MINISTERUL TRANSPORTURILOR ŞI INFRASTRUCTURII

CENTRUL NAŢIONAL DE CALIFICARE ŞI INSTRUIRE FEROVIARĂ - CENAFER

MODULUL 7
Operaţii de întreţinere a suprastructurii căii

2011
„Investeşte în OAMENI!”
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară 2: „Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii”
Domeniul major de intervenţie 2.3 „Acces şi participare la formare profesională continuă”
Numărul de identificare al contractului: POSDRU/80/2.3/S/55283
Titlul proiectului: „Calificarea angajaţilor din transporturile feroviare”

MODULUL 7
Operaţii de întreţinere a suprastructurii căii

Elaborare suport
de curs:
 7.1. TEHNOLOGIA LUCRĂRILOR DE ÎNTREȚINERE A LINIILOR
Lucrările de linie pot avea caracter de întreținere, de reparații capitale și de investiții.
Lucrările cu caracter întreținere se compun din :
- Întreținere curentă a liniei;
- Reparația periodică a liniei.
Lucrările de întreținere curentă au de regulă caracter de intervenție și se execută în tot cursul anului, ori d e
câte ori este necesar, în scopul remedierii unor deformații ale liniei peste toleranțe, precum și pentru prevenirea unor
deranjamente izolate.
Prin lucrările de întreținere curentă, linia trebuie adusă și menținută în limita toleranțelor admise la
exploatare pentru asigurarea unui grad de confort si siguranta circulatiei corespunzător.
Lucrările de întreținere curentă se execută de regulă în puncte sau pe porțiuni de linie (în zbor), iar în
cazuri speciale la rând. Din punct de vedere al mijloacelor de lucru ele se execută manual sau cu utilaje de
cale.
Periodic la anumite intervale (cicluri) a căror durată este în funcție de trafic și destinația liniilor, se execută
lucrări cu caracter preventiv denumite reparații periodice ale liniei.
Reparațiile periodice au un caracter ciclic și se execută cu scopul de a asigura o elasticitate cât mai uniformă a
reazemelor traverselor, de a restabili parțial sau total calitățile drenante ale prismei de balastare, de a readuce prinderile la
gradul de strângere prescris, de a repara și a înlocui toate materialele defecte și respectiv uzate și de a completa pe cele care
eventual lipsesc față de poza normală.
Lucrările de reparație periodică se execută de regulă cu utilaje de cale și în mod excepțional manual.
În cadrul întreținerii curente se execută un ansamblu de lucrări care trebuie să mențină linia în limitele toleranțelor în intervalul
dintre două reparații periodice, astfel ca circulația trenurilor să se facă în deplină siguranță, cu vitezele și sarcinile pe osie stabilite și
anume :
- Remedierea deranjamentelor apărute la cale;
- Înlocuirea traverselor necorespunzătoare;
- Înlocuirea materialului marunt uzat ;
- Executarea de lucrări pentru prelungirea duratei de serviciu a materialului de suprastructură ;
- Curățirea șanțurilor;
- Menținerea aspectului îngrijit al liniei.
În cadrul reparației periodice se execută un ansamblu de lucrări pentru a menține calitățile liniei restabilite în cadrul reparațiilor
capitale și în special pentru a asigura o elasticitate cât mai uniformă a reazemelor traverselor și a restabili calitățile drenante ale
stratului de balast.
Pentru a realiza o asemenea îmbunătățire a liniei, în cadrul reparației periodice se execută :
- Burarea la rând a tuturor traverselor, cu ridicarea liniei până la 60 mm;
- Ciuruirea balastului la capetele traverselor, până la planul de scurgere a apelor din prisma de balast și cel puțin până la 15
cm sub talpa inferioară a traverselor;
- Ciuruirea balastului la joante și traverse noroioase și la cele cu tendință de înnoroire ;
- Înlocuirea tuturor traverselor necorespunzătoare ;
- Înlocuirea materialului metalic uzat, astfel ca între două reparații periodice aceasta să se facă într-un volum cât mai
mic;
- Verificarea șinelor prin dezeclisare ;
- aducerea la echer și la locul initial a joantelor sau rectificarea rosturilor de dilatație ;
- completarea prismei de balast;
- completarea dispozitivelor contra fugirii șinelor;
- riparea integrala a liniei, cu aducerea ei la repere;
- curățirea șanțurilor ;
- aplanarea banchetelor, cu asigurarea scurgerii apelor de pe platforma căii;
- repararea și vopsirea tuturor indicatoarelor ;
- lucrări pentru obținerea aspectului îngrijit al căii.
Din punct de vedere al mijloacelor de lucru lucrările de întreținere se execută manual sau cu utilaje de cale .

7.2. UNELTE ȘI MIJLOACE FOLOSITE LA LUCRĂRILE DE

ÎNTREȚINERE MANUALĂ A SUPRASTRUCTURII CĂII
Lopata de oțel obișnuită

Este confecționată din tablă de oțel cu grosimea de 1,5 mm, iar locașul
pentru introducerea cozii este nituit.

Furca pentru piatră spartă

Furca are 9 coarne confecționate din oțel prin forjare ( fără sudare ), astfel
încât să nu permită îndoirea sau ruperea coarnelor. Coarnele au o lungime de 330
mm în formă tronconică, având la bază 10 mm iar la vârf 6 mm.
Cheia pentru buloane cu care se strâng sau se desfac piulițele diferitelor feluri
de buloane din cale. Buloanele nu se strâng exagerat pentru a nu li se strica
filetul, precum și pentru a se permite libera deplasare între eclise a
capetelor șinelor, la variații de temperatură. Nu este permisă înnădirea cheilor
de buloane — una cu alta — sau cu țevi.
 Un alt sistem de cheie este și acela alcătuit din două
brațe, care manipulate alternativ înainte și înapoi,
realizează o învârtire continuă a piuliței.
Pentru buloanele verticale de la aparatele de cale, se
întrebuințează o cheie specială în formă tubulară care poate
patrunde în locasul piuliței.
Cheia pentru tifoane cu ajutorul căreia se strâng și se desfac
tirfoanele are un locaș de forma capului tirfoanelor
respective.
Sfredelul de găurit traverse al cărui diametru trebuie să fie
cu 1—3 mm mai mic decât diametrul (grosimea) tirfoanelor
respective. Oțelul de fabricație trebuie să fie de calitate,
pentru ca, cu același sfredel să se poată executa fără a se
deteriora, 300—400 găuri.

Manela cu picior de capră confecționată din oțel are un cap lățit cu o

crestătură, unde intra tija cramponului, construcția ei permițând săltarea cu ușurință a
cramponului, îndeplinind funcția unei pârghii.

