DOCUMENTE PRIVITORE

tA

ISTORIA IJ NIRIi

1t 5$]^.
 !
TREI DOCUMENTE
t
rD NTIiU
I
.i r.i

iSTORIA COI\TIMPORANA
H-l
r. ,\{
La 25 Mait 1856, mai mulli lVloldoveni din Iagi sE adunard. .I I
in via d-jui Petrache Mavrogheni de la Socola qi sd ff,cu un act
pentru Unire qi Principe strfin. Actul sE iscflli de 21 de persdne.
Iat[ acest act dupfl copia ce pflstrez. EI fu publicat mai tflr-
tI
1l
{iri in jurnalele din Iagi Steaoa Dund,rei Si Tribuna Romrind,, pe cat
'mi.aduc aminte.

SoCIETATEA UNIREA

. 25 Maiil, 1856 1 fl
I
I
Anrrl 1856, h:na Mai[ 25 $ile. In apropierea sosirei comisarilor r{
pentru a sB informa de dortntele gr, neuoi,le [dre:i,, dupd" rostirea Tra- .J
tatuiui tle Paris din 30 Martie, iscdlilii, p[trunqi de necesitatea ca I

Moldovenii s[ se inlel6gd, in acest moment despre adev6ratele lor

dolin[e qi nevoi, s'ati intrunit a$i gi atr adoptat, ca expresia aspi-
raliilor lor qi ca mijloc de a le realisa de o datf,, urmfit6rele:
i
_l
 0i

Ptrrrtr-rl f.
Alt. 1. Unilc.l Principatelor srrh un Prin{ Stldin, clinti'o fanrilie
doinnitdrre in Europa, tfilr'ir ile dinnstiile Staturilor nrcgie$ite.1)
Ari. TI. Statornicirea unei Capibale nou6 in mijlocui tirrei.

Puntul If.
Spre rEspanclilea principiiior adoptrte in lruntLri I, sE hotiragce
a sd sluji:
1) Dc ?rcsd, atnb pL'irr foile periodice, cat gi plin Lrro;Lrri, slir
foi isolate;
2) De dclegali triiliqi in tlisit'icte:
3) De Aduniiri couvocate t7e Societalea acdsta a Linirei qi in
clisiricte cle raLle tlelegr!ii s[i. Sociebirbea in capibaiS. qi delega!ii in
disl,ricte sd vor sili a aduna cab uaY mulbe isc:iliburi in favolea
plincipirlol coprinse in pr-rntu T.

Irttrrttrl IIf.
In pr'ivirea.viitoruh-ri guveln provisor, Societatea doreqce ca
acesta sE fle in conformibate cu glflsnirea Reguiamenbului Organic;
ori-care alba combinalie fiincl in contra acestei Jegi ,;i a vechilor
dr ituri ale [ii'e).

artrntul I\r.
Irr cat privegce l)ivanuriie care urm6z"a a fi, convocate pentru
a rosti dorinlele qi nevoile ![rei irr chestia reorganisflrei sale, So-
cietatea propune urmS,torele :
1) Compunerea aceslor l)ivanuri sfl se intemeeze pe alegerc:
2) Chestia aiegerei flind de o mare insemnltate qi de la acesta
aLirnand tot viitolul ![rei, Societatea glsegce de cur.,iin!i a sE
inlelegc asupra mocli-rlui electoral celui mai priincios qi in cas cand
'membrii ar fl consulta[i in acest obiecL, s5, se potf,, rosti in con-
glflsuire. Sple acesb siirgit, Societabea a numib din sinul ei o co-
misie alcfltuitfl de cincj meurbri, cat'i vor elabora un proiecb asLlpril
'nrodului celui mai nemerib de alegere, in coiifbrmitate atat cu ve-
chile d;rte ale !f,rei, cat gi cu alt. 2,1 din Tratatul cle Paris.

1) Adiorl inrsccinate,
I
 Comisia se va compllne de D-nii: Vrtrnicul Costache Hurmn-
zrrhe, Color-relr-rl l{. liogi"lniceanu, \'ot'nicul Costache Roler,, Yornicul
I). Ralet Ei tseizadea N. Siilrr qi va inirilila tcesb proiecb ll lntru-
nilel riit6re a Societitei.

Puntrll \i.
Jnteresul intrunirei cer6nd neaplral a inLra in rela[ie cu Ro-
m:inii din Yalachia, Societatea a[ hotlrib ca in acesb scop s[ tri-
met[ din sinul ei clelegali qi pentru acum de o datf, ea insiircindzi"
pe D-1. Posbelnicui Yrrsile Alecsandri, care a qi pt'inlib aceslii misie.
l{[ciu]Irile c1e frr{* a Societri{ii gisesc de cuviin!* ca in seaulrl
viil6r'e, care trebne a fi mai numcl6sir, s5, se alegt tn Contt,td cli'
riguitor precnn'i qi secretarii socieLirlii. Iar intrunilea viilore va fi
la 30 ale cnrentei, in casele d sale SpltLrruluri l\[ihalac]re Cantacti- l
I

zilt l)iriCtntt. ,i
I

Sr.rbscliqi: $1"ofan CatalgiLr, N. Srit,u, C Negt'i (cu neplimii'r.n punlului I in ciil,

plivelco I'r'iLrlul st,r'iirr). D Ralel, Alccu Cantacuzin. P. Xfar.rogheni, A. irirnu, C llnr'. !
t.
rnuzncrhe, I A. C:rntacttzrn, \'. Alecsrrnr-1ri, N u, r\.. Cabalg'iu, I{" Chtissovelgiri,
L-l:tiltre =!
N l)Lr(:811. I. N. CrnL:rr-:uzin. A. (1. r\{avt ocolil,r,t. L. Glrica. Di. Sbeogo, N, Pisosclri. {
t
.3
I
-:

llcposaLttl Jrrincil,rc Iauott t]hir:a, liirl Dlrnnulrii ][oldovei GLi-

t
gore Al. Ghica Voet,ocL, rle eternl memorie, tiincl ilinisbru cle estu]'ne.
ficea parbe din Adnnare.
Dup.e *cest acb? o miu'e Atltiuare sE iiilt'Ltni lit 3tl Maiir in , ..:
i.;
.:.
saloirele, riitrdul cle sus, aie clefLutcbulLii II. Caribacuzirt I'agc:rnu sub
=-

prepedin[,a :LcesLuia. Aici sd alese qi Com;tr:t,tt,l. Unirii ;i sO aclopt:i ,5

!
lucralca ComisiLrnei n,lmit,e lti 25 l'I'aiLl. 'llobe ac|ele, ciosarele qi
corespondenlele Societri!ii qi ie cotnitetnini Uitit'ei sd pi,st,ra r,le rd-
1: :1:
irosatul CosLache HurmuztrclLe. +l
Lir Aclunarea c'[in viir D h-ri P. I\,Itrvroghetti cle ia iir ]laitr 1E56, .l

Vasiie Alecs;.rttdt'i iinlirovisti o l.)oesie ia {lnirea gi llt.limreq Ronti- .t

,j
l
n'ic'i, inLitLrlata ,5"er0 rcn Uastttit. Adunerea s0 tlnuse aicea sull un I

nrale c;rsban. Poetul of'eri oligina.lul ri-iLri Mirvlogheni. Eir posed o

copie pe care c5.r-rti.nd'o prin harttielo nrele, o voiir pr-rblica.
Dr-rp5. alegerea de la 5 Ianualie 1tl5D, casele lui M. P;lgcann,
ari fost destinate de locuinlii Domnuiui llomriniei, AlexirnCru krn I
Cuza.
La 3 Maiir se hotdri a se face Ei c[r!i cle visitf clin parber,r
Unioniqlilor cu ciorinlele !6rei tipilriLe, iar numcle scris manu pro-

-
-]:i
 96
-lt
spre a le depune Comisarilor ce veneari in Princip:"be clin par-
I

$-
pria.,
F
r tea Puterilor Garaute, dLtp5, Tratatul de Paris. Mie 'rni a r6mas ca-
te-va din aceste c[r!i de visibd, ! Trimib una redactoruluti Convorbi-
rilor D-lui Iacob Negruzi spre adlrcere aminte qi o repr:oduc aici
intocmai dup6 formatul qi coprinderea lor.

l -rI
Ii at^. -,r,r+h?^
t:^"

.o"s"s
-\,
,/ta, <
'a),. i
i

r!\ i

.r+t
$1'
UNION l

t' -d/*,-il/ !%,4,,,1 ff*l/,,,o,/u I

propri.itaire foncier

[i i ,,o

ir J GOUV[RNEMENT CONST]TUTIONEL BEPBESENIATIF

F
F
b
r-
:

F
I

F, .:
,II
i .,*
ALEGERtrA LUi VODA CUZA.
3 lunucu'i,e 1859.

Rft Astd"$i in 3 Ghenarie, anul 1859, Palbida Nalionali Tnilepen-

*''
dente, intrunindu-se in sean!5, qi pnqind la scrutin pentru aiegorea
candidatului Ia Doninie, pe Care cu tolii pe onor ne inrlalorirn a-'l
\ sus[iuea in Adunare prin vot pe fa!L, ail aL'S cu majoribate abso-
lr-rt5" de Candidat la Domnia }foidovei pe Colonelul Alecu, Cu,za.

subscriqi : II. Costache, c. Gr. Gliioa, C. Rola, P. l\Iavt'cgheni, Gh. cuciureatrtt,

N. Roset-Bi,l[nescu, Iancu DLtnici, 1,. Catalg'iu,N. Catalgiu, L. RoseLii, D GiLeolghiadi,
C. Milea, Et. Silion, T. Garre, I SLurclza, P. Casintit', Iacovaclii, I. A. L]antacrtzin. N.l'i'
soscli, C. Roset-Te{canu, V. Alecsanclri, N. J)ttcan, N. Crinrinlil, lTirsDiI!, A. Gri-uolin,
Pauu, Kogtiln'coanu, N. fiulu, PlirLcipele Al, Ilomzi, P' C:l'p.
Aderez: N. Mavrcoordat.
 o7

&
IIol-
Acest act prin care Partida Nalionalii Inclependintil din
dova se lega in Seara de 3 lanuarie 1859, in
sala cle la Ele|ant, I
pe
la Iaqi, sb alegir Domn al }lolclovei pe Coloneir-ri Alecu Caza' n
care i,aii qi ales la 5 Ianr_rarie 1859, se a115, in
original la mine.
de lali, fon'
lntenlitrnea mea este a'l rlhlui ilril"o Qi t'niuarsitd[ii
dat5, de vod5,.cuza, dr:p[ iniliativa Minisbrului sati
aI Instruclir-rnel r
E

Publice ifichail Kogfllniceanu, la 26 Octombre 1860'1)

t

i
a
'1
i
q

25 MAITI
$

1456. !l

I
I

I
I

Sub acest miire! casban

Noi jurfun toli in fr[,!ie,
Ca de a{i sd nu mai fle
Nici Yal:rch, nici Moldovan;
Ci sd fim numai Romani
Intr''un gi,nd, intr'o unire,
$i sd ne dbm mAni cu mi,ni
1)
Pcntrtt a t[rci [et'iciL'e

Y, ALNCSANDBI,

1) Conuorbi,ri Li,terate da \a I Septenible 1881'

poesii e
2) \'e(li Conuotbiri Li,terare, 1 Deootrrbt'e 1882. Originalrri acoshei
Papadoptll-Calimah.

L i&-
 98

I
F III.
;

COSTACHE NEGRI.

