Disciplina de Microbiologie UMF Tg.

Mureş
LP8 MD

Diagnosticul de laborator al infecţiilor cauzate de

germeni anaerobi endogeni

Clasificare
Coci Gram-pozitivi: Peptostreptococcus, Peptococcus
Coci Gram-negativi: Veillonella
Bacili Gram-pozitivi: Lactobacillus, Propionibacterium, Actinomyces, Eubacterium,
Bifidobacterium
Bacili Gram-negativi:: Bacteroides spp., Prevotella, Porphyromonas, Fusobacterium
fac parte din flora normală a organismului: cavitate bucală, tub digestiv, vagin, etc. –
leziuni la aceste nivele favorizează infecţii cu germeni anerobi

Indicii ale infecţiilor cu germeni anaerobi:

o abcese profunde (cerebrale, hepatice, etc.)
o miros fetid
o prezenţa în plăgi a corpilor străini, ţesuturi necrotice, insuficienţă circulatorie,
tumori, tulburări de metabolism
o contaminare cu floră anaerobă – intervenţii chirurgicale (abdominal, sfera
genitală feminină, maxilo-facial)

Produs patologic:
 Produse patologice adecvate pentru detectarea anaerobilor:
o puroi din abcese,
o probe din plăgi adânci (plăgi muşcate, contaminate cu pământ, ţesuturi
zdrobite)
o abcese gingivale, periorale
o puroi din sinusurile paranazale
o secreţii din căile respiratorii inferioare, recoltate cu dispozitive cu lumen dublu
o ulceraţii (“diabetic foot”, decubitus)
o probe recoltate intraoperator
o urină prelevată prin aspiraţie suprapubiană
o sânge pentru hemocultură
 Produse patologice inadecvate pentru detectarea anaerobilor:
-1-
 Disciplina de Microbiologie UMF Tg.Mureş
LP8 MD

o exsudat faringian, nazofaringian

o tampon cu secreţie de pe gingii
o spută (eliminată spontan, aspiraţie nazo/orotraheală)
o conţinut gastric
o materii fecale (excepţie: dg. C. botulinum, C. difficile)
o urină (emisă spontan/cateter)
o secreţie vaginală/cervicală (excepţie: vaginoză bacteriană)
o secreţie din plagă superficială
 protejarea de efectele toxice ale oxigenului a bacteriilor anaerobe prezente în probă
o recipiente speciale
o mediu de transport pentru anaerobi
 păstrare la temperatura laboratorului
 prelucrare
o în 30 de minute – produs patologic în cantitate redusă (0,5 ml)
o bacteriile îşi păstrează viabilitate timp de câteva ore – produs patologic
purulent în cantitate mai mare (peste 1 ml)
o în mediu de transport bacteriile pot supravieţui câteva zile

Recoltarea produselor patologice

 anaerobii endogeni sunt prezenți frecvent în număr foarte mare în unele locații în
organism (109 – 1012)
 este importamtă colectarea probelor în așa fel încât contaminarea cu germeni din flora
normală să fie minimă
 cea mai corectă metodă de recoltare este aspirarea produsului patologic.
o recoltarea produselor patologice cu tampoane nu este acceptabilă, decât în
cazul în care nu există alte posibilități de recoltare
 proba recoltată se injectează imediat, cu un ac nou, steril, în recipiente speciale pentru
transportul anaerobilor, după ce aerul din acul nou a fost evacuat
 recipientele pentru transport nu trebuie deschise inainte ca proba să fie recoltată,
pentru a minimaliza contactul cu oxigenul
 recipientele se inchid imediat după inoculare și se transportă cât mai rapid posibil la
laboratoare specializate pentru prelucrarea anaerobilor

-2-
 Disciplina de Microbiologie UMF Tg.Mureş
LP8 MD

Abcese
 colecții lichide localizate
o aspirație cu seringă cu ac steril, după antisepsia tegumentelor
 abcese evidențiate intraoperator cu conținut lichidian mic (≤0,2 ml)
o recoltare prin aspirație cu ac fară seringă

Abcese orale sau gingivale

 flora bacteriană a cavității bucale este frecvent implicată în etiologia abceselor
periorale
 este importantă colectarea probelor în așa fel încât contaminarea cu germeni din flora
normală să fie minimă
o recoltarea produselor patologice cu tampoane nu este acceptabilă
o se recomandă recoltarea prin aspirare sau drenare prin tegument
o dacă recoltarea presupune abordul abcesului prin mucoasă
 mucoasa trebuie izolată cu tampoane de vată sterile, apoi uscată și
decontaminată riguros cu antiseptice (clorhexidină, iod-povidonă, etc.)