Cricul de ridicat calea, un mijloc perfecționat de ridicat care

înlocuiește manela, este alcătuit dintr-un corp metalic, î n care
alunecă o cremalieră, miscată cu ajutorul unor roți dințate și unei
manivele. Cremaliera are o talpă iesită care se introduce sub șina pe
care o ridică odată cu mișcarea în sus.
Alte unelte mai sunt : târnăcopul ( ciocanul ) de burat,
manela simplă, razuitorul lat și îngust pentru curațirea spațiului
dintre șină și contrașină, maiul metalic pentru compactarea prismei
de balastare, jalonul pentru trasarea aliniamentelor etc.
Ciocanele de burat sunt confecționate din oțel brut cu o
greutate de 4 kg și o lungime totală de circa 560 mm.
Ciocanele de burat au o parte ascuțită având o lungime de
275 mm iar cealaltă parte are o lugime de 285 mm.
Muchia pentru coadă este tronconică, baza mică are
dimensiunile de 55 / 35 mm, iar baza mare are dimensiunile de 85
/ 42 mm.
Ciocanul de burat este încovoiat spre partea mica a muchiei,
respective spre coadă.
La burajul manual al traverselor, intensitatea îndesării trebuie să fie cât
mai uniformă, în acest scop muncitorii care execută burajul trebuie să fie
cât mai potriviți, având experiența necesară și puterea fizică; lovirile
târnăcopului trebuie să fie date într-un ritm uniform. În acest scop,
târnăcopul trebuie să fie aruncat în sus cu ajutorul piciorului, cu partea
de deasupra genunchiului, iar lovirea balastului să se facă prin căderea
liberă a târnăcopului. Acest sistem de lucru micșorează în același timp,
în mod sensibil, efortul fizic al muncitorilor.
Cleștele mobil pentru
sisteme de clești mobili sunt alcatuite din doua fălci care au posibilitatea
de a se desface sau strânge, șina putându-se prinde în orice punct
unde este necesar.

Clește mobil pentru traverse este identic ca principiu cu cleștele de șină,

cu deosebirea că profilul în zona de prindere este al traversei.

Tesla pentru sabotat sau cioplit traverse, cu care se execută

sabotarea traverselor de lemn cu sau fără înclinare, tăierea așchiilor
ce apar pe fața superioară a traverselor atunci când plăcile patrund în
lemn.

Dalta lată, dalta ciocan și ciocanul de 8 kg se intrebuintează numai

pentru taierea șinelor ce nu se introduc în cale, fiind necesare altor
lucrări.

Vagonetul monorail (pentru o singură șină) alcatuit dnntr-o cutie sau șasiu
metalic rezemat pe două roți (role) care merg pe același fir servește în general la
transportul materialului mărunt de cale. De mânerul lateral fix, lucratorul
aflat în exteriorul căii, împinge monoraiul menținându-i în același timp echilibrul.
 Târnăcopul de săpat este o unealtă formată dintr-o bară masivă de oțel, ascuțită la un capăt și lată la celălalt, prinsă într-o coadă
de lemn, folosită la săpat în pământuri tari, piatră spartă colmatată, sau la curățirea șanțurilor.

7.3. ÎNTREȚINEREA, VERIFICAREA ȘI PĂSTRAREA SCULELOR

Lucrările ce revin în sarcina unităților de întreținere, având de cele mai multe ori un caracter de urgență, impun
ca toate uneltele de cale să fie păstrate în bună stare pentru a putea fi intrebuințate în orice moment. Uneltele
simple sau cele cu defecte mici se repară în atelierele locale ale districtelor. Repararea restului uneltelor, precum și lucrările
mai grele se execută în atelierele secțiilor de întreținere. În aceste ateliere se verifică periodic și se repara tiparele de măsurat
ecartamentul și nivelul, echerele, nivelele simple cu bula de aer, tiparele de sabotat traverse, crucile de nivelat etc.
Uneltele de cale se păstrează în magaziile echipelor sau districtelor, fiecare grup având locul lor permanent ; uneltele vor
fi întotdeauna curate, bine unse și în perfectă stare de folosire.

7.4. OPERAȚII DE ÎNTREȚINERE MANUALĂ A SUPRASTRUCTURII CĂII

Operaţia este unitatea de bază a procesului tehnologic care se execută în mod continuu asupra unei piese sau
ansamblu la un loc de muncă de către un muncitor sau de către o echipă de muncitori, până la trecerea acesteia la
următorul loc de muncă.
Fazele principale ale lucrărilor de întreținere sunt :
-lucrări pregătitoare – se execută fără închiderea liniei și cuprind : instruirea echipei de muncitori,
acoperirea echipei cu palete de semnalizare a locului lucrării, verificarea, vizarea, însemnarea, pregătirea şi
distribuirea materialelor şi a sculelor, precum şi a echipei de muncitori pe feluri de operaţii etc.
-lucrări de bază – se execută cu închiderea liniei sau cu restricţie de viteză în funcţie de felul lucrării și
cuprind următoarele: îndeplinirea formalităţilor cu privire la închiderea liniei sau introducerea restricţiei de
viteză , după caz, cu aplicarea pe teren a semnalelor mobile şi operaţiile propriu-zise din procesul tehnologic
specific lucrării respective .
-lucrări de încheiere – se execută după deschiderea circulației și cuprind următoarele tipuri de
operații: completarea materialului mărunt de cale lipsă, riparea căii, profilarea prismei de balast, adunarea
şi depozitarea materialelor de cale rezultate din procesul tehnologic (şine, traverse, material mărunt de cale)
precum şi a sculelor şi utilajelor, transportarea acestora în depozite.

7.4.1.Repararea denivelărilor
Lucrarea se execută în urma constatărilor făcute cu ocazia reviziei.
Proces tehnologic: se scoate balastul dintre traverse strâng tirfoanele, se ridică și se suspendă linia cu ajut cricurilor,
se manevrează traversele care nu sunt la echer și traversele răsucite, se burează traversele, se ripează linia se umple spatiul
dintre traverse cu balast, se aranjează prisma de balastare și se compactează cu maiul, apoi se fixează dis pozitivele contra
fugirii șinelor .
Ridicarea liniei se face astfel: se ridică un fir al liniei cu ajutorul cricurilor după indicația șefului formației de
lucru, fixându-l prin îndoparea balastului sub capetele tra verselor ridicate. Mărimea înălțimii la care trebuie ridicat
primul fir al liniei se determină prin vizarea cu ajut crucilor de nivel. Firul al doilea se ridică la înălțimea
primului fir, folosind lata si bolobocul.
Scoaterea balastului dintre traverse se face în șah .

Fig. 11 Scoaterea balastului (în sah) dintre traverse pentru buraj

După terminarea ridicării liniei se trece la burajul tra verselor cu ciocanele de burat. Burajul traverselor se face î n
cruciș, lucrând câte o pereche de lucrători la fiecare capăt al aceleiași traverse.
 Fig. 12 Sensul de executare a burajului
Traversele se vor bura mai tere sub șină, circa 20 – 30 cm de o parte și de alta a șinei și mai slab spre mijlocul traversei.
La început, lucrătorii vor face burajul pe partea lor din dreapta (pe mâna dreaptă) pe toată întinderea porțiunii de
linie în reparație. La înapoiere se va scoate în prealabil balastul de pe locurile nedescoperite, vor acoperi cu balast
locurile descoperite din partea opusă și totodată vor executa burajul acelorași traverse pe partea lor din stângă (pe mâna
stângă).
La reparația unei denivelări apărute numai pe unul din firele liniei, traversele respective se vor bura pe toată
lungimea lor și nu numai în partea firului lăsat.

7.4.2. Stivuirea traverselor de lemn

La depozitarea traverselor în stive, acestea se descarcă cu grijă, pentru a nu se afecta stratul impregnat și se depozitează în stive,
ca in figura 15. Terenul pe care se stivuiesc traversele trebuie să fie neted și uscat. Sub stivă,pe o distanță de 3 m în jurul ei, se curăță
terenul de ierburi, vreascuri, foi uscate etc., pentru prevenirea incendiilor. Stivele se așează paralel cu linia, la cel puțin 30 m distanță
de construcții și cel puțin 5 m de la șina cea mai apropiată.