Era ia 1858. CongresLrl cle la Paris inoheiase Conaenttaclin 7 (19)

August 1858, care ut'ma sd fie Constitr-rlia ce Puterile garante dfi,-
cleat lVloldovei qi \ralachiei separate, dar din care, inlelepciunea qi
patriotismul Romanilor air qciut sE scdtd. qi sd intemeeze L ni,rea
Principatelor Romane intr'o singurd, Romdnie.
Dup[ art. 3 din acea Converrlie, u]:ma sd. se alegtr. de Came-
riie Elective cl.in Iagi qi din Bucureqci, cite un Domn ; qi nu putea
fi candidat de Domnie de cat acel ce ar fl fost flfl din tatl niscut
Moldovean sair Nluntean, ar fl avut virsta cle 35 ani, ar fl dovedit
cii, are un venit in moqie de trei mii gaibeni pe an qi cd 4r fl qi
inciepliniL fLrnc[ii publice in timp de 10 ani, sa[ ar fl fd.cut parte din
obgtegcile Aclunflri. (Conr,. arb. 13).
IIrrl!i din menrblii PalLirlulLri Na[ional Independent, cu Vasile
Alecsandri qi cu r€posatul }lanoiache Costache lepr:r6nu in fr.unte,
propuneatr pe Costaohe liegri de candidrrt la Domnia Moldovei
pi-i sns{inefi candidatura cll mare ze].
Costache Negri se gtrsea Ia Tirgul.Ocnei. Afland clespre acdstfl
F combina{ie qi mi;care in favorea sa, el scrise amicuh-ri slri yasile
t Alccsanrlri unnf,t6r'ea memorabilf, scriscire pe cai'e Alecsandli o ptr.
sti'62i, in original gi de pe care mul{i din acele vremi air scos copie.
F
+ cu voia lui Alecsandri, eil public astf,$i acea scrisore, ca una ce
,t
caracterisdzt pe distinsr-rl ceti"len Costache Negri, care atr aclus
F:
t farii
&
qi unirii serviciile cele mai insemnate qi care qi-air sacrificat ave-
r
c
r.
F I
T i

iL
F
F
F
H
a
3
!
:r
r
tr

L..
rea in callsa Miqcdrei de la 1848 qi in soliile pe care le-ari inde-
plinit cu totfl demnitatea, in $ilele lui Grigore Ghica, Domnul Mol-
clovei pi in tot timpul Domniei lui Yodfl-Cuza.
In urma scrisorii acesteia, Partidul Nalional Independent din
Moldova, ar1 pus in seara de 3 Ianuarie 1859, candidatura Colone-
luliri Alecu Cuza, prin actul pe care I'am publicat in Conaorbirile
Literare din 1 Septembre 1881.
Iatd scrisdrea lui C. Negri. Eir o reprodllc intocmai, fdrd. nici
o schimbare sarl omisiune:

Iubite Yasilicd,,

Am au$it ca vre-o cali-va din prietenii nogtri ar fl ganclib gi

la mine, pentru a mE insemna in numErul celor de pus inainte
pentru viitorea Domnie, atunci chiar, c6,nd voi qcili cu to[ii c[ pe
langfl altele, apol 'mi lipsesc netlgflduib qi mulbe din insugirile pre-
scrise de noua Convenfie, pentru a ajr-rnge legal la aqa trdpta. 56
pornim ins* de la suposi[ia, cf, nu numai acest[ auQire, dar chiar
gi indeplinirea ei, deparbe de a fl unul din acele rnulte vuete za-
darnice, ce pllrurea rOsund, la aga timpuri ca acesb de acum, ar fl
din potrivft un adevEr sigur qi ugor de reaiisat, totuq nu am a]ta
de $is, de cat cf, rog pre prietenii noqtt'ii, hotf,ritor, sd inlltureze
aselllenea combinare, pe care nici intr'un r:hip nu o pot primi.
Cr-r tol,e cii nlddjduesc ci, nu va avea triste sfirqituri, dar Con-
venlia din '1,, August mi sd pale forte rdstrins5. in privinla legei
electorale. Mulfi prin asprimea rlisei legi sE afld, inldturali din drep-
turile Sirei, dintre cari gi e[ unul. Pobe ca judec in felul acesta,
din pricinf, c5, tocmai suut gi ef, in caus6; dar ce-i un fapb nestrd"-
mutat, este cd in prescrisele alegerei de astf,$i, eri nu am nici un
r'l
drit. Deci, de nu pot fl niui ales, nici mflcar aleg6tor Ia deputfllie, ,4i

l[murib sE in!e]eg6, cd, cu atata mai pulin incd, pot fl cevf mai
muib; sair spre a vorbi limbagiul scarbos dar positiv al cifrelor: i
,
de nu arn qase mii galbeni capital, nu pot avea trei mii galbeni I
I

venit pe an; flind hotflrit chiar in Sfaturi]e Impdra[ilor, ca banii I

sd fle un neapf,rat merit. Tot.o-dat[, de vreme ce nu m'am incerc:tt

a-'mi face drituri pentru deputd,fie, cind nu le aveam, aselnenea nu
md voi[ incerca a 'mi ]e face pentru Domnie, cand le am inci qi
mai pulin. PIec dar capul naintea pravilei gi gdsind rele in allii ir
.;
incercf,rile de a o c5lca, strt a o inconjura, cu atata mai rele tre- d

buie sE le gflsesc acesbea pentru mine insu.mi. $'apoi degi alegerea jj

I
€
;
 100

Domnului este o chestie cu totul secundarf, ,;i suborclonat5" la ale-

gerea Deputalilor Naliei, care ac6sta esbe totul, dar sunt de ajr-rns
bf,rbali Moldoveni mai vrednici de insf,rcinat cu povara Domniei,
care af, qi adev6rate drepturi legale gi cu care astf,$i nu m6 pot
asemflna cle cat in de o-potriv5. durere pentru bine]e acestui a] nostnr
Pdnrint.
De au$irea, cu care '!i incep scrisorea de fa!a, nu este numai
o zadarnicfi vorb5 deqartf,, prec]-lm atirn rnai mult a crede; apoi
rogn-te a obgti prietenilor nogtri aceste, ce !i scriir, ca singurul metr
r'€spuns.

al tHii bun prieteri

C. NEGTiE.
1858 Decembre 2.
TilgLrl-Ocnei.

Acesfii scrisole a lui Cosbache Negri n'are nevoie de conlen-

tarii. Ea ne arat5" pe r-rnul drn acei rali btrrbali, despre care o !ar5,
s0 mi.ndreqte cu drept cuvint, Cand sE t,a scli isboria ndstrfl nro-
dernfi, Costache Negri va cuplinde in tabelele ei o parte din cele
mai frumosel).
AI,DX AN DItU PAPI.DO P UL.CN,tI.trACH.

1) \rerJi Conuorbirtr Literare, 1 Octornbre 1884

!.j;.,,.rn:, * :;]:::-':* ,.:,- -

.! r_i;r!c-.;.i;-::{{i:.!+_:,f:1 +t::.".*<'-"--
 1
I
:j
101

I
i
I

I
*l i

.-
1
i
I
a

M.oniteur [Iniuersel,, din 18 Septembre 1856, publicf, urmdtorcle:

, In momentul cancl viitor:ea i'eorganisare a Principatelor Du-

nlrene ocup6 atenfia cabinetelor, Ei ctrnd se desbate cestia in-
trunirei acestor doud provincii .in una singurfl, noi credem c[ nu
se va ceti farfl de interes estractul urmltor clintr'o corespondenfi,
scrisa, cu 20 de ani in urm[, asLlpra acestei importante combi-
nafii, care incfi. pe atuncia preocupa puter:nic popula$iile Moldo-
Yalache".

q
Bucut'egcL, 17 ll[aiil '1834. ."{

. C5tre cererea de rescump5,rarea independinlei s6

mai adaoge un alb proiect.
Ambele Principate, unibe prin comunitatea originei lor, a lim- i
bei lor, a istoriei gi a posi[iei lor polibice actuale, ndawiesc a se
:,1'1

contopi infu'un singwr S/af. Ele ar afla in ac6sta,'mi $icea un mil ...
nistru Moldovan, o iconomie insemnflt6re in ailministialie, o tirie
Ei mijldce mai mari, qi ceva mai mLrltf,. consisbenffl in Europa qi in-
credere in viitorime. Pulina neinlelegere ce ar putea inct sL flin-
leze in c6,te-va m[durlflri ale noblelei improbiva acestei mf,suri, este
puternic cotnbfrtutfi, prin numerdsele cfis[tolii urmate intle societaiea
ambelor Capitale. Poporul n'are nici o urf, in contra Muntenilor,
qi noi 'l deplindem, din rnai rnnll in mai mult, a se plivi ca si culn
ar fl din aceiaqi familie, obignuindr-r-'l a'gi subsbitua numele de Mol-
dolan pe acela de Roman, care'i numele generic al intregei rase
rcmano-dacicE. Acei de la Bucureqci ar voi ca politia lor sE devind.
capitala noului Stat; noi simlim cf, Iaqii sunt prea aplope de Rugi,
!

\ 102

I l=----
perltru ca s[ se bucure de avantagiul acesta. Dar5, in cele d'intii[
I

I timpuri, prinlul qi-ar avea residenla pe rand, cand intr'o capibald,

l- cA,nd in aita, afarfi, numai dacf,. el nu s'ar statornici in Focqani,
i
:' care, curmat de hotar, este imp[rlit intre ambele Principate. Noi
am relua atunci vechiul nume al Daciei, nume care nu'i necunoscut
Europei, qi care ar fl insuqit sil a[i!e simpatiile in favorul nostru,
inconjur0ndu-ne de farmecttl sttvenirilor mari istorice cttvenite in
de comun intregei ndstre nalii.
Ideea unei intruniri a ambelor Principate intr'un mare Ducat
al Daciei, nu numai n'ait rdmas necllnoscutfl Ruqilor, dar ea au
primit, intr'o epochfi prea de curf,nd, 6re-caro ittcuragiare din partea
1or. O instnrc{ie impflrtflqitfl D-lui Minciaki, la cotnitetul de reform5,
qi care trata despre disposiliile qi principiile generale ce avea a se
r intemeia in Regulament, amintea puternic fol6sele qi urmflrile salu-
,f
tl tarie, ce ar resulta pentru ambele principate clin ingrijirea ce ele ar
tF
+
aduce restring6nd din mai mult in mai mult leglburile ce le unesc,
fli
t€
,lrl
ast-fel in cat sE nu facf,, pre cflt se p6te, de cflt o singurS. nalie.
I
I
Unul din comisari, D-1. I. Catargiu, 1) se intemeifl pe acdst* recoman-
I

I
dalie spre a propune lJnirea ambelor pt'ovincii sub nn singrtr grver-
il
ndmint. Propunerea ac6sta, adoptatd de tot comitetul, bine prirniL6
de generalul Kiselef gi de Minciaki, a fost trimisf, la Sant-Petersburg.
Ea se inturnfl cu invitalie de a'i da urmare, qi comisia se ocllpa
de a o redigia spre a o propune Curlei Impf,rateqci qi Adunflrei,
i csnd D-1. Katargiu ceru c6, pentru a se inlf,tura ori-ce gelosie, sg
l'\
I
va coprinde c5, prin[ul, ce s'ar statornici spre a, gttuerna noul, Stat,
1 sd nu fie nicf, d,i,n una din cele lrei puteri, cnarl, megiege. D-1. Ka-
targiu atribue propunerei acesbeia adilionale p{rd,sirea in care s'ari
l5sat proieotul Unirii. De atunci nici chiar n'air mai fost vorbf,
iI safl c[ Rusiei i se pf,ru cd, recunoqce in spiritul cu care s'at fost
primit o intenlie ostild; sari c6. clauza ce a[ voit sf, se adaoge,
it
.l(
amilgia ore-care speran[e de ambilie personalfl.
Inflinlarea unui Ducat-Mare al Daciei, care ar intruni ambele
!1{ Principate, mi s'at pflrut a fl aici espresia unei dorinli din ce]e mai
{tt
.'$ generale ale ldrei. M'am pus in legfltur5, la laqi, cu toli aceia din
6meni care puteari lua ore-care parte in trebile publice: qi f[r5,

