploatare normale, ele putand fi completate ill functie de
sculele, dispozitivele §i materialele previl.zute ill acesta, respectiv
cerintele previl.zute ill caietele de sarcini illtocmite de proiectant sau ill functie de !
efectuarea operatiilor pregil.titoare mentionate (trasarea axelor
prevederile instructiunilor tehnice specifice.
principale, mil.surarea distantelor dintre acestea, mil.surarea cotelor
In principal, ele sunt legate de fazele proceselor de executie §i anume:
de montaj, stabilirea lungimilor de rezemare etc.);
- la scoaterea din depozit:
_ dupil. montare:
- tipul otelului;
- distanta dintre reazeme (vezi anexa 8);
- dimensiunile elementelor;
_ eventualele dezaxil.ri ale stalpilor la bazil. §i la capil.tul superior fata
- aspectul general al elementelor (deformil.ri, deterioril.ri, lovire,
de verticalil.;
corodil.ri etc.);
- eventualele abateri de nivel §i axialitate;
- illaintea fiecil.rei faze de executie:
_ sil.getile grinzilor pentru deschideri mai marl de 24 m la halele
- dimensiunile elementelor;
parter §i respectiv la 12 m la halele etajate;
- aspectul general al elementelor;
_ verificarea l:mbinil.rilor se face pe suprafetele curatite de vopsea, la
- prelucrarea elementelor (vezi anexa 8);
toate l:mbinil.rile.
- dupil. asamblare:
a). Sudate:
- dimensiunile §i forma elementului asamblat (vezi anexa 8);
- lungimea §i grosimea cordoanelor de suduril.;
- aspectul general al elementului;
- tipul sudurii;
- l:mbinil.rile (vezi verificare l:mbinil.ri);
- illdepil.rtarea zgurii;
- protectia anticorozivil.;
- defecte de suprafata;
- comportarea sub illcil.rcil.ri (dacil. este cazul);
_ controlul ultrasonic, cu radiatii pe1manente, cu lichide penetrante
- la §antier illainte de montare:
sau cu pulberi magnetice (dacil. este cazul);
- documentatia de atestare a calitatii illtocmita de uzina;
_ ill cazul ill care la receptia din uzinil. nu a participat delegatul
- aspectul general al elementului;
illtreprinderii de montaj, la §alltier, illainte de montare, se vor
- materialele pentru asamblare;
executa verificil.ri ale l:mbinil.rilor prin sondaj cu procentul de 10 %
- protectia anticoroziva;
pentru clasele de calitate Cl §i C2 §i 5 % pentru clasele de calitate
- l:mbinil.rile;
C3 §i C4.
- masurarea distantelor dintre l:mbinil.ri;
b). Cu §Utuburi:
-1S- -17-
 i
zencuirea gaurii dinspre capul §Urubului pe o latime de 1 ... 2 mm,
- vizual C!laca existii §aibele, piulitele, contrapiulitele, dacii capet1
debavurarea giiurii dinspre piulitii. Daca la eel putin unul din
§Uruburilor sau piulitele se sprijina cu toatii suprafata pe piese ,
§uruburi se constata nereguli, se vor controla toate §uruburile
§aibe §i dacii partea filetata a §Urubului depa§e§te piulitele ID af~
imbinarii;
cu 5 ... 10 mm, dar minimum doua pasuri de filet;
- alte verificari prevazute m instructiunile tehnice specifice.
- poziµonarea §Uruburilor fata de axele imbinarii, distanta ill~
§Uruburi §i pozitia imbinarii fatii de axele elementului (vezi ane'
1.4. SCULE, DISPOZITIVE ~I APARATE PENTRU VERIFICAREA
9);
CALITATII
- grosimea totala a §aibelor sa nu depil.§easca 70 % Jin diame~
1.4.1. Scule
§Urubului;
- spionul de 0,2 mm sa patrunda mtre piese maximum 20 mm;
In functie de scopul m care sunt folosite, sculele se pot imparti ill

- daca exista §uruburi oblice acestea trebuie sa aiba o oblicitate j unnatoarele categorii:
maximum 4 % din grosimea pachetului de piese stranse, ~ a). pentru masurarea distantelor: metrul articulat, ruleta, ruleta
numarul lor Sa fie de maximum 15 % din numarul total de §UfUb~ electronica, §Ublerul (cu precizia 0,1 mm), lupa rnicrometrica (CU precizia 0,05
al imbinarii respective; mm), fisurometrul (cu precizia 0,1 mm - fig. 1.1.), rnicrometrul (cu precizia 0,01

- strangerea cu cheia obi§nuita a eel putin unui §Urub §i la minim~ mm), lera (spionul - cu precizia 0,05 mm);
5% din numarul suruburilor din fiecare imbinare. Daca la eel pu b). pentru verificarea unghiurilor: echerul, raportorul metali\:!.

unul din §Uruburi se constata o strangere insuficienta, se , universal;

controla toate §Uruburile imbinarii; c). pentru verificarea orizontalitatii §i verticalitatii: firul cu,
c). Cu §Uruburi pretensionate: · plumb, nivela, furtunul de nivel, dreptarul cu bula de aer; ·
- vizual daci'i exista §aibele §i daca partea filetata a §Urubu d). pentru verificarea muchiilor sau planeitatea suprafetelor:

depa§e§te piulita m afara cu 3 .. . 10 mm; dreptar de lemn sau metalic.

- pozitionarea §Uruburilor fata de axele mclinarii, distanta ill 1.4.2. Dispozitive
§UTUburi §i poziµa imbinarii fata de axele elementului (vezi an Dispozitivele, ID general, Se impart ID doua mari categorii:
9); a). ~abloanele - care au rolul fie de a sustine §i mentine la

- grosimea totala a §aibelor sa nu depa§easca 70 % din diame pozitie anurnite piese (ex. buloanele de ancoraj din fundaµi, mustatile de armaturii
etc), fie de a reproduce forma §i dimensiunile unor elemente (ex. §ablonul care
§Urubului;
- spionul de 0,1 mm sa patrunda mtre piese maximum 20 mm; reproduce stalpul prefabricat pentru verificarea fundatiei pahar, §ablonul pentru

- desfacerea eel putin a unui §Urub §i a minimum 5 % din §Urubu realizarea grinzilor cu zabrele metalice etc.);

fiecarei imbinari §i verificarea diametrului §Urubului §i al ga -19-

-18-
 Su port
0,05 0.1 0.2 o.3 o,4 o,5 o.6 0,1 o.a· 0,9 1 1.1 1.2 1,3 1,4 1,5 I
Fisurometru '"" Fisurometru I

Micrometru
Microcomparator

Lup~ micrometrica
~""f 'r't"t''1'"t'~ rr7o
111

,,,.,
Fig. 1.3. Dispozitive pentru masurarea abaterilor
dimens ionale.

Fig. 1.1.Scule pentru masurarea deschiderii fisurilor.

/
I lI m

~,. .,. . . l:. . . , ., . .,. .,. ., . ,. . ,. ,.,. .,. .,:.;~llb!" .I

~ ~~x ~1-IL dimml

T = toleran~a = 2a
1
a = abaterea limit~ corespunz~toare

Fig. 1.4. Metoda amprentei.

Fig. 1.2.Calibru.
-2.1 -
-2.0-
 I n
b). Dispozitivele speciale pentru masurarea §i verificareJ
abaterilor: dimensionale, pentru verificarea paralelismului §i fuclinarea muchiilor; [] inregistrare gralicii
a indicelul de recul

calibre !imitative etc. - fig. 1.2. §i fig. 1.3. I/

1.4.3. Aparate
In functie de scopul fu care sunt folosite se pot impfil1i fu urmatoarele
categorii:
a) pentru masurarea unghiurilor, orizontalitatii §i verticalitatii: nivela,
teodolitul, goniometrul cu laser (cu eroare de 1mmla100 m);
b) pentru masurat grosimi: microscopul; Sclerometru
i
c) pentru determinarea nedistructiva a rezistentei la compresiune ~

betonului:
- metoda amprentei (fig. 1.4.) consta m proiectarea unei terminalii sferice
de otel pe suprafata elementului de beton §i apoi masurarea diametrului ·
I

amprentei obtinute, cu ajutorul unei lupe micrometrice. Fiecare tip d~

I

aparat are stabilita alura curbei care leaga diametrul amprentei de duritatei
Brinell §i respectiv tabelul fu care sunt date valorile rezistentei betonului It
28 zile fu functie de diametrul amprent~i; I
- metoda reculului (fig. 1.5.) se bazeaza ca §i fu cazul metodei amprentei p~
lagatura futre duritatea suprafetei betonului (exprimata fu acest caz J
ajutorul indicelui de duritate care conditioneaza indicele de recul) ~
rezistenta acestuia la compresiune. Principiul de functionare consta A

masurarea reculului unui dispozitiv mobil, actionat de un sistem d ,

resorturi, fu urma ciocnirii acestuia cu suprafata elementului de beton.
- Pentru fiecare tip de aparat (care poarta denumirea de sclerometru) sun
trasate curbele de transformare a indicelui de recul fu rezistenta J.
compresiune (exista mai multe curbe trasate fu func«e de onghiul
fulaturare a aparatului fata de orizontala).
1 Fig. 1.5. Metoda reculului.

-2~ -

-22.-
 _ Penlru obpnerea uno' rezultate edt mai exaete e•te nee"'"'•• •e m•peef
compresiune a betonului se exprima in functie de viteza de propagare cu
urmatoarele conditii: · ;
ajutorul unei relatii exponentiate (ill functie de mai multi parametrii care
- suprafata elementului sa fie plana §i neteda;
depind de date care constituie biografia betonului ca: pastrare, compozitie,
_ fata de incercare sa nu coincida cu cea de tumare a betonului sau cu'
preparare, maturitate, conditii de illtil.rire etc.).
fata opusa acesteia;
Jncercarile se pot executa prin a§ezarea emitatorului §i a receptorului pe
- punctele de incercare se vor stabili astfel meat sa se evite agregatel~
I
aceia§i verticala dar pe fetele opuse ale elementului (cand grosimea elementului
cu dimensiunea mai mare de 7 mm; este mai mare de 300 mm), prin a§ezarea decalata a lor §i inclinati la un unghi de
- pentru incercari se va folosi tipul de sclerometru ales in functie d~ 2o ... 30 ° fata de orizontala ill cazul elementelor cu grosimi mai mici de 300 mm
tipul betonului (u§or sau greu), clasa acestuia §i grosimea elementului;: sau pentru evitarea armaturilor §i a§ezati pe aceia§i fata a elementului §i inclinati la
0
- rezultatul reprezinta media a minimum 5 masuratori efectuate pe • un unghi de 20 ... 30 ° fata de orizontala cand nu este accesibila decat o fata a
200
zona cu dimensiunile de minimum 100 x 100 mm §i de maximum . elementului. Pentru obtiflerea unor rezultate cat mai exacte este necasar sa se
I

x 200 mm; respecte urmatoarele conditii:

1

- rezultatele sunt reprezentative pentru o grosime a stratului de beton dei - evitarea armaturilor;
cca 30 mm de la suprafata illcercata;
- evitarea efectului de perete, datorat frecil.rii betonului de peretii
Precizia determinil.rilor se face cu o eroare de ± (25 ... 40)%. Sclerometrele
laterali ai cofrajului, prin alegerea punctelor de illcercare la o
modeme sunt prevazute cu microprocesoare care lliregistreaza, prelucreaza,
distanta de 80 ... 100 mm fata de suprafetele laterale ale
stocheaza §i editeaza automat datele.
elementului;
·
_ metoda acusticii (cu ultrasunete - fig. 1.6.) cons t"" ~ill masurarea 1

1 - diminuarea efectului de suprafata §i de fund care consta ill separarea

caracteristicilor de preparare ale unor impulsuri constituite din vibratii cu:
I
frecvente variabile (15 ... 20 KHz). Aparatele cele mai uzuale masoarAi
timpul de propagare (ill microsecunde §i cu o eroare de maximum ± 1%).1
unui strat cu grosimea de 20 ... 30 mm bogat ill fractiuni mici §i
respectiv marl, adaptand o distanta mare intre emitator §i receptor
(minimum 400 mm);

Aparatul are 3 parti principale: emitato~l piezoe~ec~c (c~e.~ansfo~Ai - se vor realiza minimum 10 illcercari ill puncte diferite pentru
energia unui camp magnetic sau electric altemativ ill oscilatiile elasticel obtiflerea un.ei indicatii generate asupra calitatii betonului.
ale unui mediu material), receptorul (de acela§i tip cu emitatorul n~a~ cl Precizia determinarilor se face cu o eroare de ± (15 ... 20)% ill cazul existentei
lucreaza prin efecte co~plimentare? §i ap~a~l pentru mas~rarea tunpilol unor date reale din biografia betonului §i a unor c~buri de c~ntraproba, de ± (2~ ...
de propagare. Dupa fixarea eillltatorulm §1 receptorulm se masoar 30)% cand exista date reale biografice dar nu ex1sta cubun de contraproba §1 de
distanta dintre ace§tia ("l" in mm) cu precizia .de 1. ~· .. ~upa ~om~eJ ± ~30 ... 40)% in cazul lipsei oricaror date despre beton.
aparatului, se masoara timpul de propagare a vibraµei ( t ill
10 s) si si Aparatele modeme sunt prevazute cu microprocesoare care
1
calculeaza viteza de propagare a acesteia"v" (m/s). Rezistenta inregistreaza, prelucreaza, stocheaza §i editeaza automate datele.
-2.+-
 E - metoda microcarotelor consta in extragerea unor carote cilindrice (d =

~'11d<3001r1m
28 mm §i 1 = 100 mm) cu ajutorul unei foreze prevazuta cu o coroana

$QV
diamantata, care dupa ce se prelucreaza la cele doua capete, se incearca la
" pent~uevilarea
~ armaturllor compresiune cu ajutorul unei prese portabile de 55 KN;
d) pentru determinarea rezistentei la intindere a betonului:
- metoda microcarotelor (fig. 1.7.) consta in taierea unei carote (d = 50 mm
§i 1 = 100 mm) cu ajutorul unei foreze prevazuta cu o coroana diamantata.
Pe suprafata carotei (neextrase) se lipe§te cu ra§ina epoxidica o pastila
metalica cu d = 50 mm. Dupa intarirea ra§inii, pastila este prinsa in
aparatul extractor (o presa) §i este trasa spre exterior pan a la smulgerea
carotei din elementul de beton. Cunoscand forta de smulgere inregistrata
de un dinamometru, se calculeaza rezistenta la intindere a betonului (R, =
T/A) cu o precizie de ± 2 %;
e) pentru determinarea defectelor in beton (goluri, fisuri, rosturi
detumare cuiburi de segregare, betoane poroase, straturi de beton
degradat datorita inghetului incendiilor sau actiunilor agresive):
- metoda ultrasunetelor (fig. 1.8.) folose§te acela§i aparat ca la punctul d)
cu care se masoara timpul de propagare a vibratiei, iar cu ajutorul unor
formule empirice se stabilesc dimensiunile aproximative ale defectelor.
J~-,
.. · -·-·- - metoda radiometriei (fig. 1.9.) consta in dirijarea unui fascicul de raze
E r asupra elementului de beton, inregistrarea acestora cu un cantor Geiger-
Miiller §i respectiv determinarea vitezei de numarare a impulsurilor
fasciculului atenuat cu ajutorul unui radiometru (numarator de particule);
- metoda radiografiei (fig. 1.10.) consta in dirijarea unui fascicul de raze r
asupra elementului de beton (cu grosimea de maximum 400 mm), care
dupil. parcurgerea acestuia iradiaza o pelicula fotosensibila, imprimand pe
acesta structura intema a elementului de beton. In spatele peliculei
fotosensibile se previl.d folii intil.ritoare (de plumb). Dupa impresionarea ei,

Fig. 1.6. Metoda acusticA. -7.7 -

 Container Ll_c_o_11_m_a_to_r__,~ ~
izoto pl~l
~- _:__~
~

..,:..

Fig. 1.9. Metoda radiometriei.

Fig. 1.7. Metoda miorocarotelor.

E ~---+ R
Jd .
/.'I
;;,[~
Li
. ,:/

Deterrninarea adAncimii Determinarea grosimii beto-

nului degredat "a"
' ..
fisurii

Fig. l.lo. Metoda radiografiei.

1
Generator
_____
Tub raze X"
..._
::::-_ : : - . b--...
..,_::::
--..
.
3
-
--- ---
--
_

Micro rocesor

11 f R
tJK,nilor ..TV" Magnetoscop

St~bilirea pozi~iei Determinarea adAnciroii ~. .

go lulu] fisurii Fig. i.11. Meto~a radioscopiei.
Fig. 1.8. Metoda ultrasunetelor. -2.9 -
-2.B -
 , t:
. . .-.,

darmcituro I mm l ·~
pelicula fotosensibila se prelucreaza (se developeaza), iar la cerere se pot
atr.t·
acoperire!mm)
executa copii pe hartie contrast;
,........-sca\a cMe.c\it.
1
lnnalura
- metoda radioscopiei (fig. 1.11.) este cea mai modema, exacta §i comoda. • puncluala(acop.;;110Him)

Ea foloseste raze X care dupa ce strabat elementul de beton sunt captate . . __.. ,. .________ """r-rb, sonda<
de profunz1me(acop {OO···Z10rnl'fl)

de un receptor, datele sunt prelucrate de un microprocesor §i apoi

imaginea este afi§ata pe un monitor TV de unde, la dorinta poate fi zero balans cal . ., '-'
i'nregistrata cu un magnetoscop; _.,.

f) pentru determinarea pozitiei armaturilor, diametrul acestora §i

grosimea stratului de acoperire cu beton:
- metoda radiografiei - vezi punctul e);
- metoda radioscopiei - vezi punctul e);
- metoda fnchiderii liniilor de forfii ale unui circuit magnetic deschis (fig.
1.12.) prin armatura din beton. Aparatul poate determina poziµa
armaturilor situate la maximum 220 mm de fata betonului. In zonele cu
armaturi aglomerate (noduri de cadru) rezultatele nu sunt concludente, iar
ill cazul dispunerii armaturilor pe mai multe randuri ill acela§i plan,
aparatul afi§eaza suma diametrelor acestora. Sondele pot fi punctiforme
(pentru o grosime a stratului de acoperire de maximum 110 mm) §i de
profunzime (pentru grosimi ale stratului de acoperire de 100 ... 220 mm).
Pentru cercetarea armaturilor, sonda (care se aseamana cu un receptor
telefonic) se a§eaza pe suprafata elementului, ill poziµe paralela cu
lungirnea barei. Pentru obtinerea unor rezultate cat mai exacte este necesar
ca din cele doua necunoscute (diametrul armaturii §i grosirnea stratului de
acoperire) sa se cunoasca una §i astfel sa se determine cea de-a doua.
Modul de lucru cu aparatul:
- determinarea pozitiei armaturilor - din butonul de balans se
aduce acul indicator ill pozitia 0, apoi se aplica sonda pe
suprafata elementului §i se deplaseaza, urmiirind mi§carea

-~0-
Fig. 1.12. Pahometrul.
-?1-

I
I
 ·~·

aerului. Cand acesta ajunge in pozitia maxima inseamna ca

sonda se afla in dreptul unei armaturi; wrf de vedere

- cand cunoa§tem grosimea stratului de acoperire §i vrem sa

aflam diametrul armaturii se a§eaza sonda deasupra armaturii
§i se rote§te butonul de diametre pana cand acul indicii
grosimea stratului de acoperire. Se cite§te la buton care este
marimea diametrului;
- cand cunoa§tem diametrul armiiturii §i vrem sa aflam tub t exibit
grosimea stratului de acoperire se a§eazii sonda de-asupra
armaturii, se fixeazil. butonul de diametre in dreptul
diametrului dorit §i se cite§te grosimea stratului de acoperire
indicata de ac; Fig. 1.13. Metoda optica.
g) pentru verificarea locurilor greu accesibile:
''!·
- metoda optica (fig.1.13.) constil. in cercetarea vizuala a zonelor greu
accesibile cu ajutorul unui varf de vedere legat cu un tub flexibil de un
receptor care permite reglarea §i mil.rirea imaginii;
h) pentru detectarea vibratiilor §i zgomotelor: sunt aparate mobile sau
fixe care depisteazil., mil.soara, analizeaza, stocheazil. §i editeazil.
informatiile privind vibratiile §i zgomotul. In cazul utilizil.rii Fig. 1.14. Aparate pentru masurarea ·'zgomotului.
aparatelor fixe, atunci cand sunt depil.§ite valorile maxime stabilite,
se declan§eazil. sistemele de avertizare (fig. 1.14.);
i) pentru mil.surarea transmitantei tehnice (fig.1.15.) - aparatura
contine douil. tensiometre cu care se masoara temperatura interioara
(Tl) §i cea exterioaril. (T2) in limitele - 40 °C §i + 60 °C, o sondil.
electronicil. care se aplicil. pe suprafata interioara a elementului
cercetat §i un microprocesor. Determinandu-se diferenta de
temperatura Ii T §i fluxul caloric <I> se calculeazil. coeficientul U
(Kcal/hm2 °C) care mglobeaza cei trei factori: conductivitatea,
radiatia §i convectia.
-n- Fig. 1.15. Masurarea transmitftntei termice.
-;>}-
 - fucareilrile utile (datorate circulai;;:i cu oameni, utilajelor,
CAPITOLUL2
materialelor depozitate sau care se transportil., transportului
etc.);
DURABILITATEA CONSTRUCTIILOR - fucarcilrile climatice (zapada, chiciura, vant);
- precomprimarea;
2.1. NOTIUNI GENERALE - tasilrile §i deplasilrile neuniforme ale fundatiilor;
Durabilitatea reprezinta capaeitatea eonstructiiJor de a satisface eerintele - seismele;
pentru care au fost proiectele §i executate o perioada fudelungata de timp sub - exploziile;
actiunea solicitarilor normale de exploatare §i a agresivitatilor fizico-chimice - bombardamentele;

datorate mediului fueonjurator. - §OCurile produse prin lovire etc.

In functie de durata de serviciu stbilita (normata), constructiile se pot - ineendiul;

ilnpilftii astfel: b). fizice:

- cu durabilitate ridicata (gradul I) - peste 100 ani; - fusorirea directa;

- cu durabilitate mijlocie (gradul II) - mtre 50 §i 100 ani; - variatia de temperatura;

- cu durabilitate obi§nuita (gradul III) - futre 20 §i 50 ani; - fughet-dezghetul;
- cu durabilitate redusa (gradul IV) - sub 20 ani. - umiditatea;

Durabilitatea depinde, fu principal, de urmatorii factori: - presiunea mediului;

- calitatea materialelor §i a elementelor din care este realizata - focul;

constructia; c). chimice:

- calitatea executiei; - natura §i concentratia agresivitatii (dezalcalinizare, carboniea,

- actiunile exterioare fizico-chimiee-mecanice care solicita sulfatica, magneziana, silruri de armoniu, bazica etc.);

constructia; - actiunea biologica a bacteriilor §i insectelor.

- futretinerea constructiei. lntruclt actiunea focului asupra constructiei are o influenta foarte
eomplexa asupra acesteia (prin exercitarea unor solicitilri fizice, mecaniee §i chiar

2.2. ACTIUNILE EXTERIOARE ehimice), sunt prezentate fu continuare cateva notiuni generale legate de aeeasta

Principalele actiuni care pot solicita constructia sunt: aetiune:

a). mecanice: - rezistenta la foe - reprezinta capacitatea constructiei de a rezista la

- greutatea proprie a elementelor; solicitilrile termice §i mecanice produse de incendii. Constructiile se

1:mPart fu cinci grade de rezistenta la foe (gradul 1 este eel mai

-~'-
 mare) ill functie de categoria de combustibilitate a materialelor din materialele din care este realizata constructia, de conditiile de exploatare a acesteia

care ele sunt realizate §i de limita rezistentei le foe; §i de tipul §i importanta sa.

- categoria de combustibilitate - ill functie de ea materialele se 1mpart Lucril.rile de reparatii se 1mpart ill trei categorii:

ill unnatoarele categorii: a). lucrari de fntreJinere - reprezinta lucril.ri de mica amploare care se

- incombustibile (piatrii, agregatele, betonul, mortarul, otelul, executa periodic ill scopul prevenirii unor degradiiri premature §i a mentinerii m

sticla, zidiiria etc.) - care nu ard; stare de functionare a diferitelor elemente componente ale constructiei. Ele

- greu combustibile (sunt materialele combustihile care se constau, ill special, ill lucril.ri de zugril.veli, vopsitorii, reparatii mvelitori, curatire de

protejeaza prin acoperire cu materiale incombustibile sau se jgheaburi §i burlane, mlocuiri de geamuri, desfundat sifoane, schimbat garnituri la

impregneaza cu substante incombustibile: pereti din Iernn annil.turile instalatiilor etc.;

protejati pe ambele fete cu tencuiala, panouri termizolatoare b). lucrari de reparaJii curente - sunt lucriiri executate periodic sau

tip "sandwich" cu fetele din tabla de otel, lernnul ignifugat dupil. necesitate, constand ill remedierea unor degradil.ri, mlocuirea partiala a unor

etc.) care se aprind greu §i ard mocnit fara flacil.ra; elemente uzate §i refacerea unor lucril.ri de protectie sau izolatii. Ele constau, m
- combustibili (lernn, carton asfaltat, polistiren, poliuretan, vata general, ill lucril.ri de repare §i mlocuire a elementelor §arpantelor de lernn,

§i pasla minerala etc.) - care se aprind U§or §i ard cu sau fara invelitorilor, jgheaburilor, burlanelor, tencuielilor, pardoselilor, tampli1riilor,

flacil.ra; elementelor scil.rilor, instalatiilor etc., de reparatii locale la zidil.rii, de demontat §i

- limita de rezistenta la foe - reprezinta perioada de timp masurata ill remontat sobe etc.;

ore ill care constructia rezista la temperaturile malte (la foe). Ea este c). lucrari de reparaJii capitale ~i consolidari - reprezinta lucril.ri de
stabilita prin actele nonnative specifice. mare amploare care se executa periodic sau dupa necesitate, ill scopul readucerii
elementelor de constructii cat mai aproape de capacitatea portanta initiala a lor sau

2.3. LUCRARILE DE REPARATII de mil.Tire a acesteia. De regula, cu aceasta ocazie se executa §i lucril.rile de

Reparatia reprezinta diferitele categorii de lucril.ri care se executa ill vederea modernizare a constructiei (mil.rirea confortului termic, modernizarea instalatiilor,

premrrrnpinil.rii sau/§i remedierii degradil.rilor constructiei ill vederea mentinerii ill amplasarea de ascensoare etc.).

functiune a acesteia pe toata durata de serviciu nonnata. in principal ele constau ill reparatii sau mlocuiri totale sau partiale de

Orice lucrare de reparatie trebuie realizata astfel meat sa nu se afecteze plan§ee, pereti, scil.ri, §arpante, invelitori, elemente din beton §i beton armat, izolatii
rezistenta, stabilitatea, durabilitatea sau functionalitatea constructiei. §i instalatii, ill consolidarea terenului de fundare, a fundatiilor §i a elementelor
Pentru prevenirea §i depistarea din timp a degradil.rilor, constructiile structurii de rezistenta a constructiei, in refacerea finisajelor etc.

trebuiesc controlate permanent vizual de catre beneficiar §i periodic de catre un in anexa 10 sunt prezentate duratele de serviciu normate, numil.rul de
cadru tehnic de specialitate. Aceasta perioada este stabilita prin nonne ill functie de reparatii capitale §i ciclul de functionare al reparatiei capitale pentru diferite tipuri
de cladiri fu functie de materialele din care acestea sunt realizate §i de conditiile de
aJuneci'lri de teren, agresiviti'lti chirnice datorate unor cauze extraordinare,
exploatare.
agresiviti'lti biologice etc.;
Se poate mentiona ca durata normati'l de serviciu §i ciclul de funqionare al
e). cele naturale care apar datorita uzurii normale la constructiile
reparatiei capitale se pot mi'lri fu cazul unei futretineri foarte riguroase §i a uno1
cor<?Ct proiectate, executate §i exploatate (inclusiv prin efectuarea lucri'lrilor de
conditii de exploatare optime pentru constructie.
jntretinere §i reparare a lor), fie datoriti'l modificarilor fizico-chirnico-mecanice sau
tunctionale datorate ilnbi'ltranirii lor, uzurii mecanice etc.
2.4. CAUZE /jl TIPURI ALE DETERIORAAILOR
In ceea ce prive§te degradi'lrile care pot apare, acestea sunt de multe tipuri,
Principalele cauze care conduc la aparitia deteriori'lrilor sunt:
dar fu principal le putem grupa fu urmi'ltoarele categorii:
a). cele legate de proiectare alegerea unor materiale
- fisuri;
necorespunzatoare, necunoa§terea sau insuficienta cunoa§tere a conditiilor de
- striviri sau disloci'lri;
exploatare, stabilirea incorecti'l a schemelor statice de calcul, a conditiilor de
- dezagregi'lri;
rezemare, a evalui'lrii fu.carci'lrilor §i a modului de distribuire §i actionare a lor,
- goluri incluse;
calcule incorecte sau incomplete, nerespectarea actelor normative fu vigoare etc.;
- modifici'lri ale formei;
b). cele legate de executie folosirea unor materiale
- modifici'lri fizico-chirnico-mecanice;
necorespunzi'ltoare calitativ sau a altor materiale decat cele prevazute fu proiect,
- modifici'lri ale aspectului.
utilizarea unor tehnologii neadecvate, nerespectarea fu totalitate a proiectului,
nerespectarea instructiunilor tehnice legate de confectionarea, transportul, punerea
fu lucrare §i tratarea ulterioari'l punerii fu lucrare a materialelor, neefectuarea sau
efectuarea incompleti'l sau necorespunzi'ltoare a lucri'lrilor de verificare a caliti'ltii,
nerespectarea actelor normative ill vigoare etc.;
c). cele legate de exploatare - mi'lrirea fuci'lrci'lrilor (fu general prin
schimbarea destinatiei), introducerea de noi soliciti'lri, fizico-chirnico-mecanice,
modificarea condiµilor de exploatare, modificarea, introducerea suplimentari'l sau
desfiintarea unor elemente de compartimentare sau structurale, futretifierei
necorespunzatoare~ . nerepararea la timp a unor degradi'lri api'lrute, fudepi'lrtar

cauzelor care pot provoca-·degradi'lri, neefectuarea periodici'l a unui control de

calitate etc.;
d). cele accidentale - seisme, incendii, explozii, bombardament
inundatii, furtuni foarte putemice, tasi'lri datorate unor cauze extraordinar
-~6- -'9-
 CAPITOLUL3 - sa nu afecteze (m sens negativ) functionalitatea acestuia;
- sil. prezinte un aspect estetic corespunzator (dacil. este cazul).

TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE PROTECTIE A

3.2. CLASIFICAREA PROTECTIILOR
ELEMENTELOR DE CONSTRUCTII
3.2.1. Tratamente de suprafatil.
·Constau 1n realizarea unei protectii de suprafata prin aplicarea unor materiale
3.1. GENERALITATI
§i tehnologii adecvate care sil. asigure prin reactii chimice sau tratamente fizice
futrucit protectia elementelor de constructii reprezinta lucrari care se
modificari ale structurii, compactitatea sau eliminarea componentelor nerezistente
regasesc la multe din lucrarile de mtretffiere, reparare sau consolidare a acestora s-a
Ia actiunea agentilor agresivi ale elementului de constructie (de regulil. la nivelul
considerat necesar tratarea mtr-un capitol separat a tehnologiei de realizare a lor.
stratului superficial al acestuia).
Alegerea materialului de protectie cat §i a tehnologiei de aplicare a acestuia
Pentru elemente de beton ele constau in silicatizare (silicati alcalini sau de
trebuie sa aiba la baza pe de o parte cunoa§terea teoretica a fenomenelor care pot
sodiu sau potasiu) sau fluosilicatizarea (fluosilicati de zinc sau magneziu), care se
produce degradarea, a proprietatilor materialului ales pentru protectie, a
realizeazil. prin aplicarea pe suprafata betonului a substantelor mai sus mentionate.
comportarii sale m mediul agresiv §i a influentei protectiei asupra elementului
Pentru elementele metalice ele constau in fosfatare (acid fosforic sau saruri
protejat, iar pe de alta experienta dobilndita pe baza practicii 1n ceea ce prive§te
ale acestuia cu metale ca manganul) care consta in aplicarea pe suprafata
tehnologia de aplicare a materialului de protectie §i comportarea 1n timp a acestuia.
elementului a acestor substante sau in tratamente termice sau alte procedee (ex.
Pentru realizarea unei alegeri optime a tipului de protectie §i a tehnologiei de
cementarea) prin care se urmil.re§te schimbarea structurii metalului la suprafata lui.
realizare a ei este necesar sa se cunoasca:
- cauzele care pot sa produca degradarea;
3.2.2. Pelicule de protecµe
_ fenomenele fizico-chimice care se dezvolta 1n materialul din care este
Constau in aplicarea pe suprafata elementului a unei pelicule izolatoare (uni
realizat elementul de constructie §i ce modificari fizico-chimice-mecanice
sau multistrat).
se pot produce 1n acesta;
Peliculele de protectie se realizeaza din:
_ factorii care influenteaza procesul de degradare - natura §i intensitatea
- pentru elementele de beton:
agresivitatii, temperatura, umiditatea §i presiunea mediului mconjurator,
· - lacuri §i vopsele pe baza de ulei sau de bitum;
razele solare, §Ocurile termice, natura, structura, dimensiunile, forma §i
- lacuri §i emailuri alchidice sau pe bazil. de ril.§ini de polimerizare
natura suprafetei elementului de constru~tie, timpul de actionare a
(email copolimer, email perclorvinilic);
agentului agresiv etc.
- lacuri pe baza de ril.§ini de policondensare (epoxidice, siliconice,
Realizarea unei protectii trebuie sa satisfaca minimum, urmatoarele cerinte:
poliuretanice);
_ sa protejeze elementul de constructie de agresivitatea respectiva;
-41 -
-40 -
 - lacuri §i emailuri pe baza de rii§ini de modificare a produseloi - chituri (pe baza de huma, creta sau ipsos).

naturale (clorcauciucul, grundurile de miniu de plumb, bronzul de

aluminiu); 3.2.4. Folii

- vopsele emulsionate (emailurile alchidice emulsionate); Pot fi nelipite sau lipite cu adezivi adecvati §i respectiv netratate sau tratate
- vopsele pe baza de emulsii de ril.§ini de polimerizare (vopselc tennic (in special in cazul elementelor metalice, tratarea termica realizandu-se 'in
PVA); cuptoare) dupa aplicarea pe suprafata elementului.
- pentru elementele metalice: Ele se realizeaza din:
- acelea§i pelicule ca pentru elementele de beton; - pentru elementele de beton sau din metal:
- cauciucare (aplicarea unei solutii de cauciuc pe suprafata - cauciuc (natural sau sintetic);
elementului §i apoi aplicarea unor tratamente termice pentlli - polietilena;
obtiflerea unor structuri solide); - policlorura de vinil (PVC);
- metalizil.ri (zincari, cuprari, alumin.il.ri) care se realizeaza 1n Mi de - folii din materiale speciale;
galvanizare, acoperiri 1n pat fluidizat sau in metalizare cu pistoalc - metalice (tabla de plumb, zinc, cupru, aluminiu);
speciale; - pentru elementele de lemn:
- pentru elementele de lemn : - carton asfaltat;
- ignifugare; - ilnpaslitura bitumata (lipite cu bitum sauprinse cu agrafe metalice).
- vopsele antiinsecticide;
- vopsele antibactericide. 3.2.5. fuzidiri §i placil.ri
Spre deosebire de celelalte tipuri de protectii ele pot asigura §i o protectie la
3.2.3. Mase de §paclu ~ocurile mecanice.
Pot fi armate sau nearmate. Armarea se poate realiza dirijata (tesaturi din Se pot realiza din:
fibril de sticla, din relon sau fibre vegetale) sau nedirijata (fibre de sticla, fibre
sintetice, azbest).
- pentru elementele de beton §i de metal:
.
- mzidiri (cu grosimi mari) - materiale cerarnice, sticla, bazalt tumat
Materialele utilizate sunt: sau piatra naturala. Liantul §i chitul pentru umplerea rosturilor se
- pentru elementele de beton sau de metal: prepara cu materiale anorganice, bitum sau ril.§ini (epoxidice,
- pasta de ciment; fenolice, furanice, poliesterice, fenol formaldehidice) ;
- materiale bituminoase; - placil.ri (cu grosimi mici) - placi din gresie, din sticla sau cerarnice
- ra§ini epoxidice, poliesterice, poliuretanice, perclorvinilice; pozate §i chituite cu acei~i materiale ca Ia mzidire, fie d~ placi
- pentru elementele din lemn:

-42.-
 dure din PVC, polistiren §OC sau poliesteri armati, lipite cu adezivi
b). elemente metalice:
adecvati §i cu rosturile chituite cu materiale antiacide;
- suprafata elementului trebuie curatata de impuritati §i
- pentru elementele de lemn:
rugina, degresata §i prelucrata pentru asigurarea unei
- tencuire cu mortare care contin materialele rezistente la
rugozitati corespunzatoare. Aceste operaµi se pot
agresivitatea respectiva.
realiza prin frecare cu peria de sarma, sablare, ardere
cu flaciira, decapare sau deruginire chimica (de regula
3.3. TEHNOLOGIA DE REALIZARE A PROTECTIILOR
este cea mai recomandabila intrucat in unele cazuri -
3.3.1. Pregatirea suprafetei elementului.
ex. fosfatarea - asigura amt deruginirea cat §i
a). elemente de beton:
degresarea, rugozitatea necesara §i chiar o protectie
- varsta betonului minimum 14 zile;
catodica sub stratul de vopsea);
- suprafata elementului, pe care se aplica protectia
c). elemente de lemn:
trebuie sa fie plana, fara segregari, goluri sau
- se decojesc;
discontinuitati. hi cazul m care exista aceste defecte, se
- se indepiirteaza piirtile degradate;
remediaza suprafata prin chituri, aplicari de mortare,
- se indepiirteaza impuritatile de pe suprafata
betonari, sau torcretari;
elementului prin razuirea cu §paclul §i frecarea cu peria
- m cazul m care protectia se prevede pe mai multe
de sarma;
supra~ete, muchiile elementului trebuie rotunjite cu
- se astupa golurile §i crapaturile cu chit;
raza minima de 5 mm;
- se asigura uscarea suprafetelor (umiditatea maxima
- suprafetele de beton se curata cu peria de sarma sau
admisa fiind de 18%).
prin sablare (pentru asigurarea unei rugozitati
corespunzatoare) §i apoi se sufla cu aer comprimat sau
3.3.2. Tehnologia de aplicare a protectiei.
se spala cu jet de apa;
a). protectle cu materiale peliculogene:
- se iau masurile necesare, astfel meat, mainte de
- se pregate§te materialul peliculogen m sensul asigurarii
aplicarea protectiei suprafetele de beton sa fie perfect
omogenitatii (se mdepiirteaza pojghitele §i materialele
uscate (umiditatea maxima admisa fiind de 4 %). hi
solide §i se amesteca pana la obtinerea unei culori
cazul cand s-au efectuat reparatii cu materiale pe baza
uniforme) §i viscozitatii dorite (stabilite in functie de
de ciment, uscarea fortata nu este recomandata pentru
tehnologia aplicarii §i obtinuta prin adaugarea de
ca poate conduce la aparitia fisurilor din contractie;
diluant);

-44-
-4~-

- se curiitii cu o cilrpii uscatii suprafata elementului,
pentru mdepiirtarea prafului §i a altor impuritiiti;
- se aplicii protectia pelicularii manual (folosind
pensula, bidineaua sau rola), mecanizat (cu ajutorul
pistoanelor cu aer comprimat sau cu presiune) sau
automatizat (instalatii electrostatice sau de liicuire
electroforetica, pistoale cu plasma, roboti rle vopsire).
Grosimea peliculei se stabile§te functie de
continuitatea §i omogenitatea peliculei, rugozitatea
suprafetei elementului, agentul agresiv, umidiate,
temperatura etc. Pelicula de protectie se poate realiza
unistrat sau multistrat, de regula ill trei straturi, avand
roluri diferite §i anume: amorsa, protectia propriu-zisa
realizata din minimum un strat §i finisajul. Aplicarea
unui strat se poate realiza numai dupa uscarea §i
§lefuirea (cu materiale abrazive fine) stratului aplicat
anterior (inclusiv a suprafetei suport). 'in cazul utilizarii
de lacuri §i emailuri, temperatura mediului ambiant
trebuie sa fie de regula de minimum + 18 °C (pentru
fiecare tip de pelicula de protectie se vor respecta
instructiunile tehnice specifice de folosire).
b). protecne cu mase de §paclu:
- se pregate§te materialul de protectie ill scopul
asigurarii omogenitatii §i viscozitatii dorite;
- realizarea protectiei se obtine prin aplicarea a
minimum trei straturi de amorsare (mai fluid pentru a i
se putea asigura patrunderea ill porii suprafetei
elementului), de protectie (minimum un strat cu
grosimea variabila ill functie de materialul folosit §i de
-4G-
--~
tehnologia de aplicare) §i de finisaj (fluid, pentru
netezire). Aplicarea straturilor se face cu ajutorul
§paclului, mistriei sau a pistolului. Un strat se poate
aplica numai dupa respectarea intervalului de uscare
corespunzator compozitiei folosite §i a instructiunilor
tehnice specifice de folosire.
c). protectie cu folii:
- se controleaza §i se croiesc foliile ;
- daca folile se lipesc, se pune adezivul pe suprafata
suport §i pe suprafata foliei, iar dupa evaporarea
solventului se aplica folia pe suprafata suport, se
preseaza §i se neteze§te cu ajutorul unei role. lnadirile
foliilor se face prin suprapunerea lor pe minimum 20 ...
30 mm §i lipirea cu adeziv sau prin sudarea lor cu
ajutorul unui aparat electric de lipit. Se vor respecta.
instructiunile tehnice specifice de folosire.
d). protectia prin mzidiri §i placari :
- se vor respecta operatiile tehnologice specifice
lucrarilor de zidarie §i de placaje.
3.3.3. Controlul, mtretinerea §i repararea protectiilor
Controlul protectiilor se executa pe baza unui plan mtocmit pe perioade
lungi de timp, §i are de regula urmatoarea frecventa:
_ zilnic, prin aspectare, de catre §eful de echipa §i §eful de instalatie;
_ eel putin 0 data pe saptamana, amanuntit, de catre §eful de echipa §i §eful
de instalatie;
- lunar de §eful de sectie;
- trimestrial de organe insiircinate cu acest control.
La controlul comportarii protectiilor se va urmari:
-47-
 - continuitatea protectiei (daca au aparut fisuri, pori, desprinderi, forma, CAPITOLUL4
dimensiunile §i densitatea lor, daca exista legatura intre degradari etc.);
- aderenta protectiei la suprafata suport (prin aspectare §i ciocanire se
TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE iNTRETINERE
constata valoarea §i frecventa desprinderilor, curbari, burdu§iri, denivelari,
SI REPARA TIT CURENTE
expulzari etc. zonele unde acestea s-au constatat, cauzele care le-au
generat etc.);
- gradul de ilnbatranire a materialului (vizual prin urmArirea schimbarii 4.1. GENERALITATI

culorii, de regula prin inchiderea ei). Pentru asigurarea durabilitatii constructiei (respectiv a duratei sale normate

Pentru mentinerea protectiei intr-o stare buna de functionare este necesar ca de functionare) este necesara intretinerea continua a ei.

ea sa fie intretinuta periodic §i regulat, actiunea constand in: Lucrarile de intretinere se impun fie datorita unor cauze normale care conduc

- indepartarea substantelor stagnante (asigurarea scurgerii acestora, la ilnbatranirea materialelor §i respectiv la diminuarea sau chiar pierderea anumitor

maturare, absorbtie, dizolvare, periere, radere etc.); proprietati ale acestora, fie datorita unor cauze accidentale (tasari ale terenului de

- spalarea suprafetei protectiei cu apa sau cu solutii diluante pentru fundare, modificarea nivelului apei freiatice, seisme, incendii, explozii, loviri,

neutralizare. gauriri, actiuni fizico-chimice etc.) care pot provoca deteriorari fizico-chimice ale

In conditiile aparitiei unor degradari se vor lua imediat masuri de reparare a acestora. /,

acestora. Aceste operatii vor fi executate de catre echipe specializate in executarea in cazul degradarilor produse de cauzele accidentale, de regula, este necesara
acestor genuri de lucrari. §i efectuarea unor lucrari de reparaµi. Din acest motiv in acest capitol s-au tratat
· ilnpreuna lucrarile de intretinere §i cele de reparatii la cateva din elementele unei
constructii civile.

4.2. VOPSITORII
Refacerea vopsitoriei apare necesara atunci cand aceasta t§i modifica
culoarea (de regula aceasta se in.chide), cand prezinta fisuri, cojiri, umflaturi sau
portiuni lipsa. Refacerea se po.ate face local sau pe toata suprafata elementului, de
preferat folosind vopsea de acela§i tip cu eel al vopselei existente. Avand in vedere
gama foarte variata a acestor materiale (vezi capitolul 3), chiar daca in cazul
aplicArii lor apar operatii tehnologice specifice fiecarei tip, refacerea pres.upune
'executarea urmatoarelor operatii tehnologice principale comune:

-48-
 r

acesteia. Pasta de ciment se va aplica numai dupa zvantarea

- fudepartarea peliculei degradate §i daca este cazul §i a stratului
suprafetelor de beton;
suport al acesteia cu ajutorul §paclului, periei de sarma etc.;
b). crapaturi fu trotuarele de beton:
- curatirea suprafetei decopertate cu materiale de §lefuit (pietre de
- cioplirea betonului (cu dalta §i ciocanul) adiacent fisurii pentru
frecat, hartie sau panza de §lefuit) §i chituirea ei;
realizarea formei de pana a sectiunii acesteia;
- spalarea futregii suprafete (cu carbonat de sodiu, soda caustica etc.)
- fudepartarea impuritatilor din fisura §i spalarea acesteia cu jet de
pentru fudepartarea petelor §i a degresil.rii sale §i apoi cu apa pentru
apa;
fudepartarea acestora;
- dupa zvantarea suprafetelor de beton, umplerea fisurii de be ton (de
- curatirea cu hilrtia sau panza de §lefuit (granulatia abrazivului se
clasa minima Be 7,5 preparat cu agregat mil.runt, avan9 dimensiunea
stabile§te fu funcfie de numarul straturilor care se aplica, fuainte de
maxima de t din dimensiunea minima a fisurii §i lucrabilitatea L,
aplicarea ultimului strat, curatirea facandu-se cu o granulatie fina a
sau L/L4) bine compactat prin fudesare cu mistria;
abrazivului);
c). tasil.ri:
- §tergerea suprafetei cu o carpi!. moale §i curata;
- fudepartarea trotuarului;
- aplicarea peliculei de protecfie.
- scoaterea umpluturii §i refacerea ei in straturi cu grosimea de
maximum 200 mm bine compactate cu maiul de lemn;
4.3. TROTUARE
- refacerea trotuarului;
Principalele cauze care pot genera degradil.ri ale trotuarelor sunt:
d). rosturi de dilatare lipsa la trotuarele de beton:
- tasil.rile (datorate compactil.rii necorespunzatoare ale umpluturii de
- trasarea pozitiei rosturilor (acestea este bine sa se amplaseze la o
sub trotuar, infiltratfilor de apa, fucarcil.rilor peste limita normala);
distanta de maximum 1,5 m);
- inexistenta sau amplasarea rosturilor de dilatare Ia distante
- crearea rostului (cu grosimea de 15 - 20 mm) prin spargerea
necorespunzatoare la trotuarele din beton.
betonului cu dalta §i ciocanul sau cu pickhammerul;
Prepararea consta in executarea urmatoarelor operatii tehnologice, in
- curatirea zonei sparte §i spalarea ei cu jet de apa;
functie de tipul degradil.rii;
- daca este cazul, completarea cu beton a zonelor degradate;
a). fisuri fu trotuarele de beton:
-· dupa uscarea completa a suprafetelor de beton, umplerea fu exces a
- curatirea fisurii in lungul ei cu un jet de aer comprimat;
rosturilor cu mastic de bitum;
- udarea cu apa a suprafetelor de beton adiacente fisurii, pilna la
e). stratul de uzura din asfalt deteriorat:
saturare lor;
- fudepartarea stratului de uzura (cu dalta §i ciocanul) ;
- fuchiderea fisurii cu pasta fluida de ciment (ciment + apa), aplicata
- curiitirea cu peria de sarma a suprafetei betonului;
cu pensula fu mai .multe randuri pana la umplerea completa a

-,50 -
 cazul existentei a doua straturi de carton, illi\dirile se vor
- aplicarea noului strat de uzura, dar numai pe suprafata perfect
decala la o distanta de minimum 500 mm·
'
uscata de beton.
- se aplica un nou strat de mastic de bitum §i a§a mai departe.
Trotuarele este indicat sa se realizeze cu latimea de minimum 1,0 m, din
- rigide (mortar de cirnent cu grosimea de cca. 25 mm realizata din
beton de clasa minimum Be 7,5 de preferat armat cu o plasa de otel d = 6 ... 8/200
trei straturi - fig. 4.1.):
mm §i avand 0 panta de minimum 3 % pentru illdepartarea apelor de cli\dire.
- se pregate§te suprafata suport care trebuie sa fie neteda §i
curata;
4.4. HIDROIZOLATII LA PERETI
- se uda cu apa suprafata betonului pana la saturare;
In cazul deteriori\rii, execup.ei necorespunzatoare sau lipsei hidroizolatiilor,
- dupa ce suprafata s-a zvantat, se aplica pe ea prin aruncare
acestea se vor reface, avandu-se ill vedere ca atunci cand se folose§te bitumul topit,
putemica cu mistria, mortarul de ciment (compozitia ill
aplicarea lui se realizeaza numai pe suprafete perfect uscate.
volume cirnent: nisip 0 ... 1 mm, apa fiind de 1 : 1 : 0,6) cu
In continuare se prezinta cateva din tipurile cele mai folosite la constructiile
grosirnea de 2 ... 4 mm;
civile:
- dupa cca. 3 ore de la aplicarea amorsajului (minimum 75 %
a). hidroizolatii orizontale:
din tirnpul de priza) se aplica primul strat de grund realizat
- elastice (un strat de carton bitumat §i doua straturi de mastic de
din mortar de ciment (compozitia ill volume ciment : nisip O
bitum sau doua straturi de carton bitumat §i trei straturi de mastic de
... 3 mm: apa fiind de 1: 1 : 0,5) cu gr0 simea de 6 ... 7 mm;
bitum - fig. 4.1.):
care se illdeasa putemic §i se neteze§te cu mistria;
'
- se pregate§te suprafata suport care trebuie sa fie neteda §i .

- dupa cca. 3 ore de la aplicarea stratului de grund se aplica al

curata (daca este cazul se illdeparteaza de pe ea vechea
doilea strat de grund ill acelea§i conditii cu primul;
hidroizolatie);
- dupa 6 .. . 8 ore .de la aplicarea ultirnului strat de grund se
- se taie cartonul bitumat la lap.mea dorita;
aplica al treilea strat de mortar (compozitia ill volume cirnent:
- se aplica pe suprafata perfect uscata un strat de amorsaj
nisip 0 ... 3 mm: apa fiind 1 : 1,8 : 0,6) cu grosimea de 6 ... 7
realizat din bitum taiat (40 ... 70 % bitum §i 60 ... 30 % petrol
mm, illdesat, netezit CU mistria §i dri§CUit;
sau benzina);
- peste ultirnul strai, illca urned, se executa o scliviseala
- se aplica un strat de mastic de bitum (temperatura de 150 ...
obp.nuta prin presararea a cca. 250 gr. ciment Ia lmp §i
160°C) cu grosimea de 1,5 mm;
frecarea energica cu mistria;
- se a§eaza primul strat de carton bituminos §i se preseaza cu
- se protejeaza hidroizolatia 1mpotriva illsoririi §i se mentine
un rulou metalic. Ini\direa benzilor se face prin suprapunerea
umeda tirnp de minimum 7 zile.
lor pe cca. 100 - 150 mm §i lipirea cu mastic de bitum. In
\
 - impermeabilizarea - folosind un material de impermeabilizare de tip
APASTOP. Se executa un §lit orizontal la nivelul la care trebuie
1-\ic!roiu\a\:ie tiqic!a executata hidroizolatia orizontala §i ill acesta se introduce
11e.rU:a\a APASTOP- ul. Aceasta tehnologie se folose§te §i pentru
impermeabilizarea gaurilor, fisurilor, rosturilor din zidarie etc.
M!!'.:>\ic. 6r\.urn
Tehnologia de aplicare este urmatoarea:
- illtr-un vas cu apa se introduce APASTOP- ul (praf) §i se
Bi: '117" :U: ~~/2.oo amesteca pana la obtinerea unei paste omogene;
Pit.tr\5
- daca suprafetele elementului sunt uscate, ele se uda cu apa ill
Urn \u Uta
Trotuar prealabil. Daca suprafetele prezinta igrasie (sunt umede) este
Pie.tris. bine ca ele sa fie frecate cu APASTOP praf;
- cand pasta preparata illcepe sa se illtareasca, ea se aplica §i se
Fig. 4.1. Detaliu fundatie zid exterior.
preseaza bine;
- cantitatile de pasta preparata trebuie sa fie mici (cca. doi

ve.rtiu ~ pumni de APASTOP Ia o §arja) illtrucat ea se illtare§te rapid;

.t1a5tk hi\u1n - este de preferat ca hidroizolatia sa se realizeze din minimum

doua straturi de pasta cu APASTOP;
0 alta tehnologie este aceea care folose§te ca material de impermeabilizare
acidul silicic (vezi hidroizolatii verticale - impermeabilizarea peretilor).
b). hidroizolatii verticale:
Tro°bla'< - elastice (un strat de carton bitumat §i doua straturi de mastic de
Pit.tris
bitum, sau doua straturi de carton bitumat §i trei straturi de mastic
.Fa~e. i>u \imtn,ar5 dt. plma b\,utna\a
de bitum) se pot aplica pe peretele subsolului (fig. 4.2.) sau pe
hit~ de ~ ?oo.rom
peretele de protectie realizat din zidarie de cararnida (fig. 4.3.) sau
din beton (in cazul alipirii de o constructie existenta):
- pe suprafata suport se aplica o tencuiala din mortar M 100 T
pentru realizarea unei suprafete plane §i netede;
- dupa uscarea perfecta a suprafetei suport (umiditatea maxima
2,5 %) se aplica un strat de mastic de bitum §i primul strat de

Fig. 4.2. Hidroizolatie verticala realizata dupa -??-

executarea zidului.
-!14 -

carton bitumat (se taie foile de carton la dimensiunile dorite
§i apoi se ruleaza din nou ill suluri separate. Se pune primul
sul la baza suprafetei suport, se tine presat de acesta §i apoi se
toarna cu canciocul mastic fierbinte pe suprafata de deasupra
sulului. Se preseaza cartonul cu o spatula din lemn §i se
deruleaza sulul de jos ill sus, tumandu-se continuu mastic ill
fata sulului tinut presat pe perete. In zonele de m:1rlire, fa§iile
se petrec pe 70 ... 100 mm §i se lipesc cu mastic de bitum.
Straturile de c~on bitumat se lipesc cu minimum 1,5 kg/mp
mastic de bitum;
- daca este cazul se reiau operatfile pentru aplicarea celui de al
doilea strat de carton bitumat (?peratiile fiind identice cu cele
prezentate la aplicarea primului strat);
- peste ultimul strat de carton bitumat se aplica prin tumare cu
canciocul un strat de mastic de bitum.
- se va da o atentie deosebita zonelor de racordare cu
hidroizolatia orizontala §i respectiv zonei de terminatie de la
partea superioara.
- rigide (mortar de ciment cu sau fil.ra adaosuri de impermeabilizare, avand
grosimea de minimum 20 mm - fig. 4.1., 4.2. §i 4.3.):
- ill cazul folosirii mortarului de ciment fil.ril. adaosuri, materialele
utilizate §i tehnctlogia de realizare sunt acelea§i cu cele prezentate la
hidroizolatia orizontala rigida;
- ill cazul folosirii adaosurilor impermeabilizatoare, tehnologia de
realizare difera ill functie de tipul adaosului utilizat. 'Intrucat unul
dintre cei mai utilizati adao§i este apastopul, se prezinta in
continuare tehnologia de realizare a unei hidroizolatii care contine
apastop:
- se uda cu apa pana la saturatie suprafata suport;
-JG-
- se prepara .mortarul de ciment (se amesteca cimentul cu
apastopul - cantitatea acestuia luandu-se 3 % din cantitatea de
ciment - apoi compozitia rezultata se amesteca cu nisipul, iar
dupa obtinerea omogenitatii dorite - cca. 1 minut ill cazul
preparil.rii mecanizate - se adauga apa §i se amesteca timp de
3 minute);
- se aplica stratul de amorsaj prin aruncarea puternica cu
rnistria a mortarului de ciment (compozitia in volume ciment:
nisip 0 ... 1 mm: apa fiind de 1 : 1 : 0,6) cu grosimea de 2 ...
5mm;
- dupa cca 3 ore de la aplicarea amorsajului se aplica primul
strat de grund realizat din mortar cu apastop (compozitia in
volume ciment: nisip 0 ... 3 mm: apa fiind de 1 : 1 : 0,5) cu
grosime de 7 ... 8 mm;
- dupa cca. 3 ore de la realizarea stratului de grund se aplica al
doilea strat de grund;
- dupa cca. 6 ... 8 ore de la realizarea ultimului strat de grund
se aplica ultimul strat (compozitia li1 volume ciment: nisip 0
... 3 mm apa fiind de 1 : 1,8 : 0,6) cu grosimea de cca. 3 mm
§i frecat bine cu dri§ca metalica;
- impermeabilizarea peretiJor (cu substante de impermeabilizare pe baza de
acid silicic - fig. 4.4.). Operatfile tehnologice pentru executarea
impermeabilizil.rii se realizeaza din interior §i constau in:
- executarea cu ajutorul unei borma§ini rotopercutante a unor gauri
oblice, avand diametrul de 20 ... 25 mm, dispuse la distante de 200 .
... 300 mm pe orizontala §i de cca. 150 mm pe verticala §i cu
adancimea de cca. 80 % din grosimea elementului;
- se preparil. solutia de impermeabilizare care poate fi realizatil. cu
acid silicic pur (in cazul in care gil.urile nu sunt foarte absorbante),
j
 \.\'droiw\a\ie. ri \da sau cu §lam fluid realizat din o parte de volum acid silicic, patru
v~\.ir.a\a
piirti de volum apa §i ciment ill functie de fluiditatea dorita (ill cazul

• Fa!!>i~ ~u lime.n'lat?. de. ffid bilumati

Tentuia\a c.u mbrlaY M. ~ooT
1 L.
1-\ idr~i1'2.olai:i~ \/e.rtic.a\'i
Fig. 4.3. Hidrbizolatie verticala realizata inainte
ue executia zidului.
0 0
ill care gaurile sunt putemic absorbante, pentru a face econornie de
~tltorata ln ma'Sl:ic.u\ Je. blhilr\ acid silicic), arnestecul fund bine omogenizat prin arnestecare;
- se introduce solup.a de impermeabilizare ill gauri, cu ajutorul unor
palnii §i se completeaza pana la anularea capacitap.i de absorbtie .
. Umplerea gaurilor se face de jos 1n sus §i de la un capat al randului
la celalalt;
- se astupa gaurile cu mortar de ciment bine matat;
- dupa cca. 24 ore de la aplicarea mortarului, pe fata interioara a
peretelui este recomandabil sa se aplice doua straturi de APASTOP
(se buciardeaza suprafata peretelui apoi daca ea este uscata se
umeze§te, iar daca este foarte umeda se freaca cu praf de
APASTOP. Se prepara o pasta din APASTOP praf §i apa - bine
omogenizata prin arnestecare - care se aplica pe perete §i se
preseaza bine, atunci cand illcepe sa se intareasca. Cantitatile
preparate vor fi rnici illtrucat illtarirea este rapida. Dupa illtarirea
primului strat se aplica eel de-al doilea strat);
- dupa illtarirea celui de-al doilea strat de pasta de APASTOP, se vor
aplica doua straturi de uscator de perete cu ajutorul unei bidinele
0 C) 0
£ sau a unei pensule (uscatorul de perete se prepara astfel: illtr-o

~
<'.) C) 0
galeata de plastic se pune apa ill functie de cantitatea dorita, apoi ill
0 ()
qdurl 0 0
.:.)
0 0 0 ~ aceasta se adauga uscatorul de perete praf §i se arnesteca bine cu o
d=2.o... 'L5 mil\
0 Q
0 0 .::>
§ipca de lemn, pana la obp.nerea unui arnestec asemanator cu o
smantana subtire) .
.voo.foo1nm - In cazul ill care se dore§te realizarea unei impermeabilizari locale
(realizarea unei bariere pentru 1mpiedicarea infiltrarii apei prin
Fig. 4.4. Impermeabilizarea prin injectare •.
capilaritatea ascensionala) se foreaza minimum trei randuri de gauri
care se trateaza ca mai sus.
-79-
 ----~--..;:_·.:_. __

4.5. STIMULAREA VENTILAAII PERETILOR SUBSOLURILOR Qana\ \oca\ ik -.re.n\i \a'\ie.

In cazul apariJiei igrasiei fu zidurile exterioare ale subsolului, combaterea
acesteia se poate realiza folosind galerii de aerisire. Acestea pot fi:
a). - exterioare (fig.4.5.) - au liitimea liberii de minimum 600 mm (futrucat
sunt vizitabile), iar la partea inferioara au o placa fu pantii care asigurii scurgerea
apelor spre o rigola. Rigola este previizuta cu o pantii de minimum 2 % pentru
evacuarea apelor futr-o ba§ii sau la canalizare. Cota acestei pliici trebuie sa se afle
sub cota pardoselii subsolului. La partea superioara, galeriile au previizute, local,
pipe sau canale de ventilare;
b). - interioare (fig. 4.6.) - au o eficacitate mai redusii §i se aplica atunci cand
nu este posibil accesul din exterior. Se realizeaza cu'latimi de 150 - 200 mm, dar la \
partea superioara sunt prevazute, local, cu pipe sau canale de ventilatie;
Fig. 4.5. Canal exterior de ventilatie.