Figura 13 Depozitarea traverselor în stivă

Procesul de muncă cuprinde următoarele operaţii:

 aplanarea terenului
 transportul traverselor cu braţele la o distanţă de până la 10 m
 aşezarea traverselor în stivă
 executarea şanţurilor de protecţie a stivei şi acoperirea stivei cu pământ

7.4.3. Înlocuirea izolată a traverselor normale de lemn

Lucrările pregătitoare cuprind:
1. însemnarea traverselor care trebuie să fie scoase din cale în cazul înlocuirci izolate;
1. transportul și distribuirea traverselor la locul lucrării;
2. sabotarea și găurirea traverselor, dacă aceste operațiuni nu au fost executate la uzina de impregnare.
Lucrările de bază cuprind următoarele operații:
1. scoatere balastului din spațiile dintre traverse;
2. desprinderea traversei propusă pentru înlocuire;
3. împingerea traversei de înlocuit în spațiul între traverse;
4. scoaterea traversei vechi din cale;
5. introducerea traversei noi;
6. îndesarea, balastului sub traversă;
7. prinderea traversei cu tirfoane sau buloane ;
8. burajul traversei;
9. completarea balastului în spatiul dintre traverse, cu profilarea stratului de balast și baterea cu maiul.
Lucrarile de încheiere sunt: ridicarea traverselor vechi, sortarea lor precum și aducerea în completă ordine a profilului de
balast.
Însemnarea traverselor propuse, pentru înlocuire se face din timp de către șeful de echipă sau de picher, în urma exa minării
minuțioase prin ciocănirea fiecărei traverse.
În dreptul fiecărei traverse propuse pentru înlocuire se face un semn pe inima șinei, cu var sau vopsea de ulei, în partea
exterioară a căii.
 Traversele, aduse pe poziție, se vor descărca pe contrabancheta terasamentului exact în dreptul traverselor propuse pentru
înlocuire.
Găurirea traverselor pentru înlocuirea în cale se face cu mașina de găurit, chiar pe bancheta liniei. În lipsa mașinii de găurit,
se vor întrebuința sfredele de mână, însemnând în prealabil pe traversă locul găurilor. În ce priveștie sabotarea traverselor, dacă
plăcile metalice sunt cu înclinare, sabotarea nu se mai face, ci se va îndrepta numai cu tesla fața superioară neregulată a
traversei, dacă placa nu se așează lipit pe traversă.
Găurile și locurile sabotare se vor da cu catran.
Balastul din spațiile dintre traverse va fi scos cu 2 cm mai jos de talpa traversei, aceasta pentru a ușura împingerea
traversei vechi în spațiul dintre traverse. În profilul de balast se va face deasemenea loc pentru ieșirea traversei.
Scoaterea traversei vechi și introducerea traversei noi se face cu ajutorul
cleștilor și numai în lipsa acestora cu mâna. Nu este permis a folosi în acest
scop târnăcopul sau toporul deoarece acestea strică traversa.
Este importantă pregătirea corectă a patului pentru traversa nouă . Patul
vechi trebuie tăiat astfel ca traversa cea nouă să intre strâns sub talpa șinei, în
caz contrar prin deranjarea patului vechi se va forma o denivelare în
dreptul traversei.
Se va da deosebită atenție burajului traversei, deoarece burajul, executat slab
produce lasarea traversei noi, iar burajul exagerat de tare va ridica traversa
în sus, împreună cu șina formând cocoașe.
La completarea spațiului între traverse, balastul se va bate cu maiul.
La înlocuirea traverselor se vor lua toate măsurile ca să nu fie deranjată
omogeneitatea căii, pentru a se asigura circulația liniștită a trenurilor.
Înlocuirea izolată a traverslelor se va face prin echipe de câte doi lucrători,
burajul traverselor facându-se apoi după metoda în șah.

7.4.4. Înlocuirea traverselor speciale de poduri

Lucrarea se execută, în general, prin scoaterea șinelor de pe panourile succesive ale podului.
Numai în cazul podurilor cu calea sus și fără trotuare, când traversele pot fi scoase lateral fără mari dificultăți,
înlocuirea traverselor speciale se poate face prin săltarea șinei.
Lucrări pregătitoare :se face recensământul traverselor necorespunzătoare, se transportă traversele la fața locului, se
crestează (chertează) și se gauresc traversele pentru prinderea în buloane.
Lucrări de bază - se demontează șinele, se desprind și se scot traversele vechi, se păsuiesc traversele noi, se
practica locasurile pentru capul niturilor, se finisează și se ung suprafețele de prindere cu reziduri petroliere, se
asază traversele și se prind în buloane, se gauresc traversele pentru prinderea șinelor, se așază șinele, se
montează eclisele, se prind șinele în tirfoane verificându-se la tipar.
Lucrări de încheiere :se verifică și se strâng complet
prinderile șinelor de traverse și a buloanelor de la joante
se adună traversele vechi și se transportă în depozit.
Deoarece sunt multiple operații care însoțesc
această lucrare se recomandă să se înlocuiască deodată
toate traversele ale aceluiași panou de cale. Traversele
scoase din cale din primele panouri care mai pot fi
folosite, se repară și se introduc în ultimele panouri.

7.4.5. Înlocuirea izolată a traverselor de beton

Înlocuirea traverselor de beton trebuie urmărit să nu se deranjeze patul de balast format. Menţinerea patului vechi este posibil,
întrucât traversele de beton au aceeaşi înălţime.
Burajul manual trebuie
menţine burajul o perioadă scurtă de timp.
Manipularea traverselor de
se admite aruncarea traverselor întrucât s-ar putea produce fisurarea lor şi
desprinderi de beton.
Procesul de muncă cuprinde aceleaşi operaţii ca la înlocuirea traverselor de lemn.
Figura 17 Traverse de beton

7.4.6. Stivuirea șinelor

La depozitare şinele se aşează în stive făcute de-a lungul frontului de descărcare.
Perpendicular pe acest front se aşează pe teren traverse vechi la acelaşi nivel, peste care se aşează şinele cu talpa în jos. Urmează
apoi, peste şine, un rând de traverse de lemn aşezate perpendicular pe ele, după care se aşează un alt rând de şine, de asemenea paralel
cu frontul de descărcare.
Manipularea şinelor, atât la încărcare cât şi la descărcare, se face cu deosebită grijă, folosindu-se utilaje corespunzătoare, astfel
încât să nu se producă aruncări care ar provoca şinelor deformări sau degradări .