1) REposatul Logofbt Mare Iordaki Katargiu, arl fosb unul din cei mai aprinqi
$I patrio{i Moldoveni, cars ari suslinut qi thtit ideea iutrunirei ambelor Pr'incipate, ca sin-
i gurul mijloc al fericirei intregei RomAnii. Indemnului acestuia ari urmat mai mulli
t, boieri bi,trrini, care in proboc6lele qedinlelor {inute pentru redigiarea Regulamontulul Or-
ganic qi-ari dat deplina lor consimlire peutlu inflinlarea acestei sinte qi salutare idei
[r a int'unirei f6,rilor Roma,no"
rh. Co.rescu.
i|f

Hr
ri
l,
I
II
ll
i

L,
 103

I vre-o provocare din parte'mi, cu to[ii, dupd, cele d'intiifi frase de

vorbire, 'mi vtdiari clorinla acdsta, qi cu to{ii se plecari a $ice c[
Moldova nu p6te vielui imbuc6t[liti qi inchisf,. intre vfimile ruseqci
qi austrieceqci.-La Buctireqci,. am gf,sit acelagl dor in fundul inimi-
lor, numai acolo se rosbiafl cam pe sub cumpft. Oseliirea caracterelor
o cel'ea acista, gi incfl qi imprejurarea c[ Ya]acltii, crrre cu tolii at
elementele neapf,rate spre a tr5.i ca na[ie, siurlesc mai putin nevoia
unei intruniri. Insf,, o calculare de interes particular ii face de a
se teme ct boierii Moldoveni, in asemH,nare mai numerogi de cit
d6ngii, sE nu vie sE cotropesctr furncfiile, ace'ta ce'i' aici o cottsicl,ertttie
d,e intd,ia insentndtate.
Cdtre ideea intrunirei ambelor Principate., sd adaoge aceea cle
a da guvernfminbuh"ri un Prin! Sbrflin. Acdsta'i de asemenea o do'
rin!{ generald, care nu'i intrdtigitd, cie cat in aceia ce ar sim}i inte-
resele lor prirrate compromise prin realisarea sa; ba incfi. qi intre
acegtia se gf,sesc o mu)!ime,'care caicd, qi consideralia acesta: ,,Pf,-
rintele meri air fost Domn, imi $icea Beizadea Ghika, mogul meri
ii acum, qi totr-rqi nu:i nici un sacriflciir ce n'aqi pubea face spre a
da ![rei oele do.ud singr:re base de exisben{L, care s[ pot6, a'i in-
ghdui sd spereze ceva stabiiitate : Intruni,rea ambelor Prtncipate 2t
riclicarea unui Domn strdtn.- NoY am primi cu lacrimi de recnno-
gcin!* orice prin! strlin, imi $icea mareie Yornic Filipescu*.
In fine dorul de a vedea, sair Dacia, sari qi Principatele in
starea lor actuald, smnlse de Ia proteclia esclusivi qi imperiost a ,t
uttei'singure Cr-rr{i, qi ytuse sub aceea, a marclor Puterl, Europene, l-r
l
dorurl acesta, manifestat c1e demult timp, mi s'afl rosLit de asemenea
de mai multe ori atfr,t Ia Iagi clt gi Ia Bucureqci, qi t'ealisarea sa
ela privibf,, ca neapflratf, spre contplecbarea luclfrii leorganisa{ii
aceslei !f,ri. " ')

Bois Lecomte.

1) Ye(i Presa ?rancesd, qi, Pri,ncipatcle Romd,ne de Tlr. Codrescw, 1856, Iaqi.

L.
 104

a.

r
r--

-
;i
b
t
v:

Memoriul Prinlului Grigorie Ales. Ghica, Yod5, al Moldovei,

adresat Domnului Conte lYaleski, Nlinistru al Afacerilor Strtrine
ale Imperiului Franciei.

Ercelentd, !

Populaliunile romA"ne din Principatele Dundrene: lloldova qi

[ara-Rornanescf;, de patru sute de ani stari r-ritate gi pfirflsite de
atentiunea ochiului european, Ei lf,sate in pracla inamieilor, cari puru-
rea s'ari silit a le subiuga qi a le face victima nesa{ir-rlui omenesc.
Hotarele intinse ce Moldova poseda pe timpul lui Sbefan cel
Ilale, jn nrma tral,at,ului incheiat ile Bogdan.Yotl:i, air fost necon-
tenit cf,lcate de inamici, a[ fost tot cl'auna nerespectate, qi in cele
de pe urmf, ri.pite de megieqi, cu invoirea Porlei Suzerane, care
prin stipulaliuni se indatorise a ap5,ra t[ra, gi a pf,zi frontierele
nebflntuite de straini. Aqa, Bucovina se lu8, de Austria, qi Basara,
bia de Rusia.
locuitorii Plincipabelor tot-d'auna 'qi a[ indeplinib indatorilile
ia cari 'i chiema tratatele, ei n'ati ff,cut nici o abatere, nici o rea
urmare contra legi,turilor lor. Porba Suzeranf,, insd,, n,a lfisat nici
un prilegiri fflrf, a cfi.lca tratate]e, Ea instrf,ind., p[r!i din Moldova,
df,du necontenit Iovitr-iri locuitorilor, igi resbund, pentru intriga sa
cu strf,inii asupra Romanilor. De suLe de ori inc5lcfi, ea insflqi lara
cu sabia, singerOnd qi mf,celf,rincl poporul nevinovat. De altr, parte,
Austria lucra necontenit la mreaja cu care s6 'qi mai ailaoge p[-
mintul Bucovinei.
Excelenlfl ! A-tot Puternicu] Dr-imne$eir ascultand yocea popo-
rului romAn, a fratilor, a pf,rinfilor, a bunilor qi a strfbunilor -mei,
 105

sE rnilostivi in fine a insufla Puterilor Ilurcipene cugetarea pentru

suf'erinlele l\[oldo-Rom6,nilor, qi le diotf, un fllantrop interes pentru
imbunS,t[lirea sortei lor.
Inaltele puteri inchiind tratatul cle Paris, incepu a incuragia
pe Rom6,ni; ele aqteptfl in inalta lor generositate, esprimarea do-
rin[ilor poporului spre a-i indep]ini cererile. Insd, rdfi.voitorii inamici
igl puserf tote puterile gi unelti tobe mijlocele pentru ca sE in[durse
adev6ratele dorinte ale poporr-rlui, pentru ca sd semene chiar in
mij)ocul sflri telurite neinlelegeri. Austria, qi dupd, acesta Turcia, 'qi
fdorr5, osebite interese cu asemene rea-r,ointd,, gfisind in larfi, tr[-
df,tori, precum se gf,seqce neghina in gritt, pe cari 'i cumplra
materialminte; ele puser[ nigce Caimd,cf,mii contra Regulamentultri,
numirfi. miniqtri, diregfltori qi diferili impiega{i, cdrora ie fdgfi.duiia
bani, decoratiuni ,si funcliuni inalte, gi cu aceqbia 'pi infiin!5, magina
penlru trfldarea intereselor .somune ale ![rei, adic{, pentru a insufla
loctritorilor, cf, ar fi mult mai bine sd rf,maie ![rile tot in miseria
qi umilirea in cari sE glsesc astf,"-qli, st6.nd in Statu-quo, pentru cf,
in curind sefl mai t[r$iri sE fie ele incf,icate de ogtiri strdine, l[-
sate in aceiaqi suferin!5, ca pflnf, acum, qi p6te implrlite pentru
tot-d'auna intre cei-ce pandesc prilejul d'a rf,pi qi a )e stflpani cu
de la sine putere.
Fiind insf;" c[ Dumnecleir ne ajutf,, prin marile Puteri ale tr'ran-
ciei, Rusiei, Prnsiei, Austriei qi Sardiniei, apoi eit ca roman, ca
frate aceior nenoroci[i locuitori, ca interesat pentru binele qi f'ericirea
patriei mele, in nurnele meil, in numele tuturor patrio[ilor : din cler,
locuitori pontagi qi proprietari, ori r6zaqi ; in numele a trei fli, a
trei flice, ce am acolo qi a copiilor lor; in numele tuburor bine
voitorilor pf,,minteni, vitr a vb esprima c[ fericirea ce inalbele Pu-
teri voesc a face Rom:Lnilor, nu p6te mai nimerit qi rnai bine-cu-
vintat a fi, alt-f'el, de cat cu reorganisarea urmf,bore :
I. finr.rea Moklouei cu fara-Rom(iniscd,, pentru c[ locuiborii
ambelor principate sr-rnt frali de acelagi s6,nge, qi de aceiagi originl.
Unirea care pobe face o singurfi larf, mai intinsf Qi mai puternicl ;
Unirea care legfi, sdir intr'uneqce pe toti fratii romani la un loc;
Unirea in flne care ar inl[tr-rra in viitor tote nriseriile qi intrigile
s.tr5ine, pentrn spolierea !firilor: Unirea Moldovei cu Jara-Romd,n6scf,,
cle vreme ce ceiei d'inti,iir, nu i sE intorce iniregti, Basarabia qi
IlLrcovina. ce i s'air rf,pit.
Ii. Unindu-se Principatele s6 se puie un Prin! s6ir Rege strflin
spre a le gLlverna, clci numai Lln strfin va fi in stare de a le
face fericite.

ir'::!r1'' ii
'$ 't'