4.6. ELEMENTE DE LEMN

Elemente de lemn care se regiisesc curent la cladirile civile sunt tampliiriile
(ferestre §i U§i) §arpantele, sciirile §i plan§eele (acestea din urlna vor fi abordate fu
capitolul 5).
In cazul tampliiriei, reparatfile constau fu decuparea zonei deteriorate §i
fulocuirea ei cu una nouii (prelucrata identic cu cea initiala).
Cu aceasta ocazie, la cercevele se previid coltare metalice pentru futiirirea
ilnbiniirii.
In cazul §arpantelor, elementele care se repara sunt:
a). astereala (fig. 4. 7.) - care se poate rupe datorita putrezirii sau/§i
supramciircarii. Repararea se poate executa numai din interior §i consta din
urmatoarele operatii tehnologice:
- se masoara distanta dintre capriori "l";
- se taie o scandura la latimea asterelei existente, la lungimea
Fig. 4.6. Canal interior de ventilatie.
"l" §i la grosimea eel putin egala cu cea a asterelei existente;
-GO -
 .•
/·,
;.·
I
', ·"
se aduce scandura §i se amplaseazii sub astereala deteriorata;
lI m
se monteaza un cric cu care se acp.oneazii (de jos fu sus)
asupra asterelei noi, pana cand astereala veche est0 adusii la
poziP.a inip.alii;
se taie doua §ipci la lungimea egalii cu lap.mea asterelei noi §i
erk-
7
se prind cu cuie de cei doi capriori adiacenp.;
se fudepiirteaza cricul;
b). capriorii (fig. 4.8.) - fu cazul fu care sunt deteriorati- mai mult de 3
Fig. 4.7. Repararea asterelei unei §arpante din lemn.
capriori alaturati- este indicat sa se fudepiirteze fuvelitoarea pe portiunea respectiva
§i sa se fulocuiasca capriorii cu unii noi. In cazul fu care sunt deteriorati maximum
3 capriori alaturati, se prefera repararea acestora astfel:
se confectioneaza doua eclise din lemn sau metalice;
se aduce capriorul la pozitia iniµala cu ajutorul unui cric;
se poziµoneaza cele doua eclise de o parte §i de alta a rior

capriorului §i se prind de acesta cu cuie;

se fudeparteaza cricul; i
I

c). panele (fig.4.9.) - fulocuirea lor presupune executarea urmatoarelor I

. Fig. 4.8. Repararea capriorului la o §arpanta din lemn. 'I
~ i
operaµi tehnologice: I II m
- se confecp.oneaza o pana ajutatoare din lemn sau metal, se
amplaseaza fu imediata apropiere a celei noi §i se sprijina la
cele doua capete pe cate un cric;
nouo
se desfac legaturile dintre pana veche §i popii pe care aceasta
reazema, precum §i futre aceasta §i capriorii care reazema pe
ea;
- se acp.oneaza cricurile §i se ridica pana ajutatoare pana cand
capriorii sunt ridicati de pe pana veche;
- se scoate pana veche deteriorata §i se fulocuie§te cu una
Fig.· 4.9. Schimbarea unei pane la o §arpanta din lemn.
noua;
-G2.-
 - se refac legaturile mire pana noua §i popii pe care aceasta
Ca nor
reazema;
- se actioneaza cricurile §i se coboara pana ajutatoare pana
cand capriorii reazema pe pana noua;
- se refac legaturile mtre pana noua §i capriori;
~ncoraj
-i¢B/~~m
tosoroaba
n---.--'-......-.l-r~-.----.----;;----,--"'-r_,_....--'~~, f1
C11~~ba
- se mdeparteaza pana ajutatoare §i cricurile; 1-\i~roll!llci ie.
Ohl.llnta -cat'hin
d). cosoroabele (fig. 4.10.) - de regula putrezesc datoritil unei rezemilri · bib.11nat
necorespunzatoare (ele trebuiesc ventilate la partea inferioara, iar rezemarea pe
zidilrie sa se faca prin intermediul unui strat de carton bitumat). Operatiile l
I\
tehnologice care se realizeaza pentru mlocuirea unei cosoloabe deteriorate sunt
Fig. 4 0 10. Detaliu rezemare cosoroaba.
identice cu cele ale unei pane (punctul c) cu mentiunea ca daca este cazul se
executa cu aceasta ocazie §i o rezemare corectii. a cosoroabei pe zid;
e). popii (fig. 4.11.) - deteriorarea cea mai des illtalnita este flambarea I II
loi'. Repararea consta ill readucerea lor ill pozitia initiala §i mii.rirea rigiditiltii lor ill
planul mcovoierii, folosind ni§te eclise fixate pe una din fete, pe doua fete opuse
sau pe patru fete opuse (dispuse ill doua planuri normale). Operatiile tehnologice
necesare executilrii remedierii sunt: . -
- se masoara illaltirnea popului §i se confectioneaza eclisele;
- cu borma§ina se practica ill eclise gaurile prin care urmeaza
sa treaca buloanele de fixare (ill cazul ecliselor perechi,
acestea se a§eaza ill pachet, suprapus, gaurile executandu-se
sirnultan ill amandoua);
- se a§eaza eclisele la poziµe §i se msemneaza pe pop pozitia
gaurilor;
- se monteaza un pop ajutator, de siguranta, langa eel existent;
- se practica gaurile ill eel existent;
- se aduc eclisele la pozitie, se introduc buloanele §i se
Fig. 4.11. Reparare.apop.--ului la o 1;;arpanta din lernn.
ill§urubeaza piulitele cu mana;

-G4- -6? -
 - se incepe strangerea piulitelor cu ajutorul unei chei f!J(c,
Lucrarile de reparatii, stabilite in functie de tipul deteriorarii §i al
Strangerea se face treptat (cca. 2 pa§i la o strangere) §i ciclic
· fiind A •Ii ierialului folosit, sunt:
(intr-un c1clu · stranse pm te1e tuturor bu'oanelor), pani
a). repararea munchiilor crapate sau rupte:
cand popul este readus in pozitia initiala;
- cu un ciocan metalic se cioci!.ne§te betonul pentru
- se indeparteaza popul de siguranta.
depistarea zonelor degradate (sunetul trebuie sa fie
plin; atunci cand suna a gol inseamna ca betonul este
4. 7. ELEMENTE DE ZIDARIE
desprins in zona respectiva) §i apoi se illdeparteaza
Principalele deteriorari ale unei zidarii de cari!.rnida constau m distrucerea
betonul din aceste zone;
cari!.rnizilor sau a mortarului (datorita unei umectari indelungate), fisuri, crapaturi ~
- se curata cu peria de sarma suprafata decopertata de
dislocari. Lucrarile de reparatii constau ill demolarea §i refacerea zonei afectate,
beton §i armatura din acea.sta zona;
injectarea fisurilor cu pasta de ciment, placarea cu plase de otel beton (tehnologij
• fn cazul utiliziirii materialelor pe bazii de ciment:
care sunt tratate ill capitolul 5) refacerea hidroizolatiilor sau impermeabilizil.rii
- se spala cu apa pana la saturare suprafata de beton
elementului, asigurarea ventilarii elementului (tehnologii tratate la punctele 4.4. ~
decopertata;
4.5.).
- se monteaza un cofraj pe una din laturile muchiei (fig.
4.12.);
4.8. ELEMENTE METALICE
- dupa zvantarea suprafetei de beton, se aplica prin
Principalele operatii de remediere constau ill suplimentarea sectiunilor
aruncare cu mistria §i presare (pana cand apa iese la
insuficiente §i completarea lungimii sau dimensiunii sectiunii transversale a
suprafata) mortarul · (vezi anexa 11), ill straturi de
cordoanelor de sudura (vezi capitolul 5).
maximum 15 mm grosime;
- dupa 24 de ore se scoate cofrajul §i apoi se mentine
4.9. ELEMENTE DE BETON
umeda zona reparata minimum 3 zile;
Deteriorarile cele mai frecvente ale elementelor de beton §i beton armat sun!:
• fn cazul utiliziirii materialelor pe bazii de rii§ini epoxidice:
craparea §i ruperea muchiilor, fisuri, armaturi neacoperite, segregari, goluri in
- se sufla cu jet de aer suprafata decopertata;
beton etc.
- se monteaza un cofraj pe una din laturile muchiei,
Pentru repararea lor se pot folosi materiale pe baza de ciment sau de ra§ini
avand grija ca aceasta sa aiba protejata fata dinspre
epoxidice (acestea nu se pot utiliza decat pentru repararea betoanelor mature .
reparatie cu o folie de PVC (in caz contrar ra§ina adera
intrucat aplicarea ra§inilor nu se poate face decat pe suprafete perfect uscate; in
la cofraj §i acesta nu se mai poate scoate);
cazul aparitiei umiditatii nu se mai asigura aderenta ra§inii la suprafata suport).
- se aplica mortarul (vezi anexa 11) ill straturi cu
-66 -
grosimea de maximum 30 mm fiecare §i se preseaz<\
. --67 -
l
 pana cand suprafata lui devine lucioasa (pentru
aplicare §i compactare se folose§te o mistrie perfect
curata §i uscata);
- dupa minimum 30 minute se scoa,te cofrajul.
b). segregari superficiale sau §tirbituri:
- cu un ciocan metalic se ciocane§te betonul pentru
depistarea zonelor degradate care se illdeparteaza;
- se curata cu peria de sarma suprafata betonului;
• tn cazul utiliziirii materialelor pe bazii de ciment:
- se spalil. cu apa pana la saturare suprafata de beton;
- dupa zvantarea suprafetei, se aplica cu mistria sau cu
§paclul, prin apasare energica, pasta de ciment (vezi
anexa 11). De regula, se aplica doua straturi, fiecare cu
grosimea de maximum 3 mm, al doilea strat,
realizandu-se dupa minimum 3 ore de la aplicarea
primului strat;
- se men~e.umeda zona reparata minimum 3 zile;
• tn cazul utiliziirii materialelor pe bazii de rii~ini epoxidice:
- se sufla cu jet de aer suprafata betonului;
- se aplica doua straturi de chit epoxidic (vezi anexa 11),
fiecare cu grosimea de maximum 1,5 mm, prin apasare
energica cu mistria sau cu §paclul. Al doilea strat se
realizeaza dupa cca. 10 minute de la aplicarea primului
strat;
c). completari cu beton:
-68 -
L
se ciocane§te cu ajutorul unui ciocan metalic, betonul
adiacent golului §i daca se constatii degradari, se
illdeparteaza betonul din aceste zone;
- se curata cu peria de sarma suprafata betonului;
• fn cazul utiliziirii materialului pe bazii de ciment (jig. 4 .13.):
- se spalii cu apa, panii la saturare, suprafetele de beton;
- dupa zvantare se aplicii cu pensula doua straturi de
amorsaj realizate cu pasta de ciment (de preferat cu
poliacetat de vinil - vezi anexa 11), la interval de cca.
15 ... 20 minute;
se executa cofrajul pe fata exterioara;
se toarnii. ill exces betonul (preparat cu agregate avand
dimensiunea maxima 16 mm). Daca grosimea stratului
de beton este de maximum 50 mm, acesta se va
compacta prin presare, iar daca grosimea este mai
mare de 50 mm el se va compacta prin vibrare
interioara;
- dupa minimum 12 ore, dar maximum 24 de ore, se
illdepil.rteza cofrajul;
- se ciople§te betonul tumat ill exces;
- ill zona de contact dintre betonul vechi §i eel nou, se
aplica cu pensula douii straturi de pasta de ciment cu
poliacetat de vinil (la interval de cca. 15 minute),
avand grijii ca straturile sii acopere atat suprafata
betonului vechi cat §i cea a betonului nou pe minimum
15mm;
se mentine umeda suprafata betonului nou minimum 3
zile;
• tn cazul utiliziirii materialelor pe bazii de rii§inii epoxidici'i:
-69-
 - se curata suprafata betonului cu jet de aer comprimat;
- se aplica pe suprafata de beton, adiacenta golului, un
strat de chit epoxidic cu grosimea de maximum 1,5
mm;
- dupa cca. 15 minute de la aplicarea stratului de chit, se
aplica betonul epoxidic (vezi anexa 11), fu straturi
succesive cu grosimea de maximum 50 mm, fiecare
strat ftind compactat prin presare cu §ipca de lemn
Fig. 4.12. Refacere strat acoperire cu beton.
protejata cu o folie de PVC, pana cand suprafata
betonului devine sticloasa;
fun<:ir'!i t.U ~~\s
d~ tiMe.n\ - dupa cca. 30 minute de la aplicarea ultimului strat de
beton (care se aduce exact la fata elementului), se
aplica un strat de chit epoxidic fu zona de contact
dintre betonul vechi §i eel nou, astfel meat acesta sa
acopere amt suprafata betonului vechi cat §i cea a
'
betonului nou pe minimum 15 mm(fls-·4/4.). ''
·I

4.10. INVELITORI
Fig. 4.13. Umplerea golurilor cu beton de ciment.
Avand fu vedere ca amt tipurile de fuvelitori cat §i deteriorarile acestora sunt
1 I de variate, lucrarile de reparare prezentate fu continuare se refera la
J riorari.le cele mai frecvente pentru tipurile uzuale de fuvelitori §i anume:
Bl!.\on t: oxic:lic.
?-flt.111 . a). din tabla zinc ata:
- ruginirea - se datoreaza desprinderii stratului de zinc fu special la
fudoituri (falturi, ln.cheieturi etc.). Remedierea consta fu curatifea
suprafetei ruginite cu peria de sarma pana la fudepartarea totala a
stratului de rugina, §tergerea cu o carpa uscata a suprafatei curatata
§i aplicarea a doua straturi de grund (pe baza de miniu de plumb),
avand grija ca primul strat sa se aplice paralel cu jgheabul, iar al
(
Fig. 4.14. Umplerea golurilor cu beton epoxidic 0 doilea perpendicular pe acesta;
-'70 - -'111. -
 afllonte peste eel din aval) pe 20 ... 25 mm, sa se prinda illtre ele cu 2 - 3 nituri cu d
- gdurirea - se aplica un petic din tabla de acela§i tip cu illvelitoarea ::: 2 J1llll §i sa se lipeasca cu cositor.
care se Iipe§te cti cositor de aceasta; Lungimea totala a jgheabului se limiteaza la 20 m, pentru lungimi mai mari
- fnlocuirea foilor - cand este necesara illlocuirea foilor, se desfac fjind necesar sa se realizeze rosturi illtre tronsoane (de 5 mm daca se realizeaztl ~
falturile, se scoate foaia de tabla deteriorata, se curata falturile foilor v~a §i de 30 mm daca se realizeaza iama);
adiacente, se a§eaza noua foaie de tabla realizata din acela§i f). burlane (fig. 4.16.) - tronsoanele se illiidesc prin suprapunere simpla (eel ' '
material cu cea initiala, se ung la illcheieturi foile de tabla cu ulei sUperior intrand ill eel inferior), tronsonul de la partea inferioara montandu-se la
mineral §i alb de zinc §i se refac illcheieturile;. IJ)inimum 150 mm §i la maximum 300 mm fata de trotuar. Pentru prinderea de
b). tabla neagra - initial foile de tabla trebuiesc vopsite, pe ambele fete, cu perete se folosesc brati!.ri dispuse la distanta de maximum 2,0 m pe care burlanul
minimum doua straturi de vopsea (pe baza de miniu de plumb). Deteriorarile care rca,zema prin intermediul unui guler de rezemare sau prin impanarea lui cu ajutorul
pot sa apara, precum §i lucrarile de reparare a acestora sunt similare cu cele unei pane din lemn (bratarile se realizeaza din doua jumatati articulate pentru a se
prezentate la illvelitoarea de tabla zincata. Suplimentar, pentru illtretinere, la putea permite illlocuirea tronsoanelor deteriorate).
maximum 2 ani trebuie refacuta vopsitoria la fata exterioara;
c). tigla §i olane - elementele sparte sau lipsa se 1n.locuiesc cu altele noi de
acela§i tip, avand grija ca tiglele noi sa fie prinse cu siirma, iar spatiile §i golurile
dintre elemente sa fie umplute bine cu mortar de ciment cu adaos de var sau argila.
Daca reparatia r~prezinta peste 50 % din suprafata illvelitorii, este indicata
refacerea integrala a acesteia;· ·
d). terase necirculabile - la maximum 6 luni treb':1ie verificate §i executate
eventualele lucri!.ri de reparare: curatirea §i lipirea parafrunzarelor, illlocuirea
pietri§ului colmatat, illlocuirea zonelor imbi!.triinite sau degradate ale hidroizolatiei
(repararea se face numai ciind suprafata suport este perfect uscata §i consta 1n
aplicarea a unul sau doua straturi de carton sau piinza bitumata, lipite cu bitum
cald), illchiderea fisurilor din tencuiala de protectie a hidroizolatiei verticale (la
atic, CO§uri, pereti) cu pasta de ciment sau cu bitum cald, refacerea acestor tencuieli
ill zonele unde acestea s-au desprins, repararea §i refacerea glafurilor de tabla, etc.; .
e). jgheaburi - rigidizarea prin introducerea ill ciubucul lor a unor vergele
din otel-beton cu d =8 mm sau a unui cornier 20 x 20 x 3 mm (fig. 4.15.),
m.Iocuirea lor cu altele noi aviind grija ca tronsoanele sa se suprapU11a (eel din

-V2. -
 j-, ,; _. i; - .
de iclrumum + 5°C, iar suprafetele acestor materiale aplicate trebuie mentffiute
CAPITOLULS
umede {prin stropirea periodica cu apa) minimum 3 zile (valorile mai sus
menfionate reprezinta un minimum, ele putand fi majorate fu functie de tehnologia
TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE CONSOLIDARE
aplicata).
In cazul fu care se folosesc materiale pe baza de ra§ini epoxidice (ra§ini,
5.1. GENERALITATI
chituri, mortare sau betoane) trebuie respectate urmatoarele conditii:
Realizarea unei lucriiri de consolidare presupune parcurgerea obligatorie a - temperatura mediului ambiant §i a elementului care se remediaza trebuie
mai multor etape §i anume:
sa fie de minimum + 1S°C fu perioada executiei remedierii §i minimum 7
- expertizarea construcJiei - care se realizeaza de catre un specialist zile dupa executarea acesteia;
autorizat §i se finalizeaza futr-o expertiza tehnica 1n care este - umiditatea relativa a aerului sa fie de maximum 60 % fu perioada
necesar a fi stabilite cauzele degradllrii, degradllrile existente, executiei remedierii;
calculul capacitap.i portante §i eventual stabilirea solutiilor de - temperatura materialelor utilizate sa fie de minimum + lS°C §i de
consolidare; maximum+ 30°C;
fntocmirea proiectului de consolidare - prin care se stabilesc· - temperatura maxima pe parcursul exploatarii sa fie de maximum+ S0°C;
solutiile de consolidare (la nivelul detaliilor de executie - DDE) fu - suprafetele de beton cu care vin fu contact amestecurile pe baza de ril§ini
functie de tipul avariilor, materialele din care sunt realizate epoxidice sa fie uscate;
elementele de constructii, capacitatea portanta §i durabilitatea care - uneltele cu care se lucreaza sa fie perfect uscate;
trebuie asigurate, posibilitatiJe tehnologice ale executantului etc.; - injectarea fisurilor se efectueaza dupa minimum 6 ore de la executarea
- executarea lucrarilof de consolidare - care presupune futocmirea operatiilor pregatitoare, daca temperatura mediului ambiant este mai mare
proiectului tehnologic pentru realizarea Iucrllrilor de consolidare, de + 20°C §i dupa minimum 12 ore daca temperatura este mai mica de +
pregatirea tehnico-organizatorica-materiala a executiei §i respectiv 2Q°C ( fusa de minimum+ 15°C);
realizare ei. - vasele §i celelalte unelte de lucru se vor spala cu acetona tehnica imediat
Lucrllrile de consolidare se vor fucepe numai dupa stabilizarea proceselor
I
dupa terminarea lucrului;
t
de degradare §i daca este posibil pentru elementul descllrcat. - darea 1n exploatare a elementelor de beton remediate se va face dupa
In cazul fu care sunt necesare sprijiniri, acestea se vor realiza astfel meat sa minimum 3 zile de Ia executarea remedierii daca temperatura mediului
nu produca deteriorllri elementului pe care reazema. Este indicat ca sprijinirile sa se ambiant a fost de minimum + 20°C §i de minimum 7 zile pentru
execute pe aceia§i verticala, de la nivelul respectiv, pan ala nivelul solului. temperaturi cuprinse futre + 15°C §i + 20°C.
In cazul fu care pentru realizarea consolidllrii se folosesc materiale pe baza
de cinlent (paste, mortare sau betoane), temperatura mediului ambiant trebuie sa fie -75-
-74 -
 5.2. ELEMENTE DIN LEMN 5.2.2. Schimbarea capetelor putrezite ale grinzilor
. . ala deteriorare care conduce la schimbarea
pnnc1p . .capetelor grinzilor
. de.
5.2.1. Cauzele care conduc la degradarea elementelor
este putrezirea. Acest fenomen se datoreaza actiunii unor tipuri de cmperc~,
Principalele cauze care conduc la degradarea elementelor din lemn se
datora: . du-se cu f1"bra lemnoasa ' distrug structura celulara a lemnului..
bfAnUl
imptome ale putrezirii sunt decolorarea lemnului, aparitia aspectulm
a) proiectarii - ill sensul: l ipaleIes . .
are a acestuia §i aparitia de excrescente avand forma de cmperci.
stabilirii necorespunzatoare a illcacarilor;
, deSlf:eza de putrezire depinde de esenta lemnului, tipul ciupercii §i conditiile
- alegerii necorespunzatoare a materialelor;
toatare ale elementului.
stabilirii incorecte a conditiilor de exploatare;
· cXP oezvoltarea procesului de putrezrre,
· presup une asigurarea urmatoarelor
- dimensionil.rii insuficiente a elementelor;
- neasiguril.rii unei protectii corespunzatoare, etc.; ditii ntlnime:
b) executiei - ill sensul: _ umiditatea minima de 20%;
- temperatura mediului. ambiant cuprinsa futre +soc §i +500C (cele
- punerii ill lucrare a unor materiale .insuficient uscate (lemn
marl favorabile fiind cuprinse mtre +l0°C §i +30°C);
umiditate mai mare de 20% ), de calitate necorespunzatoare (
_ oxigen (aerisire obiligatorie).
prezinta fisuri, defecte locale, un numar mare de mod '.:
Se mentioneaza ca sporii ciupercilor pot sa hibemeze ani de zile §i sa
nerespectarea speciei lemnului prevazuta ill proiect
. ucd ciuperci atunci cand conditiile redevin favorabile.
dimensiuni necorespunzatoare (subdimensionate) etc.;
Yn.cetarea procesului de putrezire se poate obtine, actionand asupra
tratil.rii insuficiente cu substante antibactericide, antiinsecticide
ignifuge; orilor vitali mentionati mai sus.
~i anume:
- neasiguril.rii aerisirii spatiilor fuchise;
- asigurarea unei umiditati de maximum 20%;
- tratil.rii necorespunzatoare a capelor grinzilor;
_ reahzarea une1
• • imbruc.111lll1~
h x x-~~t 1· etan"e
., pentru ilnpiedicarea accesului
- pozitionil.rii incorecte a elementelor;
c) exploatil.rii: aerului (oxigenului) la lemn (aplicarea de straturi de bitum §i carton
sau panza bitumata);
- normale - ill sensul mentinerii unei umiditati excesive,
- tratarea lemnului (la presiunea atmosferica, prin presiune, prin
illcarcarilor peste valoarea stabilita ill proiect,
. m·1'ectie) cu substante antibactericide
fumuiere 1n bil.i sau Pnn
destinatiei (§i respectiv a conditiilor de exploatare),
necorespunzatoare etc.; (solutii apoase-clorura de zinc, sil.rurile arsenioase de zinc etc.,

- exceptionale uleiuri grele - pentaclorfenolul etc., solutii de creuzot etc.)

datorate seismelor, incendiilor,
bombardamentelor, agresivitil.tilor chimice etc.;
ID figura 5.1. este prezentat modul corect de prelucrare, tratare §i

d) uzurii normale. zi\ionare a capatului unei grinzi de lemn, ill dreptul unui zid exterior.

-76 - -'rl - .\

j
 mortar de ciment Schimbarea capatului putrezit al unei grinzi presupune realizarea
urmiitoarelor operatii tehnologice (fig. 5.2.):
a nlise I izare
- masurarea §i fusemnarea zonei degradate care urmeaza sa fie
fudepartate;
0

- desfacerea pardoselii deasupra zonei care urmeaza sa fi fudepartate

(daca este cazul);
ancora
o e a 50x6mm - realizarea sprijinirii grinzii (cu popi sau vinciuri);
mortar de '
ciment
- fudepartarea tencuielii adiacente capatului grinzii §i respectiv a
3cscm t' ;:,,.15cm !
""" SOcm
mortarului de fuchidere a loca§ului de rezemare;
- desprinderea §i scoaterea ancorei (daca aceasta exista);
I anliseptizare)
- taierea capatului grinzii §i fudepartarea lui;
- prelucrarea loca§ului de rezemare (daca este cazul);
F:l:g. 5-.1.' Detaliu rezemare cap grinda d:l:n 'lentn~
- refacerea capatului grinzii (cu eclise laterale, inferioare sau
superioare sau cu grinzi cu zabrele spatiale). In cazul fu care se
'1 I ~ 1-1 . folosesc buloane pentru ll:nbinare, acestea se vor strange pana cand
I........
........
........ I
1I
~~
fJ
f"f
~
~ lol•rnl•
§aibele fucep sa patrunda fu lemn;
- fixarea cu ancore a grinzii de zid (fu cazul fu care ancora nu a
existat sau nu mai poate fi folosita, se preved una sau doua ancore
noi, dispuse la partea superioara sau pe lateralele grinzii §i care
traverseaza zidul, fiind fixate la fata exterioara a acestuia - vezi §i
fig. 5.24.);
- scoaterea reazemelor;
- fuchiderea cu mortar a loca§ului de rezemare §i refacerea tencuielii
· fu zona decopertata;
3-3 - refacerea pardoselii.

~e cu zabrele 5.2.3. Consolidarea grinzilor fu camp

In figura 5.3. sunt prezentate trei solutii de consolidare: cu eclise laterale,
cu eclisa superioara §i cu grinda cu zabrele.
• Fig. 5.3. Consolidarea gririzilor de lemrr fu camp. -79 -
-78-
 '''"I•" I I''

Operatiile tehnologice sunt asemanatoare cu cele prezentate la punctele

z. cu mentiunea ca mainte de mceperea lucrarilor de consolidare este necesar sa
asigure rezemarea de o parte §i de alta a zonei consolidate, iar daca este cazul
! ,fUllci cand au aparut sageti mari), grinda sa fie readusa la pozitia initiala.

5.2.4. Marirea capacitatii portante a grinzilor

eclise 1-1 2-2
ldulapil rofil [ Marirea capacitatii portante (ill special la moment mcovoietor) se poate
· a fie prin schimbarea schemei statice, fie prin marirea sectiunii transversale

bulon
in figura 5.4. sunt prezentate trei solutii de consolidare, cea de la punctul

cu eclise laterale cu eclisa inferio "fiind aplicatil., de regulil., 1n cazul trru:isformil.rii podurilor 1n mansarde locuibile
metalica . 1DAfirea sarcinilor datorate mcil.rcil.rilor utile §i a zidurilor despil.rtitoare conduce la
esitatea consolidil.rii grinzilor de plan§eu, care 1n acest caz s-a realizat prin
, 'farea deschiderii grinzii datoritil. introducerii unui reazem suplimentar 1n camp).
eclisii superioara
J~ intrucat cele mai multe din solutiile de consolidare folosesc tiranti sau
3 ~~~c==ii=:m~~--Ailoane se atrage atentia ca piulita de la capil.tul lor trebuie sil. rezeme pe o piesil. de
o...=.tF-----.-.l ___ mare a cil.rei suprafatil. sil. fie perpendicularil. pe tija tirantului sau a bulonului. In
~ul acesta, 1n tijil. se introduce numai un efort de mtindere, evitandu-se o forfecare
· conditii de rezemare.
3-3 in cazul tirantilor pretensionati, strangerea piulitelor se va executa numai cu
cu eclis~ superioar~
ajutorul cheilor dinarnometrice. Atunci cand se previl.d doi tiranti dispU§i de 0 parte

~: tt~ ~de alta a grinzii'. mt~derea lor se va realiza 1n ~ai m~lte trepte §i ~ucc~siv mtre
[j___ A 111 pentru a se ev1ta mtroducerea de momente mcovmetoare pe drrectia
1~ansversalil. a grinzii §i respectiv pentru a se proteja piesele de reazem de la
cu gr in z i cu z~b tapetele tirantilor.
meta lice in continuare se prezintil. operatiile tehnologice pentru realizarea solutiei
'a":
c~ eclis~ inferioar~
- se degajeazil. grinda la cele douil. capete la partea superioaril. (dacil.
este cazul);
Fig. 5.2. Inlocuirea capetelor grinzilor din lemn. -Bi-·
- so -
 - se traseaza poziµa de a§ezare a pieselor de rezemare §i se cherteaza
grinda corespunzator;
se a§eaza piesele de rezemare §i se fixeaza provizoriu cu minimum
2 cuie fiecare, apoi se gaure§te grinda cu ajutorul unei borma§ine
previlzuta cu spiral lung pentru creerea canalului de trecere a
tirantului;
se pozitioneaza §i se fixeaza distantierul prevazut la panta inferioara
a grinzii, la mijlocul deschiderii ei;
- se monteaza tirantul (previlzut cu filet la ambele capete);
- se pun §aibele §i piulitele;
- se fucepe futinderea tirantului, realizata. fu mai multe trepte, prin

distant ier strangerea altemativa a piulitelor de la cele doua capete (de regula
'
cu 1 - 2 pa§i de filet pentru fiecare treapta).

IA 5.3. ELEMENTEMETALICE
5.3.1. Cauzele care conduc la degradarea elementelor.
ti rant
Principalele cauze care conduc la degradarea elementelor metalice se pot
datora:
a) proiectilrii - fu sensul:
- stabilirii incorecte a incarcilrilor;

su5 ,mere
IA rindii ·t>dstentn
- alegerii necorespunzatoare a materialelor;
- stabilirii incorecte a conditiilor de exploatare;
A-A - dimensionilrii necorespunzatoare a elementelor;
- neasigurilrii unei protectii corespunzatoare etc.;

c b) executiei - in sensul:
~ig. 5.4. Consolidarea grinzilor din lemn prin
schimbarea scheme! statice.
-8Z-
 _ punerii m Jucrare a unor materiale cu dimensiuni sau calitate (ti
- la punctul "c" suplimentarea legaturii dintre inima §i talpa, la o
otelului, fisuri, deformari locale, flambari, insuficienta curar
grinda cu inima plina, folosind table groase sudate atilt de inima cat
ruginiri etc.) necorespunzatoare;
§i de talpa;
_ ilnbinarilor necorespunzatoare (vezi punctul 1.3.5.);
- la punctul "d" suplimentarea sectiunii transversale a talpii
- montajului necorespunzii.tor;
superioare a unei grinzi cu zabrele, prin adaugarea unei table groase
- protectiei insuficiente etc.;
sau a unor comiere.
c) exploatii.rii:
In cazul consolidii.rii barelor comprimate nu este necesar ca elementele
- normale - in sensul maririi fucarcarilor peste valoarea stabilita ·
suplimentare de consolidare sa se sudeze de guseu. In cazul fu care elementele
proiect, schimbarea destinatiei (§Si respectiv a conditiilor
suplimentare trebuie prinse de guseu, iar acesta nu are dimensiunile
exploatare), mentinerea unei umiditati excesive, a futretin
corespunzatoare, este necesara, fu prealabil, marirea suprafetei lui.
necorespunzatoare etc.;
la punctul "e" suplimentarea legaturii dintre talpa §i diagonale la o
exceptionale - datorate seismelor, incendiilor, bombardamentel
grinda cu zabrele realizata din teava;
agresivitatilor chimice, exploziilor, tasarilor etc.;
- la punctul "f' suplimentarea sectiunii transversale a unui stalp prin
d) uzurii normale.
adaugarea de noi elemente (table groase sau profiluri);
- la punctul "g" suplimentarea placii de baza a unui stalp.
5.3.2. Intarirea sectiunilor
Atunci cand degradarea este extinsa pe o zona mare a elementului a
5.3.3. Modificarea schemei statice
prefera (daca este posibil) inlocuirea acestuia.
Modificarea schemei statice se poate realiza prin introducere1! unor reazeme
In general, consolidarea elementelor metalice se realizeaza prin aplicam
intermediare, introducerea unor tiranti (orizontali, macaz sau combinati), eventual
unor table sau profituri metalice noi pe suprafetele deteriorate, respectand
pretensionati, transformarea unor reazeme mobile in reazeme fixe, a unor articulatii
principiul simetriei pentru a se evita aparitia de noi eforturi in element sau ii
fu Iegaturi rigide, introducerea unor contravanturi sau contrafi§e etc.
ilnbinare.
I
In figura 5.6. s-au prezentat cateva solutii de consolidare cu modifici:\rea
In figura 5.5. s-au prezentat cateva din solutiile cele mai uzuale de
schemei statice prin introducerea unor reazeme suplimentar §i a unor tiranti.
consolidare:
Se atr~ge atentia ca modificarea schemei statice poate sa conduca Ia
- la punctul "a" consolidarea talpii superioare a unei grinzi cu iniml
schimbarea §i modificarea eforturilor\ din bare, drept pentru care ele trebuie
plina, cu ajutorul unei table groase;
verificate macest sens.
- la punctul "b" realizarea unei rigidizan transversale a inimii unci
grinzi cu inima plina, cu ajutorul unor table groase;
\
-84 - -B7 -
 su limenlar 5.3.4. Consolidarea imbinaruor
su limenlar

In cazul realizarii unei imbinarii intre o piesa veche §i una noua, trebuie
neaparat asigurata compatibilitatea deformatiilor acestor piese (pentru ca fiecare
dill ele. sa poata preiua o parte din incarcare). Acest Iucru se poate realiza prin
a b c ~pectarea urmatoareior conditii:
- Ia un mod existent Ia care imbinarea a fost reaiizata cu nituri sau
buioane, ranforsarea se poate realiza cu nituri sau buioane care sii
Iucreze prin frecare sau sudura;
- Ia un nod existent Ia care imbinarea a fost realizata cu sudura,
ranforsarea se poate reaiiza numai cu sudura;
- Ia un nod existent la care imbinarea a fost realizata cu buloane nu
su limentar suolimenlar
I~
este permisa ranforsarea cu nituri, ci numai cu buloane de acela§i
tip sau cu sudura;
se va evita pe cat posibil sudarea pe fata inferioara a pieseior;
sudura se va executa prin puncte sau in pas de balerin pentru a se
preveni flambarea Iocala a placilor de ranforsare subtiri;

,• - este indicata §amfrenarea extremitatilor pieseior sau sudurilor;

Fig. 5 0 5 0 Consolidarea elementelor metalice. - cand imbin!lrile cu buloane au joc, se pot strange buloanele cu
exceptia celor de inalta rezistenta care trebuie inlocuite.