Figura 19 Depozitarea șinelor pe două rânduri

Figura 20 Depozitarera șinelor

7.4.7. Înlocuirea izolată a șinelor în cale

În cadrul întreținerei curente se înlocueisc șine uzate peste toleranțe, defecte sau rupte.
Înlocuirea izolată a șinelor se face cu șine de același tip, iar înălțimea șinei ce se introduce în cale să nu difere cu mai
mult de 1 mm. de înălțimea șinelor vecine existente în linie, iar lungimea șinei să fie egală cu cea a șinei ce se
înlocuește.
Înainte de începerea lucrării de înlocuire a șinei, s e va da o deosebită atenție situației reglementare a rosturilor de
dilatație, executând eventual rectificarea lor.
— Lucrări pregătitoare: șina înlocuitoare se așază în mijlocul căii, în dreptul șinei de înlocuit ; se încearcă la
deșurubare — la șina ce urmează a se înlocui — buloanele de la joante, înlocuind pe cele care nu mai sunt bune.
La eclisele cu șase găuri, se pot scoate mai înainte cele doua buloane extreme. Se scot tirfoanele din interior din
doua în două traverse, în afara celor de la joante, iar la tipul 49 se scot și buloanele cu clești de la exterior, din
două în două traverse, apoi, se demontează dispozitivele contra fugirii (dacă există).
— Lucrări de bază se scoate L.C. de sub tensiune sau se montează cablurile ocolitoare în cazul liniei
electrificate, se scot toate buloanele, tirfoanele la prinderea directă și cleștii de la in terior și se slăbesc tirfoanele de
la exterior (la tipul 45 nu este necesara slăbirea tirfoanelor exterioare);
— se deplasează — prin rostogolire — șina de înlocuit, se curăță de așchii suprafața traverselor pe locul de
prindere se împinge în loc șina înlocuitoare, se montează și se strâng buloanele, tirfoanele, cleștii — înlocuindu-se
materialul mărunt de prindere uzat — se strâng apoi tirfoanele din interior și la urmă cele din exterior ;
 — Lucrări de încheiere: se verifică strângerea buloanelor și tirfoanelor, se montează dispozitivele contra fugirii
șinelor, se stringe materialul scos din cale și sculele și se transtportă în depozit, respectiv la magazie.
În cazul lipsei șinei semibune potrivite, pentru a fi
folosite la înlocuire, este indicat a se face înlocuirea la
rând o anumită porțiune de linie, recâștigându-se în acest
mod șine semibune.
În cazul uzurii mari a feței interioare a șinei și în
lipsă de șine de rezervă, se poate face întoarcerea șinei
existente în cale, scoțând-o și rotind-o cu 180°.

7.4.8. Transportul șinelor cu rolele

Procesul de muncă cuprinde următoarele operaţii :
 aşezarea rolelor
 transportul şinei cu ajutorul cleştilor şi manelelor de la
distanţa de 6 m şi aşezarea ei pe role
 transportul şinei cu ajutorul rolelor, cleştilor şi
manelelor
 descărcarea şinei de pe role
 înapoierea cu rolele, cleştii şi manelele la locul de depozitare a şinelor

7.4.9. Transportul traverselor cu monoraiul

Procesul de muncă cuprinde următoarele operaţii :
 aşezarea monoraiului pe şine
 încărcarea traverselor pe monorai
 transportul lor
 descărcarea traverselor din monorai
 înapoierea cu monoraiul la depozitul de traverse

7.4.10. Transportul materialului mărunt cu monoraiul

Procesul de muncă cuprinde următoarele operaţii:
 aşezarea monoraiului pe şină
 încărcărea materialului mărunt în monorai
 transportul materialului mărunt
 descărcarea materialului mărunt din monorai
 înapoierea cu monoraiul la locul de încărcare

7.4.11. Înlocuirea materialului mărunt

Materialul metalic mărunt se uzează din cauza traficului, în raport cu modul în care este întreţinut , precum şi cu durata de serviciu
proprie fiecărui material .
La materialul metalic filetat (buloane, tirfoane) se uzează filetul, se îndoaie sau chiar se rupe tija sau se deformează
capul, făcându-l impropriu pentru strângere.
Uzura prematură a filetului se datorește întreținerii necorespunzătoare și nerespectării condițiilor de introducere.
Îndoirea tijei este de asemenea o urmare a neregulilor de întreținere (fugirea șinelor, rosturi nerectificate etc.).
În cazul gazelor sau al apelor agresive, durata de serviciu a mate rialului metalic mărunt se reduce simțitor, la câțiiva
ani.
Materialul metalic mărunt laminat (eclise, plăci, clești) durează, în condiții normale de exploatare, mai mult decât
șina.Defectările mai dese au loc la eclise, prin uzarea umerilor eclisei și fisurarea sau chiar ruperea lor. Cauzele principale
ale defectării ecliselor sunt strângerea neângrijită a buloanelor de la joantă, rosturile de dilatație mari, joantele căzute,
șinele bătute la capete. Eclisele de racordare, când nu sunt confectionate prin rabotare și cu multă precizie, se fisurează și
se rup în scurt timp.
Inelele-resort se rup, de regulă, numai din cauza defectelor de fabricație sau datorită obosirii, care se manifestă prin
pierderea elasticității.
La introducerea în cale, orice şurub pentru prinderea verticală sau
orizontală se unge (cu ulei de motor, motorină, petrol etc.) pe tija filetată,
se strânge şi se slăbeşte pe cursa maximă cel puţin o dată, după care se
strânge la momentul prescris.
Materialul defect sau uzat se va înlocui la timp pentru a preveni
suprasolicitarea restului de material. În cazul defectării sau ruperii unei eclise,
se înlocuiesc ambele eclise.
Tot materialul metalic mărunt se va curăţa periodic de murdării, întrucât
acestea menţin umiditatea şi prin aceasta grăbesc uzura materialului prin
ruginire.
Pentru introducerea sau scoaterea materialului metalic mărunt se vor folosi
scule corespunzătoare, pentru a nu deforma materialul în timpul executării
lucrărilor.
 7.4.11.1. Înlocuirea izolată a ecliselor
Se scot buloanele de la eclise și eventual tirfoanele de la joanta la tipurile
de șine la care, fără scoaterea tirfoanelor, nu se pot scoate eclisele (tip 40 și
34,5 standard). Se introduc eclisele noi sau reparate, după ce în prealabil au
fost unse cu reziduri de păcură părțile ecli sei care se reazemă pe ciupercă și
pe talpa șinei. Buloanele, în prealabil unse, se strâng de la margine spre
mijlocul eclisei.
Pentru trecerea trenurilor fără micșorarea vitezei, trebuie ca tirfoanele
de la joante să fie introduse, iar eclisele strinse cu cel puțin două buloane la
fiecare ca pă t de șina.
Se schimbă ambele eclise, chiar în cazul când numai una din ele a devenit
necorespunzătoare.
În cadrul înlocuirii ecliselor se înlocuiesc buloanele și inelele-resort uzate
sau deformate.

7.4.11.2. Înlocuirea plăcilor

Procesul de muncă cuprinde următoarele operaţii:
 scoaterea tirfoanelor
 scoaterea buloanelor verticale şi slăbirea celor vecine
 săltarea şinei şi scoaterea plăcii
 astuparea vechilor găuri
 curăţirea feţei traversei şi ungerea feţei cioplite
 introducerea plăcii şi darea noilor găuri
 ungerea şi introducerea tirfoanelor
 introducerea buloanelor verticale şi strângerea, inclusiv a celor vecine

7.4.11.3. Înlocuirea izolată a tirfoanelor

Tirfoanele se înlocuiesc, de regulă, o dată cu executarea lucrărilor î n cadrul cărora
ele se scot.
Înlocuirea numai a tirfoanelor se execută ca și o tragere la tipar a liniei, întrucât
găurile vechi nu mai pot fi folosite, lemnul în care prinde filetul tirfonului fiind
distrus.
Completarea tirfoanelor, când linia nu trebuie să fie trasă la tipar, se execută cu
următoarea desfășurare a operațiilor : se gaurește traversa, se unge tirfonul, se
introduce și se strânge cu eventuala montare a cleștilor (tip 40 și 45).
Procesul de muncă cuprinde următoarele operaţii:
 scoaterea tirfoanelor
 ungerea şi introducerea tirfoanelor

7.4.11.4. Înlocuirea buloanelor orizontale

Filetul bulonului se unge înainte de montarea acestuia.Se admite înlocuirea pe rând numai a câte unui singur bulon.Nu
se admite introducerea în gaură a bulonului prin lovire.

