Nume și prenume student: Viziteu Samuel

Subiectul I
a) Genul discursiv în care se încadrează fragmentul este deliberativ. Acesta este orientat către
viitor, Greta Thunberg prezentând motivul pentru care planul privind schimbările climatice
este inacceptabil. În primul paragraf găsim nuanțe ale stilului judiciar deoarece discursul pare
a fi orientat spre acuzarea ascultătorilor : „Cum îndrăzniți?”
b) Teza care poate fi extrasă din fragmentul de discurs este următoarea : Ideea de a tăia
emisiile de gaze în jumătate în 10 ani este inacceptabilă.
c) Un prim tip de argument este cel bazat pe fapte : tăierea „emisiilor de gaze la jumătate în
10 ani nu face decât să ne ofere doar 50% șanse să ne menținem sub 1,5 grade Celsius având
în continuare riscul de a declanșa reacții ireversibile în lanț ce depășesc controlul uman.”
Un al doilea tip de argument prezent este cel bazat pe informații furnizate de experți : „De
peste 30 de ani, știința ne-a arătat negru pe alb.”
d) Etosul este prezent în acest fragment de discurs prin faptul că Greta Thunberg își exprimă
rolul său important în decizia prezentă în calitatea sa de locuitor al planetei Terra. Ea
precizează că schimbările climatice vor avea un efect asupra lor („noi – cei care trebuie să
trăim cu consecințele”). De asemenea, ea este în măsură să acuze auditoriul deoarece acesta i-
a „răpit visurile și copilăria”.
Subiectul II
Este bine cunoscut că Statele Unite ale Americii funcționeză pe un sistem juridic diferit de
cel al României. În vreme ce legiuitorii din România trebuie să aibă în vedere toate situațiile
posibile pentru a garanta întregimea legii, un judecător din SUA poate crea lege prin deciziile
sale, astfel având un set de norme complete, care vor putea fi schimbate când nu vor mai fi
aplicate.
Aceste mici lipsuri ce apar odată cu shimbarea vremurilor creează goluri în lege ce vor putea
fi exploatate, cum făceau băncile la apariția bancnotelor (ele eliberau oricâte bancnote voiau,
până la apariția legii care stipula că aveau nevoie de contravaloare în aur pentru a putea să
continue să o facă). În State, sistemul de legi este mult mai complex, aceste goluri fiind
acoperite de îndată ce apar. Astfel, nimeni nu poate jungla cu legea.
Una dintre cele mai importante valori ale unei națiuni este supunerea față de lege. Nimeni nu
se poate afla deasupra ei. Ei bine, sistemul juridic din Statele Unite ale Americii garantează
aceasta, nelăsând pe nimeni să se abată de la bunele moravuri. Sistemul din România, în
schimb, permite unora să evite legea, astfel încălcând acest principiu al autorității legii.
Sistemul legislativ poate fi considerat ca un sac ce trebuie să țină în frâu grăunțele de
porumb, ce reprezintă poporul. Sistemul juridic din SUA poate fi considerat, așadar, un sac
fără cusur, iar dacă s-ar întâmpla să se rupă și să cadă două boabe, atunci un judecător îl va
coase la loc imediat. Sistemul juridic din România, pe de altă parte, este un sac cu mici găuri.
Nu curg grăunțe prin ele în fiecare zi, dar cert este că acestea continuă să se mărească, și se
strecoară afară încetul cu încetul zeci de boabe, până când va ajunge să audă de aceasta și
legiuitorul.
Așadar, sistemul juridic din Statele Unite ale Americii poate fi considerat superior față de cel
din România, având în vedere toate cele prezentate.