5.4. ELEMEN'I\E DIN ZIDARIE DE cARAMmA

~~---....," "~clZem r.u~lmentai­
::! =-'=- 5.4.1. Cauzele care conduc la degradarea eiementelor
a Principaiele cauze care conduc Ia degradarea eiementelor din zidiirie de
• cWmida se pot datora:
)\
J_L a) proiectarii - in sensul:
~--' te.aum surimcn\ar stabilirii incorecte a incarcarilor;
alegerii necorespunzatoare a materialelor;
stl!bilirii incorecte a conditiilor de exploatare;
d - dimensionarii necorespunzatoare a elementelor etc.;
-67 -
Fig. 5.6. Consolidarea grinzilor metalice prin schim-
barea scheme! statice.
-BE> -
 b) executiei - in sensul:
- purierii :' in • luerare a unor materiale de calitate sau dimensiuni
necorespunzatoare;
- nerespectarii regulilor tehnice §i a tehnologiei de executie (vezi
punctul 1.3.4.) etc;
c) explotarii:
- normale - prin marirea incarcarilor peste valoarea stabilita in Pdn11N?lrii ~5Urii : OC _ de!>chidc~ f1~urii ·1 J- adancimea t:.~1,n··, •' L - [ung1mc:a
· ~Tl~r11·· ;

proiect, schimbarea destinatiei §i respectiv a conditiilor de

exploatare, mentinerea unei umiditati excesive, intretinerea
necorespunzatoare etc.;
excep/ionale datorate seismelor, incendiilor, exploziilor,
agresivitatii chimice, bombordamentelor, tasarilor etc.;

d) uzurii normale.
Principalele tipuri de degradi'iri ale unei zidarii sunt:
- fisuri cu deschidere mica intr-o retea deasa, neregulata; Lu~ mitr~metticE
- fisuri importante, izolate, cu sau fi'ira disloci'iri sau expulzari de
~'2.00mm
cari'irnizi;
avarierea zidi'iriei la nivelul plan§eului de lucru;
avarierea peretilor neportanti. Fig. 5.7. M~surarea direct~ a deschiderii fisurilor.

5.4.2. Masurarea deschiderii fisurilor

d
A. Pentru masurarea deschiderii fisurii (a )
Principiul general pentru toate procedeele este acela ca deschiderea fisurii se
~asoara pe o directie normala pe lungimea (traseul) acesteia.
{ a. Prin miisurare directa (fig. 5.7.):
- se indeparteaza tencuiala pe una din fetele elementului pe o
zona de cca. 200 x 200 mm; $u6ler
se curati'i cu peria de sarma suprafata decopertati'i;
se traseaza cu vopsea o linie subtire normala pe traseul fisurii ;
-88 - Fig. 5.8. Metoda cu repere.
. -BIJ-

.. l
 - se masoarii deschiderea fisurii pe directia liniei trasate cu
vopsea, folosind fisurometrul sau lupa micrometricii.
- Masuratorile se executa periodic (la cca. o saptiimanii), iar rezultatele se
illregistreaza futr-un caiet.
- Fisurometrul este realizat dintr-o placii transparenta din material plastic pe care stun
trasate (cu precizie) linii de diferite grosimi (de regula futre 0,05 mm §i 1,5 nun).
Modul de lucru cu fisurometrul este urmatorul : se amplaseaza paralel cu linia de
vopsea trasata §i se deplaseaza pana cand linia trasata pe el se suprapune peste
fisura. Deschiderea fisurii va fi data de linia de pe fisurometru a carei grosime se
suprapune exact peste ea. Citirea se face strict In dreptul liniei trasate cu vopsea pe
suprafata zidului.
- Lupa micrometrica este realizata dintr-un cilindru metalic prevazut cu una sau mai
multe lentile. La capatul care se a§eaza pe fisura existii un decupaj la care se poate
adapta o lantema pentru asigurarea iluminarii. Sistemul de lentile este prevazut cu o
scala mobila cu marcaje de 0,1 mm. Lupa se aplicii pe suprafata decopertata astfel
meat scala sa fie paralela cu linia trasata cu vopsea pe suprafata zidului. Apoi se
deplaseaza scala §i se cite§te deschiderea fisurii.
b. Cu repere (fig. 5.8.):
- se fudeparteaza tencuiala pe una din fetele elementului pe o
zona de cca. 300 x 150 mm;
- se curata cu peria de sarma suprafata decopertata ;
- se confectioneaza 2 repere din sticla de geam cu grosimea de 2
sau 3 mm §i cu dimensiunea de cca. 30 x 30 mm;
- se lipesc reperele pe suprafata decopertata de o parte §i de alta a
fisurii cu ajutorul unei paste de ipsos sau de preferat cu adeziv
polimeric (de regula mastic siliconic). in cazul In care se
folose§te pasta de ipsos, suprafata elementului se uda cu apa In
-~O -
materiale polimerice, suprafetele pe care acestea se aplicii
trebuie sa fie perfect uscate;
- dupa futarirea adezivului, se traseaza cu vopsea, pe ambele
repere marcaje de tip cruce, pozitionarea acestora facandu-se
astfel meat linia care une§te centrele lor sa fie normala pe traseul
fisurii;
- se masoara cu §Ublerul (cu precizia de 0,1 mm) distanta "d"
dintre centrele celor doua marcaje.
c. Cu geam dublu (fig. 5.9.):
- se fudeparteaza tencuiala pe una din fetele elementului pe o
zona de cca. 300 x 150 mm;
- se curata cu peria de sarma suprafata decopertata;
- se confectioneaza 2 repere din sticla de geam cu grosimea de 2
sau 3 mm §i cu dimensiunile de cca. 30 x 150 mm;
- pe reperul inferior se traseazii cu vopsea o linie normala pe
lungimea lui;
- se lipesc reperele pe suprafata decopertata de o parte §i de alta a
fisurii cu ajutorul unei paste de ipsos sau de preferat cu adeziv
polimeric de regula mastic siliconic - (vezi procedeul cu
repere). Pozitionarea reperilor se face astfel meat ei sa fie
amplasati normal pe traseul fisurii, sa fie suprapu§i §i sa se
permita deplasarea lor fara ca sa se stanjeneasca reciproc;
- dupa futarirea adezivului, se traseaza cu vopsea pe reperul
superior o linie In coincidenta (perfect suprapusa) cu cea trasata
pe reperul inferior;
- periodic se masoara cu ajutorul lupei micrometrice distanta
(decalajul) "d" dintre cele doua marcaje.
 1 I. II" I I• I

':~~~)/.···.·. ·1' .... ' .• •

d. Cu·gq~m simpluf•
:. : I : ' '. I. 11' .. '. ·:: I '. l'l\il rcci · e.
- se mdeparteaza tencuiala pe una din fetele elementului pe 0

~iv rnarca inferior

zona de cca. 200 x 150 mm ;
- se curata cu peria de sauna suprafata decopertata ;
- se confectioneaza un reper din sticla de geam cu grosimea de 2
sau 3 mm §i cu dimensiunile de cca. 30 x 150 mm;
- se lipe§te reperul pe suprafata decopertata cu ajutorul unei paste
de ipsos sau a unui adeziv polimeric (de regula mastic siliconic)
- vezi procedeul cu repere. Poziµonarea reperului se face astfel
meat el sa fie amplasat normal pe traseul fisurii. Fig.
- In condiµile ill care fisura este activa, ill momentul maririi deschiderii ei se produce
fie ruperea reperului de sticla fie desprinderea lui de adeziv. Acest procedeu nu
permite marirea exacta a deschiderii fisurii m timp, el fiind folosit numai pentru

stabilirea caracterului fisurii (activa sau stabilizata).

e. Cu ac (fig.5.10): ac. in\rodu5 ?n

fo.ura
- se mdeparteaza tencuiala de pe una din fetele elementului
"'SOmm
pe o zona de cca. 50 x 50 mm ;
- se curata suprafata decopertata cu peria de sauna ;
- se introduce un ac m fisura astfel meat el sa stea fixat. Fig. 5.lo. Metoda cu ac.

- In condiµile m care fisura se deschide, acul va fi eliberat §i va cadea. Acest procedeu

nu permite urrnarirea procesului de fisurare ill timp, el folosind numai pentru
fi!>ura
depistarea unor fisuri active la care deschiderea lor se mare§te.

!d
E
s;:·
0
marcdl -
Ill

?
B. Pentru extensia fisurii m lungime sau m adancime (fig. 5.11.).
- se mdeparteaza tencuiala de pe fata elementului, m
<VSOrnm
dreptul capatului fisurii, pe o zona de cca. 50 x 50 mm;
"'<
- se traseaza cu vopsea un marcaj m forma de cruce astfel
meat centrul acestuia sa coincida cu capatul fisurii. Fig. 5.11 0 Metoda cu marcaj pe element.
~
-92. - -~~-
 In conditille ill care fisura avanseaza, va apare un decalaj

marcajului §i capatul ei.

lntrucat practic toate fisurile sunt active (eel pupn deschiderea lor
1
influentata de variatia de temperatura, variatia mcarcarilor, etc.), distinctia mtre - i
active §i cele stabilizate este data de amplitudinea mi§carii elementului fisurat. T' j
sub observatie a fisurilor se face pe o perioada suficienta de timp, de regula eel putui
j
luni de zile.
J
1
5.4.3. Consolidarea peretilor din zidarie de caramida cu agrafe din ]
otel-beton i
Aceasta solutie de consolidare se aplica in general pentru consolid 1 1
peretilor din zidarie de caramida care prezinta o. fisura izolata cu deschidere j
fara dislocari (fig. 5.12.).
Operatiile tehnologice sunt:
1. Se mdeparteaza tencuiala de pe ambele fete ale peretelui, pe toata lung·
1.-1
fisurii §i pe o latime de cca. 500 -600 mm de ambele pi.\rti ale ei.
2. Se msemneaza pe zid cu creta sau cu creionul pozitia gaurilor. Acestea se
aura i....~.
amplasa de o parte §i de alta a fisurii la o distanta de 400 - 500 mm,
d=25~~0mrn
meat ax.a care trece prin centrul lor sa fie normala (perpendiculara) pe tr
a Y'C\~a
fisurii. In lungul fisurii, gaurile se vor amplasa la o distanta de 600 - 800
d ~~mm
avand ca pozitie obligatorie cele doua capete ale fisurii. . .
1----'----l~ ~
3. Cu borma§ina rotopercutanta se dau gaurile ill zidarie, acestea a ?:
'. Fig. 5.12. Consolidarea zidA-
diametrul de 25 - 30 mm §i adancimea de minimum 100 mm.
riilor cu agrafe din o"tel-beton.
4. Cu ajutorul §pitului §i a ciocanului sau a unei scoabe metalice se d
: :
rosturile dintre cari.\rnizi, prin mdepartarea mortarului din ele pe o adan ·
rnor"\ar
de 10-15mm.
M ?OT
5. Suprafetele decopertate se curata prin periere cu peria de sarma, de sustn·

§i apoi se spala cu apa (de preferat cu furtunul). Gaurile se spala cu jet de

-94-

---
 6. Se confectioneaza agrafele (scoabele) din otel beton, avand diametrul minium
de6mm.
7. Zidiiria se mentine umeda minimum doua ore mainte de montarea agrafelor.
8. Se monteaza agrafele m gauri §i acestea se mateaza cu mortar M 50 T bine
I

mdesat cu ajutorul unei vergele metalice cu diametrul de 8 mm. Introducerea -- t--

mortarului m gauri se poate mcepe numai dupa ce suprafata gaurilor este 1

zvantatA (zidiiria este umedil. dar nu mai existil. apa vizibilil. la suprafata ei). I
9. Se reface tencuiala pe suprafetele decopertate, folosind mortar M 50 T.
I
~· executil. manual dar cu proiectarea energicil. a mortarului pe
suprafata zidil.riei§i poate mcepe numai dupil. zvantarea suprafetei respective.
I
I
I
SAA:-Consolidarea peretilor din zidil.rie de cil.ril.midil. cu plombe din I
be ton
I
Aceastil. solutie se aplicil. pentru consolidarea peretilor din zidil.rie de
caril.midil. care prezinta o fisuril. izolatil. de deschidere mare (> 5 mm), cu sau faril.
dislocil.ri sau expulzil.ri ale cil.rllrnizilor (fig. 5.13).
Operatiile tehnologice sunt:
1. Se mdepil.rteaza tencuiala de pe ambele fete ale peretelui, pe toatil. lungimea
fisurii §i pe o latime de minimum 500 mm de ambele pfil'ti ale ei.
2. Se mdeparteaza cararnizile degradate din dreptul fisurii pe maltimea primelor
3 - 4 asize de la partea inferioara a zidil.riei, fetele laterale lasandu-se sub
forma de §trepi.
Fig. 5.13. Consolidarea zid~­
3. Se mdeparteaza mortarul de pe suprafata zidil.riei adiacentil. golului creat §i riilor eu plombe din beton.
apoi acesta se curata cu peria de sarma.
4. Se executa cofrajul pe ambele fete, pe una din ele, el realizandu-se cu
buzunar. Cofrajul va. depi:'i§i marginea golului c~ cca. 100 mm pe toate

directiile.
5. Se udi:'i zidil.ria adiacentil. golului creat, iar dupa zvantarea suprafetei acesteia
se toarna un beton de clasa minima Be 7 ,5 dar de preferat Be 10. Acesta se
-<3b- -97 -

toama fu exces §i se compacteaza prin fudesare cu vergeaua metalica cu
diametrul de 10 ... 12 min sau cu §ipca din lemn (este interzisa baterea
cofrajelor cu ciocanul din lemn sau folosirea vibrarii).
6. Dupa minimum 12 ore de Ia tumarea betonuiui se reiau operatiile de la
punctuI 2 pentru realizarea unei plombe noi, amplasata cu 5 - 6 asize mai sus
fata de cea precedenta.
7. Dupa cca. 24 ore de la tumarea betonului, se face decofrarea §i se cioplqte
poftiunea de beton fu exces.
8. Dupa minimum 24 ore de la realizarea ultirnei plombe (cea superioara) se
trece la fudepartarea cariimizilor degradate din dreptuI fisurii pe maltifnea
celor 5 - 6 asize dintre primele doua plombe inferioare, fetele laterale
lasandu-se sub forma de §trepi.
9. Se fudeparteaza mortarul de pe suprafata zidiiriei adiacenta golului creat
apoi acesta se curata cu peria de sfuma §i se spala cu apa.
10.GoluI creat se zidqte din nou, avandu-se grija sa se foloseasca strict acela§i
tip de cararnida (cu acelea§i dirnensiuni §i marca) §i sa se realizeze 0 foarte
buna legatura cu betonul din plombe §i cu zidiiria adiacenta (lasata sub forma
de §trepi) prin matarea mortarului fu rosturile respective. Mortarul folosit este
de marca M 50 Z.
11.Se trece apoi la refacerea zidiiriei dintre urmatoarele plombe §.a.m.d.
12.Dupa terminarea tuturor lucriirilor de consolidare se refac tencuielile pe
suprafeteie decopertate cu mortar M 50 T.
13.Numarul de asize cuprinse futr-o plomba §i respectiv dintre doua plom)Je
consecutive se stabile§te fu functi_e de numarul total de asize pe nivel §i
respectandu-se conditia.ca la ambele capete ale fisurii (respectiv ale peretelui)
sa se prevada cate 0 plomba din beton.
14.ln conditiile fu care prin proiectul de consolidare se prevede armarea
piombelor, armaturile se vor pozlfioha fuainte de realizarea cofrajului, iar
betonul utilizat va fi de clasa minima Be 10.
-~8-
5.4.5. Consolidarea elementelor din zidiL...; de cariimida cu plase din
0
otel-beton §i tencuiala cu mortar de cirnent
Solutia se aplica pentru consolidarea peretilor din zidiirie de cariimida care
prezinta fisuri izolate cu deschideri medii sau marl (fig. 5.14.).
Operatiile tehnologice sunt:
1. Se fudeparteaza tencuiala de pe ambele fete ale peretelui. Daca fisura
traverseaza §i o intersecti_e de diafragme, se decoperteaza §i diafragmele
adiacente pe o latifne de minimum 900 mm.
2. Cu ajutorul unei scoaba metalice sau a unui §pit §i a unui ciocan, se deschid
rosturile dintre cariimizi, prin fudepartarea mortarului din ele pe o adancirne
de 10-15 mm.
3. Daca exista cariimizi degradate, acestea se scot §i se fulocuiesc cu altele noi,
avand acelea§i dirnensiuni (dupa scoaterea cariimizilor, peretii goluiui se
§i curata de mortar, se perie cu peria de sfuma, se spala bine cu apa §i dupa ce
suprafata se zvanta se introduc noile cariimizi, avand grija ca rosturile sa fie
bine matate cu mortar M 50 Z).
4. In functie de dimensiunile ochiului piasei de armatura, se fusemneaza cu creta
sau cu creionul pozitia gaurilor care urmeaza sa fie practicate fu perete.
Pozitia golurilor se stabilqte astfel meat ele sa fie amplasate fu dreptul unui
nod al plasei §i sa fie dispuse fu §all Ia o distanta de 500 - 600 mm pe ambele
directii (circa 3 - 4 bucati pe mp).
5. Cu borma§ina rotopercutanta se dau gaurile cu diametrul de 25 - 30 mm pe
toata grosirnea zidului.
6. Suprafetele ziduiui se curata prin periere cu peria de sfuma, de sus In jos §i
apoi se spala cu apa (de preferat cu furtunul). Gaurile se spala cu jet de apa.
7. Se introduc fu gauri agrafe din oteI - beton cu diametruI de minimum 6 mm §i
apoi gaurile se mateaza cu mortar M 50 Z bine fudesat cu ajutorul unei
vergele metalice cu diametrul de 8 mm. lnainte de fuceperea operati_ei de
matare este necesar ca zidiiria (adiacenta gaurii) sa fie mentifiuta umeda
-3«3 -
.....
I
 minimwn douii ore, iar introducerea mortarului sii se facii numai dupa
..
r-·--- Jo,t'\el~beten
""1 L - zvantarea suprafetei. Agrafele se fasoneazii cu cioc nwnai la un capiit pentru
I
i5ur.'i
,_ r--
-.r"--r._~r- ......
, -~-::--
---- ca sii poatii fi introduse in giiuri.
:r---.~~r--

------ -_,__-
i--- ,_.

-......~:--."-~-
......._ '\.
- :.-'-"- g, Dupii 24 ore de la matarea giiurilor, se aduc plasele de otel - beton, se
--::r--
,__ l ,__,_- monteazii la poziµe §i se leagii cu sfurnii de agrafele din perete (la capatul fara
---r---

r"'~
-,.._ ,.._,_ \

0011\"' cioc, agrafe se fasoneazii la poziµe, realizandu-se ciocul care se trece peste
nodul plasei §i se leagii de acesta cu sfurnii) .
...
'
~
' 9. Se mentine zidiiria wnedii pe toatii suprafata minimwn doua ore.

---- -
-~-
,__ ,_.,_
p.-i-1---i--- --r--- --
10.Dupii ce suprafata zidiiriei s-a zvantat, se realizeazii stratul de tencuiala
f-- ,_.. 1-- _i-- ,_

i-r- ~-i...--
, - - - r-.
........ r-- -1- -
aplicat numai mecanic. Dacii se folose§te pompa de mortar, mortarul va
~~
,__- i...-- ... -.,_ -r-. .... -
~- .._. .... i.---- 509 +GOO n,im \ qaura
..... ....._1"'---r--., !'--.
'--. .._
......... -.._ fide marcii M 50 Tsau M 100 T, iar dacii se folose§te aparatul de torcretare
d =25-7,0mm
mortarul va fi de marcii M 200. Grosimea stratului de tencuialii va fi de
maximum 50 mm.

5.4.6. Consolidarea elementelor din zidiirie de ciiriimidii prin injectarea

cu mortar de ciment
a rcifa
d = mm Prezenta solutie se aplicii pentru consolidarea elementelor din zidiirie de
'dii care prezintii o retea de fisuri. In functie de prevederile din proiectul de
lidare intocmit, aceastii tehnologie de consolidare se poate combina §i cu alte
ologii precum : ciimii§uirea cu mortar sau beton armat, tiranti metalici, refacerea
lencuiala Aa zidiiriei avariate etc. In cazul in care zidiiria prezintii dislociiri sau expulziiri,
M,-DT M200)
IA tehnologie nu se aplicii decat dacii este posibilii refacerea in prealabil a zonelor
date (prin rezidire).
Operatfile tehnologice sunt (fig.5.15.):
1. Se indepiirteazii tencuiala de pe ambele fete ale elementului.
mor1ar
·..··~n:-~- M~OZ 2. Dacii existii zone cu dislociiri sau expulziiri de ciiriimizi, ele se remediazii prin
scoaterea ciiriimizilor §i rezidirea lor (dupii scoaterea ciiriimizilor, peretii
Igolului se curiita de mortar, se perie cu WJJfr-lmmii;:~~~~'
• ·i
Fig. 5.14. Consolidarea zidariilor cu plase din o~el-beton ' -101-
§i tencuiala din mortar de ciment.
-100- ,.,.,
 - - - · - - -

dupa ce suprafata se zviinta se mcepe rezidirea, aviinJ grija ca rosturile sa fie

bine matate cu mortar M 50 Z).
3. Cu ajutorul unei scoabe metalice sau a unui §pit §i a unui ciocan, se deschid
rosturile dintre ciiriimizi, prin mdepiirtarea mortarului din ele pe 0 adancime
de 10-15mm.
4. Se curiitfl suprafetele zidiiriei cu peria de sanna, de SUS ln jos.
5. Se msemneaza cu creta sau cu creionul pe una din suprafetele zidiiriei poziti.a
gi!.urilor. Acestea se vor amplasa pe traseul fieciirei fisuri, obiligatoriu la cele
doua capete §i intermediar la distanta de 500 ... 1500 mm.
6. In locurile msemnate se introduc 1n fisuri!. §i se fixeaza ni§te martori realizati.
din cupoane de otel-beton.
7. Se curi!.ti!. fisurile de praf cu un jet de aer comprimat §i apoi se spala cu jet de
apa, mtreaga suprafata a zidiiriei.
8. Dupi!. ce suprafetele zidiiriei s-au zvantat, ele se tencuiesc cu mortar de ciment
<. . .-~------<·,'. zidiirie de
c<Jram1 M 50 T aplicat manual sau de preferat mecanic, la grosimea de 30 ... 40 mm.
9. Dupi!. cca. 12 ore se scot martorii §i 1n locul lor se dau gi!.uri cu borma§ina
cu rotopercutanti!.. Gil.utile se realizeazi!. cu diametrul de 10 .. . 20 mm §i trebuie
tnor r e c.irnen
uler ::·::·.>---~-_, ·: l150T si!. patrundi!. cca. 50 mm 1n zidiirie.
~~:
tencuiala t----~- . . . ._;... .
~
10.In gi!.urile date se monteazi!. §tuturi din PVC cu lungimea de cca. 200 mm,
·-·~·(,>---~------<·-·:
•·' ::··

~-: care se fixeazi!. cu mortar de ciment.

1.t--~--1, ..
'1;:
11.Dupi!. cca. 24 ore se verifici!. fiecare fisuri!. astfel : la §tutul eel mai de jos se

Fig. 5 •.15. Injectarea fisuri· racordeazi!. un furtun de api!.. Se introduce api!. sub presiunea pani!. ciind
ura
d=1 ....2.0 mm >
....
.- lor din zidAriile de cArAmidA
cu mortar de ciment •
aceasta refuleazi!. prin §tutul urmi!.tor. Se decupleazi!. furtunul de la primul §tut,
'·i.---..---4.:. s~
·r -:·; acesta astupi!. cu un dop de lemn, se cupleaza furtunul la §tutul urmator §i
...
.. · 1 - - - - ' - - - - 1 " ·
•'
se reiau operaµile pani!. cand apa refuleazi!. prin ultimul §tut. Se scot toate
.... --~-...... :·.' dopurile de lemn §i se evacueazi!. apa din fisuri!.. Daca la un moment dat apa
nu refuleazi!. 1n §tutul urmiitor, mseamni!. ca fisura este obturati!.. Se miire§te
presiunea apei (la maximum 3 bari) §i daci!. nici atunci apa nu refuleazi!., se

-10-,-
- 1o2. -
 monteaza un §tut suplimentar lntre cele doua §i se reiau operatiile. Ace~ Z. Se ID<leparteaza tencuiala de pe ambele fete ale peretelui, de-a lungul
operatie de verificare are rolul §i de umezire a zidariei adiacente fisurii. ttaseului tirantilor, pe 0 latime de cca. 100 mm (cca. SO mm de o parte §i de
alta a lui).
12.Dupa cca. IS minute de la evacuarea apei din fisura (pe!ltru a se realize
zvantarea suprafetei zidariei), se trece la injectarea fisurii cu mortar de cilllcq 3, Se ID<leparteaza tencuiala de pe suprafata zidului pe care va rezema placa de
· capat (de rezemare), avand grija ca zona decopertata sa depa§easca cu
fluid marca M 300. In anumite situatii speciale se recomanda folos~
minimum SO mm suprafata placii pe tot conturul acesteia.
cimenturilor expansive sau a adausurilor expansive la prepararea mortaniiit
fujectarea se realizeaza fie cu o seringa manuala fie cu o pompa, am~ 4. Daca este cazul (pentru tirantii IDglobati ID zidarie) se vor creea laca§urile
pentru IDglobarea tirantilor. Pentru realizarea acestora este recomandabil sa se
prevazute cu manometru. Se cupleaza seringa sau pompa la §tutu! de ~
capatul inferior al fisurii §i se mil.re§te presiunea pana la maximum 3 ban utilizeze ma§ina de taiat cu disc rotativ §i numai ID caz extrem dalta §i

Apoi se a§teapta scaderea presiunii (semn ca mortarul patrunde In fisura) pfuil ciocanul (fig. S.17.).
cfind mortarul refuleaza prin §tutu! urmator. In acest moment t _5. Cu ajutorul unor scoabe metalice se deschid rosturile dintre caril.rnizi, ID
depresurizeaza seringa sau pompa piina la atingerea valorii zero ~ zonele decopertate, prin IDdepartarea mortarului pe o adancime de 10 ... lS

manometru, se decupleaza seringa sau pompa §i §tutul se astupa cu un dop ~ mm.

lemn. Se cupleaza seringa sau pompa la §tutul prin care a refulat mortarul; .6. Cu ajutorul borma§inei rotopercutante se vor practica gaurile de traversare a
se reiau operatiile de injectare pana cand mortarul refuleaza prin ultimul ~ zidurilor dispuse normal pe zidul care se consolideaza. Gaurile se vor executa
(eel amplasat la capatul superior al fisurii). cu diametrul mai mare cu cca. 10 mm ca eel al tirantului.
13.Dupa cca. 24 ore se IDdeparteaza mortarul de fixare a §tuturilor §i acesteait 7. Prin masuratori directe la fata locului se va stabili lungimea tirantilor.
taie la nivelul suprafetei tencuielli. 8. Suprafetele decopertate §i peretii §liturilor se vor curata cu peria de siirma §i
14.ln cazul fisurilor cu deschidere mai mica de IO mm pentru injectare se VI de preferat prin suflare cu aer comprimat (inclusiv gaurile practicate).
folosi pasta de ciment. 9. Se vor confectiona tirantii metalici conform detaliilor din proiectul de
consolidare. Se mentioneaza ca ace§tia se executa din otel-beton cu diametrul

S.4.7. Consolidarea peretilor din zidarie de caril.rnida cu tiranti de minimum 16 mm sau din otel patrat. La capatul unde se prevede placa de
metalici capat (de rezemare) tirantul se executa cu filet, iar la capatul unde se

Aceasta solutie se aplica ID general pentru consolidarea peretilor din zidArit ancoreaza IDtr-o centura de beton armat, el se fasoneaza pentru realizarea
de caramida care prezinta fisuri importante izolate, dar care nu formeaza o relCI , lungimii de ancoraj. In situatiile ID care lungimea tirantilor este mare sau

generala. conformarea structurii nu permite o manipulare §i o montare U§Oara a

Operatiile tehnologice sunt: acestora, pentru a evita IDdoirea lor §i pentru un montaj U§Or se prefera

I. Se traseaza pozitia tirantilor (fig. S.16.). realizarea tirantilor din doua (de regula) sau mai multe tronsoane. Imbinarea
acestora se poate realiza cu eclise sudate, cu pani'i sau cu dispozitive tip
-10~-
 ll um lut c.u mortar
l:'\100T
tencuia\ii nnua
__ _
·1-----r-----1:;:
_.__ _. "..
io:
,
--~---1~·
!.:

t1rant a arent
tirant In lobat

tencuiala 'leche

----~------------------- -- ~

-------------------------
lata de.
t.apat
h:nc.uia\a 'li!the
at de. mt>rtcir
M100T
la~ rne.ta\ica
de capat mortar t'\ 1001' ma\at

lir&n L J :>16mm

~---'---1
~:
__ __,_
;·~
_ _.. '·
~-

laca cle

Fig. 5.17. Detalii pozitionare §i ancorare tirant.

Fig. 5.16. Anocrarea tirantilor pentru consolidarea -107 -

zidariilor de caramida.

-10&-
_. __ J
 ,:•'.1 I' j --''....._
/:i...fo..:...·..... ~::: ~:~~::
::::.,::11....:::....
............. :::.... :::---~'
:::_::.:.... =t- d colivie sau tip man§on, aceste dispozitive servind de regula §i pentru
·'·''··' t'.•'..''' ., , ~:>?d irr)'d ~ 1ntinderea tirantului (fig. 5.18.).

cu .,,udura 10.In cazul fu care existii placa de capat (de rezemare) se uda zidaria din zona
decopertata a placii de capat cu cca. 2 ore fuainte de montarea acesteia.
11.Se aplica pe zona decopertata un strat de mortar M 100 T care se dri§CUie§te
(la aplicarea stratului de mortar suprafata zidiiriei trebuie sa fie zvantatii).
Apoi peste acesta se aplica placa de capat (de rezemare fig. 5.19.), care se
preseaza bine avand grija ca gaurile practicate fu zid §i cele din placa sa fie
coaxiale. Placa astfel montata se sustine cu un dispozitlv la' pozip.e. Placa de
capil.t, are mai multe roluri, dintre care cele mai importante sunt ac;;elea de a
asigura 0 antrenare a zidiiriei de rezemare pe 0 suprafata cat mai mare, de a
tu pa!tl exercita o presiune cat mai mica pe suprafata acesteia §i de a fi estetica
(futrucat de regula ril.mane aparenta). Ea se realizeaza· din tabla groasa, din
profiluri sau din piese de diferite forme din otel. La realizarea ei trebuie sa se
aiba fu vedere ca deformata fu exploatare sa fie limitata la valorile maxime
admise (placa comportandu-se, de regula aproximativ ca o consola).
12.De preferat, dupa minimum 24 de ore, se aduc §i se monteaza la pozitie
tirantii, se prind provizoriu la capete §i se executa 1mbini\.rile din camp (daca
este cazul).
Fig. 5.1s. Detalii imbinare tiranti.
13.Se fucepe tensionarea tirantilor (fu cazul fu care ace§tia raman fuglobati la
unul din capete fu centuri de beton armat, tensionarea !or se poate fucepe
numai dupa ce betonul din centuri atinge gradul de maturizare

~c:J@
corespunzator), utilizand, de preferat, o cheie dinamometrica. Efortul unitar

din tiranti se limiteaza, de obicei, la 50 % din rezistenta conventionala de

1-------··~

curgere "Rp 0,2" a otel~din care este realizat tirantul (§i care are valoarea
L:o '.l0071ooomm
1
4mh50Dmm
1 1
4007,00mm l
de 260 N/mmp pentru otelmile OB 37, 360 N/mmp pentru otelurile PC 52 §i
420 N/mmp pentru otelurile PC 60). In cazul in care sunt previizuti tiranti pe

ambele fete ale peretelui, ace§tia se vor tensiona in trepte succesive §i

Fig. 5.19. PlAci de capAt tiranti. -1o"l-
-1QB-
 altemativ, pentru a reduce la minimum efectul excentricitapi fortelor de :~

futindere din tiranti.