. iE/
 De li s'ar da un prin! pflmintean ]i s'ar face iarf,qi cel mai
mare r€f,, pentru c{ eri din esperien{f, clunosc ac6sta: cu ruqinea
mea mflrturisesc, c[ in timp de qapte ani, cit am guvernat Moldova,
am fdcut o mullime cte nedreptf,li qi de nelegiuiri; cugetul mE
musbrf,, Dumne$etr s[ se indure a mE ierta. Ins5, ce era sE fac,
cftnd eram in inrudire qi de amicilie ou to[i boierii ? cum era sE
nu pun Min's'ru pe v6rul met, Logofdt-Mare, pe cuscrul met, Po-
stelnic, pe flul met, Pre;eclinte Divanului, pe cumnatul merl, Tsprav-
nici, pe nepo[i qi pe amici; privig]reiori Ei po]ilai pe 6menii acesbora.
Si dac[ v]:e unu clin ei nedreptf,[iaf 6menii, dlacfl ei condamnafi
pe nevinovali, dacf, rflpeari fali;i onorul qi averea cuiva, ce era sE
fac e[?-Put6m s6 flri tot-cl'auna drept?-De 'i depflrtam clin fun-
c{iune, trebr-ria sd rinduiesc pe al[ii ca gi dOngii, pentru cd, Regula-
mentul Organic nu'mi permitea sE pun pe ori cine cu merite. -
De-i condafirnam, mB condamnam pe mine insu-mi, clci 'i c[p[tam
inimici neimpflca[i, cari apoi neconLenib, mE prigonea, mE caloinnia
in fa[a poporului qi cltrd, P6rta Obomanf,, care voia sE md cunosc6,
atirnab cu desf,vOrgire 1), qi care avea intru ninltca chiar de a md
descdp{ina clLrpfl vechiul obiceiit.
l) Cn inima sfi;iatir tlebnie sii nriltulisesccelot' clc flt.ir,[i urma=si]or tlei urnilita
stflre a Dornnitot'ilor noltli, fa[:i cu Turcia, prini, la llrtirea Principatelor sub o coroni.
1n rnul 1849, am avut onolnl de a firce palLe din suitir ce air iltsotib pe A. S. Principelo
Grigolie Al. Ghica la Constatrtinopole D n olrlin inalt au'r ficut atrrnci rela[irtnea pt'imitii.
ambilor Doltnitoli cie cirtle M. S. Abdul X1egid Acea descriet'o s'r, publictiL in tbile ofi'
c ale. Ceea ce n'itnl pntut spunc atnnci din difelite imprejutirri, astii'tli, ttl6 socotesc
'1., clltor critre ulma"sii t'nei a le nilm 11n incident. cat'e a tttllrlttl de urnilinti, pc toti asislentii.
Dupi, dilrea investitrrrei DomnitolilorBalhrtStilbei1i ChigorieGhica, lavr'ocirteva
lf
tlile It[. S. Sultanut a t,r'imis presenl un ilt'mirsar.]o Al'al)ii! A. S. PLin!ulrti C]hica, crre
,L
era in ospitalitate la pontposul pi-r,lat al Plinlului de Siltnos, Sbofan Yogolidis, -oi511i16 1,r,
Arniut.kioi. A. S. Priticipele ([hica insolit, de Lirtruttrtl St. \'rrgolidis qi de Agentelo
Moldovei Alecu Vogolidis, qi ile toiii suita s:r,, s'ilri coholiL clr, s,"' ptiurdsci dalrrl tnareltti
Pad .sair Acl Stefan Yogoliilis-Bey, a indernnrrt po Doninitot'ttl nostru, ca in fala conri'
r,
tr sului celui rnaro al Sultanului, sii s6r'ute scara calului, dupfi datina orierti'115. Gt'igorie
It Ghica, inttiiii s'a opus, dar apoi dupir sti,ruinlele lui Vogolidi.Bel,, A.S.a iost nevoib
11 cu lmilialiunea in suflet, caci la 1'a!6 sU fdcusS, galben r:a ceLa, a ilebuit sb shlute
ffi scara gelei celei inaurito. Atunci marele Comis a ficut tlei mati tetlenele in nuilele
suveranului s[,d. NoiRorn6,nii am r'6mas.uimili la o aqa umilialiune nationali,.- Ten6r
iHl flind, asti, imprejurare a f[cut o itnpt'esiune prolilndi in inima mea Atunci aru jurilt
$, in sine.mi, mai puternic de cAt in logea flancrnasonilor din Titiraqi la 1812, r:i, voiri pune
ril tota silinla, activitatea Qi patriotismul m6ri spre a coopera, dspfl pr.rtinla facul!i!ilor
mele, ca sb 'mi v€ii ualiunea romtiui, scApatb de abali urnilaliuni. Iac5, causa caient'a
f[cut de m'am inrolat sub stindardul Unirii, cilt'uia 'i am fost gi 'i voiu fl fldel pinh
#
t'i Ia mcrmint.
lJ - Ca impiegat la cancelaria privatd, dipiornatich, a Principelul Grigorie Ghica, sub
t
i
privigherea Prin{u}ui N. Su!u, de la 1849, am lbst in posiliune sb Eciu multe socrete,
I i.. qi afaceli de Stat; dacb imprejurdrile melo sociale 'mi vor da repaosul de mulb dot'ib, pdbe
ru ci voiii aduna in cate-va pagini, noliuirile co posed in privireatr-ecubului poliLic al tr{oldovei'
It Nota D-1ui Tlt. Cod,rescw,
primul editor al acestul memoriU'
tT
ft"

'd
,f.
Lt,

Ir
;f
[, *
t t
E J
 l(r7
t-------:-
I

Am avut simlire de romin, am fost clin inimfi patriot, suflebul

mefl striga pLrrllrea dreptate, insd, pulin ptream face I m'agi fl de-
pflrtat din positiunea in care m6 gf,siam, dar cine a]bul clintre pd.-
minteni putea sE fle in locul meir, mai bun de cab mine. Nevoia
rnd fdcea sE sufer tote, qi s6 ingfdui multe rele. o rurdfl a mea
-
schinjuia qi jflfuia cu tdte puterile pe niqce locr-ritori pontaqi; alba
rdpia moqiile a mii de rezagi pe cari 'i risil in cea mai mare s[ri-
cie gi ticiloqie; alba jafuia visteria, arta prlda casele obqbeqci.
M'am incercat dar in multe rinduri s6 fac dreptatea, m6 hotflram -
a nesocoti stf,ruinlele qi rr"rglmintele tutr_rrora, cari sflreari pentru
unul ; insfl resultatul tuturor incercdrilor mele air fost eH. mi-am
cf,pfltat inamici de mdrte, cari m6 poneg iar in t6tf,, p[r[ile. porta,
dr-rpE" obiceiir, primia neadevEratele calomnii qi poporul au$indu-le
din gura boierilor gi a func[ionarilor, le credea intru nepd.trunderea
arder6ruluY.-Imi trebuia s6 fac prea mult, ca s6 m6 cunoscf,, bine
a"celagi popor; imi trebuia in privirea aristocr.afilor s6 flU mai
aspl'u qi mai mult de cat tiran.
insl cum a'gi fl putub esecuta sentenfiiile ce inima mea inche-
iea pentru nedreptate, cflr.rd nu ayeam putere deptind in m*ni: cfl,ncl
aveam a md teme de intr)gi qi de ori care funclionar al Sublimei t

j'! li
Porli qi cand qciam cf, pentru ori qi ce aqi fr ftlcnt, trebuia, dupft
ingrd,direa ce mi se pusese, s6 darjr rerafiune qi seam5 vizirului, 'd

intocmai ca qi guvematorii de paqalicuri din TLrrcia. 1)

Posifiunea mea era grea, gi mai mul!f,.rnit agi fl fost ast5$i, ,k
dacf, n'aqi fi mai ajuns s6 mai trliesc nisce
$ile, in care am sufe-
rit mult, qi in care am cunoscut, ce vrea sd $ic[ invidia, zavistia qii
<iugmflnia. De aceia dar, trebtiie nn prin! sbr5.in moscenitor tro-
nului, un cap incoronat care s6 steie in rela{iuni cu Inalbele puberi,
cu indatorire insfi,, dupf,. pretentiunea poporulrry, ca fiii sari mogcenitorii
sf,i sE primescf,, religiunea ortodoxf,.-Numai Lrn a$a prin! va fi in
sbare sE lie equilibrurl drepbrlii. Iar posturile ile ministerii, cum qi
tdte cele-l'albe funclir-rni s6 fle ocupate de pd,rntnteni capabili, cari,
pre cat sd fle de spriiini[Y, recompensati qi neamovibili, din inda-
toririle lor, pre atata s* se supuic jLrdecifii, qi s[ se condamne
pentru ori qi ce al'iatere safi neclreptate, al face ei.-cu prinful p[-

1) Nu ntunai Vizirului, clarri qi Contelui Nesellode. in oli qi ce prefacere

adpri-
nisblativd,, trebuia si, se c6r'i, consim(irniltul consulului rusesc Tumapski gi a D lui Cal.
cinski, Consul'General in Bucuregci si apoi aplobalea Cancelar.ului Imperiului Rusiei.
Intre alte mtrlt;e, voiri cita casul 6nfi,inld,rei Curlei, ite confi,rmaliune, si al strdntwtd,rei, te-
sed,inlei il,e rlistrictw d,e l,a llltd,ileni, la Doroh,o..?i In acesbe aurbe obiecte air r-rrmat tra-
ta{iune cu ambele cablnete mai bine cle dece luni de {ile.
Th. Coilrescu.
 . :t.j

108

mint6n iarflqi s'ar deschide drumul la toti aristocralii de a spera fie

care in cleosebi Ia domnie, impregiurare ce tot-dduna atr produs qi
va produce inbrigY qi parii$i, de Ia care iese cea mai mare miserie
penbru [arf,.
ill Drepturile vechi cum qi pflstrarea autonomiei Principatelor
sI se garanteze cle ciltrH, Puterile Europene, pentru cd in alb-fel
iarl;i s'ar ]f,sa loc inbrigilor qi influinlei strh,ine.
IY, O Adunare Generalfl, care prin 6meni 4leqi, onogti,.patrioli
cu merite ,;i capabili, sd represinte tdte clasele societflfii. Acea
Adunare sd fie legislativ5. qi legile ce le va face, dupd, cum ea in-
seqi va cundsce inberesele, s5, se incredinleze guvernului spre a Ie
pune in aplicaliune qi a le esccuta. - Se se privigheze insfl de i1
nu se face vre o abatere, saf, vle o rr'stf,lm6cire neadevErat{,, a-
celor legi.
Prin acoste palru punte de reolganisare, sE pote face totf, fe-
ricirea Poporului RomAn. - Atunci neguffltoru] se va bucula cu si-
guran!5. de specula qi fol6sele sale I atunci rdzequl va putea fl sigur,
cfi. nu i se va mai rflpi nici odinidrf,, pf,mintul sh"it de moqtenire.
- Atunci qi locuitorul pontaq nu va mai fl nici osindib, nici chi-
nuif, ca pi,n[ acum. Atunci to!i, Romanii bucurandu-se de fericirea lor
in tote privirile, vor'bine-cuvinta pre A-tot-puternicul Dumne$eu,
qi vor p6stra nemuritorea recunoscin!f, inaltelor Puteri Europene,
care vor conlucra cu stf,ruin![ la asemine bine-facere.
Primi{i, vE rog, incredinlarea respectultti cu care v6 stimez &.
lrj
ri
I Prin,lul, Grigorio Ghica

Palis in 30 Mairi 1857.

L
 Rdspunsul Contelui Yaleski, adresat prinlului Ghicn.

Prinlul meil !

Ploptrnerea, ce 'nri-ali f;icrrb, [ientltr lrirze]e ])e cat'o s'ar. priLea

sbabili viitolea felicile a pntl'iei Alte[ii vostrc, me vojtr grxbi a o
atlucc la cunogcin!a 1\I. S. Imperator.rrlui, AugustLrlLri rneir Snver.an !
Din parte'mi vB incredinlez, cd, tr'r,ancia qi II. s. ImperatorLrl
ttut'esc in frrplf,. binele, ploprgilea gi fericireir tuluror Romanilor'.
Insil amintindu-ne tlespt'e coprinderea trrtat,rlrri iriclteiat irr a-
tiul trecuL, trebuie s6 nu scipfiru riin r-eclere cfl puterile Eulol,ene
ait rcgulat tle a se rriLreba pe rnLrega naIiunc clcspre uorin6el,:
sale.
Inciatfl dar ce Naliunea Romand. iqi va espriina intr'o unire qi
cu statornicie clorinlele sale patriotice, Congresul cle Paris igi va
face inchierea sa, care apoi s6 va puue in ap)ica!iunc intocmai du-
p5, rlorintele ce slar manifesta de c5,tre' p0por'.

Cu deosebit onor, sbirntndu-v6, suub ale Alteley ydstre. &. &.

Contelc Yaleski.

Paris 11. Iunie 1857-

l: -+.-
.45-?
 110

M,A.RTURTA UNUI CONTIMPORAN DESPRE 1859.

D-lui t{. Blarem.berg.