Procesul de muncă cuprinde :

- ungerea buloanelor din cale și scoaterea buloanelor vechi;
- ungerea și introducerea buloanelor noi;
- introducerea inelelor resort;
- montarea și strângerea piuliței.

7.4.11.5. Înlocuirea izolată a buloanelor verticale

Buloanele verticale se înlocuiesc în aceleași condiții ca și cele orizontale.

Procesul de muncă cuprinde următoarele operaţii:

 desfacerea piuliţei şi scoaterea bulonului
 ungerea şi introducerea bulonului nou

7.4.11.6. Înlocuirea izolată a inelelor resort

Procesul de muncă cuprinde următoarele operaţii:
 ungerea şi desfacerea piuliţei
 scoaterea inelului resort vechi
 introducerea inelului resort nou
 strângerea piuliţei
Figura 28 Inele resort ( B 25 și C 23 )

7.4.11.7. Înlocuirea plăcuțelor de cauciuc

Procesul de muncă cuprinde următoarele operaţii:
 scoaterea buloanelor verticale şi slăbirea celor vecine
 săltarea şinei şi scoaterea plăcuţei
 introducerea plăcuţei noi
 introducerea buloanelor verticale şi strângerea celor vecine

7.4.12. Strângerea la rând a buloanelor verticale manual

Procesul de muncă cuprinde următoarele operaţii:
 aplicarea cheii manuale pe piuliţă
 strângerea şi deplasarea la următorul bulon vertical

7.4.13. Transportul pietrei sparte cu monoraiul

Procesul de muncă cuprinde următoarele operaţii :
 aşezarea monoraiului pe şină
 încărcarea pietrei sparte în cutia monoraiului
 transportul pietrei sparte
 descărcarea pietrei sparte din cutia monoraiului
 înapoierea cu monoraiul la locul de încărcare

7.4.14.Ciuruirea balastului
Lucrarea se execută ca urmare a pierderii proprietăților drenante ale balastului, datorită colmatării.
- Ciuruirea balastului numai la capetele traverselor, când este format din piatră spartă, se execută astfel: se scoate
balastul pe o lungime de circa 1 m și se depune pe banchetă. Î n continuare se ia piatra spartă de la capătul
traverselor, scutura bine pe furcă și se aruncă în locul din care a fost scoasă cea dinainte; pământul rezultat
prin ciuruirea pietrei sparte și rămas neutilizat pentru aplanarea banchetei se aruncă pe taluz în cazul rambleelor, iar
în cazul debleurilor se depozitează pe banchetă și apoi se evacuează.
Se amenajează un plan de scurgere a apei cu panta 4%, de la capătul traversei până la marginea taluzului
terasamentului, se profilează prisma de balastare și se compacteză.
-Ciuruirea balastului din intreaga prismă de balastare î n cazul pietrei sparte, se execută astfel: se scoate balastul
din spatiul dintre două traverse vecine (interspațiul 1) la o adâncime până la planul de scurgere al apelor și cel puțin
până la 10 cm sub talpa traversei și se depozitează pe ban chetă. Se aplanează patul de balast—rămas în cale — în
spinare de măgar, cu panta de scurgere a apelor de 5 %, se ia piatra spartă din interspațiul următor (interspațiul 2)
cu furca, se scutură bine, și se aruncă în interspațiul din urmă (interspaț iul 1), până ce se completează la nivelul
tălpii traversei. Se manevrează apoi traversa (dintre interspațiul I și II) pe piatra spartă curată, se continuă trecerea
prin furcă a restului de piatră spartă și se aruncă în spațiul dinainte până ce balastul din interspatiul 2 este scos
complet; pamântul rezultat se aruncă pe banchetă sau pe taluz, iar patul de balast se aplanează; se continuă în
același fel lucrul în interspațiu 3,iar după golirea interspațiului 3, prima traversă manevrată se deplasează la locul
ei la poză și se burează, după care, se continuă lucru mai departe în același fel.
Pentru asigurarea scurgerii apelor din prisma de balas tare, ciuruirea la capatul traversei se va face mai jos de
planul de scurgere a apelor și în toate cazurile, cel putin cu 15 cm mai jos de talpa traversei. Totodata, se va urmări
spargerea eventualelor praguri de pământ de la capatul tra versei. Se va asigura o pantă de scurgere de 5 % de la capătul
traversei până la marginea taluzului terasamentului.
— Ciuruirea balastului cu ridicarea panoului se execută astfel: după dislocarea balastului pe o lățime cu circa 10 cm mai
mare decât lungimea traversei, piatra spartă se trece prin furcă și se așază peste balastul de la capătul traverselor, iar
pământul rezultat după trecerea pietrei sparte prin furcă se aruncă cu lopata în afara liniei. Se aplanează patul în spinare
de măgar, cu panta de 5 % (pe liniile duble se da o singură î nclinare între marginea terasamentului) și apoi se aruncă
piatra spartă curată în linie, astfel ca, după compactare, nive lul ei să fie cu 2—3 cm mai jos decât talpa traversei. Se
asază la loc panoul, se bureaza traversele la nivelul definitiv și apoi se aruncă restul de piatră spartă ciuruită pentru
completarea prismei de balastare până la nivelul superior al traverselor.
După al doilea buraj al traverselor, se execută compac tarea pietrei sparte din spatiul dintre traverse.
Piatra spartă nouă necesară pentru completări se descarcă pe cealaltă banchetă, pentru a nu se murdari.

7.4.15. Tragerea liniei la tipar

Această lucrare constă din urmatoarele operații:
— Se măsoară linia cu tiparul, însemnând cu creta tra versele la care trebuie făcută tragerea la tipar. Măsurarea
ecartamentului se face la 14 mm de la fața de rulare a șinei, pentru a se ține seama de uzura șinelor.
— Se curăță de așchii cu tesla capetele traverselor în apropierea șinelor, se ung părțile sabotate și se distribuie cepuri de
lemn pentru repararea respectiv îndoparea găurilor vechi de tirfoane.
— Se scot tirfoanele la firul care are abatere în plan orizontal, se așază în găurile vechi cepuri de lemn, se
deplasează șina cu manelele picior de capră sau aparatul special la distanța necesară catre interior în cazul lărgirii
ecartamentului și către exterior în cazul îngustării ecartamentului; se dau găuri noi verificându-se cu tiparul, se
introduc în găuri-verticale-tirfoanele unse și se strâng.
Scoaterea tirfoanelor se face la un fir de linie pe întin dere de cel mult trei traverse.
Lucrarea de tragere la tipar trebuie să fie bine făcută deoarece orice repetare a unei astfel de lucrări, conduc la
deteriorarea traversei (largirea gaurilor, crăparea traversei etc).
Cu ocazia tragerii la tipar, tirfoanele uzate sau strâmbe se vor înlocui.
La trecerea trenului, șinele trebuie prinse de traverse cu numărul complet de tirfoane.