14.Dupa atingerea efortului unitar dorit fu tiranti, la capetele cu placa de capat
se monteazii contrapiulitele. centura din
beton armat
15.Se curata cu peria de sannii §i se vopsesc pliicile de capiit (de rezemare),
piulitele, tiranpi §i piesele de ilnbinare.
16.Se reface tencuiala fu zonele decopertate, cu mortar M 100 T (daca este
cazul se umplu §i §liturile) §i se mateaza cu mortar M 100 giiurile din zid.

5.4.8. Consolidarea peretilor din zidarie de caramidii cu elemente din

beton armat
Aceastii solutie se aplica pentru consolidarea peretilor care prezinta fisuri cu a b
deschidere mare sau/§i pentru marirea capacitapi portante a unor structuri care nu
Ilg. 5.20. Detaliu centuri din beton armat.
prezintii degradari.
Principalele elemente din beton armat sunt:
A. Centuri din beton armat (fig. 5.20.).
Centurile din beton armat se executa cu dimensiunile sectiunii transversale
de minimum 150 x 150 mm, putand fi amplasate pe o fata sau pe ambele fete ale
zidului. De preferat ele se amplaseaza fuglobat total fu grosimea zidului, dar
respectand conditia ca adancimea §litului creat sa nu depii§eascii un sfert din
grosimea zidului.
1. Se traseaza poziµa §litului.
2. Se fudeparteazii tencuiala pe lungimea §litului §i pe o latime cu cca. 100
mm mai mare ca fualtimea acestuia (cca. 50 mm deasupra §i dedesubtul
acestuia) ..
·-.
3. Se executa §litul, folosind, de preferat ma§ina de taiat cu disc rotativ.
4. Cu ajutorul unei scoabe metalice se deschid rosturile dintre cari\rnizi, prin
fudepartarea mortarului din ele pe o adancime de 10 ... 15 mm.

Fig. 5.21. Realizarea centurilor din betonarmat folosind

cofraje cu buzunar.
-111-
.
 5. Suprafetele decopertate se curiitii prin periere cu peria de sarma §i spal~re
cu jet de apii.
6. Se introduce carcasa de armatura, avand grijil sa se prevada distantieri la
partea inferioril §i pe fata dinspre fundul §litului (minimum 1 buc/ml).
7. Se executil cofrajul cu buzunar la fata exterioara (fig. 5.21.).
8. Se toarnil betonul, avand grija ca zidilria sa se mentina umedil minimum
doua ore inainte de tumarea acestuia, iar suprafetele §litului sil fie zvantate
in momentul tumarii. Dupil tumare, betonul (de clasil minima Be 15) se
compacteazil manual prin baterea cofrajului cu ciocanul de lernn de 2 kg
sau mecanizat cu pervibratorul cu lance.
9. Dupil minimum 12 ore dar maximum 24 ore de la tumarea betonului se
face decofrarea fetei exterioare §i se ciople§te cu dalta §i ciocanul betonul
in exces.
10.Se reface tencuiala cu mortar M 50 T.
B. Diafragme din beton armat (fig. 5.22.).
Diafragmele din beton armat se prevad de regulil pe o singura fatil a
· zidului. Realizarea unor diafragme din beton armat presupune mceperea lucrarilor
de consolidare de la nivelul fundatiilor. Betonul, de clasil minima Be 15, se poate
pune In lucrare prin torcretare (de preferat), diafragmele realiziindu-se cu grosimea
minima de 60 mm, sau prin tumare directa in cofraj, diafragma necesitand o
grosime minima de 80 mm (§i de preferat 100 mm). In acest caz, cofrajele se
executa pe o inaltime de cca. 1,0 m pentru a se putea controla tumarea §i
compactarea betonului (de preferat cu pervibratorul prevazut cu lance).
1. Daca proiectul de consolidare prevede realizarea unor lucrari de sprijinire, .
acestea se vor executa conform detaliilor date.
2. Se executa sapatura in pamant pana la Cota prevazuta in proiectul de
consolidare.
-11'l.-
3. Se curata de pamant suprafata fundatiei existeme §i apoi se buciardeaza
sau se spituie§te pentru realizarea unei suprafete cat mai rugoase care sil
asigure o bum'i aderenta a betonului proaspat la eel vechi. Daca este cazul
,_
se executa si alte lucrari in vederea realizarii unei mai bune conlucrari a
fundatiei noi cu cea veche existenta (introducerea de armaturi, creerea
unor laca§uri in forma de coada de randunica etc.).
4. Se curata cu peria de siirma suprafata fundatiei existente §i se spalii cu jet
de apa.
5. Se executa cofrajul lateral al fundatiei noi.
6. Se monteaza armatura din infrastructuril.
7. Se toama betonul §i se compacteazil cu pervibratorul (inainte de tumarea
betonului, suprafetele fundatiei existente se mentin umede minimum 2
ore, avand grija ca ele sa fie zviintate in momentul punerii in Iucrare a
betonului). In cazul in care fundatia este de tipul bloc din beton simplu §i
cuzinet din beton armat, se va executa la inceput blocul §i apoi cuzinetul
In care se vor ingloba armaturile din infrastructuril.
8. Dupil minimum 24 ore de la tumarea betonului se vor scoate cofrajele
laterale.
9. Se executa umplutura cu pamant, avand grijil sa se realizeze o bunil
compactare a acesteia prin baterea ei cu maiul de lernn.
10.Se indepilrteazil tencuiala de pe perete §i se deschid rosturile dintre
carilmizi, prin indepartarea mortarului din ele pe o adancime de 10 ... 15
mm, cu ajutorul unei scoabe metalice.
11.Se traseaza §i se practica in perete ni§te lilca§uri in formil de coada de
randunica (minimum 4 buc/mp).
'
12.Se tPituie§te suprafata peretelui de zidarie (pentru asigurarea unei bune
coniucrari intre diafragma de zidarie §i cea de beton).
13.Se curata cu peria de sarmil §i se spalil cu jet de apa suprafata zidiltiei
~decopertate. !
-117-
 plaso otel
14.Se monteazii in laca§uri agrafele metalice. Dupa zvantarea suprafetelor

dia fro ma de be lo n
lor, laca§urile se umplu cu mortar M 200 bine matat.
Bc15 lorcrelallormat
15.Dupii minimum 24 ore se monteaza annaturile diafragmei §i se ancoreaza
a ra tiida-10 mm
de agrafele metalice existente pe suprafata pe.retelui. Se fixeaza
distantierii, minimum 3 buc/mp.
16.Se pune in lucrare betonul prin torcretare, avand grija ca inainte de
inceperea torcretiirii, suprafata peretelui de ciiriimida sa se mentinii umedii
lie a
2
minimum 2 ore, iar la inceperea punerii in lucrare a betonului ea sii fie
I, buC./fT' )
zvantata.
17.Dupa punerea in lucrare a betonului se vor lua toate masurile pentru a
asigura timp de minimum 7 zile o temperaturii a mediului ambiant de
Fig. 5.22. Detaliu diafragm~ din beton armat.
minimum + 5°C precum §i o umectare a suprafetei de beton torcretat prin
stropirea cu apa a acesteia. Suprafata torcretului proaspat este interzis sii
fie prelucrata (cu mistria, dreptarul etc.) pentru a se evita deranjarea.
structurii §i a aderentei de suprafata suport.
18.Se reface tencuiala.

C. Stalpi din beton armat (fig. 5.23.).

Stalpii din beton armat se prevad de regula la intersectia a doua diafragme §i
cu mor or alaturat unor goluri marl existente in diafragmele de zidiirie. Realizarea !or
M200
presupune inceperea lucriirilor de consolidare de la nivelul fundatiilor. Betonul
folosit, de clasa minima Be 15, se poate pune in lucrare prin torcretare (de
preferat), in acest caz elementul avand grosimea minima de 60 mm, sau prin
tumare directa in cofraj, elementiil necesitand o grosime minima de 80 mm (de
preferat 100 mm). in acest caz, cofrajele se executa pe o inaltime de cca. 1;0 m
pentru a se putea controla tumarea §i compactarea betonului (de preferat cu
pervibratorul previizut cu lance).
1. Daca proiectul de consolidare prevede realizarea unor lucriiri de sprijinire,
acestea se vor executa conform detaliilor date.
Fig. 5.23. Detaliu stalp din beton armat.
-!U-
-114- -
.Hi.
 I ·I'
2. Se exe~ut~: s~piitura ill piimant panii la co ta previizutii in proiectul de
1
·., . I . ; ,
consolidare. ·
3. Se curiitii de piimant suprafata fundatiei existente si apoi se buciardeazii
sau se wituie§te pentru realizarea unei suprafete cat mai rugoase care sii
asigure o bunii aderentii a betonului proaspat la eel vechi. Daca este cazul
se executii §i alte lucriiri ll1 vederea realizarii unei mai bune conlucriiri a
fundatiei noi ca cea existentii (introducerea de armiituri, creerea unor
liiCa§Uri fuforma de coada de randunicii etc.).
4. Se curiita cu· peria de sarmii suprafata fundatiei existente §i se spala cu jet
de apa. "'' ·,,""-
5. Se executa cofrajul lateral al fundatiei noi.
6. Se mon_teaza armatura din infrastructura.
7. Se toarnii betonul §i se compacteaza cu pervibratorul (lilainte de tumarea
betonului, suprafetele fundatiei existente se mentin umede cu minimum 2
ore, avand grijii ca ele sa fie zvantate ll1 momentul punerii ll1 lucrare a
betonului). In cazul ll1 care fundatia noua este de tipul bloc din beton
simplu §i cuzinet din beton armat, se va executa la lilceput blocul §i apoi
, .cuzinetul, in care se vor lilgloba armaturile din infrastructura.
8. Dupii minimum 24 ore de la tumarea betonului se vor scoate cofrajele
laterale.
9. Se executii umplutura de piimant, avand grijii sa se realizeze o buna
compactare a acesteia prin baterea ei cu maiul de lemn.
10.Se lildepiirteaza tencuiala de pe suprafetele peretilor (depa§indu-se cu
minimum 100 mm de o parte §i de alta laturile stiilpului) §i se deschid
rosturile dintre cariimizi, prin lildfpi'lrtarea mortarulu.i din ele pe o
adancime de 10 - 15 mm, cu ajutorul unei scoabe metalice.
I I .Se §pituiesc suprafetele peretilor.
I2.Se traseazii pozitia §i se dau gaurile cu d = 20 mm (prin care urmeaza sa
treaca etrietji), cu ajutorul unei borma§ini rotopercutante.
-11C-
...
13.Se curata cu peria de sarmii §i se spala cu jet de apii suprafetele
I decopertate.
14.Se monteaza armaturile longitudinale §i transversale §i se fixeazii
distatierii (minimum I buc/ml pe fiecare latura). Etrierii se realizeazii din
douii bucati ll1 formii de "L", prevazute cu cioc la un singur capat. Ramura
care nu este prevazutii cu cioc va tr~versa diafragma de zidiirie, fiind
introdusii ll1 gaura d =20 mm creatii ll1 aceasta. Dupii montarea etrierilor,
la pozitie, se fasoneazii ciocul la ramurile care nu 1-au avut previizut.
I5.Se udii bine giiurlle d = 20 mm §i dupii zvantarea suprafetei acestea se
umplu cu mortar M 200 bine matat.
16.Dupii minimum 24 ore se executii cofrajul pe o liliiltime de cca. 1,0 m.
17.Se toarnii betonul, avand grija ca suprafetele peretilor de cari'lrnida sa se
mentinii umede minimum 2 ore lilainte de turnare, iar la punerea ll1 opera
a acestuia ele sii fie zvantate.
18.Se compacteazii. betonul, fie manual prin baterea cofrajului cu ciocanul de
lemn de 2 kg, fie de preferat cu pervibratorul previizut cu lance.
19 .Se lilalta cofrajul pe o lilaltime de cca 1,0 m §i se reiau operatiile de
punere ll1 lucrare a betonului, aceste operatii repetandu-se panii la
realizarea stalpului la cota dorita.
20.Dupa minimum 24 ore de la punerea ll1 lucrare a betonului se pot
lildeparta cofrajele, luiindu-se toate masurile pentru a asigura timp de
minimum 7 zile o temperatura a mediului ambiant de minimum + 5° C ,
precum §i o umectare a suprafetelor de beton prin stropirea cu apii. a lor.
21.Se reface tencuiala.
5.4.9. Consqlidarea zidiiriilor avariate la nivelul plan§eului de lemn
'.in cazul zidiiriilor de cih-arnidii avariate la nivelul plan§eului, cand acesta
este din lemn (avariile datorandu-se ll1 mod deosebit lipsei unor centuri, rezemarii
- 11'7-:
locale a grinziilor pe ziduri §i lipsei ancorelor de legatura a grinzilor cu zidut
care acestea reazema), solupile de consolidare constau ill: holsuruburi

- refacerea zidariei degradate; no

< jt olic
- creearea unor centuri de beton armat sau introducerea unor ~

metalici;
- prevederea de ancore metalice (fig. 5.24.) illtre grinzi §i zidu°'t
rinda de
exterioare pe care acestea reazema, sau illtre grinzile aferente ,.lllll:~~ lemn

doua camere alaturate §i care reazema pe acela§i zid interior.

Operatiilor tehnologice sunt asemanatoare cu cele descrise la solutiile de
consolidare prezentate anterior.
Zid exterior Zid interior
5.4.10. Consolidarea peretilor de caramida neportanti
Operatiile tehnologice sunt:
1. Se illdeparteaza tencuiala pe ambele fete ale zidului ill dreptul zone!°'
~1g. 5.24. Detalii ancorare grinzi de lemn.
degradate, la partea superioara a zidului §i lateral, la ambele capete, pe 0
latirne de cca. 0,90 m.
2. Se illlocuiesc cararnizile degradate cu altele noi, care se rezidesc,
respectandu-se operapile tehnologice corespunzatoare.
3. Se illdeparteaza mortarul existent illtre capatul superior al zidului ~

plan§eu, se uda pana la saturatie suprafetele adiacente acestui rost, se bal

pene metalice ill rost pentru l!npanarea zidului §i apoi rostul se umple cu
mortar M 50 T bine matat prin illdesare cu o vergea metalica sau cu o
§ipca din lemn.
4. Se deschid rosturile din zonele decopertate, de la capetele laterale ale
zidului, pe o adancirne de cca. 15 mm cu ajutorul unei scoabe din otel.
5. Se introduc ill rosturile orizontale (pe ambele fete ale zidului) bare de old
cu d =6 mm. Aceste bare se ancoreaza cu ajutorul unor bolturi l!npu§calt
sau a unor ancore speciale (fixate ill gauri date cu borrna§ina) de

-118- Fig. 5.25. Detaliu ancorare zidarie la peretii despArtitori.

-119-
 •' .,~:.; •.• ,1_.:(.j I ,,J,,,...I: 111:· , • 1

elementele ~latur~te zidul~i, la cele doui!. capete aie lui. Pe verticali!. 1barele - zone de beton degradat (datorita inghetului,..;.incendiilor sau
.J. ' • ' '

se dispun la o distanta de 5 ... 6 ascize (fig. 5.25.). agresivitatilor chimice);

6. Se reface tencuiala cu mortar M 50 T. - betoane poroase;

- rosturi de tumare prost realizate etc.;

5.5. ELEMENTE DIN BETON ARMAT

5.5.1. Cauzele care conduc la degradarea elementelor 5.5.2. Remedierea fisurilor elementelor de beton §i beton armat,

Principalele cauze care conduc la degradarea elementelor din beton ~at folosind amestecuri pe baza de ciment

se pot datora: Amestecurile pe bazi!. de ciment se folosesc pentru remedierea fisurilor

a) proiectarii - fu sensul: elementelor de beton armat, api!.rute ulterior decofrarii.

- stabilirii incorecte a fuci!.rci!.rilor; In functie de deschiderea fisurii (ex) se aplica mai multe tehnologii de

alegerii necorespunzi!.toare a materialelor; remediere.

stabilirii incorecte a conditiilor de exploatare; A. Fisuri cu deschiderea sub 0.5 mm.

- dimensionarii necorespunzi!.toare a elementelor etc.; / Remedierea fisurilor cu deschiderea mai mica de 0,5 mm se realizeaza prin

b) executiei - 1n sensul: / ~plicarea peste fisura a unei paste de ciment.

/

- punerii fu lucrare a unor materiale de calitate sau dimensiuni Operatiile tehnologice sunt urmatoarele:

necorespunzi!.toare; 1. Se fudeparteaza tencuiala de pe ambele fete ale elementului de beton pe

- nerespectarii regulilor tehnice §i a tehnologiei de executie (vezi toata lungimea traseului fisurii §i pe o Iii.time de. cca. 100 mm (cca. 50 mm

punctul 1.3.4.) etc; de o parte §i de alta a fisurii).

c) explotarii: 2. Se perie cu peria de sarma suprafetele betonului §i apoi acestea se sufla cu

- normale - prin mi!.rirea fuci!.rci!.rilor peste valoarea stabiliti!. fu un jet de aer comprimat.

proiect, schimbarea destinatiei §i respectiv a conditiilor de 3. Se umezesc suprafetele decopertate astfel meat ele sa fie saturate cu apa.

exploatare, mentinerea unei umiditi!.ti excesive, futretinerea - . 4. Dupa zvantarea suprafetelor de beton, se aplica doua straturi de pasta de

necorespunzi!.toare etc.; ciment, fiecare cu grosimea de cciJ,. 1,5 ... 2,0 mm, prin api!.sarea energica

- excepJionale datorate seismelor, incendiilor, exploziilor, a acesteia cu mistria sau cu §paclul.

agresivitatii chimice, bombordamentelor, tasi!.rilor etc.; 5. Suprafata remediata se mentine fu stare umedi!. minimum 7 zile, prin

d) uzurii normale. stropirea periodica cu apa (la interval de 2 ... 6 ore).

Principalele tipuri de degradi!.ri ale unui element de beton sunt: 6. Se reface tencuiala cu mortar M 50 T.

- segregi!.ri sau goluri de profunzime;

-121-
- fisuri;
- 12.0-
 B. Fisuri cu deschiderea mai mare de 2 mm.
Remediarea fisurilor cu deschiderea mai mare de 2 mm se realizeaza Prin
injectarea lor cu pasta de ciment (fig. 5.26).
Operatiile tehnologice sunt urmii.toarele :
1. Se illdepii.rteazii. tencuiala de pe ambele fete ale elementului de beton pe
toata lungimea traseului fisurii §i pe o Iii.time de cca. 100 mm (cca. 50 nun
de o parte §i de alta a acesteia). orifltiu ~c
tonll'l)l cl•~min
2. Se stabilesc pozitiile de aplicare a §tuturilor din PVC (cu diametrul IO ...
&> 2®'\mj
20 mm §i lungimea cca. 100 mm) §i acestea se marcheazii. pe traseul
b
fisurii. Pe lungimea unei fisuri neilltrerupte trebuie sa existe minimum
doua §tuturi, unul din ele fiind amplasat la capii.tul inferior al acesteia, iar
intermediar la distante stabilite ill functie de cele trei posibilitii.ti ill care se
poate situa elementul de beton:
a).cand grosimea sa este de maximum 200 mm §i cand este
posibil accesul pe ambele fete fisurate - §tuturile se aplicii. numai pe o
singura fata a elementului, urmand ca pe cealaltii. fatii. a acestuia fisura sa di~j~~--~
~,r.~

se ln.chidii. prin aplicarea unei tencuieli de-a lungul acesteia. Distanta 1 2. ~ 't S"

dintre doua §tuturi este de (1,2 ... 1,5) x grosimea elementului;

b). cand grosimea sa este de maximum 200 mm §i cand este
posibil accesul pe o singurii. fata a elementului - §tuturile se aplica la o
distantii. de (1,2 ... 1,5) x grosimea elementului, urmand ca illtre §tuturile
illvecinate, aproximativ la jumatatea distantei dintre ele, sa se realizeze
cate un orificiu pentru verificarea injectarii;
c). cand grosimea elementului este mai mare de 200 ... 400 mm
§i cand accesul este posibil pe ambele fete fisurate - §tuturile se aplicii. pe d/2 d/2
tut in'ectare
ambele fete ale elementului la o distantii. illtre ele de (0,5 ... 0,7) x d=( 1,2.; 1,5lh

grosimea elementului. Punctele de aplicare de pe cele douii. fete opuse

trebuie decalate illtre ele. La capii.tul superior al fisurii se prevede un
Fig. 50 26. Injectarea fisur~lor folosind amestecuri pe
orificiu cu diametrul de cca. 10 mm pentru refularea aerului.
baz11 de ciment.
- 12.2. - -12'-

3. Cu borma§ina rotopercutantii se executii giiurile cu diametrul de 10 ... 20
mm pentru montarea §tuturilor, pe o adancime de cca. 50 mm. In cazut
!i'
elementelor de beton de tipul "b" (vezi punctul 2), giiurile pentru
verificarea injectarii (amplasate intre doua ~tuturi adiacente) se vor realiza
cu diametrul de cca. 10 mm §i pe o adancime de cca. doui'l treimi din
grosimea elementului.
4. Se perie suprafetele decopertate cu peria de sarmi'l §i apoi se spalii cu un
jet de api'l (inclusiv gi'lurile create).
5. Se amplaseazi'l §tuturile in giiuri, iar gi'lurile de control in cazut
elementelor de tipul "b" se astupi'l cu dopuri de lemn.
6. Se tencuiesc suprafetele decopertate cu mortar de ciment M 100 T.
Tencuiala va avea o grosime de minumum 15 mm, iar mortarul se va
aplica in trei straturi. In jurul §tuturilor se 'realizeaza un guler de mortar cu
grosimea de 30 mm.In cazul elementelor de beton de tipul "a" (vezi
punctul 2), pe fata pe care nu s-au previ'lzut §tuturi, se lasi'l in tencuialA
orificii de control a injecti'lrii, avand diametrul de cca. 3 mm §i amplasate
la o distanti'l de cca. 500 mm intre ele. Pentru o fisuri'l se prevede
minimum un orificiu de control.
7. Dupi'l cca. 3 ore de la tencuire se scot dopurile din orificiile de control in
cazul elementelor de tipul "b" (vezi punctul 2) §i respectiv §tuturile in
cazul injecti'lrii cu pompa.
8. Dupi'l 3 ... 7 zile de la tencuirea suprafetelor (in functie de temperatura
mediului ambiant) se verifici'l comunicarea dintre §tuturi, introducandu-se
pe rand in fiecare §tut api'l sub presiune (maximum 20 bari) §i urmi'lrindu-
se ca aceasta si'l refuleze in cele doui'l §tuturi invecinate.
9. Se astupi'l cu dopuri de cauciuc sau de lemn toate §tuturile in cazul
injecti'lrii cu seringa §i respectiv toate orificiile in cazul injecti'lrii cu
pompa, mai putffi primele doui'l care se tin deschise. Operatia de injectare
se incepe de la una din extremiti'ltile fisurii, dar in mod obligatoriu de la
-12.4 -
-----
-~
cap<itul 111ferior al accsteia §i se poate realiza cu ';\jut~;ul seringii sau a
pompci.
a). in cazul utiliz<irii seringii aceasla se alimenteaza cu pasL<i de
ciment, apoi se introduce capul s<\u in primul §tut (amplasat ta
extremitatea fisurii) §i se in§urubeazii lent pistonul panil cand se constatii
aparitia pastei de cimenr In §tutu! deschis, invecinat. Se scoate seringa din
§tut, acesta se astupii cu un dop de cauciuc sau de lemn, se muta seringa in
§tutu! al doilea, se desfundi'l al treilea §tut §i se reia operatia de injectare.
Se procedeazii astfel pana la injectarea completil a fisurii. La terminarea
inject<\rii toate §tuturile trebuie si'l fie astupate.
b). In cazul utilizi'lrii pompei aceasta se alimenteazii cu pasta de
ciment (trecuti'l printr-o siti'l cu ochiuri de 1 ... 2 mm pentru indepiirtarea
eventualelor impuriti'lti existente in amestec), se pome§te panil la aparitia
pastei de ciment la capul de injectare al ei, se opre§te pompa, se introduce
capul de injectare In primul orificiu (amplasat la extremitatea fisurii) §i se
strange piulita de etan§are. Se pome§te pompa §i se urmi'lre§te permanent
manometrul acesteia, astfel lnclt sa nu se depi'l§easci'l presiunea de 20 bari,
caz in care se opre§te functionarea ei. Daci'l dupi'l oprirea pompei presiunea
scade, atunci injectarea decurge In bune conditiuni. Cand presiunea atinge
5 bari se pome§te din nou pompa. Dacii la lnceperea operatiei de injectare
presiunea cre§te instantaneu, atingandu-se 20 bari, §i dupi'l oprirea pompei
nu se constati'l sci'lderea presiunii, rezulti'l ca s-a format un dop de ciment
ill orificiu de injectare. Acesta se indepi'lrteazi'l prin spi'llarea cu api'l sub
presiune a orificiului (dupi'l scoaterea in prealabil a pompei), dupii care se
reia injectarea. Cand pasta de ciment incepe sa refuleze prin orificiul
deschis illvecinat, se depresurizeazi'l pompa, se sli'lbe§te piulita de etan§are,
se scoate pompa din primul orificiu, se muti'l pompa ill al doilea orificiu,
se astupi'l primul orificiu cu un dop de cauciuc sau de lemn, se desfunda al
treilea orificiu §i se reiau operatiile de injectare. Se procedeazi'l astfel pfini'l
-12.~ -'
 ... :''·
·'• 1·'·;• II I'•' i> i,t -.-;,·
'
' ,·I
I
' . ,i :' ,'( r .·' I

la injeotarea cohl.plefa a fisurii, avand grija ca la tenninarea injectarii toate

4. Du pa minimum 6 ore de ·la aplicaea ult11n~lui strat de chit se reface
§tuturile sa fie astupate.
tencuiala, utilizand mortar M 50 T.
10.Se taie §tuturile (daca este cazul) §i se varifica lucriiril.e de injectare prin
fucerciiri cu ultrasunete sau cu alte procedee stabilite de comun acord cu
B. Fisuri cu deschiderea futre 0.5 §i 2 mni.
proiectantul.
Remedierea fisurilor cu deschiderea cuprinsa futre 0,5 §i 2 mm se realizeaza
11.Suprafata remediata se mentine 1n stare umeda minimum 7 zile, prin
prin injectarea lor cu ra§ini\ epoxidica.
stropirea periodica a ei cu apa (la interval de 2 ... 6 ore).
Operatiile tehnologice sunt urmatoarele :
1. Se fudeparteaza tencuiala de pe ambele fete ale elementului de beton pe
5.5.3. Remedierea fisurilor elementelor de beton armat, folosind
toata lungimea traseului fisurii §i pe o latime de cca. 100 mm (cca. 50 mm
amestecuri pe baza de rii§ini epoxidice
de o parte §i de alta a fisurii).
Amestecurile pe bazi\ de ri\§ini epoxidice se folosesc la remedierea fisurilor
2. Se perie suprafetele betonului cu o perie de sarma §i apoi acestea se sufla
elementelor de beton armat, api\rute ulterior decofrarii.
cu un jet de aer comprimat pentru fudepartarea prafului rezultat.
In functie de deschiderea fisurii se aplici\ mai multe tehnologii de remediere
3. Se stabilesc pozitiile de aplicare a §tuturilor m~talice pentru injectare §i
(fig. 5.27.).
acestea se marcheazi\ pe traseul fisurii. Pe lungimea unei fisuri
A. Fisuri cu deschidere sub 0.5 mm.
nefutrerupte trebuie sa existe minimum doui\ §tuturi, unul din ele fiind
Remedierea fisurilor cu deschidere mai mica de 0,5 mm se realizeaza prin
amplasat la capatul inferior al acestuia, iar intermediar la distante stabilite
aplicarea peste fisura a unui chit epoxidic. Operaµile tehnologice sunt urmatoarele:
1n functie de cele trei posibilitati 1n care se poate situa elementul de beton:
1. Se fudepi\rteaza tencuiala de pe ambele fete ale elementului de beton
a). cand grosimea sa este de maximum 200 mm §i cand este
(exceptand 1n unele situatii placile plan§eelor 1n cazul 1n care accesul la
posibil accesul pe ambele fete fisurate - §tuturile se aplica numai pe 0
una din fete nu este posibil de realizat) pe toati\ lungimea traseului fisurii
singura fata a elementului, urmand ca pe cealalta fata a acestuia, fisura sa
§i pe o latiffie de cca. 100 mm (cca. 50 mm de o parte §i de alta a fisurii).
se fuchida prin aplicarea unui chit epoxidic de-a lungul acesteia. Distanta
2. Se perie suprafetele betonului cu o perie de sarmi\ §i apoi acestea se sufla
dintre doua §tuturi este de (1,2 ... 1,5) x grosimea elementului;
cu un jet de aer comprimat pentru fudepi\rtarea prafului rezultat.
b). cand grosimea sa este de maximum 200 mm §i ,cand este
3. Se aplici\ prin api\sare ~ici\ cu §paclul (perfect uscat §i curatit), pe
posibil accesul numai pe o singura fata a elementului (de regula cazul
traseul fisurii, pe o latime de cca. 30 mm (minimum 15 mm de o parte §i
placilor de plan§eU la care accesul este posibil numai la partea inferoara a
de alta a fisurii) doua straturi de chit epoxidic, fiecare avand grosimea de
acestora), §tuturile se aplici\ la o distanta de (1,2 ... 1,5) x grosimea
cca. 1,5 mm, asigurandu-se mtre cele doui\ apliciiri succesive un interval
elementului, urmand ca futre §tuturile fuvecinate, aproximativ la jumatatea
de timp care si\ permita aplicarea celui de al doilea strat fi\ra antrenarea
distantei dintre ele, sil. se realizeze cate un orificiu pentru verificarea
celui anterior. \
injectarii;
-12~-
-12.7-

/
I
-.
 I,
'•'.