Domnul med,

Primind epistola D-ta)e, fusei adiinc mi$cat la suvenit'ea celui

ce nu mai este intre noi astlldi, $i, in interesul adevdrului, me cre-
$ui dator a ve respunde. Ri.posatul Yodd, Gltica, pre cdt cunlsc, a
fost cel, d,'i,nttiiil, ca,re a Ttregd,tit td,ri,mul gtentru Era cea noud d,e asti;li;
eI a fost care a adus itr {arf pe expatrirl{,ii de Ia 1848; gi pe cei
mai mulli 'i-a ajutat su,b insptralia sa s'ail, indepltnit cele petrecute
la 7859. Nu puteam avea mai bun pov5fiuibor pentru mine) de cit
pe acel venerabil bfltran experimentat, care aYea adancfl cr-rnoqcin!fl
de lucruri qi de 6meni, qi cflruia pflstram tdte simpatiele qi ad6,nca
mea i'ecunoqcinli, in acele imprejLrrdri atat de grave ,;i diflcile cand
candidalii la Domnie erat numeroEi, iar desbinarea qi neinlelegerea
urma intre dfl,ngii cu atata pasiune qi inverqunare; cf,nd se pregfl-
teaf, liste de proscripliune intocmai ca la Paris in n6ptea de 2
Decemvre 1852, in cari figurarl: Aleranclru Yod,d, Ghiaa, prin[ul
Dimitrie Ghica, fralii Golescii, fralii Brf,,tieniY, C. A. Rosetti, Cesar
Boliac, Yalentin6nu, Or5"qanu qi allii, c6.nd Camera n6strat nu se pu-
tea constitui, nici chiar dupd, opb $ile, cand guvernul nu putea gflsi
instrumente destul de servile ca sE fac5, arestf,tile unor asemenea
b[rba!i. Colonelul Caragia, atunci Prefect al polifiei, ptite m[rturisi
acesta. Eratr grave gi ingrijitore acele $iIe ! Cand era vorba, la
-
l_
l
I

L*. \ .-.',',:.:-., ,,-, .: .r.-'. t- ::. :

 cf,imlcdrnie, de a m6 desbitua pe mine gi pe colonelul caragire,
Daut-Ilfendi, atunci comisar in Bucui"egci, ne
$icea c6 vom sba ne-
clintill, vorbindu-ne cle nigce stilpi de fer, de care se 16gf,. coriliiele
in portul de la Stambul. colonelul caragia p6te mirturisi ac6sta.
\rodf Ghica lucrase puternic in privinta men[ineril ndstre.
Este ader'drat c{ cel d'intiiir, care 'mi f*cu propunerea unirii,
fu D-1. cesar Bcliao, cand veni intr'o climin6!il la mine qi 'mi
$ice.
,, $cir c[ poli sE md trimili d'aicl drept la inchis6re, clar iat[ pro-
punerea ce am s6'!i fac: sd alegem pe Domnul lvlolilouei*. Fusei
frapat qi'I respunsei c[, avOnd cine-va asemenea idei mary, nu se
pobe teme de inchisdre. Dup[ aceia consurbai pe vod{, Ghica, gi
fuse
cw totul de acdstd, id,ee.
IIai in urmf, safi a doua $i, avu loc qi intilnirea mea cu D-1.
Bt'[tianu, aga precllm a ar:i.bat'o in sala Slfltineanr-r, qi de aceea ,l.am
intrebat atunci: .,ce vreli de Ia rnine? care v6 este candidatul ?
Ilste Golescu? ,,N11, 'mi respunse; s6 alegem pe Domnul Moldovei.,,
-Atr-rnci 'i dedei mana cd, vorn merge impreun[.
Este adevflrat cf, dupf ac6sta, ataL Br{tianu cat gi Rosetti, air
contribuib mult la realisarea unirii, ca 6meni de acliune qi clepubali,
preculn nu mai pulin Prin[,ul Dimitrie Ghica, cand cel d,intai[, 1a
concor"dia, in noptca cle 23 Ianuarie, propuse uniiea in presenla
celor itcluna[i. D-1. Costache tsosianu aprobt ideea ca nrAntuitore. A
doua $i, 2-1 lanuarie, discursul D-rui \rasile Boierescu, trase greu-
tatea in cunrpf,nf, : bd,triinul doctor Arsache, aderand qi vorbindu-ne
de Danemarca qi slesrr.ig, inclLrplecr, qi pe cei mai depf,rta[i, de
ideile cele noui. unirea, se fricu cu unanirnibate; a fi,cub,o naliunea;
ait fdcut'o blrbalii din camerii; au fdcLrb'o tribunii, impreund. cn
poporul Br-rcureqciloi'. ,.La fapbf, buni, mulli se aclun[,, a
$is poetul
YlcIrescu.
A doua $i tlu1rf, urrire, nrei'sci Iir vocld Gica: salonele eratr
pline.
Oand rnd v€$ur, rne lud. in brafe qi m6 sfr,ruta f'a[d cu rnai multe
persone, $icOndr-r-mi : ,,sE triieqci ; te-ai purtat intocrnai dupfi. inima
rnea". Bf,rbalii din particlul lui vodfi-Ghica erarj toli voiogi; dar se
aflair in I3ucuregci inulte fele palide gi forte ingrijate de ceea-ce fd-
cuserf, intr'un avOnb de prtriotism generos ; dintre cari unii tot mai
sperafl c5, unirea nu va fl primib6 cle puteri, gi cd at si se mai
intorcf, iar lucrurile perdute.
Meritul oqtirii, ce comandam atunci qi al capilor superiori din
garnisonf,, este cf, afi
linut iinigcea, cd, nu ail li,sat o tradi$iune de
sd,nge intre ogtire gi popor I ci nu s'a fd.cut ceva mai 16[ de cat
 112

la 3 August 18611, situaliunea fiincl mai mulb gravi la 59, qi cu

t6be astea nu s'a dat o palm5. cui-va, nu sra spart un geam mtcar'
Voclfr.Ulrica, in tloud rencluri ti'irnise ia mine pe colonelurl Te-
roniru, qi rnai pe urmii pe Iolgu Ghica, a'mi arita grijea ce al'e
a nu se face vre-o v6rsare de sange.
Yodci Ghica er"a Cd,ptttr,ttul nostru, si din 'uirfr'tl swligei, luY a egit
l..nirea. Ltd, tlarti se aruine recu,nogcinla nListrd, tuturor.
l)ac[ Unirea nu a prodLts totE fericirea qi r4[rirea ]a care eram
drept a crede, respunderea este a celor ce ait adrninisbrilt lara
inLlu gi air cr.rndus poiiLica esbcliorl.
Politica esterior5. a ![rei se Ya indrepba, c1e va domni pacea
in Europa; dar flnanlele mai greir qi adminisbra[iunea mai tar$iit.
Iatfl ceer ce cre( eu.
VO rog, I)omnul mefl, primili cri actisba etc...

Semnat : B. Yltitloianu.
tosb Irtitrisi ltt.

1867, Martie orasul Br-rcnresoi.

F Yedi diat'Ltl J\rra, 12 Nlartio 1867 qi discurqul Dlui N. Blaremberg !inut in

t"
t Sala Olfeu la 1 Iulie l 884.

F-
h,'+.
s-
 113

Ciiim in Rontd,ttutr din 6 Ianuarie 1859 :

., Romania cle peste Milcov a numit in sfirqit pe Domnul ei,

,, gi precum era de signr, numele Alesului
a fost aclamat in totfl
,, Romania cu un singur viers:
sE trfliascf, Alexandru cuza, alesul
,, Romanilor I Prinlul
Alecu Ctza a fost unul dintre cei cari la 184Q
,, ari ridicat stindarduil Autonomiei qi al
libert*fei Principatelor, qi
.. tinul dintre cei cari a suferit de arbiirarul gUvernului d'atunci.
,, sub guvernul lui Yogoriclis, administrator
flind la Galali, a
,, fosb unul dintre cei cari a suslinut
cu tflrie drepturile naliei qi
,, d,aceia qi nalia a$i, av6nd incredere cfl qi in viitor va susline Au-
, tonomia- qi liberffilile ][rei contra ori-cflrui, l'a numit Domn a]
., Moldovei cu majoritate de 48 viersuri. Romanii din
Bucureqci aU
,, hotf,rit a set'ba acestfi frumdsfl
alegere printr'un banchet ce Se
,, va da Mercr,rri sat1 Joui,
7 ori 8 Ianuarie. Subscrierea pentru acest
(
,, banchet se face la lihrf,ria C. A Rosetti.
C. A. ITOSETTI.

DNTUSIAS}IUL DIN 1E59

In Rom(tnul,din 31 Ianuarie 1859, g[sim Urm5,tOru] articol:

Dumne$eri a decretat de la inceputul acestr"ri Secol, ca nalia
rominfl s6'qi iea intre cele-I-a]te nalii ale Europei locul, ce'qi per-
cluse cle 2 secoli qi geniul poporului romin s'a deqteptat spre a
exeouta decretul Itri Dumne$efi.
Deqteptarea lui se anun!5, la i816 qi 1821 incarnat in Lazd,r
qi Tudor, proclamfl nat"ionalitatea rontd,nd; la 1848 proclaml" li,berta-
tea gr, egalitatea in nalie, la 1857 anun!il Llmlea intre ambele Prin-
cipate-Romfi,ne ce mai rpmase necobropit qi ta 24 Ianuarie 1859 de-
cretd, tlnirea astor principate intr'un singur Domn.
 ltt
l

Dornnul Romi,niei-Libere, ales de arnbele camere elective in I

unani.ntitate, pl:oclalnat de amandou6 armele romane, qi de cinci mi-

lione de popor omogen) ir-rspirat de acest vechiir geniir al poporu-
Ir-ri r-oman, esLe Dontnul, Alenantlru I6n -2. Miresou-se numele lui
prin mlrirea naliei sale qi inlf,rescii-se bra['uI sr1[ spre apErarea na-
lionali{rifiii romane qi a dreptului roman ! Pire el in pracbicil vie, Ii
bertateri, gi egalitatea in natia sa qi lumineze qi imbflrbtteze popo-
rul siril ! cflci el este Alesul nostru pe care ni'l unge Dumne+eil
spre vindecarea ranelor n6stre.
Yieze intr'0nsul geniul poponrlui roman qi aratl-ne calea ce
am perulut'o cle secllle !
Peste ciitc-va {ile Dorlnui Rot-uiittiel libere vir veni in Capibirlrr
slr spre a sc Lutge irt biscri;a CLrr'!ei lLri Mircea (Currlca-vcch.:) drtpi
legeir Donrnilor I'omani. l)ar unde esLe Corona Domnilor [rlrei'Ito-
rrinescl ? Dontnul PrincipatqlorUnibe Ya avea nuurai cor'6na Mol-
clirvjei ? Carnclir EIectival clin Rucuregci qi sf.tl"Lrl irdurittistrativ care
cirmueqce asbrl q1i lrrra n'tiit chibzuib nitnic incft despre acesba.
Una sutii cinci $eci de rnii clc Rotriini, care fac poporul omo-
gen al Bucureqcilor agteptS" in ncrilbclare sE salule pc Domttul ce
';i 'l-air zrles qi s6-i jurre credir-rl[. Pa]abul Princiar al Rotuaniei se
decordzl pentru <;ea mai mal'e s6rbftore ce arl avut vre o-dabf,,
Romanii, pentru $iua cfi,nd statul lor decf,$r-rt in cea miri co-
rLrplf,. biuloct'ir!ie are sii se tratlsfol'meze iarigi in sbat militar qi
umilinfia lLri in dignibabe. Capibala Rotr"rS.rliei cu sabia va saluba pe
Domnul ei qi Domnul ei va inlelege tot, cea ce aqtepbtr, astf ca'
pitali dc la densttl.
Dup[ tote probabilitfllile Domnul Principatelor-Unite din Ro-
md,nia va, pleca din Iagi, la 5 saii la 6 Februarie. Cilcand pe p[-
rnintul f'[r'ei-Romanesci, pani la capitali, va vedea oragele Foc-
qanii, BuzEul gi Ploieqcii. Caracterul nerflbdfltor al BucureEbenilor
line capibala inbr'o r6suflare panf,. la sosirea acesbei mari s6lb.l,tori.
Seara de 24 Ianuarie qi $ilele urmf,bore panfl a$i s'air trecut in-
- tr'un transport neourmat c1e bucuric. Jnttirleir, pia[a, armiil, camerit
nrunicipaiitatea 'gi-att pornib depubaliile lor 1l lagi qi o duc in s6r-
biltori qi banchetc necurntate. Suntem, in cea tliri vie nerf,bdir,rc
sd amestec*m lacrimele ndstre de bucr-rrie cu fralii nogbrii gemeni,
pe cari 'i gciam panfl acllot numai din nurne, ctrci un pdri,io i,rtcd,n-
tctt, rttpt rli,n riul cel rnare al uitd,reY, ne oprea a ne vedea qi a ne
intalni. Iie bine-cuvintat f,st descirntec ce se ftlcu pariului inczi,tr
tat : EI ne deschise ochii qi ne lasf,, sE nc amncim in bralele fra-
lilor nogtrii.