Leziuni parodontale
 regiunea se izolează cu tampoane sterile, apoi se usucă
o pentru decontaminare și uscare se poate folosi etanol 70%
 placa supragingivală se îndepărtează cu ajutorul unui scaler steril
 cu alt scaler steril sau cu o chiuretă Gracey se recoltează proba prin raclare ușoară, din
profunzimea șanțului
 recoltarea se poate face și cu conuri de hârtie sterile
o 3 conuri se introduc în profunzimea leziunii, se lasă timp de contact 10 sec.,
apoi se introduc în medii de transport corespunzătoare

Saliva
 Pacientul scuipă cca. 2 ml salivă într-un recipient steril
o Se poate face stimularea secreției salivare cu parafină

-3-
 Disciplina de Microbiologie UMF Tg.Mureş
LP8 MD

o Dacă este necesar se poate cromometra timpul necesar pacientului pentru a

produce o anumită cantitate de salivă, determinându-se rata fluxului salivar
o La copii mici se recoltează saliva din regiunea sublinguală, cu o pipetă sterilă

Placa supragingivală
 Regiunea din care se va recolta se izolează cu tampoane sterile, apoi se usucă (tot cu
tampoane sterile)
 Proba se recoltează cu scaler sau cu o chiuretă sterilă și apoi se introduce imediat în
recipientul de transport

Placa subgingivală
 Regiunea din care se va recolta se izolează cu tampoane sterile, apoi se usucă (tot cu
tampoane sterile)
 Placa supragingivală se îndepărtează cu ajutorul unui scaler
 Recoltarea cu ajutorul scalerului steril
o Scalerul se introduce buzunarul format între dinte și gingie și se raclează
ușor
o Scalerul se introduce în recipientul de transport și se agită ușor pentru
desprinderea probei de pe el
 Recoltare cu conuri de hârtie sterile
o Marginea gingiei se reatractează
o În profunzimea șanțului format se introduc 3 conuri, se lasă timp de contact
10-60 sec., apoi se introduc în medii de transport corespunzătoare
 Recoltare cu freză zimțată
o Marginea gingiei se reatractează
o Se plasează acul în profunzimea șanțului
o Freza se introduce prin ac până când depășește marginea inferioară a acului
o După recoltarea probei, freza se retrage în ac, apoi se retractează și acul
o Acul se introduce în recipientul de transport, iar freza se eliberează în
mediul de transport

Placa periinplantară
 Implant nereușit

-4-
Disciplina de Microbiologie UMF Tg.Mureş
LP8 MD

o Se îndepărtează structurile prostetice superficiale, dacă există

o Se minimalizează contaminarea situsului cu salivă prin clătire cu clorhexidină
o Regiunea se izolează cu tampoane sterile, apoi se usucă și se aspiră continuu
pentru a preveni contaminarea cu salivă
o Accesoriul se eliberează din șurub și se introduce în recipientul de transport
 Suspiciune de periimplantită
o Placa se recoltează fie cu scaler, fie cu conuri

Principii de diagnostic
Examen microscopic:
- se descriu morfotipurile bacteriene prezente în produsul patologic

Cultivare
- medii adecvate pentru cultivarea anaerobilor (p.p. întotdeauna se însămânţează în
paralel şi pentru aerobi)
o medii lichide: mediul cu tioglicolat
o medii solide: geloza sânge pentru anaerobi ( Columbia, Schaedler, etc)
o medii speciale, selective pentru diagnosticul anerobilor (PEA- Phenyl-etyl
alcool, BBE – bacteroides bile-esculin, KVLB – kanamycin-vancomycin laked
blood, EYA – egg-yolk agar)
- incubare: în condiţii de anaerobioză
o metode clasice (cu pirogalol, metoda Fortner)
o în „jar” anaerob, anaerostate cu plicuri generatoare de anaerobioză
o chamber anaerob
- durata incubării: peste 48 de ore – până la 7 zile

Identificare
- demonstrarea caracterului strict anaerob! (lipsa creşterii în atmosferă obişnuită,
microaerofilie)
- ex. microscopic: pp nativ (spori, mobilitate), pp colorate Gram
- caractere de cultură - examinare sub lupă (frecvent culturi mixte: izolare!);
- identificări pe baza caracerelor biochimice:
o creşterea pe diverse medii selective
o discuri de identificare (vancomicină, kanamicină, colistin etc)

-5-
Disciplina de Microbiologie UMF Tg.Mureş
LP8 MD

o prezenţa pigmenţilor
o fluorescenţă
o hemoliză
o producere de lipază, lecitinază
o producere de urează, indol, catalază, oxidază etc.
- sisteme comerciale de identificare
o truse API
 pe baza unor teste teste biochimice (fermentarea a 16 zaharuri,
producere de indol, uează, descompunerea esculinei şi a gelatinei, testul
catalazei şi oxidazei)
- gazcromatografie
o identificare pe baza detectării produşilor metabolici (caracteristic pentru
specie)

Testarea susceptibilităţii faţă de antibiotice

- metoda difuzimetrică – inadecvată pentru testarea anaerobilor
- determinare CMI prin metoda microdiluţiilor sau E-teste

-6-