,,•:I c). cand grosimea sa este de 200 ... 400 mm §i cand este posibil
accesul pe ambele fete fisurate, §tuturile se aplicil. pe ambele fete ale
·chi I elementului la 0 distantil. illtre ele de (0,5 ... 0, 7) x grosimea elementului.
epox 1 1c

Punctele de aplicare de pe cele douil. fete opuse trebuie decalate illtre ele.
La capil.tul superior al fisurii se prevede un orificiu cu diametrul de cca. 10
mm pentru refularea aerului.
, 4. Se executil. orificiile pentru verificarea injectarii ill cazul elementelor de
orifitiu de
~ontrol d=?imOi tut beton de tip"b" (vezi punctul 3), gil.urile cu diametrul de cca. 10 mm §i cu
adancimea de cca. douil. treimi din grosimea elementului, realizandu-se cu
ajutorul unei borrna§ini rotopercutante. In aceste gil.uri se introduc tuburi
din PVC.
-·
.• .... 5. Se pozitioneaza §tuturile metalice pe traseul fisurii, ill punctele stabilite §i
stu~ melalic
se fixeazil. provizoriu pe contur ill doua, trei puncte, cu plastilinil. sau cu

{ ipSOS, avfuld grijil. ca ele Sil. fie amplasate simetric fatil. de fisura. lnainte de
aplicare, suprafata circularil. a §tutului (care urrneazil. sil. se aplice pe
suprafata elementului de beton) se acoperil. cu un strat de plastilinil..
dim'~~~-~
I 36mm j ~'"'
~ 2. ~ '\ S" '
6. Se illchide fisura la exterior cu un strat de chit epoxidic cu grosimea de
cca 1,5 mm, aplicat de-alungul acesteia prin apil.sare energicil. cu §paclul,
pe o iii.time de cca 30 mm (minimum 15 mm de o parte §i de alta a fisurii).
I d
Cu acela§i chit se fixeazil. definitiv §i §tuturile metalice.
,)
In cazul elementelor de beton de tip "a" (vezi punctul 3) pe fata pe care nu

J se amplaseazil. §tuturi, se lasil. ill stratul de chit, orificii de control al

injectarii, avand diametrul de cca. 3 mm §i amplasate la o distantil. de cca.
500 mm illtre ele. Pentru fiecare fisuril. se prevede minimum un orificiu de
control.
tut in'eclare d/2 .d/2

t d=(1,2.; 1,5)h
t 7. Dupil. illtil.rirea chitului (la cca. 6 ore de la aplifare)- sr verifica
comunicarea dintre §tuturi precum §i illdepil.rtarea prafului din fisura astfel
: se introduce aer comprimat pe rand ill fiecare §tut §i se urrnil.re§te ca
Fig. 5.27. Injectarea fisurilor folosind amestecuri pe I

baza de ra~ini epoxidice. acesta 'sit refuleze ill cele doua §tuturi illvecinate. Orificiile prln care nu.
-12.B- -12.~- ./
 refuleaza aerul indica o intrerupere a fisurii in zona respectiva §i in acest
caz se amplaseaza §tuttui suplimentare pentru asigurarea comunicil.rii
1
(dupa ce in prealabil chitul epoxidic a fost indepartat in zona respectiva cu
ajutorul unei dalte §i a unui ciocan din otel de 0,5 kg.)
8. Dupa minimum 6 ore de la executarea operatillor pregatitoare daca
temperatura mediului ambiant este de minimum + 20°C §i respectiv dupa
minimum 12 ore daca aceasta este cuprinsa inte + 15°C §i + 20°C se poate
incepe operatia de injectare de la una din extremitatile fisurii §i in mod
obligatoriu de la capatul inferior al acesteia. Se astupa cu dopuri de
plastilina sau de cauciuc toate §tuturile metalice mai putin primele doua
care se tin deschise. Injectarea fisurilor cu ra§inil. epoxidica se poate
realiza cu ajutorul pistonului manual sau a pistolului actionat cu aer
comprimat:
a). in cazul utilizarii pistonului manual acesta se alimenteaza cu
ril.§inil., apoi se introduce capul sau in primul §tut (amplasat la extremitatea
fisurii) §i se incepe in§urubarea lentil. a pistonului piina la aparitia ra§inii
in §tutu! deschis invecinat. Se scoate pistolul din §tutu! metalic, acesta se
astupa cu un dop de plastilina sau de cauciuc, se muta pistonul in al doilea
§tut, se desfunda al treilea §tut §i se reia operatia de injectare. Se
procedeaza astfel pana la injectarea completa a fisurii. La terminarea
injectarii toate §tuturile trebuie sa fie astupate; b). in
cazul utilizarii pistolului cu aer comprimat acesta se alimenteaza cu ril.§ina,
apoi se racordeaza la o sursa de aer comprimat cu presiunea piina la 6 bari.
Se fixeaza pistolul in primul §tut metalic (amplasat la extremitatea fisurii),
se deschide lent robinetul de aer comprimat §i se mentine pistolul in
aceasta pozitie pana la aparitia ril.§inii in §tutu! deschis invecinat. Se
inchide robinetul de aer comprimat, se depresurizeaza, se muta pistolul in
al doilea §tut, se astupa primul §tut cu un dop de plastilina sau de cauciuc,
se desfunda al treilea §tut §i se reiau operatiile de injectare. Se procedeaza
-no-
astfel pana la injectarea completa a fisurii. La k11ninarea injectarii toate
§tuturile trebuie sa fie astupate. In cazul elementelor de beton de tipul "a"
(vezi punctul 3), in timpul injectarii ra§ina trebuie sa refuleze prin
orificiile de control amplasate pe fata opusa celei pe care sunt fixate
§tuturile metalice, iar in cazul elementelor de beton de tipul "b", in timpul
injectarii, ra§ina trebuie sa refuleze prin tuburile de control din PVC,
refularea ra§inii indicand patrunderea acestuia pe toata grosimea
elementului la tipul "a" §i respectiv pe minimum doua treimi din grosimea
lui la tipul "b".
9. Dupa cca. 2 ore de la terminarea injectarii, §tuturile metalice se scot §i se
curata de chitul epoxidic prin spalarea lor cu acetona sau prin ardere.
10.Dupa cca. 36 ore de la injectare se executa verificarea aplicarii corecte a
procedeului de injectare. La fiecare a cincea fisura injectata se va
desprinde pe o lungime de cca. 150 mm, cu dalta §i ciocanul, stratul de
chit epoxidic aplicat pentrn inchiderea exterioara a fisurii, la extremitatea
la care s-a incheiat operatia de injectare. Stratul de chit epoxidic se va
indeparta de pe ambele fete ale elementelor de tipul "a" §i "c" §i de pe o
singura fata a elementelor de tipul "b" (vezi punctul 3). In cazul injectarii
corecte se constata prezenta ril.§inii in fisura (culoarea ei fiind mai inchisa
decat cea a betonului). Daca nu se constata prezenta ril.§inii in fisura se
procedeaza la indepartarea completa a chitului de pe fata respectiva a
elementului §i se stabilesc zonele neinjectate. In fiecare din aceste zone se
mont~aza cate un §tut, se acopera fisura cu chit epoxidic lasandu-se elite o
intrerupere de control cu diametrul de cca. 3 mm la extremitatea zonei de
injectat §i se executa reinjectarea. Intruc1t in acest caz exista dubii in ceea
ce prive§te calitatea injectarii §i la celelalte fisuri, se face verificarea
tuturor fisurilor injectate prin indepartarea chitului epoxidic pe lungimea
intregului traseu al acestora.
11.Se reface tencuiala cu mortar M 50 T.
-171-
 r
!

C. Fisuri cu deschiderea mai mare de 2 mm.

Remedierea fisurilor cu deschiderea mai mare de 2 mm (de regula 1ntre 2
mm §i 5 mm) se face prin injectarea cu chit epoxidic.
Toate lucrarile pregatitoare, de injectare §i de verificare sunt identice cu cele
prezentate la punctul "B" (Fisuri cu deschiderea mtre 0,5 mm §i 2 mm).
laca tofranti
5.5.4. Remedierea golurilor din elementele de beton armat prin
betonare
Remedierea golurilor din elementele de beton armat se poate realiza cu ~nur de. e\an~re
beton de ciment daca betonarea se executa imediat dupa decofrare, sau cu beton
epoxidic ill restul cazurilor (fig. 5.28.).
A. Betonare cu beton de ciment.
1. Se mdeparteaza tencuiala de pe suprafetele betonului pe care urmeaza sa

se monteze cofrajele. rn.kp&rtat dup.l \n\arire.)

2. Se ciocane§te suprafata betonului ill zona degradata, folosind un ciocan de
nttYuri
0,5 kg, pentru a depista §i a desprinde poqiunile de beton
necorespunzator. Cu ajutorul unui §pit §i a ciocanului se corecteaza forma
golului, astfel meat sa se asigure posibilitatea unei corecte completari cu
betonnou.
3. Se curata bine cu peria de sanna suprafetele betonului, se sufla cu aer
comprimat §i se spala cu jet de apa pana la saturare.
4. Dupa zvantarea suprafetei betonului se aplica pe aceasta un arnorsaj din
pasta de ciment cu poliacetat de vinil, realizat din doua straturi aplicate ri iniri
prin pensulare, la un interval de 10 ... 20 minute mtre ele.
5. Se monteaza cofrajul, asigurandu-se etan§eitatea (cu ajutorul §nururilor de
cauciuc sau de hartie) §i posibilitatea de patrundere a pervibratorului (prin
departarea cofrajului la partea superioara a lui de latura elementului de
beton cu minimum 100 mm).
~112- Fig. 5.28. Completarea golurilor cu beton pe baz~ de ciment.
-f;J-
6. In cazul fu care nivelul superior al golului se afla la o distanta mai rnicll de
500 mm de partea inferioara a placii, betonul trebuie tumat pe la Partea t1'
··';'
superioara a placii. In acest caz este necesara sparg~rea plllcii ~
prelungirea cofrajului pilna sub placa §i respectiv deasupra acesteia cu
minimum 200 mm.
7. Se toama betonul fu straturi cu grosimea de 100 ... 150 mm, apoi se
indeasa cu ajutorul unei §ipci din lemn §i se comp'l.cteaza cu un
pervibrator (prevazut cu lance daca este cazul). Betonul se to:_una ill exces,
nivelul betonului tumat fiind indicat sa depi'l.§easca cu minumum 200 mm
nivelul superior al golului care urmeaza sa fie plombat. Daca este posibil,
se recomanda folosirea cimenturilor expansive (E 35) cu stricta respectare
a instructiunilor tehnice de utilizare.
8. Dupa 24 ore se face decofrarea, iar imediat dupa aceasta operatie se
fudeparteaza betonul ill exces prin §pituirea U§oara a lui (cu §pitul sau cu
dalta §i ciocanul de 0,5 kg).
9. In zona de contact futre betonul vechi §i eel proaspat se aplica prin
pensulare doua straturi de pasta de ciment cu poliacetat de vinil (la un
interval de 10 ... 20 minute futre ele). Straturile aplicate trebuie sa acopere
atilt suprafata betonului vechi cat §i a celui proaspat pe minimum 15 ... 20
mm.
10.Suprafata remediata se mentine ill stare umeda minimum 7 zile, prin
stropirea periodica cu apa.
11.Se verifica operatia de remediere cu ultrasunete, iar ill cazul m care se
depisteaza lipsuri de continuitate intre betonul vechi §i eel nou, se execuld
un supliment de remediere, de preferinta prin injectare cu pasta de cirnent.
12.Se reface tencuiala cu mortar M 50 T.
B. Betonare cu beton epoxidic.
-134- -
1. Se indeparteaza tencuiala de pe suprafetele betonului pe care urmeaza sa
se monteze cofrajul.
'. z. Se cioci'l.ne§te suprafata betonului in zona degradata, folosind un ciocan de
Q,5 kg, pentru a depista §i a desprinde portiunile de beton
necorespunzator. Cu ajutorul unui §pit §i a ciocanului se corecteaza forma
golului, astfel meat sa se asigure posibilitatea unei corecte completari cu
betonnou.
3, Se curata bine cu peria de sil.rma suprafetele betonului §i se sufla cu jet de
aer comprimat.
4. Se monteaza cofrajul, lasilnd pe una din laturi un spatiu suficient, pentru
introducerea §i compactarea betonului. In cazul unor goluri mari este
indicat ca pe aceasta latura cofrajul sa se realizeze pe o fualtime de cca
150 mm, urmil.nd ca el sa se malte succesiv (tot cu cca. 150 mm) pe
masura punerii ill lucrare a betonului.Cofrajul se protejeaza la partea care
ville in contact cu betonul cu o folie din PVC.
5. Betonul se aplica ill straturi cu grosimea de 30 .. . 50 mm, compactarea
fiecarui strat realizilndu-se cu o vergea metalica. sau cu o §ipca din lemn
protejate cu o folie din PVC. Compactarea consta ill presarea betonului
pilna cilnd suprafata acestuia devine sticloasa. Avil.nd 1n vedere ca operatia
de compactare este dificil de realizat, ei i se va acorda o mare atentie.
6. Dupa cca, 24 ore se face decofrarea.
7. In zona de contact mtre betonul vechi §i eel poaspat se aplica un strat de
chit epoxidic (cu grosimea de cca. 1,5 mm), prin apasarea energica cu
mistria sau cu §paclul. Stratul aplicat trebuie sa acopere atilt suprafata
betonului vechi cat §i a celui proaspat pe minimum 15 ... 20 mm.
8. Se reface tencuiala cu mortar M 50 T.
5.5.5. Consolidarea placilor de beton armat
A. Cu suprabetonare (fig. 5.29.).
-1~9-
1. Se mdeparteaza pardoseala de la partea superioara a placii existente. c;uprtib~tonare Gaura ptatlicala
2. Se pozitioneaza §i se creaza gaurile pentru pozitionarea conectorilor (cu
dimensiunile 1n plan de cca. 100 x 100 mm). Se mentioneaza ca aceste
gauri este bine sa fie arnplasate 1n dreptul armaturilor existente 1n placa,
astfel meat conectorul sa se ancoreze de ele. In aceste conditii, arnplasarea
gaurilor trebuie precedata de 0 detectare a armaturilor cu ajutorul
pahometrului.
3. Se spituie§te sau se buciardeaza betonul la partea superioara a placii.
4. Se curata cu peria de sarma aceasta suprafata §i se spala pana la saturare
cu jet de apa.
5. Se monteaza armaturile (inclusiv conectorii, minimum 4 buc/mp).
6. Se executa cofrajul la partea inferioara a golurilor §i se suspenda cu sanna Fig. 5.29. Consolidarea placilor din beton armat cu supra-
betonare.
de armaturile placii.
7. Se toarna §i se compacteaza betonul (de clasa minima Be 15).
8. Dupa minimum 24 ore se scot cofrajele.
A
B. Prin suplimentarea armaturilor de la partea inferioara (fig. 5.30.).
1. Se mdeparteaza tencuiala de la partea inferioara a placii.
2. Cu ajutorul pahometrului se determina pozitia armaturilor din placa §i se
f\rrnatura \'iup~mentara
marcheaza cu creta pe aceasta. B~ton ton::retat
3. Se decoperteaza local armatrurile.
4. Se buciardeaza sau se spituie§te suprafata betonului §i se curata cu peria
DET. A
Is=- 8d + QOmm 0837'
8
:~
de sarma. llOo/ + 2orn111 f'cs2
5. Se sudeaza distantierii de armatura placii. Soll

6. Se sudeaza barele suplimentare de distantieri §i se realizeaza armatura

suplimentarll. (se dispun barele pe directia perpendicualra §i se leaga cu
I,
h
l.s t I Is L
3 4clr 201111n 0837'
Eid-1 2tJ Jtitn Pc Sf! e
sarma de barele sudate).
7. Se spala cu jet de apa suprafata betonului §i aceasta se mentine umedd
\
minimum 24 ore mainte de aplicarea betonului nou prin turnare.
Fig. 5.3o. Consolidarea plii.cilor din beton armat prin
-1%- • suplimentarea armaturilor din camp.
-1~7-
 . PtJil.U'
8. Dupa zvantarea suprafetei, se aplica stratul de beton t'.lrcretat, care se f
mentine urned minimum 7 zile p1in udarea periodica cu apa (la un interval

de 2 ... 6 ore).

C. Cu grinzi metalice la partea inferioara (fig. 5.31.).

1. Se marcheaza §i se practica gaurile pentru trecerea buloanelor prin placa
existenta de beton, cu ajutorul unei bonna§ini rotopercutant".
2. Se marcheaza pozitia panelor metalice §i se mdeparteaza 1encuiala din

aceste zone,
3. Se mdeparteaza pardoseala ill zonele de rezemare a profilelor U.
Gtinda ,1'
4. Se pozitioneaza profilele U.
5. Se aduce grinda metalica realizata dintr-un profil I §i se suspendi\ de placa
prin intermediul celor 4 buloane de la capete (mtre grinda §i partea
inferioara a placii sa ramana un spatiu liber de 10 ... 15 mm).
Fig, 5.31. Consolidarea pl'Acilor din beton armat c:u pro-
6. Se monteaza §i se bat penele metalice. filuri metalice,
7. Se mai strang piulitele §i eventual se pun §i contrapiulite.

D. Cu tiranti metalici la panourile prefabricate. A-A

S-a considerat un panou mare de plan§eu rezemat pe cele patru laturi
Bulon ~

(fig. 5.32.).
1. Se traseaza §i se practica ill placa de beton gaurile pentru trecerea
buloanelor de ancoraj, cu ajutorul unei borma§ini rotopercutante.
2. Se mdeparteaza tencuiala, la partea inferioara a placii de beton, ill zonele
de pozitionare a plil.cilor de ancorare a tirantilor.
3. Se monteaza placile de ancorare §i se strang piulitele de la capetele

superioare ale buloanelor.

4. Se aduc cei 4 tiranti (realizati din otel-beton) §i se prind cu sudura de

placile de ancorare.
-1'?~-
Fig. 5.32. Consolidarea plAcilor prefabricate din beton
armat cu tfrant1 m£:·~a116i.
-4~~-

t
 ----------I

5. Se fixeazft dispozitivul de lensionare ~i se intind tirnn\ii pan~t la Db\11wr1\ 1

-"--A
I I
efortului unilar dorit.

E. Suplimentarea reazemelor pentru chesoanele prefabricate de beto11.

armat (fig. 5.33.).
1. Se sparg nervurile secundare de la capetele chesoanelor, pentru a asigura
trecerea platbandelor metalice de ciimii§uialii.
2. Se realizeazii ciimii§uiala, care reprezintii o suplimentare a reazemului
pentru chesonare, prin sudarea platbandelor metalice §i a comierului lntre
ele. rtCl~ern

3. Se introduce placa de rezemare mtre aripa superioarii a comierului §i

nervura principalii (longitudinala) a chesonului §i se fixeazii cu sudura de Fig. 5.33. Suplimentarea reazemelor elernentelor prefa-
lnricate.
cornier.
4. Se refac spiirturile din nervurile secundare prin completarea !or cu beton.

5.5.6. Consolidarea grinzilor din beton armat

A. Prin suplimentarea armaturilor din camp (fig. 5.34.).
1. Se mdepiirteaza tencuiala de la partea inferioara a grinzii.
2. Cu ajutorul pahometrului se determina pozitia armiiturilor de la partea
inferioarii a grinzii care se marcheaza cu creta. Df/.A
3. Se decoperteazii local armaturile de la partea inferioara a grinzii.
4. Se buciardeaza sau se §pituie§te suprafata betonului §i se curata cu peria
I
de sarma.
5. Se sudeaza distantierii de armatura grinzii.
6. Se aduce armatura suplimentara §i se sudeaza de distantieri. fl.rmilul".5
ey.h\en\j
7. Se spalii cu jet de apa suprafeta betonului §i acesta se mentine umeda
minimum 24 ore inainte de aplicare betonului nou prin torcrerare.
8. Dupa zvantarea suprafetei, se aplicii betonul prin torcertare, pana la
atingerea grosimii dorite.
-140- Fig. 5,5" -~onsoliclc.rea grinz!lor din beton armat prin
~ ~uplimentar.ea arm~turilor din camp.
-141-
 7. Se monteaza armaturile longitudinale §i transversale (inclusiv etrierii
9. Se menpne umedii suprafata betonului torcretat minimum 7 zile prin
prevazuti cu filet la capete, care traverseazii placa prin giiurile create in
udarea periodicii a sa ap<'i (la interval de 2 ... 6 ore).
aceasta).
·~ 8. Se sudeaza conectorii de armaturile longitudinale existente §i de cele noi.
B. Cu camii~uialii din beton annat
9. Se monteaza distantierii, minimum 1 hue/ml pe fiecare latura.
a) Consolidarea cu ctimii§1tialii pe rrei laturi (fig. 5.35.)
10.Se monteaza platbandele de la partea superioara a grinzii (avand grosimea
1. Se indepii.rteazii tencuiala de pe fetele laterale, de pe fundul grinzii,
minima de 8 mm §i latimea minima de 80 mm) §i se prind provizoriu
precum §i de la partea inferioara a placii pe cca. 200 mm aliiturat grinzii,
piulitele la capetele etrierilor care traverseaza placa. Se face reglajul din
de 0 parte §i de alta a ei §i pe toata lungimea acesteia.
piulite astfel meat carcasa de armatura sa ocupe pozitia prevazuta ill
2. Se mdeparteaza finisajul (pardoseala, tencuiala etc.) de la prutea
proiect.
superioara a grinzii pe o latime cu cca. 200 inm 111ai mare ca cea a grinzii
11.Se spala cu jet de apa suprafetele de beton decopertate ale fetelor laterale
(cca. 100 111111 de o parte §i de alta a grinzii) §i pc toatii. lungimea acesteia.
§i fundului grinzii, acestea mentinandu-se umede (cca. 2 ore) pana la
3. Cu borma§ina rotopercutanta se dau giiuri (d = 25 ... 30 mm la distanta de
saturarea cu apa a lor.
cca. 500 mm) in placa.
12.Dupa zvantarea suprafetelor de beton udate, se realizeaza cilmii§uiala,
4. Se §pituiesc suprafetele de beton decopertate ale fetelor laterale §i fundului
utilizand beton cu clasa minima Be 15, aplicat prin torcretare §i avand
grinzii.
grosimea minima de 30 mm (cama§uiala se realizeaza din eel putin doua
5. Se illdeparteaza betonul de acoperire a armaturilor longitudinale de la
straturi, primul reprezentand o amorsa, iar cel~lalte avand o grosime de
partea inferioara a grinzii (depistate cu ajutorul pahometrului) pe lungimea
20 ... 50 mm, in functie de Jildemanarea torcretistului §i a conditiilor
§i la pozitiile pevazute ill proiect, in vederea prinderii conectorilor.
tehnologice locale). Pentru realizarea grosimii prescrise in proiect este
Ace§tia se prevad obligatoriu la capetele grinzii §i intermediar la distante
indicat, ca mainte de inceperea operatiei de torcretare, sa se fixeze i pe
de cca. 1,0 m. Lungimea decopertarii se stabile§te functie de lungin1ea
fetele laterale §i pe fundul grinzii, ni§te martori rigizi (realizati din metal
cordonului de sudura "l," care se adopta de 8d + 20 mm pentru otelul
sau beton, fixati cu adeziv §i amplasati la distanta de cca. 750 mm). '
OB37 §i lOd + 20 mm pentru otelul PC52 daca sudura se realizeaza pe o
13.Dupa terminarea torcretarii se iau toate masurile pentru asigurarea urei
singura parte §i respectiv de 4d + 20 mm pentru otelul OB37 §i 5d + 20
temperaturi a mediului ambiant de minimum + lO"C, iar supra~ata
mm pentru otelul PC52 daca sudura se executa pe doua parti. Pozitia
betonului torcretat se mentine umeda prin stropirea periodica cu apa ~(la
conectorilor se va stabili astfel meat ace§tia sa fie amplasati intre doi
cca 2 ... 6 ore) tirnp de minimum 7 zile.
etrieri consecutivi.
14.Se scot piulitele §i se indeparteazii platbandele de la partea superioara a
6. Se curata cu peria de sarma suprafetele de beton decopertate, apoi acestea
grinzii, se uda cu apa suprafetele de beton ale gaurilor, iar dupii zvantarea
se sufla cu jet de aer comprimat.
1.43
-142.-
 ''., 11
' II
I '
''!I
: ' acestora se introduce un mortar de ciment M 200 bine matat cu o vergea

E:LEVATiE: din metal. Apoi se monteaza platbandele §i se strang definitiv piulitele.

'
15.Se reface tencuiala cu mortar M 50 T §i respectiv finisajul de la partea
superioara a grinzii (pardoseala, tencuiala etc.).

b) Consolidarea cu ciimii§uieli pe patru laturi (fig. 5.36.)

De regula aceasta solutie se adopta atunci cand se executa §i consolidarea
pfacii.
1. Se indeparteaza tencuiala de pe fetele laterale, de pe fundul grinzii,

precum §i de la partea inferioara a placii pe cca. 200 mm alaturat grinzii,

de o parte §i de alta a ei §i pe toata lungimea acesteia.
2. Se indeparteaza finisajul (pardoseala, tencuiala etc.) de la partea
superioara a grinzii pe o latime cu cca. 200 mm mai mare ca cea a grinzii
(cca. 100 de o parte §i de alta a grinzii) §i pe toata lungimea acesteia.
3. Cu spitul §i ciocanul sau cu pickhammerul se sparge placa de beton §i se
creeaza ni§te goluri strapunse, avand dimensiunile in plan de cca. 100 x.
250 mm, amplasate de o parte §i de alta a gr!nzilor §i la distanta interax, 1n
lungul grinzii, de cca. 600 mm.
Plf\TB~NO~ 4. Se §pituiesc suprafetele de beton decopertate ale giinzii.
~ ~ &• l b•200)tnm
5. Se curata suprafetele de beton decopertate cu peria de sarma §i cu un jet

u ~D!
de aer comprimat.
6. Se monteaza armaturile longitudinale §i transversale.
7. Se fixeaza distantierii pe fetele laterale §i fundul grinzii (minimum 1
l!;lr\e.ri d.d4 .. .'Z0/5ooli:trierid•6... 10/1oomm ~
buc/ml pe fiecare latura).
8. Se monteaza cofrajele pe fetele laterale, la fundul §i la partea superioara a
grinzii {daca este cazul).
9. Se spala cu jet de apa suprafetel~ de beton decopertate §i se mentin umede
Fig. 5.35. Conaolidarea grinzilor din beton armat cu cA-
pana la saturarea lor.
mA§uial~ pe trei laturi. I

-144-
. -.... ,
 li:LE!VATie 10.Dupa zvantarea acestora, se toarna betonul pe la partea superioara a
»
"' grinzii. Betonul de clasa minimum Be 15 se introduce prin gaurile
strapunse din placa §i se ln.deasa cu o vergea metalica. Compactarea se
realizeaza prin ciocanirea cofrajelor cu ciocanul de lemn de 2 kg §i
respectiv prin vibrare, folosind pervibratorul prevazut cu lance. Betonul se
prepara cu agregate avand dimensiunea maxima de 16 mm §i 0 buna
lucrabilitate realizata, de preferat, prin folosirea aditivilor superplastifianti.
Este indicata de asemenea utilizarea cimenturilor expansive (E35, cu
respectarea prescriptiilor tehnice specifice). Grosimea stratului de beton a
cama§Uielii trebuie sa fie de minimum 80 mm.
11.Dupa atingerea gradului de maturizare dorit se face decofrarea.
12.Se reface tencuiala pe fetele laterale §i pe fundul grinzii cu mortar
M50T.
13.Se reface finisajul de la partea superioara a grinzii.

C. Cu tiranti metalici (fig. 5.37.).

1. Se ln.departeaza tencuiala sau pardoseala de la capetele grinzii, 1n zona de
amplasare a pieselor de rezemare (prindere) a tirantilor.
2. Se aduc tirantii, se prind 1n piesele de rezemare §i se monteaza
antretoazele de la partea inferioara a grinzii.
3. Se strang piulitele de la capetele tirantilor pentru ln.tinderea primara a
acestora.
4. Se monteaza dispozitivele de strangere (de ln.tindere) a tirantilor §i ace§tia
se tensioneaza pana la atingerea efortului unitar dorit.

~trieti J:'\O...H 1100mm

LJ
~ttie~i d... ~ ... 10 /1oomm
D. Cu corniere metalice (fig.5.38.)
1. Se ln.departeaza tencuiala in dreptul celor doua muchii de la partea
inferioara a grinzii.
Fig. 5.36. Consolidarea grinzilor din beton armat cu cA-
mA:;iuiaU. pe patru laturi 0
-147-
- 1-W.-
 2. Se ln.departezi!., local, betonul de acoperire din dreptul celor doua anni!.turi
Gnnda
't dispuse Ia partea inferioara a grinzii, spre exterior.
3. Se sudeazi!. fururile de distantare de aceste anni!.turi.
4. Se sudeazi!. piatbandele de fururi.

t>.nhetoaaa 5. Se aduc cele doua comiere §i se prind cu sudura de platbande.

Dis. t.i\i\J dt t"'1~ibMI'?.
1

6. Se reface tencuiala.

A .. A
E. Cu un reazem elastic suplimentar (fig. 5.39.)
1. Se creeazi!. cele doua console noi de rezemare.
2. Se aduce grinda metalici!., se reazema §i se fixarea pe consolele de
rezemare.
3. Se sudeaza piesele de fixare locale de grinda metalici!..

Fig. 5.37. Consolidarea grinzilor din beton arm3t cu ti- 4. Se introduc prin batere cu ciocanul (dupa ce 1n prealabil a fost ln.departati!.
rani;i metalici. tencuiala din zonele respective) fururile metalice.
5. Se reface tencuiala.

F. Cu etrieri transversali. locali (fig. 5.40.)

·~
1. Se ln.departeaza tencuiala de p~ toate fetele grinzii, 1n zonele de
consolidare.
= 2. Se a§eaza Ia partea superioari!. comierele transversale (care constituie
piesele de rezemare pentru etrieri).
3. Se a§eaza Ia pozitie cele doui!. comiere de la partea inferioara a grinzii.
Futuri
4. Se monteazi!. etrierii (earn sunt deschi§i i previ!.zuti Ia capete cu filet) §i se
strang provizoriu piulitele.
5. Se strang definitiv piuliteie.
6. Se reface tencuiala.
A.. A D£T A

Fig. 5.38. Consolidarea grinzilor din beton armat eu -14'3 -

corniere metalice.
-148-
:1
 ---~----=~--~~---~~~-~-----------

5.5.7. CONSOLIDAREA STALPILOR DIN BETON ARMAT

~ A. Cu cil.ma§uieli din beton annat (fig. 5.41.)
Intrucat portiunea din infrastructura a unui stlilp (inclusiv fundatta sa)
prezinta numeroase particularitati §i detalii diferite, fiind practic irnposibil sa se
gaseasca un caz unic reprezentativ, s-a considerat necesar sa se descrie operatiile
liiare. tehnologice, in cazul consolidarii unui stalp pe toate cele patru laturi ale sale, in
~tincla meta\ica
portiunea sa din suprastructura. Se mentioneaza insa ca pentru consolidarea
A-A
portiunii din infrastructura cele mai multe din operatiile tehnologice sunt
asemanatoare (din punct de vedere al conditiilor tehnice §i al succesiunii sau
dependentei) cu cele executate in portiunea din suprastructura.
1. Se realizeaza lucrarile de sprijinire daca este cazul.
2. Se executa consolidarea la nivelul infrastructurii stalpului.
Fig. 5.39. Consolidarea grinzilor din beton armat prin 3. Se indeparteaza tencuiala de pe toate suprafetele laterale ale stalpului, de
creerea unor reazeme elastice suplimentare.
la partea inferioara a placii §i de pe fetele laterale §i fundul grinzilor
i
concurente pe o distanta de cca. 300 mm fata de stalp.
4. In dreptul colturilor stlilpului se practica goluri in placa, avand forma
Fislittli
aproxirnativ patrata cu latura de cca. 150 ... 200 mm.
5. Se §pituiesc suprafetele de beton decopertate ale stlilpului.
6. Cu pahometrul se determina pozitia annaturilor, din stalp §i de la capetele
grinzilor, care se marcheaza cu creta pe suprafata betonului.
A-A 7. Se marcheaza pozitia conectorilor (care leaga barele longitudinale ale
cil.ma§uielii de barele longitudinale ale stalpului), avand grija ca ace§tia sa
fie pozitionati in dreptul etrierilor din stalp §i sa fie decalati pe inaltime

Qrinda eK~'t.n\~ · pentru barele de pe acea§i latura a stlilpului.

&tt-i~ 8. Se indeparteaza stratul de acoperire cu beton, in dreptul marcajelor pentru

Cornie.r lon itudinal pozitionarea conectorilor, pana la dezvelirea armaturii longitudinale din
stlilp.
9. Se aduc conectorii (cu diametrul minimum de 14 mm) §i se sudeaza de
armatura longitudinala a stlilpului (lungirnea cordonului de sudura este de
Fig. 5.40 0 Consolidarea local~ a grinzilor din beton
armat cu etri~rie
-1'1-
-1~0-
 -~-----··
sec:}iunea B-B
•
!';•

arm& \uri lon itudina\e.

drmaturl lo
~e o~~-t.
a qr1ni11
aurl d• 1S...'Wmm

@ F,lrleri dmin. 8 /100 s.e.c.\iunea A.-A.