l_
 115

t-- Suntem cinci mili6ne de frali astd,-$i unili sub un singur Domn,
pe care 'l iubim, precum iubegce muma pre fiul ei, cd,ci Domnul
nostru e creat de noi ingine. Avem 1\Iarea, avem l)un{rea qi Car-
palii, cr-r -cele rnai rodilore cAmpii din Europa. Nici gbefan nici
Mircea, nici Mihaifl, n'at avut cab are Alexandru Ion I, cd,ci cea ce
se iea prin sild, nu este o,uere.
Inimezi-ne, prea Irr[llate Domne, pre cit Te iubim qi supr_rne
sub piciorele Tale pre tob vrijmagul gi pizmaqul poporr-rlLri t[U I
Nici un stfipinitor al Rom6,niei. p0,n[ a{i n'air fost tare ca su.
veranul ce ne-am ales. EI este iubib qi sprijinit de toi ce are inimtr,
inteligen|[, -capacitate, activitate, onole qi patriolism in nalie: In-
tiner6scd-se dar pe tot anul in amorul nalii sale.
l\Iergi tot-d'a-una inaintea tuturor dorinlelor nalionale fd,rd, ca
.:
sil se osten6scf. Liberbfllile publice fle garda sa, Ei liberbf,lile indi. *
vicluale agenlii s6i ! LuxLri sifi, fle simplicibatea sa, egaiib:r,tea, rnin- ,*
dria sa Ei opinia publicd, singLrnrl leg,rlator. Luminarea poporuluri, fl
iie puterea sa din lf,untru qi armerea lui, frtr[a sa in afarf,. Plugar I
qi ogtean estc Romanul, deci, Doinnul sflir va da pas facr-rlbflfilor -1
:1,
{
na!ionale. ilr
::,
r{
Cesap Boliac. :ll
.J
t)
.,*
: il
:i;

:1

,t:i
-,:l

I
 r
116

I
-l

i.
ffil
r&
t
-a

i_
.i

.I
lit'
Extragem din Monitorul ofi,cr,al al Moldovei, din 4 Noembre
ffi
;.&
1859, urm[torul articol :
IE
{
i
OCHIRE ASUPRA SITUATIUNEI ACTUALE A PRINCIPATELOR-UNITE.

Din $iua in care Rominia 'qi-air recflpf,tat drepturile sale, ea

a intrat intr'o cale de transformalie, scutur6,ndu-qi pulberea trecu-
tului. Mul!flmitn calitfllilor intelectuale ce caracterisezf, populaliile
acesbel !il,ri, ea ait ajuns cu grtrbire Ia marginele unei civilisalii
inaintate. Regimul constitr-r{ional aqe$at de-o-datf, in acestd !ar5' a[
luat rflrlflcitA in ea, ca qi cand s'ar gfsi in elementul s5.ri natural,
qi dac[ in futnclul inimilor n'ar fl pulinfl indoialfl, ore'care neincre-
dere qi multfl'ingreuiare, opera regeneraliei sociile, astil$i pe drum
de eseculie, s'ar gfl,ti in grabf,,1 clar, ori-care ar fi obstacolele, pu-
tem fi incredinlali, cf,, mul![mith prudenlei, energiei qi chibzuirei
Prinlului, pe capul cflruia Provedinla ari depus ambele Cor6ne Ro-
m6,nL, acdsffi, reorganisalie nalionald, se va opera fd,r[ sguduiturfl,
ttrr* violen!5,, qi fflril nici una din acele iupte nenorocite, care afi
insemnat la atitea popdre marile epoce de transilii'
In momeutele de fa!a, e de ajuns s6 ne aruncf,m ochii asupra
analelor nemului omenesc, pentru ca sB evit5,m excesuriie qi relele,
care a[ inbristat atA,t de adesea paginele istoriei; experienla timpului
trecut, n'a[ ldsBt nimica obscur pentru poporele noui I qi flind'cd,
f{clia lui lumin6zf,, viitorul nu le esbe cu neputin![ de a trece pe
Iang5, stincile 16[ num.ite prin atabea resfringeri.
La t6te epocele de transilie, aspectul r-rnei cariere deschise de
o datf,, qi deqart[ inc[, neliniqteqce spiritele tirnide qi escibfi sufle-
tele pasionate. prea tare preocupate de niqce puncturi de vedere

L_--
,f

i
*
*
 117

depilrtate, ci frica sait speran{a 'qi inchipueqce dupe fantasio tsi

imaginalie, 'gi face ilusii, sd rf,tdceqce qi dedn la concep[iile cele
mai exagerate" Atunci cind o parte a Naliei resistf, miqcfirei, cea-
I'alt5, o acusd, de intar$iere qi sD asvOrlf, in dedalul unor uiopii
imerice, d'aici nasc desbaterile violente, luptele inverqunate qi fdrfl
sfargit, cari fac desperarea dmenilor serioqi qi nenorocirea ![rei.
Intre aceste 2 extremuri se grupezS, masa energic5, qi convinsf
a Naliei, tot abat de depflrtati, de o energie sterilf,, cat gi de o im-
petuosiiate 6rb[; tot atat de inimicd, resistenlelor ind6rdtnice c6.t
qi n*vllirilor arbitrare. Ea nu e sclavH,, nici a trecutului, nici a
viitorului; priimeqce de Ia unul ce are bun, respectdzf ce are sfant
qi neviolabil qi cere de Ia altul luminile qi progresul s6ti; putere
luminatfl qi proteguit6re, ea regul6z5, cflderea unui regim imbdtra-
nit qi coordon6zf, cu inlelepciune eiementele unei organisalii noui.
Rominia trece astf,$i prin una din aceste epoce orjtice I n'ar
trebui dar sd ne mirfi,m, dacfi. present6zfl caracterul ce am indicat;
dar iarf,qi, qi chiar pentru ac6sta, noi ne facem o datorie de a $ice
cd, ora teorielor indoolnice qi a sistemulilor speculative n'a sunat
incd,; pentru ce se desbatem cele mai profunde probleme ale filo-
sofiei sociale, cf,,nd instituliile fundamentale qi elementare absorbdzfl
totfi atentia gi studiul capacit[lilor guvernamentale.
Tot lucrul 'qi are insemnatd. epoca in care el sE sf,virqeqce prin
prin puterea necesit{ii; dac[ violen!a pasiunilor umane, c6,te-o-dat{,
inaint6zf, ora transformaliunilor sociale, e tot-d'a-una cu prelul ce'
lor mai' mari nenorociri; mult timp atunci naliile se slflbesc lup-
t6,ndu-se in potriva tuturor pelturbaliilor qi a tuturor miserielor;
mult timp ele grdmldesc ruinf,, peste ruinf, qi chiar monumentele
ce ajung a ridica, sE clatin& pe fundamentul lor pflnf,, ce timpul,
care nu oartd, ni,mic ce se face fd,rd d,bnsul, le consolidezfl qi Ie con-
sfin!eqce.
Ce trebue sd facem astf,$i ? Trebue sd lflsttm de o parte teo-
riele sociale qi visurile ffrd. de vreme, pentru ca sE ne d[m la stu-
diul cestiilor positive
Ce trebue Romaniei? 'I trebue principiuri solide, institutii prac-
tice, o organisalie tare, materialf, qi fecundf;. - Acolo numal vom
recunogce inlelepciunea qi patriotismul, unde vom gilsi garanlie pen-
tru viitor, perfeclionarea sistemurilor administrative qi financiare,
literare, comerciale, industriale, elementele lucrf,rilor publice qi a
marelor antreprise de manufacturil; opere capitale gi fecunde, asu-
pra cfirora se rezdm5, t$t5, prosperitatea, puterea qi m5.rimea na-
liilor moderne; Iucrf,ri mari qi nobile la care chemf,m tdte capaci-
___l
 118

-_
tillile.-Iracem apel Ia toli omenii cle Stat, versati in studiul legilor
qi al Constiiu{iilor }luropene; facem apel Ia administratoli, Ia pu-
blicigti, la tote spiribele speciale, Iuminate ;i convinse ! Un6scf,-se
tobe voinlele, tote inteliginfele, tobe puterile vitale ca sd, se strvrr-
$6sca acdstf, oper5, uman5. gi patriobicf,; aducf, fle-care tributul sfit,
qi noul ediflciir social va fi cle grabt lidicat.-Inbr'ac6std, operfl de
inaltfl civilisatie, instituliile naliilor striline ne vor veni in ajutor;
la tote epocele istoriei lumei, esperienla puterilor bd"trane a[ con.
dus pe poporele nor-ri.-Civilisalia romand, n'a fost de cit reflectul
a frum6selor (ile ale Greciei gi secolul lui August e mogtenitorul
direct al secolului lui Pericle; mai tar{iri geniul Floren{ii s'a aqe-
$at la pici6rele tronului lui Frangois I qi secolul Medicilor a pre-
parat Marele secol al lui Ludovic al XIY a cfirui influinld s,a in-
tins asupra Europei intregi.-Ast-fel fie-care popor a primit Ia rf,n-
dul sflri depositul qciinlelor qi artelor, ca o mogtenire a n6mu]ui
omenesc.
Angajat5, de acum inainte in miqcarea europdnfl, Romgnia n'are
de cat a'qi regula impr-rlsia primiLf.--Inzesbratf, cu un pfi.mint ro-
clitor, locuitd, de o populatie cu o inteligenll remarcabil[, sr-rb o
clim5, dulce, sub sorele voios gi fecund al lumei orientale, pe ma-
Iuriie riului a cdruia afluente o travers6zd, qi udatd. de cele mai cre
pe urmfl valuri a Mdrilor Europene, ea nu va mai avea in curand
nimica de rivnit celor-l'alte natii.

Publicflm urmf,toml act erxtras din Monitorul Oficial al ltird

Romdnesli, cu No. 45, din 22 Aprilie 1859, pe cat:e'l putem prea
bine intitula :

Diplomn{,ia lui lrotki-Cuzn in 1859.