7.4.16. Rectificarea ecartamentului liniei prin adaosuri pe linii cu traverse de beton.

La suprastructura tip 49 cu traverse de beton și chiar pe linii de mare viteză, pentru eli minarea depășirilor de
toleranțe la ecartament și nivel, se va urmări aplicarea de către unitățile de întreținere a metodei prin adaos de
fier balot.
Pentru rectificarea ecartamentului se folosesc drept adaos, fier balot de 2—4 mm grosime, îndoit în formă de
cornieră. Adaosul se introduce astfel, ca aripa vertical ă să fie între talpa șinei și rebordul plăcii, iar aripa
orizontală din drep-tul bulonului vertical al cleștelui, taiată—jumătate cere — pentru a impiedica fugirea
adaosului în lungul șinei.
Adaosurile se montează în partea exterioară a șinei, fie pe un fir sau pe amândouă firele, în funcție de
mărimea supralărgirii ce urmează a fi rectificată.

Figura 30 Adaos din fier balot cornier

7.4.17. Rectificarea rosturilor de dilatație și aducerea joantelor la echer

Se execută ca urmare a deranjamentelor liniei în plan orizontal, în direcția, î n lungul liniei. Restabilirea rosturilor
de dilatație la mărimea normală se realizează prin deplasarea șinelor în sensul invers fugirii lor.
Aducerea la mărimea normală a rostnrilor de dilatație se execută prin rectificarea rosturilor de dilatație sau
prin aducerea la echer a joantelor.
Când lucrarea se executa fără întreruperea continiutății firului, se z ice că se execută ,,rectificarea rosturilor'',
iar când este necesară întreruperea continuității firului de șină, se zice că se execută “aducerea joantelor la echer”.
Deplasarea în lung a șinelor se poate executa cu dispozitive hidrau lice, cu dispozitive cu soc (berbec și pană) și
cu dispozitive cu deget.
Rectificarea rosturilor de dilatație se compune din următoarele operații :
 -demontarea dispozitivelor contra fugirii șinelor sau deplasarea celor elastice ;
- slăbirea buloanelor de la joante;
- eventuala slăbire a prinderilor șinei de placă, respectiv de traversă ;
- deplasarea șinei în lung ;
- strângerea buloanelor de la joantă și a prinderilor șinei de placă respectiv de traversă;
- montarea dispozitivelor contra fugirii șinelor sau deplasarea celor existente.

Aducerea joantelor la echer se compune din următoarele operații:

- Scoaterea balastului dintre traversele de la joante și dintre traversele ajutătoare;
- Demontarea dispozitivelor contra fugirii șinelor sau deplasarea celor elastice;
- Slăbirea buloanelor de la joante și desfacerea buloanelor de la joante la care se va face întreruperea continuității firului
de șină ;
- Eventuala slăbire a prinderilor șiniei de placă, respectiv de traversă;
- Deplasarea șinelor ;
- Introducerea plăcuțelor de dilatație ;
- Strângerea buloanelor de la joantă;
- Manevrarea traverselor de la joante și a traverselor ajutătoare la poză, rectificarea ecartamentului și burarea
traverselor;
- Completarea și profilarea prismei de balast și compactarea balastului ;
- Strângerea prinderilor șinei de placă, respectiv de traversă;
- Montarea dispozitivelor contra fugirii șinelor sau deplasarea celor elastice;
- Eclisarea joantelor desfăcute ;
- Scoaterea placuițelor de dilatație.

În figura 31 este arătată așezarea succesivă a brățării cu pană, și a berbecului. În pozițiile I și II se aduc la echer șinele pe
care este montată pana și se deschid rosturile de dilatație pe tronsonul 1, pe ambele fire. După introducerea plăcuțelor de
dilatație, se mută brațara cu pană în pozițiile III și IV, aducând la echer restul șinelor din tronson.

Figura 31 Așezarea succesivă a berbecului pentru aducerea joantelor la echer

7.4.18. Riparea liniei

Îndreptarea poziției liniei în plan orizontal se numește riparea liniei.
Lucrarea de ripare se compune din următoarele operații:
a) descoperirea capetelor traverselor;
b) deplasarea transversală a linie ;
c) completarea cu balast a gaurilor ivite în ura de plasării traverselor și a găurilor de manele.
După indicațiile șefului de echipă sau picherului, care se găsește la distanța de 2— 3 panouri de grupul de lucrători,
lucrătorii delpasează linia în sens transversal într-o parte sau întalta pe o distanță astfel ca liniai să nu prezinte în plan
curburi sau coturi care ar deranja mersul linistit al trenurilor.
După deplasarea liniei într-un punct, echipa trece înainte sau înapoi, după indicațiile șefului de echipă, executând
aceeași lucrare.
Dacă la ripare se constată că direcția unui fir de linie este regulată, iar a celui al doilea este neregulată, atunci se va
face tragerea la tipar al celui de al doilea fir.
În cazul ripării liniei în aliniament, când ambele fire de șine sunt la același nivel, se va alege ca bază de ripare firul
care are mai puține neregularități în plan.
Înainte de începerea ripării în curbe, se vor slăbi buloanele de la joante. Rosturile de dilatație vor fi rectificate din timp,
deoarece în cazul rosturilor închise, linia nu va putea fi de plasată spre interior, și invers, în cazul rosturilor deschise
prea mult.
În zilele cu soare este, mai bine ca riparea să se facă dimineața și seara, iar mersul ripării să fie în direcția razelor
solare și nu contra soarelui.
La riparea liniei peste 2 cm, se va face în prealabil îndepărtarea balastului de la capetele traverselor.

7.5. ÎNTREȚINEREA TRECERILOR LA NIVEL

Părțile componente ale trecerilor de nivel ce cad în sarcina de întreținere a subunității de linii sunt :
a) pavajul (platelajul), contrașinele, jgheaburile și podețele peste șanțuri trebuie să fie în bună stare;
b) trecerile de nivel trebuie să fie curațite în permanență de praf, noroi sau zăpadă. O atenție deosebită trebuie
acordată curățirii jgheaburilor dintre șină și contrașină, în special iarna.
 c) parapeții, cumpenele barierei, indicatoarele care acoperă trecerile de n ivel și cumpenelor de rezervă,
trebuie să fie complete și în bună stare.În caz de rupere a cumpenelor acestea trebuie să se ia ime diat măsuri de
repararea sau înlocuirea lor, iar până la punerea lor în funcțiune se vor manipula cumpenele de rezervă.
d) îndepărtarea obstacolelor care pot impiedica buna funcționare a transmisiunilor semnalelor și barierelor.