(In dreptul 9rinziloi-)

@E:trleri drr0n.12. _ 2. ... ~ buclti

(catc tra\/erseata riniilc.) '
~ 9
._/\_
+-14 +-14-
@c'onector dmio.14 - 1buc /~l penbu tiecare bar~
le = lull<Jimea cotdonului de s11durJ :
- '?iudura p~ o '=>i119urii pilrk C()
DB~7 le ·Bd~2.0mm
PC: 52. Le= 4Dd+2.Dmm
- !'>udura pe dmbele part;
Oil.:!.? k= 4dt iomm
m Fig. 5.41. Consolidarea stalpilor din beton armat cu
c!md~uial~ pe patru laturi.
Pt52. lt = sd+2.0mrn -1.n _ ~U)-

I'
 10 d + 20 mm cand sudura se realizeaza pe o singurii parte §i de 5d + 20
mm cand sudura se realizeaza pe ambele pfil1i).
A-A
10.Cu dalta §i ciocanul sau cu pickhammerul se practica golurile m placa.
11.Cu borma§ina rotopercutanta se dau m grinzi gauri cu diametrul de 15 ...
20 mm, m funcp.e de diametrul etrierilor care urmeaza sa traverseze

grinzile.
12.Suprafetele de beton decopertate se curata CU peria de sarma (de SUS m
jos), se sufla cu aer comprimat §i se spala cu jet de apa.
13.Se monteaza armaturile longitudinale §i cele transversale (etrierii se
previid cu ciocuri drepte care se sudeaza, lungimea cordonului de sudura
stabilindu-se ca la punctul 9) §i se realizeaza prinderea dintre ele.
14.Se sudeaza barele longitudinale de mustap.le armaturilor de la nivelul Fig. 5.42.. Consolidarea stalpilor din beton armat cu pro-
inferior. filuri metalice 0
15.Se sudeaza conectorii de armaturile longitudinale ale ciima§uielii.
16.Daca betonul se pune m lucrare prin torcretare, se uda suprafetele de
beton cu apa pana la saturare §i apoi dupa zvantare se mcepe torcretarea.
Camii§uiala, cu grosimea de minimum 50 mm, se realizeaza din doua sau
mai multe straturi de beton, fiecare cu grosimea de 20 .. . 50 mm (in
functie de mdemanarea torcretistului §i de condip.ile tehn~logice locale). Su\1>n
17 .Daca betonul se pune in lucru prin tumare, 'se fix'~aza distanP.erii
(minimum 1 buc/ml pe fiecare latura), se executa cofrajul pe o miilp.me
de 1,0 ... 1,5 m, se uda suprafetele betonului (pana Iii saturare) §i ale
cofrajului. Dupa zvantarea suprafetei betonului se toru:na.betonul proaspat C.ott1ie.r A-A
in straturi cu maltimea de 300 .. . 500 mm §i se compacteaza cu
pervibratorul (daca este cazul prevazut cu lance) §i prin baterea cofrajului

cu ciocanul de lemn de 2 kg.

Se malta cofrajul pe o maltime de cca 1,0 ... 1,5 m §i se reiau operatiile
de punere m lucrare a betonului pana la realizarea cama§uielii pe
Fig. 5.44. Consolidarea diafragmelor din beton armat cu
toata malp.mea stalpului. profiluri metalice 0
-'1,!i-

J.
 La partea superioarii a pliicii este indicat ca betonul sii se toame ill exces
pe 0 illiiltime de cca 200 mm, urmand ca partea ill exces sii fie
illdepiirtatii cu dalta §i ciocanul imediat dupii decofrare (dupa 24 C'fe
de la turnarea betonului).
18.Timp de 7 zile se mentine umedii suprafata betonului din camii§uiala
prin stropirea periodica cu apii (la interval de 2 ... 6 ore).
19.Se reface tencuiala cu mortar M 50 T.

B. Cu profiluri metalice (fig. 5.42.)

1. Se illdepiirteaza tencuiala de pe toate fetele stalpului.
2. Se a§eaza cele patru comiere la muchiile stalpului.
3. Se sudeaza placutele metalice transversale de cele patru comiere.
4. Se reface tencuiala.

5.5.8. CONSOLIDAREA DIAFRAGMELOR DIN BETON ARMAT

A. Cu camii§uiala din beton annat (fig. 5.43.)
1. Se realizeaza lucriirile de consolidare la nivelul infrastructurii diafragmei. A-A
Intrucat portiunea din infrastructura prezinta numeroase particularitati §i
detalii diferite, fiind practic imposibil sa se gaseasca un caz unic
reprezentativ, s-a considerat necesar sa nu se descrie operapile
tehnologice pentru aceasta zoni!..
2. Se illdepiirteazi!. tencuiala de pe fetele elementului §i a bulbilor (daca este
cazul).
3. Se §pituiesc suprafetele de beton decopertate.
4. Cu pahometrul se determini!. pozitiile armi!.turilor din diafragmi!. §i acestea
se marcheazi!. cu creti!. pe suprafata betonului.
5. Se marcheazi!. pozipa conectorilor (care leagi!. barele plaselor din
ciimi!.§uielile de pe cele doui!. fete), avand griji!. si!. se respecte urmi!.toarele
conditii:
Fig. 5.43. Consolidarea diafragmelor din beton armat cu
cama~uiald din beton armat.
-1~7-
 ,,
! 13.Se monteazil anniltura bulbilor, inclusiv etrierii 'care traverseaza
_ gaura pentru conector sil evite armatura existenta in diafragma; diafragma prin gaurile practicate in aceasta.
- conectorul sa fie amplasat in dreptul unui nod al plaselor noi cu care se ~ 14.Se monteazil distanperii (minimum 2 buc/mp).
armeazil cilmii§uiala. Conectorii se vor dispune minimum 4 buc/mp.
. 15.~e monteaza martorii rigizi (din otel sau din beton fixati cu adeziv) pentru
6. Se practicii in diafragmii giiurile pentru conectori, acestea avand { realizarea grosimii prescrise in proiect, minimum 2 buc/mp.

diametrul de 25 ... 30 mm §i fiind realizate cu ajutorul unei bonna§ini ; 16.Se stropesc cu apil, panil la saturare, peretii gaurilor din diafragme, iar
rotopercutante.
dupil zvantarea lor se umplu gi'i.urile cu mortar M 200 bine matat cu
7. Se marcheazil pozipa giiurilor pentru etrierii din bull 1 care strapung
ajutorul unei vergele metalice.
diafragma §i se realizeazil gilurile cu ajutorul unei bonna§ini : l7.Se udil cu api'i. suprafetele de beton pana la saturarea lor, iar dupi'i.
rotopercutante (daca este cazul).
zvantare, se aplica minimum doua straturi de beton cu ajutorul instalatiei
8. Se indepilrteazil local pardoseala §i se practici'i. in placa goluri cu
de torcretat. Grosimea cilmi'i.§uielii trebuie si'i. fie de minimum 50 mm, iar
dimensiunile de nimimum 80 x 150 mm, dispuse la distanta de cca. 800
grosimea unui strat de beton torcretat variazi'i. intre 20 ... 50 mm in functie
mm interax. Prin aceste goluri urmeazil. si'i. treaci'i. carcasele de armatura
de indemanarea torcretistului §i a conditiilor tehnologice locale (pentru
care fac legi'i.tura intre armi'i.turile diafragmelor de la doui'i. niveluri
aplicarea betoanelor prin torcretare vezi fi§a tehnologici'i. CB - 007).
invecinate. Golurile se realizeazi'i. cu dalta §i ciocanul sau cu " 18.Se astupi'i. gi'i.urile din placil cu beton, bine compactat cu o vergea
pickhammerul. De asemenea, se dau in placi'i. gaurile pentru trecerea ~
metalica.
armi'i.turilor din bulbi.
19.Timp de 7 zile se mentine umedi'i lluprafata betonului din cilmil§uiala prin
9. Suprafeteie de beton decopertate se curi'i.ti'i. CU peria de sarmi'i. (de SUS llt
stropirea pericidici'i. cu api'i. (la interval de 2 ... 6, ore) §i se asigura o
jos), se sufla cu aer comprimat §i se spali'i. cu jet de api'i. (inclusiv gi'\urile
temperatura a mediului ambiant de minimum +10° C.
pentru conectori §i golurile din placa). . .

20.Se reface ~encuia.la ~u mortarM 501. '

10.Se monteazi'i. conectorii (previ'i.zuti cu cioc numai la unul din capete pentru
a putea fi introdu§i in gi'i.uri).
B. Cu profiluri metalice (fig. 5.44.).
11.Se mon~eaza plasele pe cele douil fete ale diafragmei §i se prind la noduri .
1. Se indepilrteaza tencuiala de pe ambele fete ale diafragmei in zona
de conectori, prin legare cu sarmil (in prealabil se realizeazi'i. Ia pozitie
fisuratil,. "
ciocul §i la capi'i.tul conectorului care nu era previ'i.zut cu acesta). La 2. Se curata diafragma cu peria de sarmil.

montare, trebuie avut griji'i. ca ciocul conectorilor si'i. treaca peste nodul . 3. Se injecteaza fisura cu materiale pe bazi'i. de ril§ini epoxidice.

plasei. 4. Se indepilrteazi'i. chitul epoxidic.

12.Se monteazii carcasele (de tip "sciirita") care traverseaza placa §i se leaga s. Se traseaza pozitia gi'i.urilor §i acestea se practici'i. ~ diafragma cu ajutorul
cu sarmil de armatura plasei inferioare.
unei borma§ini rotopercutante.

-rn~- ..,.1~9-
 ---------

6. Se aduc profilurile metalice §i se fixeaza cu buloane.

7. Se strang definitiv piulitele buloanelor. CAPITOLUL6
8. Se reface tencuiala.

ORGANIZAREA LUCRARILOR DE INTREJINERE,

REPARATII ~I CONSOLIDARI

6.1. Aspecte de principiu

Principalul obiectiv al unei organizan modeme a lucrarilor de constructii il
reprezinta asigurarea desfa§urarii normale a procesului muncii §i a calitatii
l!Icrarilor, ill conditii de timp stabilite.
Un aspect al desfa§urarii normale a lucrarilor este acela legat de forta de
111unca, atilt din punct de vedere al specializarii impuse de specificul lucrarii, cat §i
dnumi!.rului de muncitori §i al repartizarii acestuia la locul de munca. Trebuie luat
In considerare §i aspectul utilizarii utilajelor, atilt pentru marirea productivitatii
omncii cat §i pentru faptul ca unele procese nu pot fi executate decat cu mijoace
01ecanizate. Nu ill ultimul rand, trebuie sa se tina seama §i de aspectul referitor la
01aterialele utilizate.
Problema nu va fi privita doar cantitativ, ci §i din punct de vedere al ritmului
lie aprovizionare §i natura materialelor (aceasta implicand depozitari §i manipulari
cu regim special).
in cadrul lucrarilor de illtretineri, reparatii §i consolidan a elementelor de
. nstructii sau a constructiilor ill ansamblu, se va acorda o atentie sporita
blemelor men.tionate mai sus, avand ill vedere ca acest gen de lucran este
sebit de celelalte §i prin faptul ca la executie se pot illtalni mai multe solutii
e sa conduca la acela§i rezultat, fiind necesara optimizarea alegerii uneia dintre

in cadrul societatilor de constructii este necesara existenta unei forte de

unca specializata pe anumite lucran la acest gen.
-1b0-
 6.2. Organizarea locului de munca
Utilajele folosite trebuie sa fie mentiflute fu perfecta stare de functionare, cu
parametrii verificati periodic, o defectuasa functionare a acestora, putand Avand fu vedere specificul acestor lucrari, fiecare loc de munca presupune 0

organizare proprie §i unica, ill functie de:

compromite lucrarile respective.
In ceea ce prive§te materialele utilizate, specificul acestor lucrari necesita - frontul partial de lucru (care reprezinta un spatiu restrans din cadrul
frontului total de lucru al §antierului, singurul disponibil pentru
respectarea riguroasa a retetelor stabilite (dozarea, alegerea componentilor,
desfa§urarea executiei din motive de ordin constructiv, tehnologic,
tehnologia §i durata de preparare) precum §i transportul §i punerea fu lucrare
organizatoric s-au impus de Normele de Tehnica Securitatii
corespunzatoare.
Muncil);
La acest gen de lucrari, duratele de executie nu pot fi impuse hotarator de
- tehnologia adoptata;
factorii de productivitate, ele fiind stabilite fu functie de caracteristicile fiecarui
- mijloacele de munca;
material utilizat, de lucril.rile pregatitoare sau de timpii de a§teptare necesari
- forta de munca;
finalizarii unor procese fizico-chimice obligatorii.
Tinand cont de cele mentionate mai sus, precum §i de faptul ca multe din - materiale;

procesele tehnologice se interfereaza §i se combina, apare ca impetuos necesara t ~ conditiile ~e mediu.

proiectarea tehnologiei de executie a acestor lucrari.
f Organizarea loculm de munca se va concepe tinand cont de unnatoarele
!
I . . ..
r, pnnc1p11:
Principalele obiective ale organizarii muncii fu cadrul lucrarilor de !-,
- stabilirea dimensiunilor locului de munca se face astfel meat sa
futretineri, reparatii §i consolidari sunt:
- asigurarea continuitatii proceselor tehnologice, pe fiecare fonnatie I permita lucrul nes.tingherit al oamenilor, al utilajelor §i al.

de lucru (functie de specificul lucrarilor) sau ill ansamblu;

- reducerea duratelor de executie, cu respectarea necesitatilor legate
t mijloacelor de transport §i depozitarea materialelor §i uneltelor.
necesare lucrului;

de specificul materialelor, fenomenele de futil.rire §i conditiile de - amplasarea materialelor, uneltelor, sculelor, dispozitivelor §i
I
~; utilajelor se realizeaza astfel meat sa se permita manevrarea §i
desfa§urare a proceselor;
- reducerea costurilor lucril.rilor, evirand alegerea solutiilor ieftine manipularea lor cu un consum minim de energie;

care pot afecta calitatea; - respectarea masurilor Nonnelor de Tehnica Securitatii Muncil §i

- alegerea metodelor de munca §i a proceselor tehnologice auxiliare Paza §i Stingere a Incendiilor;

(fu functie de specializarea muncitorilor §i de dotarea aferenta cu - asigurarea conditiilor adecvate de lucru (temperatura, umiditate,

dispozitive, utilaje §i materiale); iluminat, confort fonic etc.), fu functie de pozitia §i specificul

- realizarea unei eficiente §i a unui profit corespunzator. locului de munca.

-1~.-
 ( \
4.00

L-I~ ---~"~05 __ --- --"'°

' 7 7 -- • . - tt7777Tr7"r...-r?..,,......,,..,,..,...,,..,,....,...,,..,,....,....,,....,.....,."""""'"...,,.._..
-0
:ZONA 'FISUfU\\A ; . .·
/ . _· . r
f -----~"7.::-=c--=:-.~- J::>"
z
z :It\ ~A.-. __.LU__c~·u
:<:t--.PRA'-:-. • ·• . :
CJ
rn
IC-.
I.
-r-,.~--~ .. -..
<-'-=
.
~2.00
I
,,
7,
0
Q ~
""'" \]
L --- .:__~_-:- ___ .;____ ---J ~1
......I ~
~ f.P
']?'
I

~
s 0
(J,
--!C~
C\f
--
()

~
c:
•
~I
z.oo
~
rI -:!.
rn ~ ;
, w 2DNA ~E'F>DziTA.RE 5CIJLE'" / I
.r
s,'1 t>iSPOZ:iT.IVE:

UNE\ 1Jlfi.-FR.J:...GME FiSURJ:\IE PR\\\\ \\\WEtT~'K.E ll:GH.lt)l..

L~l-;.u~
'Lt:af>~ 1
'.3. -pcir...u b'1erli1Dl'e.
4- pomp:i injeclare

\ ,!;..

s_ansc'.a
!Lmi~me.
c:.!lmpre~or
(O_f\ul'\.i'.1n cauc.iuc.
v_qe.le.ti '10 lit.ii

60-t::am::ioc..
tl.-~riede s:i~
i:Lml!\ni a1-licu\at
~~-c.re.\c.n le.re-\~)
4-c:.iotan
1s_dcilta
........ _matui-a
tP
"'I

._..

~fq~~~~
~ ~~ a@£

--~-~
 D= control (stadiul de examinare al obiectului muncii din punct
6.3. Studiul metodelor de munca §i obiectul muncii de vedere calitativ sau cantitativ);
Studiul metodelor de munca cuprinde urmatoarele etape:
a) alegerea obiectivului de studiat, ill functie de criteriile economice q = transport (se concretizeaza prin modificarea pozitiei ill spatiu
(costuri, consumuri, transporturi etc.) §i criteriile tehnice (existenta a obiectului muncii);
blocajelor proceselor, complexitate tehnologica etc.) §i criteriile
sociale (solicitarea executantului, conditii de lucru, relatii de D= a§teptare (stadiul ill care conditiile tehnologice sau
colaborare); organizatorice nu permit trecerea obiectului muncii la stadiul
b) illregistrarea datelor necesare studiului, pe baza: schitei generale de urmator de productie);
amplasare a elementelor, foil de observatie (aspecte organizatorice)
§i a extrasului de date suplimentare (date pentru imbunatatirea = a§teptare la depozitare (stadiul ill care obiectul muncii se
proceselor); pastreaza ill scopul livrarii sau reintroducerii Iui ill circuitul de
c) examinarea critica a situatiei existente care consta ill evidentierea productie.
deficientelor, precum §i ill stabilirea §i explicarea cauzelor care le-
au determinat (folosind de regula metoda interogativa);
d) proiectarea metodei imbunatatite, constand, pe baza examinilrii
critice a masurilor care trebuie luate; ea reprezinta varianta optimll
aleasa dintre mai multe variante illtocmite;
e) aplicarea metodei imbunatatite (constand ill creerea conditiilor
tehnico-materiale, economice §i umane necesare, punerea in
aplicare §i supravegherea aplicilrii ei);
t) definitivarea, aprobarea §i urmarirea aplicilrii metodei imbunatatite.
In ceea ce priVe§te obiectul muncii (reprezentat ill general de materii prime
§i materiale), acesta se poate afla ill urmatoarele stadii:

Q = transformare (stadiul prin care obiectul muncii este modificat

prin actiuni fizice sau chimice etc.);

- 1ffi- -1eu-
 CAPITOLUL7

ANAI.IZA TEHNICO-ECONOMICA A UNOR

SOLUTII DE CONSOLIDARE
u
......
l!J
9
0
.'.:Z Atingerea finalizllrii obiectivului propus (lucrarea de consolidare) trebuie
::r:
(%,)
~
fc'icutA pe calea celor mai avantajoase restrictii de natura economicA §i umanA,
f-<
.~

pretul necesar prezentandu-se sub fomia unei functii economice care trebuie
3·
:::J
(/) optimizatA.
UJ
LJ
0 La realizarea unui proiect de consolidare, eel care dirijeaza aceaslll actiune
Cl.!
a.
.J va dori sll·§i realizeze obiectivele de product[e maximizfuld functia economica ce
3 reprezintA profitul sau.
·u:
c2
<..!)
Funcp.a economicll va fi evaluatA dupll caz, ill timp, ill energie, ill distante
.iii de transport §i ill final, ca un rezultat global, ill bani .

~
w
.....,,
fn schema numllrul 1 se prezintA cazul unei operatiuni de consolidare,

·au necesitfuid interventia la "k" obiective pentru care putem avea la dispozitie "n"
1/1 :; tehnologii de execu\ie, toate conducllnd la acela§i scop.
w I
Cl ., :>

f:l 4...
e-" .
E;J;- ...
t
Schema numllrul 2 ofera o analiza efectuata pe baza cercetarii operationale,
~II... ~'1
:e
"'...!!
.!f
~~
11'1) ll'U
f5 ....
-tj •
_§·~ a factorilor organizatorici care participl\ la desfil§urarea proceselor tehnologice, 'in
.• 'J:H ·-~·~" ~:it
41'.4. .,c.- !!!
Al ... :1 -r-:;i o..'1> vederea alegerii variantei optime de realizare a lucrarilor.
~<
~ . IL\;;.
~-n
~r·
~ %',...
..tu Schema numarul 3 se refera la analiza celor "n" tehnologii de executie
jH"'
..d ~('
g..::
v·~- J~ ~~ posibile, prin evaluarea criteriilor de selectie a acestora §i adoptarea solutiei

8 cf\ optime.
in vederea selectArii unei tehnologii de executie a unei consolidllri se au In
vedere unnlltoarele costuri:

-1G9-
 Pen-'crL1 21"\I" ieve a
scop
°'"i\i~ra :
'
------------
1
j
/'>..l\o \~Cl ac-\.ol"·, or cdre :!;>Or 1d~a ~a
~a\izCIV'ei'o rocesu\u: cle
PR.1:11:,u:~:M,o..
~roJ.u.c"t:e_ ltt-\t-l()LC'lG\E'I
lI
~--- --~----1
I A.ria\·,2.~ Yel.r\ii\oy cave ...1oe~
~ac\or'• cle ordln :
1
.
1

t: acAor\ de. 1-v-cdv.c~~e_

cc-.ve "e.ce:;.\t1:

I --------~------1 1
i _f

I ~{c....l. ec:t:1Mfr'\ic l:\>.,..e'\:.) ~e Cl1fvo.,.~'('(\eC\~ 11

--1
F'L\nc\ie ~conornd ~i ~L•'flc}ii
I
I de m\~\o?ce Je· ·e1c;1une 1 'r<'a~/ h"lin 1!
II
-:;;-
... :0
cG

,---.. ==-=----=-=-----=-==----=---= =-=--~=:1

1"-o
CQ '
·;;~

~!!,

MoAe\e 'l'r1B-\!-~;-- - - - - - -- --·- -,

I 1-:-be:'~c\:-ey-f<l-,:-""-;s.-:;\.-e.--r-£>-r-o-'c;_a_\-,_,\\-;s""":\i-e--1 PRl:l~LEM.A
\ ld,iect\,d I I D'bi~c-t'•-i 2. [.?biecf'"i<AI llJbiedi'I \<..11 e.i:~cn~R.\i
I , _, ·I QPEl1..~.Ti()hlALt
I

I
'·~~
I s .. ·~cc r..a ti ce.

( 5,cop
'l )
I
I
_ I- _J
-i?'~-
Ar.~i~ ce\oy .,n" llOO"t\" e. cor.5ol: 01ve - costurile materiilor prime §i a materialelor necesare proceselor;
disc• \; na -1e.hl'olc . E»ecv.""'lie\ .....,.oceselav
' ' ' - costul utilizarii fondurilor fixe care participa la realizarea
proceselor;
- costul manoperei platite personalului la executie §i supraveghere.
Pentru stabilirea acestor costuri, este necesara parcurgerea urmatoarelor
etape:
1. studiul solutiilor tehnologice in functie de resursele materiale §i umane;
2. realizarea programarii executiei tehnologiei "i" utilizand metoda drumului
critic;
3. e§alonarea calendaristica a activitatilor graficului retea (8 ore de lucru);
4. calcului costului legat de consumul de resurse materiale necesare unei
l tehnologii (KmT);
De la graficul de e§alonare, se analizeaza fiecare activitate, stabilindu-se
materialele functie de volumele de lucrari.
5. calculul costului fondurilor fixe (utilaje §i instalatii);
Se evidentiaza aici urmatoarele componente:
- costul consumului de combustibil, carburanti, lubrefianti, energie
electrica, termica (KcT1);
- costul utilajului sau instalatiei (KaT1 );
6. calculul costului manoperei platite personalului productiv (KoT1) §i de
supraveghere tehnica (KsT1 ),
Personalul productiv va · avea calificarea necesara, iar personalul de
supraveghere va avea salariul stabilit la incadrare (negociat).
KsT1 =cost supraveghere;
Dcr1 = durata de realizare a
j. tehnologiei;

I ms =cost orar supraveghere

l::ic~i~iE
""'.,.i"'h\--Mhl
"'" oP,i-lir"a
iaj
c\e t-ca\ii!.dve a -172.-
 ms=---
s S = salariu (lei/luna)
nzx ds ANEXA 1

nz = numar zile lucratoare/luna

7. costul transportului materialelor (KtR1)
KtR; =Pex th
TOLERANTE ADMISE LA TRASAREA PE TEREN A
ds = numar ore lucrate/zi
CONSTRUCTIILOR
Pe= parcurs echivalent [km] I. Toleran\ele admise 111 trasarea construc\iilor pe orizontala pentru lungimi.

th = tarif auto [lei/km]

Lungim_I in m
Pe - se exprima ill funcp_e de categoria de drum din Romania, de coe~ientul
25 50 100 150 200 250
de drum conform STAS §i de sporurile specifice pentru circulatie ill localitatile
urbane exprimate ill km/100 km.
1Tolcnm~e1n cm
8. calculul costului total al unei tehnologii "i"
h'oleran{e
KtT1 = KmT1 + KcT; + KaT; + KoT; + KsT1 + KtR1
coordonale

§i reclangulare do ±2 ±2 ±3 ±4 ±5 ±5
lr8:SBreT/d 1

K = Kt'Ij
K =cost/UM
[UM]
UM = unitatea de masura (mp
NOTA: Pentru lungimi intermediare, toleran\ele se stabilesc prin interpolare.
sau me).
Tolerantele
I
previizute
.
in tabelul de mai sus se maioreazii, functie
~ I de panla terenului ,
f . cu sporurile din tabelul 2.
Observa/ie.
''
I I
La costul total al tehnologiei se adaugii §i cheltuielile indirecte, impozitele, ;

taxele etc.
Panla lerenurllor(p)°bi
p:o;3 3< p:o; 10 10< p:o;l5 p > 15
grade

Sporul de panu1 %
zero 25 50 100

2. Pentru ungbiuri, toleran]a de trasare este ±1 • . "

3. Toleranta admisa la trasarea reperului de cota ±0,00 esle de± I cm .
•

-17-'-
-474-
I j
j
l

L.
 ANEXA2
ANEXA 3

ABATERILE LIMITA ALE COFRAJELOR SI ALE ELEMENTELOR

ABATER! LIMITA LA FUNDATII DIRECTE
DE BETON SI BETON ARMA T

l. Abateri privind precizia amplasamentului ~i a cotei de nivel. Cofraj

I Elemente dupa decofrare

- pozi!ia in plan orizontal a axelor funda\iilor ...... JO mm. Abateri fn rrun, pentru.

-poziJia in plan vertical a cotei de nivel............. 1o mm. Inclinarea suprafe!ei fa\8 de Form• Pozitia
Inell Dimen- muchiei sau elemeotelor
2. Abateri dimensionale ale elementelor. Ele-
Im-
Dimen-
knen nare siune. suprafe!ei
- dimesiuni in plau orizontal. men- siunea de
lsiu- f•!8 Verticals Orizontalo Poz. oblicii pe total Axe cote
tul
"' inal!imi pana la 2 m .......................... ± 20 mm. referin!'i de
lne din proiect. lm lung. in de
"' lnal!imi peste 2 m ............................ ± 30 mm. pro- sau sau plal'\ nivel
1111 total a lm totala lm tolala
- inclinarea fata de verticala a muchiilor si suprafetelor. r
I
iect
sau SHU sau
Im' supr.
oriz.
"' pentrn 1 m liniar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3 mm. li lm 2
lm 2
lm 2

"'pe toata inal)imea .......................... ~ 16 mm.

1 Fun- Lungime 15 3 ±20 - 20 16 L~3m

- inclinarea faJa de orizontala a muchiilor ~i suprafetelor. da\il mm/m . .. ±10

"' pentru 1 m liniar. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5 mm. 10

3<L~9
"' penlrn suprafete libere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20 mm. La!ime ±6
- - - Ill
3. Abateri dimensionale ale fundatiilor de masini.
- dimensiunile in plan orizontal.
I .
JnBltime
,,..., >2m..±30
±10 IS mm <2m .. ±20 3 16 5

1---
- 5
~
16 4 . ; .±12 10

,__
I--

"' inalVmi pan a la 2 m............................ ± 20 mm. S!Alpi !niil!ime ±10 - <Jm .. ±16
3-6m......
16 20 9<U::l8 <6m ...
±10
Ill
"' inalJimi peste 2 m ............................. ± 30 mm.
±20 . . .±16 >6m...
- dimensiunile piirplor intrande sau i~inde ~i a golurilor - >6m ....... ±16

.............. .
interioare .................... .
- cote de nivel ale paf\ilor intriinde sau iesinde si
'

a go-
20mm.
Dim. ±3
- ±25

<50cm....
~

-
1---

-
1---

• I

lurilor interioare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10 mm. .

sectiunll
>50cm. ...
±5

- cota de nivel a par!ii superioare a funda!iei ........± 0,5 mm. ±8

__:.___ ~ 1--- -
- devierea axelor dispozitivelor de ancorare. . . . . . . . . 10 mm.
,
Pere ti Lunglme <Jm .......
±16

±10
-
3-6m ...... -
- -
- -
'----
L>ISm
-
..... ±20
±20 16 - - gr. ru-
>6m ....... la re
in;l!ime /
- ±25 ±5

- i7G - -177-

!
j
-·
11
 I 2 3 4 5 6 7 8 9 10 II 12 13 14 15
ANEXA 4
Grosime ±3 - kJOcm
±3
- - -
"l>JOcm
±5 ABATER! LIMITA LA ARMATURI

Pere Ji
silozuri
niiIJime -
.___
-
'----
40

'----
'----
- - -
ii> 18 m
... ±20
lgr. rulare
±5

'---- '---- Abateri 1n nun.

Grinzl LUngime ±JO k3m .... 5 JO 10
Element
2
±16 3 JO Disllln\a Grosime Lungimi p•f\iele sau tolale Cata de Lung. Pozitia
5 5 4
l-6m.... 7ntre exele strat proiect pelrecere iniidirii Obs.
mn/
±20 be rel or aco1>erire la in8direa
DI
6m ..... <lm 1. .. JO m >!Om prin sudere

Di.men- ±3
±25
.___

±5
50cm
'---- '----
- rI
Funde\ii

Pere!i
±10
±5
±10
±3
La
iunile
~ecjiunii
I> 50cm
- - - 1mbiniiri
S!Alpi, ±3 ±3 si ln~diri
~
±8
~ '---- ,______ j grinzi ±5 ±20 ±30 ±3d 50 sudete
P1iic1 ).,ungime ±10 k3111 ....
confonn
±16 r18c1 ±5 ±2
sau
l~lime
10 ll-6m .... - 10 JO c 28-83
Intre
mn/ ±20
etriori si
kollll 1>6m..... ±10 -
le pasul

Groslme ±3
'--·
±25
klOcm ..
~

-
'----

-
-- fretelor.

±3
D-IOcm ..
±5

Abateri limita pentru dimensiunile panourilor cofrajelor gata confec!lonate:

1·'
- la lungimi ± 4 mm.
- la l~timi
I
± 3 mm.

- 17'.l-
-178 -
- - - - - ----------------------------------

ANEXA 5 ANEXA 6

DEFECTE ADMISIBILE ABATER! LIMITA LA SUPRAFETELE DE REZEMARE

ALE ELEMENTELOR PREFABRICATE

l. Sunt admise urmatoarele defecte privind aspectul ~i integritatea elementelor de

beton si beton armat.
- defecte de suprafa)a ( pori, segregari superficiale sau denivelari lo~ale ) aviind Denumire Deschiderea elemenlului Abalerile la lungimea sau
1
adancimea de max. l cm, suprafa!a de ~ax. 400 cm2 /defect, iar totalitatea defectelor de acest 18\ilnea de rezemnre , mm
Element plan~eu ~i acoperi~ <6m
1ip fiind !imitate la max. IO % din suprafa1a fetei elementului pe care sunt situate. - IO
I I

- defecte In s1ra1ul de acoperire a. armaturilor ( ~tirbiri locale, segregari ) ,aviind >6m - 15

adiincimea panii la armatura, lungimea de max. 5 cm, iar totalitatea defectelor de acest tip Grinzi, pere!i
- - 20
fiind limita1ii la max. 5% din lungimea muchiei respective. Slalpi (conslruc!ii etajate) - - 10
2. Defecte care se incadreaza in limitele men~ionate la punctul l. nu se fnscriu In
procesul verbal care se fntocm~te la examiuarea elementelor dupii decofrare.
Daca elementele in cauz8 nu se tencuiesc ele pot ft remediate prin prevederile stabillte
conform C 149- 87. Remedieree lor este obligetorie fn cezul elementelor situate in medil
agresive.

-1"a1.-
-1.80-

Ii
 1 2 3 4
ANEXA 7 Le goluri:
2
al pentru zlduri din carii'miz~blocuri ceremice f ±10
din blocuri mici de beton cu agregale u~oare: .. -
- cu dimensiunea golului ~JOO cm.

- cu ctimensiunea golului > JOO cm. +20

ABATER! LIMITA ALE LUCRARILOR DE ZIDARIE
- IO

bl penlru ziduri din blocuri mici, din pl'iici ~ ±20

fii~ii de belon celular auloclaviznl:

Nr. Caracteristicile zidariilor Abated La din1ensiunile fn plan ale 1ncaperilor.

3 ±15
crt. ~i pere~ilor limit a Observatii 1
I - cu latura tnciiperii ~ 300 cm.
mm ~
- cu Iatura incaperii > 300 cm. ±20
2 3 4 pa~iole ni~e, ~pale!i
1 4 La ctirnensiunile tn plan ( ±20
La ctimensiunile zidurilor la grosimea de La zidurile cu materlale t etc.) , co denivelarea
Cu conditia
l unui plan~eu sii' nu
provenile din demoliiri
execu)ie a zidurilor. ±3
abaterile limita se pol l depa~easca 15 nun.
al din ciiramizi ~i blocuri ceramice: 5 La ctirnensiunile to plan ale 'l'ntregii cladlri. ±50
- ziduri cu grosimea ~ 63 nun. majora cu 50 %.