Incd de Ia 11 Febr,;arie Onorabila Agenlie Austriacd, refusd, tot

o datd db a mai priimi comunicaliile oficiale, utat aie secretariatului
Statulului; cab qi pe acelea ale deosebitelorAutoritaliale$6rei. Guvernul
nu au cdutat sd cunoscfl, nici are sd judece causa acestei curmf,ri de re]a-
!ie, qi a aqteptat sd va$[ cel pulin cE in considerafia libartf,lei de aclie
ce trebue a sE pfistra legilor, pentru ca el sf pdt6 asigura cu intregime
.t
l

;
d
I
s
'-:
l* _ rx
 119
-l
nebintr:irea jntercsclol comLrne cc resultfl din rela{ii}e p[mintenilor
cu suplrgii AustriacY, ace$tia sE fle pLl$i sub protectia vre unui zrlt
ConsLilat, preoum :i[ qi frlcnt'o pomenita Agenlie, de sturt cf,,te-r'ir
$ile, intr'un cas special.
Yd$end ins[ ca Agenfia Austriacfl st[ruegce in neexplicabilLrl
sflri refLrs, qi c[ clin prelnngiter curmare a relafiilor, jusbilia afliindu-
se impedicatf in mclsul sf,fi, inle lcsele impricinalilor pob s'-rferi tare,
guvernr-rl impins de sentimentul datoriilor sale, qi spre a putea intam-
pina relele urmf,rei ce ar putea isvori dintr'o aqa stare de lucruri,
a fost stlib sd iea mdsurile cuvenite in lipsa unei reciprocitlli de
bLurii infelogere.
s In
urmarea dar a ciribzr-rirei ConsiliLrlui Minigtrilor qi a aprobf,rei'
Mrlriei Sale Donrnr-rlui, Minisblul Jusliliei a dat ordine osebitelor zru-
toritl[i judecf,i;oreqcY, s;l nu se impedice in lucrd.rile ce sunt che-
mate a face, pi in ctrre supr-rqii Austriaci se aflil interestr[i, sat im-
plicafi, de impotrivirea Agenfiei de a priimijudecf,toreqcele lor comLl-
nicalii. Fdr5. s6'i mai adreseze asemenea Comunicalii, filrJ, s6'l mai
c6rfi. qi nici sE aqtepte sd trimi[5. inaintea ]or dragomanui Consular it
spre a asista pe supuqii eY, judec5.boriile sd piqeascf inainte in lu- i'
crtrri, aplicO,nd supuqilor Austriaci fornrele qi legile fflrei statorni- '.i
i
"r,
cite pentru tofi locuitorii ei ; acesta atat in ,.litarea supuqilor Aus.
triaci in judecata prin citalii trimise lor de a clreptul sfi.ir_prin po-
lifie, in infa{igflrile lor de fa!5, sal] in lipsi", in trebuinciosele ridicfiri
a peceliilor Austriace pllse pe rlil.rfurile falililor supugi Austriaci,
in trebuincidsele aresbuiri, cat qi in veri-ce albe casuri, in t6Le a-
cestea ftlr5, presenll de dragomln Consu)af, c1acf, de sine-gi nu yrl
veni sd asiste pe supuqi.
Ministrui Afacerilor sbrf,ine a comunicat printr'o nobi aceste m6-
suri representanlilor Puberilor Garante in Bucuregci. 1)

l) Asernenea incheiere s'a ficut qi pcnttu X{oldola I ial onolabila agen{ie s'a.. supus

: *:',
::driiL@&ii+< I ::',.
 72C
[, I

F' I

[ii I

+i

INCI UN 1IOT DE UNIRE $I $l]l{TEIlI $CAPATI

Privili mhrele umbre Mihai, Qtefan, Corvine,

La nalia romfl,n[,, I'ai voqtri sbrhnepoli,
Cu bra[ele 'narmate, cu focul vostlu 'n vine,
Yi6![, in libertate, 6ri m6rte, strigtr, toli !

Pe voi vd nimicirl, a pismei rEutate

Qi 6rba neunire la Milcov qi Carpali,
Pfltrunqi pflnH, Ia suflet de sfinta ]ibertate
't
1( Jur[m, ctr, vom da milna, sE flm pururea fiali.
tl
Antlrel Muresanu.
a

Aqa dar iat6 pre neamicul strdin aiuns, in puntul de a agtepta

sB v6$f, pe Romani uci$0ndu-se cu insuqi manele 1or.
Dar q,i acum sE inq6ld. El nu qbie ci natiunea romanfi, are un
trecut onorabil, are o tradiliune, are o istorie pe care ea nici Ie
va uita, nici le va renega. Un poet martir, al causei nalionale, ne a
cA,ntat cu dalbe versuri, in anul M0,ntuirei 1848 acest, apel la vi6![,
care este testarnentul trecutului, pentru generaliunile viit6re.

Rom6,nilor de sfi,nge ! Roni6,ni de bflrbillio,

Stindardul iibert5lei privi[i-1 fluturA,nd !
Acum, ori nici o dath, sd dhm dove{i la lume,
CH, 'n aste mani mai curge un sfr,nge de RomAn,
Qi c[, 'n a n6stre peburi, pHstrfl,m cu fal[ un nume
Triumf6,tor de populi, un nume de Traian.

[.: I

,;
,.1

fi
t.

i;!:!:*.;:_.' :::Ja'rll
 121

Mana, care a scris aceste versuri,t) nu mai este intre vii. su-
I
i
:
l

fletul ce animf,, corpul clin care ff,cea ea parbe, s'a dus s6 spuie
{
j
i
I

l
I
pent Ei lui Duntne$eii, ce Romiinii vor : Llnr,rea,libertatea sad. nt|rtea, i
cer cu to[it,.,.
j

cu c:it mai mr.rlt ltu o vom spLlne noi acesta 6rnenilor ?

I

SE nr,r ci.ecJfl cial stt'iiinul ce nu ne iubegce, cf, vr'o voce mol-

I

cloYanl, sair muntean5, ar pronunla sentinla de morbe a gintei n6s'

I

tre: Llesbiltarea. SE vie e1 qi sE o pronunte, lll, aici in mijlocul Eu-

ropei civilisate, in mijlocul secolului XIX, sub presiunea' miilor sale
c1e baionete, in mijlocul qir6elcir de sfi,nge, pe ruinele gi dflram5.turile
caselor nostre : dar noi ? n'o vom pronunla, nici o datd,, dar nr,c:t
o clatd,. Circi qcim, c5, 1n dostll votului de separatism pe care 'l ag-
teptfi,, 'l soltcitd et aQi de la noi, stat slririi h-ri cu cnLrtul, cu falan-
gele gi lanlurile sclavieY. Sid, Epieberqa, Stberia, stfl inchisorea clin
cele yaytte turnuri, qciutH, gi popr-rlar5. este la noi s6rta Poloniei, a
veneliei qi a Bulgariei. Am citit istoria qi am v6$ut ce s'a ales
de crimea, de Finlanila, c1e lala cflzlcescil, de ungaria, croa{ia qi
slavonia, cle Tesalia, Epir qi Macedonia. $ciu cf, dac5, ni se propune
separatismul, ni se destind, ttn loc in linia acelor popdre m6rte, $terse
rlin cartea naliunilor viiri. Tocmai pentru aceia afirmfim inc5, o'dat[,
cd, nici un Roman }loldovan, nici un Rotni,n }luntean nu se Ya
g[si, care s[ c6r5, lanturile cu insfiqi gura s&, care s6 desapro-
{r
heze pe str[bunii sdi; sd renege istoria qi fapLele pflrinlilor s[i'
C[ci numai clin fericita $i in care am ficut f]nr,rea, Romania e Scu-
titi, de invasiuni, de Ianiceri Cazaci qi Husari'
santfi. tracliliune a genaraliunilor trecute, istoria este sci. Ea ne
spune cf,:
Roma,nii, de qi impflrlili de sorLd, sub trei juguri ale celor trei
imp5rfllii vechi ale l]uropei, totugi ei n'atr uitat cl vin din o sin'
gura tr-ilpinil", drn Roma. I,{egtearsii a rilnas i,n r,ni,mile lor, $ice B[I-
cescu, trad,itr.unea unul traitt, clmx4n gi ctom,nla d,e a'l infiinla cl,r'n
notr,.

,, Nimic irrui flr.*r,

ca veri care clin Yoevo$i acestor trei !6ri, Mol-
d.ova, Yalachia qi Transiivania, s6 simlia in putere s6 caute a Ie
uni intr'un singur StaL, qi ast-fel :r reintocmi vechiul regat al Da-
ciei. Dacfl, vedem acest[ idee intrand adesea in capul Domnilor Un-
gureEci din Ardeal, cu atat mai mult ea trebuia s6 intre in scopul
acelor mari Yoevo{i Romi,ni, cari se inspirarl de simtimintul natio-
nai al Rominilol, Nalionaiitatea, de qi nu avea atunci acel carac-
ter reflectiv qi icleal ce a 'dob6,nc1it in $ilele n6stre, dar era mult

l.)"Andrei Mureqanu.
 122

mai intins5, gi mai"puternicf,, ca sim[imint. iIoli islolicii veacului

de mijloc se mirfl de puterea cu care Romanii'qi pf,stranl obiceiu-
rile romane gi simlimintele lor nafionale, trlinrl in mijlocul bar-
barilor fdr[ a se amesteca cu dOnqii. " Tin ei, $ice Tomasi, autor
contimporan al Iui Mihaiu.Y od{, de ocarf,, numirea de Yalachi, ne-
t\ vrOnd a fi chemali alt.tel de cit Rom.lni glorificandu se cf, se trag
din Romani. 1) Mircea cel Bf,.trin fu cel d'antaiil Domn Roman carc
se luptS pentru llnitatea Nalionald. Yru sd coprindfl Transilvania,
qi a!a!A un resbel cu Sigismund, regele Ungariel, care debe pas
Turcilor a se amesbeca qi a sili pe'Mircea, Ia 1393, de a se de-
E

t
E
I
clara vasal al lui Baiazet. Apoi Mircea ipi int6rce armele asupra
acestuia, qi dupti ce coprinse Moldova qi o r5pi de Ia Iuga-Yodil,
i
i reclrmfi mogtenirea imp6r{liei Romano.BLrlgar[ de Ia Turci, qi'gi in-
tinse sbdpflnirea pflntr. la Balcani. e) Stefan cel Mare ai l\Ioldovei
tI F
cfllca pe pasul lui, coprinse lara Rom8n6sctr, pe care n'o putn linea,
i qi trase prin acdsta asuprf,-i furia Turcilor. Apol el dob0ndeqce in pro-
'l
t
prietate de la invinsul sf,.il cle la Baia, vestitul rege Roman al Ungariei,
,l
/
i
Mateifl Corvin, cetatea de Baltd, qi Ciceiul din Transilvania. Acest
t.
I, dar, mal tar$i[ sileqce pe urmaqi din osul lui, pe Petru Rareq, a se
i'
i
i amesteca in trebile Transilvaniei qi a voi s6 coprind5, acdsb5, {arf,,, dar
I

cade gi el jertfa crud{, ambiliunei na}ionale. Cu c8t insh acestfl ideie

dobflndea martirl nrai mari cu cAt ea costa mai mult pe Romflni, cu
at6,t, dup[ caracterul lor stA,ruitor, lineair ei mai mult la dOnsa. In $i-
Iele lui Despot-Yodd, (1572) din Moldova, ale acestui svanturatic ge-
rl' nit, se $icea in popor cd. trel ingeri se ar6tase Domnului in vis, in di-
iti minela Crf,ciunului, cu colone de aur, proorocind c[ e] va stipani cu-
r&nd peste Moldova, fara RoniS"nescf, gi Transilvania.3) Marea idee a
\
Unitelil Nalionale era dar, pe acele timpuri, un sentiment popular. In
H ochii poporului, ea eraaceia ce este gi a$i; adicd. un drept pi o datorie,
singurul mijltc de a se mintui de stfi,panirea strf,,inilor, de a intra in
ht intregimea drepturilor sale gi a le pd,stra nev6tf,mate de bantuirea dug-
manilor. Spre a o realist, ce trebuia ore ? O sabie rontd,ndscd, puternicd.
h
In timpul lui Mihaifl Yiteazul, Romanii g[siserf,, aaesta. In capul ffirei
'H Romi,neqci sta un domn Roman, t6ndr, indrdsne!, ambifios, cu minte
inaltf, cu inima aprinsfi spre fapte vitejegci, vestit gi megter in r6sb6ie ;
el se inspir[ de simfimintul naliunei, se aprinse de acesta idee a rege-
H
F
|"
1) Tomasi, pag. i4.
i 2) Ca dovadi, vom cita titlul ce pdrth Mircea Yodd, in documentele rdmase de la
I ddnsul, gi in care e1 se $ice: ,, Domn al amdndoror laturilor Dnn[rei, pA,nii la Marea
m
II Ndgr6, Yoevod al Unglo.Ylachiei, duce al Almagului qi tr'dgiiagului qi al cetilei Dres-
il torului (Silisiril) stip6nitor. "

L-
il 3) Hammer pag 14 tom. II.