Figura 32 Trecere la nivel realizată cu dale din beton armat

7.6. OPERAȚII DE ÎNTREȚINERE A CĂII FĂRĂ JOANTE

Menţinerea unei prisme de balast complete şi cât mai bine compactată trebuie să fie sarcina de bază a lucrătorilor care
întreţin şi supraveghează calea fără joante.
Toate lucrările care necesită ridicarea sau riparea căii deconsolidează prisma în funcţie de mărimea ridicării sau ripării.
Stabilizarea prismei se face în mod progresiv, într-un anumit timp , din care cauză aceste lucrări nu se execută decât cu respectarea
anumitor condiţii.
Lucrările care se execută pe calea fără joante sunt aceleaşi ca şi pe calea cu joante.
La executarea lucrărilor pe calea fără joante trebuie avut în vedere permanent că,datorită variaţiei de temperatură faţă de
temperatura de fixare, se dezvoltă forţe mari de compresiune sau de întindere.
Situaţii deosebite au loc în special la creşteri mari de temperatură, când forţele de compresiune pot produce deformarea - şerpuirea
căii, în cazul nerespectării unor măsuri speciale. Măsurile speciale se impun deoarece, prin executarea unor lucrări se slăbeşte
temporar stabilitatea căii fără joante, iar revenirea la starea normală se
produce treptat.
Stabilizarea prismei de balast se face prin unul sau mai multe din
mijloacele următoare:
a) sub acţiunea sarcinilor dinamice date de vehiculele în circulaţie
b) cu ajutorul maşinilor de compactat piatra între traverse şi la
capătul acestora
c) cu ajutorul maşinilor stabilizatoare care vibrează întreg cadrul
şină-traversă în prisma de balast ( Plasser DGS 62 N )
De

regulă, lucrările de întreţinere curentă şi de reparaţie periodică

care deranjează prisma de balast (buraj, ciuruire, ripaj,
manevrări şi înlocuiri de traverse etc.) se execută în perioada
fără temperaturi ridicate, adică în intervalul 15 septembrie – 15
aprilie şi înainte sau după orele cu temperaturile cele mai
ridicate ale zilei. Aceste lucrări se execută în anumite condiţii şi cu
luarea anumitor măsuri de siguranţă şi sunt conduse de organe cu
experienţă.
7.6.1. Detensionarea cu eliberare totală de eforturi
Detensionare este operatia prin care se aduce calea ( şinele ) intr-un regim normal sau dorit de lucru.
Lucrarea cuprinde următoarele operaţii:
 dezeclisarea joantei ( tăierea şinei pentru formarea joantei - când e cazul )
 desfacerea prinderii pe lungimea tronsonului respectiv şi ridicarea şinei în cablurile macaralelor-capră
 vibrarea şinei cu ciocanele
 completarea plăcuţelor lipsă sau deteriorate
 coborârea tronsonului din cablurile macaralelor-capră şi aşezarea pe plăci
 refacerea prinderii pe lungimea tronsonului
 găurirea şinelor la joanta nouă
 eclisarea joantei

7.7. UNELTE ȘI MIJLOACE FOLOSITE LA LUCRĂRILE DE CALE CU

MICĂ MECANIZARE
Prin folosirea mașinilor acționate cu motor se urmărește îmbunătățirea calității lucrărilor, creșterea productivității muncii,
reducerea intervalului de închidere de linii, reducerea duratei restricțiilor de viteză, reducerea lungimii porțiunii de linie pe care se
poate circula numai cu restricție de viteză, precum și micșorarea eforturilor depuse de muncitori, mai ales la operațiile de volum
mare, la lucrările de durată și pentru a căror executare este necesar un efort fizic mai mare.

7.7.1. Mașini și utilaje pentru prelucrarea materialului de cale

La unele materiale noi sau aflate în cale pentru a putea fi folosite în bune condiții, trebuie să se execute unele operații de
pregătire sau de prelucrare.

7.7.1.1. Mașini de tăiat șine – Tăierea șinelor poate să fie efectuată cu mașini acționate cu motor electric sau cu motor
termic, iar cele cu motor termic pot folosi pentru tăiere pânză
sau disc abraziv.

7.7.1.2. Mașini de găurit șine – Găurirea șinelor se

poate executa manual, cu dispozitivul cu clichet, sau cu mașini
acționate cu motor termic sau electric.
 7.7.1.3. Mașini de găurit traverse – Găurirea traverselor se execută în vederea introducerii tirfoanelor și poate fi
executată cu mașina electrică sau cu
mașina cu motor termic de găurit
traverse.

Figura 40 Mașina de găurit traverse tip SIRCUC Brașov

Figura 41 Mașina de găurit

traverse cu motor termic,
Figura 42 Maşină de
tip SIRCUC Brașov, model nou găurit traverse tipROBEL portabilă

7.7.1.4. Mașini de polizat șine

Polizarea șinelor se realizează cu mașini termice, pentru polizarea șinelor bavurate, a acelor și a inimilor, precum și pentru
polizarea șinelor în urma sudării lor sau a virfurilor de inimă și a aripilor, după încărcarea lor cu sudură.
Maşinile de polizat ciuperca șinei sunt acționate electric și termic.
 7.7.1.5. Mașini de strâns tirfoane - se folosesc pentru introducerea tirfoanelor în traverse sau în diblurile, găurite,
pentru scoaterea și strângerea tirfoanelor, aceasta poate fi actionată cu motor termic sau electric.

7.7.1.6. Mașini de strâns buloane - se folosesc pentru

strângerea și desfacerea piulițelor buloanelor orizontale de la
joante și ale buloanelor verticale de la prinderea indirectă a
șinelor.
Sunt construite la fel ca și mașinile de strâns tirfoane, cu
deosebire ca dispozitivul de prindere a capului tirfonului este înlocuit
cu dispozitivul de prindere a piuliței, vertical sau lateral.
Productivitatea mașinii de strâns buloane este de 250 de buloane
pe ora efectivă de lucru când lucrarea are continuitate și de 180 de
buloane când lucrarea nu are continuitate

7.7.2. Grupuri electrogene

Grupurile electrogene se folosese pentru almientarea utilajelor electrice, atunci când nu este posibilă alimentarea de la o
rețea electrică corespunzătoare.

7.7.2.1.Ciocanul electric de burat tip CB 1 asigură burarea traversei prin punerea în stare de vibrație a masei
de balast de sub traversă, producând astfel îndeșirea balastului, cu reducerea simțitoare a volumului de goluri conținut.

7.8. OPERAȚII DE ÎNTREȚINERE A SUPRASTRUCTURII CĂII

ÎN EXECUȚIE MECANIZATĂ CU MICĂ MECANIZARE
7.8.1.Tăierea șinelor cu mașini cu motor termic în cale
Procesul de muncă cuprinde următoarele operaţii:
 revizuirea maşinii şi alimentarea cu combustibil
 însemnarea tăieturii pe şină
 deplasarea maşinii , montarea ei pe şină şi tăierea
 demontarea maşinii de pe şină
Figura 48 Tăierea șinei cu mașina cu disc abraziv în cale

7.8.2.Găurirea șinelor cu mașini cu motor termic în cale

Procesul de muncă cuprinde următoarele operaţii:
 revizuirea maşinii şi alimentarea cu combustibil
 însemnarea găurilor pe şină
 deplasarea maşinii , montarea ei pe şină şi găurirea
 demontarea maşinii de pe şină

7.8.3. Strângerea la rând a buloanelor verticale mecanic sub circulație

–cuprinde aceleaşi operaţii ca la lucrarea executată manual.

7.8.4. Strângerea la rând a buloanelor verticale mecanic cu închiderea liniei

– cuprinde aceleaşi operaţii ca la lucrarea executată manual,
7.8.5. Strângerea la rând a tirfoanelor cu mașina de tirfonat electrică
Procesul de muncă cuprinde următoarele operaţii:
 aducerea maşinii de tirfonat
 aplicarea maşinii pe capul tirfonului şi strângerea lui
 ridicarea maşinii de pe capul tirfonului şi deplasarea la următorul tirfon

7.8.6. Găurirea traverselor cu mașina cu motor termic în cale

Procesul de muncă cuprinde :
- revizuirea mașinii și alimentarea motorului;
- tragerea la tipar și fixarea provizorie a șinei;
- deplasarea mașinii, fixarea ei pe traversă și executarea găurii;
- scoaterea mașinii.