- ziduri cu grosimea de 90 mm. ±4 6 La dimensiunile verticale:

al pentru ziduri din carn111izi, din blocuri
- ziduri cu grosi111eo de 115 n1111. +4
ceramlce ~i din blocuri micl dln belon c~

-6 ±20
agregale u~oare:
- ziduri cu groslml de 140 nun +4 - penlru un etaj.

-6
- ziduri cu grosi111ea de 240 nun. +6
- penlru intreaga clXdire ( cu maximum 5 +50
niveluri ).
-8 -20

- ziduri cu grosimen > 240 nun. ± 10 b/ Pentru ziduri din blocuri micl ~i din pllici d<

fii~ii ~i beta~ beton celular auloclaviznt:

bl din blocuri mici, pliici de ±20
- pentru elaj.
celular ouloclaviznl: ±4
- ziduri cu grosimea de4 26 nun.
- pentru intreaga cladire (cu dou8' nivelurii ±30
- ziduri c_u irosimea de 190 111111. ±5 executatii din blocuri mici.

- ziduri cu grosimea de 240 mm. ±8

- 1BZ -
'
I
1 2 3 4

7 La dimensiunee rosturilor dinlre c8r8mizi +5 La st81pi portan\i cu 1 2 3 4

blocuri sau placi: sec\iunea 0,1 m' abalerile
-2 9 Abateri ta1ii de orizontnlff: 8 suprafelelm
- rosturi orizontale. limila se mic~oreazii cu 50 Cel mull 15 nun pe 1oa18
superioare ale fieciirui riind de caramizi
sau lungimea nelnlrerupla a
%. blocuri.
- rosturi verticele zidului.
+5 el pemru ziduri din caramizi, 2mm/m
din blocuri
-2 ceramice ~i din blocuri mici de
be Ion Cl

- pentru ziduri eparenle. agregale u~oere:

±2
- penlru ziduri portanle.

8 La suprafe\e ~i muchil: max. 10 mm pentru 0

el La planeitalea suprefel.elor: camera. - penlru ziduri neportenle.

3mm/m 3mm/m Ce! mull 20 mm pe loata
- penlru ziduri portanle. supra fa!• nein1rerup1ii a
zidului.
- pentru ziduri neportante. b/ penlru ziduri din blocuri mici ~i din plilci dt
5mm/m Cel mull 15 rrun pe 10018
belon celular auloclevizal:
4mm/m suprafala nein1rerup18 a
I
- penlru ziduri portanle.
- penlru ziduri eperenle, portenle ~i neportenle. 2mm/m zidului.

- penlru ziduri neportanle.

bl La reclilinitalea muchiilor: 2mm/m Cel mult 20 mm pe 6mm/m Ce! mull 20 mm pe loalii

- pentru ziduri portente lunglmee neinlrerupla 8 lungimee nein1rerup1ii a

zidului. zidului.
10 La coexielilalee zidurilor suprnpuse:
- penlru ziduri neportenle. 4mm/m ±10 Ce! nmll 30 mm dezaxore
- dezaxaree de la un nivel la unna1orul.
maximi cwuula18 pe loale
nivelurile.
- pentru ziduri aperenle, porlflnle ~i neportenle. lmm/m Ce! mult 10 mm po - maxima pe 'tn1reage conslruc(ie.
±30
lungimea nefnlreruplii 8

zidulul. 11 La roslurile de dilola!ie, de le sore ~ +10

antiseismice:
- In inal!imea roslului. - 20
cl La verticeliletee suprefe\elor ~i muchiilor: 3mm/m Ce! mull 10 mm pe etej sl
- pen!rU ziduri porlanle. 30 mm pe intreega tnal!lme
8 cladirll. - la verticalilalea muchiilor roslurilor.
2mm/m Cel mull 20 nun penlru
tnlreago inal!ime a cladirii.
- penlru ziduri nepoftanle. 6mm/m Ce! mull 10 mm pe etaj.

- penlru ziduri aper~nle,.porlante ~i neportenle. 2mm/m Cel mult 5 mm pe etaj ,1 eel

mull 20 mm pe intreage
tnal!ime a cliidlrli.

-1M-
-18~-
 ANEXA 8 ANEXA 9

ABATEIU DE FORMA SI Dll\-IBNSIUNI ABATEIU LIMITA IN ZONA IMBINAIUI CU SURUBUIU

Conditiikde calitate pe care trebuie sii le indeplineascii imbinanle cu ~uruburi

Abateri limita la lndreptarea ~i fndoirea pieselor. pretensionate, precum ~i metodele de strangere.tt ~uruburilor ~i de verificare a calitatii
- Abaterea limits de la rectilinitate a profilelor fndreptate la rece sau la cald se acestora, tn toate fazele de montare, cat ~i dupa striingerea ~uruburilor pretensionate sunt cele
exprimii prin sageata, a carei valoare nu trebuie sa fie mai mare de 1/1000 1u lungimea prevazute 1'n instruc,iunile tehnice C 133-82, care trebuie respectate integral.
piesei, dar Iara a depli~i 10 mm. In conformitate cu aceasta, abaterile limitii'. in zona tmbinarii vor fl conform tabelnlui
I ~i fig. I.
Abateri limita la .trasare. Tabel 1
- Trasarea pieselor se executa cu o precizie de ± I mm. - Nr. Denumirea abaterilor Abateri admise filrli remedieri(mm)
crt.
Abateri limitii la frezarea capetelor. Abateri de la alinierea suprafefelor
l
- La capetele frezate ale elementelor de constructii din o\el, abaterile limita admise superioare respectiv inferioare, ale elementelor 6. H
I mm*
sunt: care se tmbine , tiilpi.

"' de 0,3 mm pentru rostul dintre suprafata frezata Isi o rigla de otel asezatli pe 2 Abateri la alinierea suprafe!elor stiinga,
I I

aceastli suprafatli, 'in orice directie. espectlv dreapta, elementelor care se tmblna, 6.a. l nun*
'nima.

' .
"'de l: 1500 pentru devierea suprafetei frezate realizatCi fatii de cea proiectata.
3 Abateri de la diametrul giiurilor 6. g - 0,56. dg +0,5mm

Abaterile limits admise la forma ~i dimensiunile elementelor nzinate din categoria de 4 Abateri de la distan\ele dintre geuri ( d ls) -0,56.Is +0,5mm

.
executie A si B snnt conform tabelului I. 5 Abateri de la distan\ele dintre gaurile
'uarginale ~i marginile corespondente ale - 0,5/J.I m
+o,5mm
lelementelor care se lmbina. ( 6. Im)

•t Abaterile se masoara in axul primului ~ir de ~uruburi.

Abateri limlta la poziflonarea sur'uburilor sl a distantei dintre ele sunt:

• ' I

-la maximum 30% din totalul ~uruburilor unei fmbinari 0,5 mm.
-la maximum 15 % din totalul ~uruburilor unei tmbinari 0,5 ... l,O mm.
-1n total, abateri la eel mull 35 % din numarul total al ~uruburilor din element.

-186-
-187 -
 , '.

i
TABELUL 1

Nr. DESCRIEREA ABATERII V ALO AREA ADMISA

crt. in
=
1 2 3

1. Abaterile la lungimile elementelor ~i la distan\ele !nlre 1mbiniirilc

de montaj, pentru intervalele de di111ensiuni:
:c ±3
..q '\.'----- piina la 1,5 111

de la 1,5 m p7rnii la 2,5 m ±4

+ +
+ + + + de la 2,5 111 panii la 4,5 m. ±5
+ 't ..j. __,.,. ~

+ + c.:t de la 4,5 111 p~na la 9,0 m. ±7

+ + +-..-
+ + de la 9,0 piinli la 15,0 m. ± 10
+ +~
+ + de la 15,0 piina la 21,0 m. ±12

,l es ~·
de la 21,0 panii la 27,0 m.

peste 27,0 111.

± 14

±15

2. Abatcri la dist•n!a lntre suprafc!ele frezale sau rabotale, penlru ± 0,5

foten••lele de dimensiuni:
piinii la I ,5 111. ·

de la 1,5 pllna la 2,5 m. ± 1,0

de la 2,5 panii la 4,5 111. ± 1,5

de la 4,5 p'iina la 9,0 111. ± 2,0

de In 9,0 panil la 15,0 m. ± 2,5

de I• 15,0 pnnii In 21,0111. ± 3,0

de In 21,0 p8nii la 'l.7 ,0 111. ± 3,5

peste 27,0 m ±4,0

3. Abatere• distan!ei h dintre place de baza a stfllpului ~i pnrten

superioara a pl;cii de rezemare pentru grinda de rulare:
±5
- pentrn h:!> 10 111.

- pentru h > 10 111. ±0,0005 h, dar max. ± 10

4. Abateren de la fonna rectilinie a nxei elementului (siigeata 8,fig. l 0,001 L, dnr max. 15

Fig. 1 ~n plRn orizontal sftu vertical:

L distant,• intre punctele de prindere.

-1?,S-
-1119 -
 l 2 3
l 2 3 16.
.
~cestuin (fig. 8). a grosimea cusiiturii sudate de colJ.
.
Dista~ta /'J.;ffitre elemenlele cc se prind de un guseu la fala planii' 0,2 8, darmax. 2
5. Inclinarea /'J. a lalpii grinzilor cu inim• plinii, " elemcnlelor 1 0,005 B
isudale ~i a slalpilor (fig. 2) fa)ii' de pozi\i• proiec1a1a: 17. Roslul /j. ID.Ire elementul lip cheson ~i all elemenl care in1ratn el 2
- tn locurile 1mbinarilor de montaj. fig. h).

- pe restul grinzii. 0,01 B 18. Silgeata bare!Or elementelor cu ziibrele intre douii ooduri: 0,001 I, dar max. 5
6. Inclinarea /'J. a tiilpii grinzilor, a elcmenlelor T sudale ~i R slillpilo1 , fnlre noduri.
I distanta

lra\8 de pozi\ia proieclqla · , pe portiunea ie~ilil in console fa!ii de SO'geata /j. a deformafiei locale a unui profit lamina! (fig. 10 ).
/'J.::; 0,01 c 19. 0,01 l
Wtuii(fig.3).
20. Abaterea distan)ei mire noduri la elemenlele cu zabrele, penlru ±3
- to Jocurile1mbio~rilor de montaj.
klislan)a 1n1re noduri:
- pe restul grinzii. /j.::; 0,05 c - piloa la 6111.
±5
7. Abateren /'J. a nxei inimii fn\8 de nxa tnlpii, in nceea,si sec\iunc max. 5 - peste 6m.
I
ransversnla (fig. 4) la imbloiiri de moolaj. 21. Dezaxarea nodurilor /j. fa!a de axe lalpii la elemenlele cu zabrele ±5
8. Riisucirea /'J. a capelelor elemeotelor, unul fa!li de celalalt (fig. 5). 0,001 L, dar max. 10 (fig. II). {
IL Jungimea elementului. I
22. Abaterea conlrasilgeJii grinzilor cu ubrele (fig. 12) sau cu inima ±0,1 y, I
9. Riisucirea /j. n sec\iunii s!alpului fn\8 de place de baz8, la nivelui 0,05 a, dar max. 8 1Plin~ y, conlrasageata prescrisii in oodul I.
ezemnrii grinzii de ruin re.

IO. AhRleren 1R tnal\intea h ~i lii\imeR b a sec\iunii trnnsversRle la ·. ± 10

- stiHpi cu inimn plin~.

- grinzi cu ininrn plinii. ±5

- bare compuse , elemenle cu ziibrele (sliilpi sau grinzi cu ± 0,01 h, ± O,Olb
lzabrele).

11. Aboterea In 1n~IJimen h ~i la\imcn b n sec\iunii lransversnlc, fr ± 0,1 d

izonn imbiruirii, In elemente In core llilpile sunt 1mbinate cu eclise ~i I
I~ I
'I
~uruburi de orice fel, cu cclise ~i sudura de colJ sau sudurn cap In ,I
Fig. 1 FJc. 2
leap. d grosimen tiilpii celei mni sub)iri. \'
12. Deplanarea f n inimli grlnzilor cu nervuri de rigidizare (fig. 6a). 0,004 I, dnr max. 4
':~

l
= dimensiunen minima a sau b, a pnnoului1n1re rigidizari. l.I

13. Deplonnrca f a inimii grinzilor cu nervuri de rigidizare, ID. zonn 0,00 l I, dar max. 4
. .
'oanlelor inimii (fig. 6b).
.
14. Depl•nnreo f n rigidizatilor la grinzi cu inimn plinii (fig. 6c). 0,001 I, dar max. 4
= lungimea rigidizarii. Fig.~ Fig, 4 Fig. 5

15. Deplasareo /j. n profilelor bnrelor compuse (fig. 7). h ioall,imea 0,01 h
secliunii lransversnle n bnrei.
•
-1~i-
-i:lO-
 ANEXA 10

NORME PENTRU PLANIFICAREA REPARATITLOR CAPITALE

a
LA CLADIRI SI CONSTRUCTII SPECIALE
~

) ,_ . ' I "
Dura la Nr. Ciclul de

.... , de scr-
viciu
ep•rn!ii func!io-
capit8le. nare a
·t DENUMIREA GRUPELOR DE FONDURI
nonn8lii, eparn!iei
FIXE
eni. capilllle,

' ani.
~.

a) b) c) I 2 3 4

Fig. On, h, c. CLADIRI INDUSTRIALE.

l. Pere)i po118nJi din lcmn.

8. mediu nonn81. 35. l 17

b. mediu umed, coroziv. 25 3 7

2. PereJi port8n!i din zidarie de cani'midff', tnlocuilori, pialrii sau helon, plan~ee
din lemn.

8. mediu nonnal. 80 3 20
Fig. '; Fig. 8.
50 2 17
b. mediu umed.
I I
c. mediu coroziv. 40 3 IO

3. Pere!i portanli din zidiirie de cariimida, inlocuilori, pialr~ sau beton, plon~ee
din belon annal.

a. mediu nonnal. 90 3 23

b. mediu urned. 90 4 18
Fig. P Flij. 10
c. mediu coroziv . 50 3 13

d. mediu cu temperaluri fnaltc. 60 3 15

.
4. Schelet din belon annal.
I 2 3 4 5
a. mediu normal. 90 3 23
I.

Fig. 11 FIH. 12
 l 2 3 4
b. rnediu urned. 90 4 18
l 2 3 4
c. mediu coroziv. 50 3 13
a. mediu nom1al. 90 3 23
d. mediu cu temperaluri 1nalte. 70 3 18
b. mediu urned. 90 3 23
5. Schelel metalic sau din beton annal ~i metal.
6. Schelet meta tic:
a. mediu nonual. 90 3 23
a. rnediu nonnal. 90 3 23
b. mediu wued. 90 4 18
b. mediu urned. 90 3 23
c. rnediu coroziv. 50 4 10
7. Aile structuri constructive:
d. mediu cu temperaluri tnalte. 70 3 18
a. din materiale plastice. 10 l 5
6. Alie strucluri constructive.
b. schelel metalic :i pere\i din tabla~ 15 l 8
a. din materiale plastice. 10 1 5
b. schelet metalic ~i pere!i din tabla ( bar:ci dernontabile). 15 1 8

CLADIRI AGRICOLE
l. Pereti porllln\i din lemn.

a. rnediu nonnal. 30 1 15
b. rnediu urned. 20 1 10

2. Peret,i portan!i din paianta, chirpici, p'li;niint stabilizat sau schel.et dln lernn:
a. mediu nonual. 30 2 10
b. mediu umed. 15 1 8
3. Pere!i p011an!i din zidarie de cilramida, fnlocuitori, piatrii sau beton,
plan~ee, din lemn:

a. mediu normal. 60 2 20
b. mediu umed. 50 2 17
4. Pere\i portan\i din zidarie de cerifmidH, 'lnlocuitori, piatni sau beton, plan~ee
din beton annal:

a. mediu nonnal. 90 3 23
b. mediu umed. 90 3 23
5. Schelel din betoit annal:

-1.~4 -
 .,
- nisip 0 ... 3 mm (umiditate 2% §i
ANEXAll densitatea aparenta de cca.
1220 kg/me) 1450kg/mc
A. RETETE DE MATERIALE - apa - orientativ 260 I/me
Consistenta (stabilita cu conul etalon) trebuie sa fie cuprinsa
1. MORTAR M 25 T futre limitele:
Dozaj orientativ: - pentru §pit 9cm
- ci1nent Pa35 162 h/mc - pentru grund 7 ... 8 cm
sau M 30 171 kg/me
sau F 25 180 kg/me 3.MORTARM50Z
- var pasta (calitatea I cu consistenta Dozajul uzual:
12 cm §i densitatea aparenta de - ci1nent Pa 35 208 kg/me
1300 kg/me) 260kg/mc sau M 30 219 kg/me
- nisip 0 ... 3 mm (umiditate 2% §i sau F 25 230kg/mc
I I
densitatea aparenta de cca. - var pasta (calitatea I cu consistenta . ! '
.1
•
I
!
1220 kg/me) 1500 kg/me 12 cm §i densitatea aparenta de
- apa - orientativ cca. 250 I/me 1300 kg/me) 115 kg/me
Consistenta (stabilita cu conul etalon) trebuie sa fie cuprinsa - nisip 0 ... 7 mm (umiditate 2% §i
futre limitele: densitatea aparenta de cca.
- pentru §prit 9cm 1350 kg/me) 1600 kg/me
- pentru grund 7 ... 8 cm - apa - orientativ cca. 310 I/me
Consistenta (stabilita cu conul etalon) trebuie sa fie cuprinsa
2. MORTAR M 50 T futre 8 ... 13 cm.
Dozajul uzual:
- ci1nent Pa35 262kg/mc 4. MORTAR M 100 T (aplicat cu pompa de mortar)
sau M 30 275 kg/me Dozajul uzual:
sau F 25 290kg/mc - ci1nent Pa35 352kg/mc
- var pasta (calitatea I cu consistenta sau M 30 370 kg/me
12 cm §i densitatea aparenta de - var pasta (calitatea I cu consistenta
1300 kg/me) llOkg/mc
-1%-
 "'1r-------

12 cm §i densitatea aparentil. de
1300 kg/me) 60 kg/me 7. MORTAR M 200 (pentru torcretare)

- nisip 0 ... 7 mm (umiditate 2% §i Dozajul uzual:

densitatea aparentil de cca~ - ciment p 40 400kg/mc

1350 kg/me) 1350 kg/me sau Pa 35 425 kg/me

Consistenta (stabilitil cu conul etalon) trebuie sil. fie cuprinsil - agregat 0 ... 5 mm 1724kg/mc

intre 8 ... 13 cm. sau 0 ... 0,2mm 224kg/mc

0,2 ... 1 mm 690 kg/me

5. MORTAR M 100 T (pentru umplere giluri) 1 ... 3mm 431 kg/me

Dozajul uzual: 3 ... 5mm 379 kg/me

- ciment Pa35 348 kg/me - apil. - orientativ cca. 200 I/me

sau M30 385 kg/me

- nisip 0 ... 3 mm (umiditatea 2% §i 8. MORTAR M 200 (pentru umplere gauri)

densitatea aparenta cca. Dozajul uzual:

1250 kg/me) 1550 kg/me - ciment Pa35 450kg/mc

- apil. - orientativ cca. 260 I/me - agregat 0 ... 3 mm (umiditate 2%

Consistenta (stabilita cu conul etalon) trebuie sil fie cuprinsa §i densitatea aparenta cca.

intre 7 ... 8 cm. 1250 kg/me) 1450 kg/me

Consistenta (stabilita cu conul etalon) trebuie sa fie de 7 cm.

6. MORTAR M 100 T (tencuit suprafete de beton)

Dozajul uzual: 9. MORTAR M 300 (pentru injectare fisuri zidilrii de caramida)

- ciment Pa35 366kg/mc Dozajul uzual:

- nisip 0 ... 3 mm (umiditate 2% §i - ciment P 40 450 kg/me

densitate aparentil. de cca. sau Pa 35 500kg/mc

1250 kg/me) - nisip (umiditate 0%)

1550kg/mc
0 ... 3 mm 1560 kg/me
- apil. - functie de consistentil
sau 0 ... 0,2 mm 232 kg/me
Consistenta (stabilitil cu conul etalon) trebuie sa fie cuprinsa 0,2 ... 1 mm 863 kg/me
intre Iimi~ele: 1 ... 3 mm 465 kg/me
- pentru §prit 9cm Consistenta (stabilitil cu conul etalon) trebuie sil fie cuprinsil
- pentru grund §i tinci 7 ... Bern·
mtre limitele 12 ... 14 cm.
-1~8-
- i99-
 , I
.,
10. PASTA DE CIMENT (pentru injectare fisuri zidiirii. de 14. BETON Be 10
ci!.riimida) - ciment Pa35 275 kg/me
- raport A/C orientativ = 0,5 - apa 2041/mc
- fluiditate (detenninata prin masurarea timpului de - lucrabilitate L 3 ( consistenta
scurgere a pastei de ciment prin palnia detenninata prin tasare, 10 cm)
metalica etalon) de 13 ... 15 sec. - agregat 0 ... 16 mm 1847 kg/me
(umiditate 0%)
11. PASTA DE CIMENT (pentru chituire suprafete beton) 0 ... 0,2mm 222kg/mc
- ciment Pa 35 1 parte 0,2 ... 1 mm 369 kg/me
- poliacetat de vinil D 50 0,3 pi!.rti 1 ... 3mm 369 kg/me
- apa 0,3 ... 0,4 pfu1i 3 ... 5mm 407 kg/me
5 ... 7mm 480 kg/me
12. PASTA DE CIMENT (pentru injectare elemente de beton)
-raportNC - orientativ 0,5 15. BETON Be 15 (tumat)
- fluiditate 13 ... 15 secunde - ciment Pa35 319 kg/me
- sedimentare -max. 15 ml - apa cca. 2041/mc
- lucrabilitate L 3 (tasarea 8 cni)
13. BETON Be 7,5 - agregat 0 ... 16 mm 1808 kg/me
- ciment Pa 35 240kg/mc (umiditate 0%)
- apa 1871/mc 0 ... 0,2mm 108 kg/me
- lucrabilitate L 3 0,2 ... 1 mm 325 kg/me
- agregat 0 ... 16 mm 1925 kg/me 1 ... 3mm 362kg/mc
(umiditate 0%) 3 ... 7mm 434kg/mc
0 ... 0,2mm 231 kg/me 7 ... 16mm 579 kg/me
0,2 ... 1 mm 385 kg/me
.·. '
1 ... 3mm 385 kg/me
3 ... 7mm 424kg/mc 16. BET01'l''Be 15 (toreretat) I I

7 ... 16mm 500kg/mc - eiment Pa 35 360 kg/me

- 2.oo- - ZM-
 ......

- apli cca. 160Vme 21. BETON EPOXIDIC

- agregatO ... 16mm 1876kg/me - ril§ina epoxidica 1,0 p
o... 0,2mm 188 kg/me - intmi.tor . 0,14p

0,2 ... 1 mm 375 kg/me - agregate 0 ... 16 nun 4,5 ... 5,0 p
1 ... 3mm 375 kg/me sau 0 ... 0,2 nun 6%
.3 ... 7mm 375 kg/me 0,2 ... 1 nun 18%
7 ... 16mm 563 kg/me 1 ... 3nun 20%
3 ... 7mm 24%
17. RA~INA EPOXIDICA (perttru injectare) 7 ... 16nun 32%
- ril§inli epoxidieli 1,0p (200 g) Observafie:
- intmi.tor 0,14p (25 g) 1). piirJile reprezintii piirJi de volum;
2). la mortarele pe bazii de ciment se poate adiiuga
18. CHIT EPOXIDIC (pentru injectare) poliacetat de vinil D 50 In cantitate de 20% din volumul
- rli§inli epoxidieli 1,0p (200 g) de ciment.
-intmi.tor 0,14 p (25 g)
- eiment sau filer de euart 0,5 p (100 g) B. PREPARARE
1. Dozarea componentilor - se face numai gravimetric cu tolerante
19. CHIT EPOXIDIC (pentru §piieluire) de ±2% pentru ciment §i var, ±3% pentru agregate §i ± 1,5% pentru apa
- ra§ina epoxidicli 1,0 p (200 g) la mortare §i de ± 1% pentru ciment, ± 2 % pentru agregate §i ± 1,5 %
- intaritor 0,14 p (25 g) pentru apa la betoane.
- ciment sau filer de euart 0,75 ... 1,0 p (200... 250 g) 2. Prepararea materialelor pe baza de ciment - este indicat sa se
realizeze prin procedee mecanice, iar punerea lor in lucrare sa se faca ill
20. MORTAR EPOXIDIC maximum 0 ora de la prepararea lor.
- ra§inli epoxidieli l,Op · Prepararea se realizeaza astfel:
- intmi.tor 0,14p - pasta de ciment pentru injectare:
- nisip - 0 ... 1 mm 2p - se introduce cantitatea de apa stabilita ill recipientul folosit
sau 0 ... 3 mm 2,5 ... 4p pentru preparare;
sau 0 ... 7 nun 3 ... 4p - se introduce cimentul cantarit ill prealabil, prin presarare
lenta;
- 2.02.-
 - se malaxeaza timp de 7 minute;
- se verifica fluiditatea, corectndu-se apa sau cimentul astfel
in.cat sa se indeplineasca conditiile de fluiditate §i de
sedimentare;
- pasta se poate pastra in vasul de preparare maximum 60
minute cu conditia ca la fiecare interval de 10 minute sa se
procedeze la o remalaxare timp de cca. 6 minute;
- pasta de ciment pentru chituire:
- se introduce in vasul de preparare jumatate din cantitatea
de apa stabilita;
- se introduce cantitatea de poliacetat de vinil necesara §i se
omogenizeaza pana la obtfilerea unei emulsii uniforme;
se adauga in continuare restul cantitatii de apa §i se
continua amestecarea pana la obtinerea unei bune
omogenitati;
- pastrarea se face in acelea§i conditii cu cele prezentate la
pasta de ciment pentru injectare;
mortare cu poliacetat de vinil:
- se introduce in vasul de preparare jumi\tate din cantitatea
de apa stabilita;
se introduce cantitatea de poliacetat de vinil necesara §i se
omogenizeaza pana la obtfilerea unei emulsii uniforme;
- se introduce nisipul §i se amesteca pana la obtiflerea unei
bune omogenitati;
- se introduce cimentul §i se amesteca pana la obtinerea unei
bune omogenitati;
- se adauga restul cantitatii de apa §i se continua
amestecarea pana la obtinerea omogentitatii dorite.
3. Prepararea materialelor pe baza de ra§ini epo:xidice:
- se masoara volumetric sau gravimetric materialele
componente;
- intr-un recipient emailat, curat §i perlect uscat se introduce
ra§ina epoxidica §i apoi mtaritorul;
- se amesteca incet cu mistria (curata §i perlect uscata) timp
de 2 ... 3 minute, evitandu-se scoaterea mistriei din
amestec pentru a nu se antrena aer in masa acestuia), pana
la obtinerea unei culori omogene;
- in cazul in care se prepara chit, se adauga treptat cimentul
sau filerul de cuaq (perlect uscate) §i se continua
amestecarea pana la o buna omogenizare a amestecului;
- in cazul in care se prepara mortar sau beton, se adauga
treptat agregatele (perlect uscate) §i se continua
amestecarea pana la obtinerea unei bune omogenitati a
amestecului;
- se curata vasele §i sculele folosite cu acetona tehnica;
- cantitatea preparata se limiteaza la maximum 0,5 kg
pentru ril.§ini de injectare §i chituri §i de maximum 10 kg
pentru mortare §i betoane;
- timpul §i punerea in lucrare a amestecurilor epo:xidice,
masurat din momentul inceperii prepararii, nu va depa§i
30 ... 12 minute pentru temperatura mediului ambiant de +
15 °C ... + 25 °C §i de 10 ... 8 minute pentru temperatura
mediului ambiant de + 26 °C ... + 30 °c.
C. CONDITII DE PUNERE IN LUCRARE
1. in cazul folosirii amestecurilor pe bazii de ciment:
 - darea in exploatare a elementelor de beton remediate se va
- temperatura mediului ambiant trebuie sa fie de minimum + face dupa minimum 3 zile de la executarea remedierii
5 °C, de preferat minimum + 10 °C; daci\ temperatura mediului ambiant a fost de minimum +
- suprafata betonului vechi care urmeaza sa vina in contact 20° C §i de minimum 7 zile pentru temperaturi cuprinse +
cu amestecul proaspat este bine sa se tffia umeda 24 ore 15° C si + 20° C;
inainte de punere in lucrare a acesteia; - agregatele vor fi perfect uscate;
- dupa punerea in lucrare a amestecurilor, suprafetele - cofrajele §i §ipcile de lenm (folosite pentru compactare)
acestuia se mentin umede minimum 3 zile (in fonrtie de vor fi protejate cu folii de polietileni\ pe fetele care vin in
tehnologia adoptata) prin stropirea periodica cu apa la contact cu betonul.
intervale de 2 ... 6 ore.
2. Yn cazul folosirii amestecurilor pe baza de ra§ini epoxidice:
- temperatura mediului ambiant §i a elementului care se
remediaza trebuie sa fie de minin~um + 15° C in perioada
executiei remedierii §i de minimum 7 zile dupa executarea
acesteia;
- umiditatea relativa a aerului sa fie de maximum 60 % in
..
'
perioada executiei remedierii;
- temperatUra materialelor utilizate sa fie de minimum + 15°
C si de maximum + 30° C;
temperatura maxim!\ pe parcursul exploatarii si\ fie de
maximum + 50° C;
- suprafetele de beton cu care vin in contact amestecurile pe
bazi\ de ri\§ini epoxidice si\ fie uscate;
uneltele cu care se lucreazi\ si\ fie perfect uscate;
- injectarea fisurilor se efectueazi\ dupa minimum 6 ore de
la executarea operatiilor pregatitoare, daci\ temperatura
mediului ambiant este mai mare de + 20° C §i dupa
minimum 12 ore daci\ temperatura mediului ambiant este
mai mica de + 20° C (ins!\ de minimum + 15° C);
-. 2.07- •'
- 2.o~-
 BIBLIOGRAFIE
Academia Romaniei 1982
TologeaS. - Cutremurnul de pamant din Romania de la 4 martie 1977.
Probleme privind patologia §i terapeutica constructiilor. Editura ICCPDC
tehnica, Bucure§ti, 1976. "Normativ tehnic de reparatii capitale la cladiri §i constructii
Tologea S. - speciale" - P 95 - 1977.
Accidente §i avarii m constructii. Editura tehnica, Bucure§ti, 1980. ICCPDC
Malgonov A. §.a. - "Normativ pentru verificarea calitatii §i receptia lucrarilor de
Procedes de renforcement des constructions. Institute de Genie Civil constructii §i instalatii aferente" - C 56 - 1985.
Tomsk, 1990. ICCPDC
Nistor C. §.a. "Normativ pentru executarea lucrarilor din beton §i beton armat" -
Consolidarea §i mtretinerea constructiilor. Editura tehnica, Bucure§ti, c -140 -1986.
1991. ICCPDC
Teodorescu M., Budan C. "Instructiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor
Tehnologia lucrarilor de mtretinere, reparatii §i consolidari - fi§e pentru elementele de beton §i beton armat"- C - 149 - 1987.
tehnologice. Editura UTCB, Bucure§ti, 1996. xxx -
STAS 767/0 - 88 Constructii din otel. Conditii tehnice generate de
ICCPDC 1977 calitate.

Indicatii privind consolidarea structurilor de beton avariate. XXX-

ICCPDC 1977 Catelog CONTROLS - Testing equipment for the construction

Indicatii privind refacerea constructiilot vechi din zidarie §i plan§ee industry. Milan, 1989.

din lemn.
MAJDI SEKHTYAN - teza doctorat - Perfonnantele tehnico-economice
ICCPDC 1977 ale unor solutii de consolidare a elementelor de
Indicatii privind consolidarea peretilor din zidarie. constructii pentru cladirile de locuit, Iasi 1993.

ICCPDC 1977
Indicatii privind consolidarea stalpilor prin camli§uire.
ICCPDC 1977
Indicatii privind consolidarea zidurilor de clirlimidli cu tiranti -
centurli.
-2.0'3 -
-2{)'a -