7.8.7. Burarea traverselor cu ciocanele electrice

Procesul de muncă cuprinde:
- aducerea grupului electrogen la frontal de lucru;
- aducerea ciocanelor electrice, montarea și introducerea cablurilor;
- ridicarea liniei cu vinciurilela nivel;
- indoparea traverselor din 5 – 6 traverse manual ;
 - burarea traverselor cu 8 ciocane electrice de burat, inclusive deplasarea la alte traverse;
- transportul cablurilor și cutiei de distribuție concomitent cu înaintarea grupului de ciocane;
- scoaterea ciocanelor electrice din cale.

7.9. MAȘINI GRELE DE CALE

În afara mașinilor, utilajelor și dispozitivelor descrise mai sus, la lucrările de întreținere a căii se folosesc
mașini grele de cale, cu productivitate foarte mare, folosindu-se în cadrul lucrărilor de reparative capital, refacții etc.

7.9.1. Mașini grele de burat execută

burajul traverselor prin îndesarea sub talpa traversei a
pietrei sparte și vibrarea cu ajutorul a 8 ciocane la
fiecare cap al traversei, câte două ciocane de fiecare
parte a șinei și a traversei.
Deplasarea mașinii de la o traversă la alta, în
cazul traverselor echidistante, se face automat.
Ciocanele de burat sunt asezate în fața mașinii
astfel ca roțile mașinii stau totdeauna pe linia burată.
Mașina grea de burat se caracterizează printr-o
productivitate ridicată și printr-nn buraj de înaltă
calitate.
Mașinile de burat execută autonat sau la
comandă ridicarea căii la nivel (în sens
longitudinal și transversal) burajul și ripajul.
Din punct de vedere constructiv, mașina
de burat se compune din mașina propriuzisă
constând într-un vehicul de cale ferată de
constructive specială pe care sunt montate
motorul de acționare, organele și echipamentele
de lucru (mecanisme de burat, cilindrii de
ridicare și de ripare, aparatura de conducere
etc).

Figura 52 Mașina de burat PLASSER 09 – 32 CSM

Figura 53 Mașina de burat PLASSER 09 – 16 CSM

7.9.2.Mașini de ciuruit balastul M.C.B.

Mașina de ciuruit are ciururi plane și o productivitate orară de 40 – 60 m de cale, antrenând întreaga cantitate de
piatră spartă în procesul de ciuruire.

Figura 54 Mașină de ciuruit MCB

Figura 55 Mașina de ciuruit balast PLASSER RM900 VB

7.9.3. Mașini de profilat prisma de balast și de introdus balastul în linie se folosesc în special la reparații
capitale de linie.Se pot folosi rațional și în cadrul reparațiilor periodice de linie. Unele din aceste mașin posedă dispozitive
pentru tăierea banchetelor și pentru transportul pie trei sparte de pe o parte pe alta parte a liniei.

Figura 58 Mașina de profilat PLASSER SSP în activitate

7.9.4. Mașina multifuncțională autopropulsată COLMAR – se poate deplasa atât pe calea ferată cât și
pe șosea. Execută lucrări aferente întreținerii și reparației căii ferate, putând fii echipată cu dispositive de lucru specializate în
funcție de necesitate, putând realiza atât funcțiile unui excavator, cât și ale unei macarale hidraulice.

7.10. UTILAJE DE TRANSPORTAT ȘI DE ÎNCĂRCAT–DESCĂRCAT

7.10.1. Drezine
Materialele se pot transporta cu monoraiuri sau, drezine
dotate cu platforme, sau U.A.M.-uri., utilaje ce sunt auto
propulsate, cu ajutorul unor motoare cu combustie internă.

Figura 61 U.A.M. - 215 MB

Pentru transportul materialelor din depozit la punctul de lucru se pot folosi și vehicule rutiere : camioane, tractoare
cu remorca etc.
Pentru inspecția podurilor se folosesc drezine specializate, prevăzute cu un braț multiarticulat care are o nacelă, în care
pot sta două persoane, ce vor verifica zonele greu accesibile de sub pod.

Figura 62 Drezina pentru inspecția podurilor

 Figura 63 Drezina pentru inspecția podurilor în activitate

7.10.2. Boghiurile speciale pentru transportul șinelor lungi se folosesc peutru transportul tronsoanelor
sudate, până la 450 m lungime, din bază de sudare a șinelor la locul de iutroducere a lor în lime ș i peutru transportul la
bază al tronsoanelor eclisate scoase din linie.
Aceste boghiuri sunt prevăzute cu patru
roți, pe rulmeriți. Șinele se prind într-un clește
montat dedesubtul traversei bioghiului.Pentru
transportul tronsonului lung, bogluurile se
așază la distanța de 11 m. Se transportă două
tronsoane simultan.
Pe boghiuri este așezată o macara-portal, de
o tona capacitate, care poate fi ridicată cu brațele
de pe boghiuri. Macaraua servește pentru ridicarea
tronsonului și introducerea lui în clește, pentru
desprinderea tronsonului din clește și așezarea lui
pe traverse între șine, pentru scoaterea din linie a
șinelor eclisate și pentru introducerea
tronsonului sudat în cale.

VERIFICAREA CUNOŞTINŢELOR
1. Câte lucrări cu caracter de întreținere a liniei cunoașteți?
2. Din punct de vedere al mijloacelor de lucru, câte feluri de lucrări cunoașteți?
3. Care este scopul întreținerii curente?
4. Care este scopul reparației periodice?
5. Ce este procesul tehnologic?
6. În ce se subdivizează procesul tehnologic?
7. Cum se face scoaterea balastului dintre traverse le lucrările de buraj?
8. Pe ce parte a lucrătorului se efectuează prima dată burajul manual?
9. Ce mijloace manuale de transportat șina cunoașteți?
10. Ce mijloace de transport manual al traverselor cunoașteți?
11. Care sunt lucrările pregătitoare la înlocuirea traverselor la trecerile la nivel?
12. Ce operații cuprinde procesul tehnologic la înlocuirea izolată a buloanelor verticale?
13. Ce operații cuprinde procesul tehnologic la înlocuirea izolată a inelelor resort?
14. Ce operații cuprinde procesul tehnologic la înlocuirea izolată a plăcuțelor de cauciuc?
15. Ce operații cuprinde procesul tehnologic la strângerea la rând a buloanelor verticale manual?
16. Care este motivul executării ciuruirii pietrei sparte?
17. Cum se realizează rectificarea ecartamentului la calea cu traverse de beton?
18. Ce lucrări cunoașteți în legătură cu rosturile de dilatație?
19. Ce înțelegeți prin riparea liniei?
20. Cum se mau numește deformarea căii fără joante?
21. Care este lucrarea cea mai întâlnită pe CFJ?
22. Cu ce se realizează găurirea șinelor?
23. Care sunt mijloacele pentru găurirea traverselor?
24. Ce mijloace de burare a liniei cunoașteți?
25. Ce mijloace de strâns tirfoane cunoașteți?
26. Ce mijloace de strâns buloane cunoașteți?
27. Ce mijloace de profilat prisma de balast cunoașteți?
28. Ce mijloace de transport a sculelor și muncitorilor cunoașteți?
29. Cum se numește dispozitivul pentru transportul șinelor lungi?
30. Enumerați trei tipuri de drezine?
31. Enumerați mașinile grele de cale prezentate?