E
I

:i1Gl*i+.*.<.t:l
 1\t.)
LA)

nerdrei nalionale, qi, cu puternica lui r.oin[d,, hotf,ri a nu pregeta pflnd. I

la morte intrLr implinirea ei. Imprejurflrile politice furfl favorit6re qi des-

chise un cimp intins ambiliunei lui celei mari. a)
Dac6l\Iircea, Sbefan celMare, petru Rareg, Despot-vocld,, etc. furd,
mai putin fericili in intreprinderea unirei; clac5, Mihaifl viteazul mai
bun la ntanf,, rlai fzrvorit de sortd, v€$u realisandu-se, pentru un mo-
ment, acest vis a) gintei latine de la Dr-rndre, pentru ce ore n'ar fl fost
eltat ;i lui \rasile Lupul, saii ori-cf,rui alt Domn Romfr,n, sd. ridice edi-
flciul sfdr'8mat de r6ua nostril sortfi, dupd, asasinatu] infam din cimpia
Turdei ? La 1600 agresiuneainarmatf,, ori, mai nemerit, migcareaunio-
nistf, purcese din Targoviqte spre ragi. In I 645, ea purcese din Iaqi
spre Targoviqte. Acel care se incerca s6 reintemeieze acum unirea, se
numia Yasile in loc de llihaiir. Ei bine el putea forte bine, gi ne mi-
rflm de ce s[ nu sB fl chemat qi Mateir ? omenii, locurile qi datere
sd schimbase ; ideia r€mf,sese aceiagi: una, singurd, qi in veci neperi-
tore. Asta nu face nimic. In acest punct, cel pulin, tot Rominul bine
cuget5"tor, flrf, ternii de a fl taxab ca r,m,oral, ilatoregte, s€ justifice mij-
I6cele pentru sanctitatea scopului. Epoca in care trlia[ Mateiri Ba-
sarab qi Yasile Lupu, nu era epoca nostrtl, cand unitatea naliunelor se
face pe calea pflcii qi a linigtii, se face cu pana, ca efect al progresu-
lui moral qi intelectual al omenirei; ca efect al triumfului raliunei asu-
pra brutalitalei ; al principiului nalionalitflliior asupra trunchierei gi
desbinflrei lor..Ei trfliaf, in o epoch, cind numai arma, cand numai forla t,
fisic5, putea sd realiseze marile planuri pe cari totuqi, prejudifiele ro-
cale, intrigele strf,inilor qi alte evenimente nefa.ste le-at amanat p6.nf,
in $ilele ndstre.
De aceste considera{iuni lin6nd s6m5, nu ne putem abline de a
nu venera mernoria Domnr:lui Vasile Lupul, punOndu-l in girul celor
mai Mari Domni ai Romanilor, precum vom pune pe tofi acei ce vor
lucra gi se vor sacriflca pentru sacra iciee, care numai singurf, ne p6te
scfipa:. Uni,rea.
un publicist rom&n de Ia 1855, vorbind despre aspiraliunile ce
se observ5. in tot cursul istoriei politice gi sociale a Rom6,nilor, asupra
Unirei, scria: , In cA,t bimp Moldova gi Valachia in independenla lor
ari.putut ridica armele, ele ari cfltat prin silfl a ajunge la dorita unire.
cand $befan cel Mare intr5, in Bucureqci, cand Mihairi viteazur fugilrea
pe lrimia Yodd Cin laqi, nu atf,b pofba isb6,ndei ii insuflelea, cflt acea
Iege providenlialf care 'i impingea de a reuni dou6 mfldulare ale ace-
Iuiaq corp. Cand Principatele 'qi perdurd. independinla polibicd,, c8,nd

4) Nicolae Bilcescu, in Rominii sub Mihaiu Yiteazul. YedlRevistaRom6,n6 tom.

III, pag. 381 - 82.

__l

Ilr
 I
124

F',
i,
.
timpul luptelor inarmate trecu, qi Moldovenii qi Muntenii nu renun-
tI
t, larfl la aspiraliunele lor seculare, ei iqi schimbarfl numai modu] st6.-
ruinlelor. 0 nobild, emulaliune se intemeia intre ambele ![ri surori. O
idee nalionald, generosf,, folosibore, nu triumfd dincolo de Milcov, pen-
tru ca dincoce de acest ri[, ce din $i in $i contenegte de a mai fl ho-
tar despdr[itor, sd, nu sE adopte qi sE nu intre in ]umea faptelor. Mol-
dovenii n'aveat de cAt sd facd, un pas pe calea civilisaliunei, pentru
ca Muntenii de indatfi, sE urmeze bunei pilde qi din contra, o orf, rea
n'ayea de cat sd batfl pentru o !ar[, pentru ca in aeelaq timp sB 16-
sune $i in cea altf, farf,. u
Ac6std, Iege impusfl Principatelor de la intemeierea ior, o ve-
dem observat5; ff,rf, exceplie, in tot qirul secolilor treculY. Neatir-
narea politici a unui Stat a [inut cAt qi neatirnarea celui-alt Stat.
Cand s6rta Moldovei era incredinlatf, unui guvern luminat, Yalachia
\ nu se invoia de a avea un guvern nepotrivit. $i in bine qi in r[it,
I
.,I emulaliunea a existat pururea intre ambeie popore. In secoiul XVII,
I Domnii Matei Basarab qi Yasiie Albanitul, prin ure personale, erari
I
I
I
pururea cu arma in mand, ttitul in contra aituia. Sabia Romi,n6scf,
i.
vdrsa sange Romfl,nesc. $i cu t6te acestea, ace$U Domni Mari, chiar
in vrfljrndqia lor, nu se intreceari numai pe eimpul de bltf,lie. O
emulaliune de progres, rarl" chiar in Europa civilisatd,, in acele tim-
puri, gi care era numai folos pentru popor, insuflelia pe ambii st6'
pinitori. o !ar[ isgoni limba s]avon6scd, din sbat qi biserici; cea-
altfl de indatf, numai scrise qi nu se mai inchin5. de cit romf,neqce.
Vasile-Yodf,, nu publicase incfl ,,Cartea Rom8,n6sc[1)*, cand Matei
Yodf,, sB qi apuca, de ,,Indreptarea Legein)". Un Domn nu isprivea
inc6 bine qcdlele, tipografiele, age{*mintele de bine-facere, cAnd cel-
alt ii eqia inainte prin alte asemenea instituliuni mai desvoltate
inc5,. Ac6st[ nobilfl concuren!il, a linut in tot cursul stflp8,nirei acestor
Domni.
Concurenla pe care nu qcim in cine s'o admirdm mai mu1t, in
Maiei Yoevod, in ale cflruia vine curgea vechittl sange Romi,nesc al
Basarabiior, saf, in Yasile Vodd Albarlitul, str[in de sange (cine v'a
sptts'o ?) Cine v'a garantat'o ? Dar mai romfr,n de inimfl de cit mulli
s)"
Domni pd,monteni de pe atunci.
Acel publicist autor al pasagiului ce am ciLat, face a+i
parte din representaliunea nalionalfi. Se'l Yedem iarflqi la lucru
in ui,a Ltni,rei,.
1) Titlul codicelui de legi al lui Yasile"Vodi.
2) Titlul r:odicelui de legi aI lui Matei'Yodi.
B) Yedi articolul de foncl din No. 38 al Stelei Dundred pe anul

l
1855.
$
E
1

$
.l
il i{
,*
1

t25

convingerea cea mai intinsfl, cea mai nestrfi,mutatf, este, cd, uni,-
red,l ca, dogmd de cred,intd, poh,ttcd, Ec nationald a insuflat pe Romani,
atflt in $ilele cele bune cit qi in cele rele ale lor. Unirea fu un fcrc ce
ardea, ce mocllea sub spuze qi care se aprindea cu parl veri de cite
ori sE nflqcea in nemr:] nostru un om ai cdrui plflmani eraf, atA,t de
puternici a face un \rint, a sufla, a'l aprinde. Aqu fu sub $tefan-cel.
Mare, aqa.sub Mihai. Aqa fu sortib s6 fle qi in epoca de la 1859.
Cel cf intairl qi mai suprem inv6!fimint ce tragem din istorie este
cd,: o naliune fdrfl unitate, fdrf individualitate politicd, n'are raliunea
de a tr*i, nu pote tr[i. Mai 'nainte de t6te, o naliune pentru ca s6
ducd. o vi6{5, fericitS,, in conclitiunile de propdqire, pe cari bunul Creator
1e-a desiinab fdrd, alegere tuturor omenilor qi societfllilor, trebuie a fl,
aclicfi a se inchiega Ia un loc, in corp gi suflet, din t6ie pf,rticelile ce o
c0mpun.
Altminirelea) acea naliune flinc1 trunchiatt, r'a fl sclavf, strflinu-
lui; qi sciavul nr-r pote aduce de cat o vie![, de sclav. Pulini dintre noi
nu inleleg acesb mare qi nestrflmritat aclev6r.
Desbinf,rile dintre Mircea-cel-BEtran qi Principele Transilvaniei,
a[ adus c5clerea [Itrnteniei sub suzeranitatea turcdscfl. Luptele dintre
slflbirea Moldovei
$Lefan-cei-Mare qi Domnii Munteniei avurfl de efect
qi inchinarea ei iart$i la Turci.
Ticflloqia multor Domni de pe ambii !6rmi ai Milcovului; Domni
din cari unii tr[geari dintr'o parte qi allii dintr'alta, iar fdrte pulini $i
nici
linteair la marele scop al Unitfllii Nalionale; Domni cari n'avea[
mflcar calitatea de r6sboinici, spre a impune strflinilor prin valorea 1or
personalf,. Nenorocita revoltfl a lui Gaspar Yoevocl; r6sbdiele lui Ya-
sile Lupu cu Matei Basarab; resbelul civil al lui Yasile cu George $Le-
fan Yoevocl; nE.vfllirea Tdtarilor qi a Cazacilor sr-rb Hmelnifchi, ca con-
secinle ale r6sboiului civii; lvrajbele, clevetirile, spionagiele qi trflcl['
rile dintre Dimitrie Cantemir al Moldovei qi Constantin Brflncovenu aI
Munteniei; vrajbe gi trfldflri ce nu sB incheiard, nu sE infundarf, de c6,t
cu pribegirea celui intOiri in Rusia, (unde s'a qi topit cu to[ii ai
lui) , gi cu robirea qi uciderea pers6nei gi familiei celui-alt in
Consbantinopole.
Aceste calamitili slei cu totul putelile ![rei, qi mai cu osebire ele
distruse armata qi cetl]ile !f,.rei, cari furf, garanlia existenlii qi inde-
pendenlii nalionale a Romanilor. Arita.i,a, gt6za de alte d[!i a paga-
nilor, fu prima dintre insbitutiunile nostre, ce t'eni. in decaden!fl prin
sfiqierile fratricide ale Molclovenilor qi ale }h-rntenilor. Pan[ prin tim-
pui Movileqcilor, spun istoricii, tot se mai putea scote inaintea duqma-
nulrri pind, la 40,000 omeni. Aprope de Domnia 1ui cantemir, 1700,
I

I
f 126

t
i
l-
I

nu se mai putea pune in bttaie de cflt pinf, la 6000.

t
rrare greutate. (Descrierea lVloldovei 176). $i acesba cu
o biruinffi cf,,gtigatf de un Domn Romin as.pra aitLri Domn Ro-
min, fie sd fi fbst ea ori ci,i de strflucibd, ori ci,t cle arbisbic presentatd,
qi aplratfl, tobugi nu e mai pulin ac.levErat cf,. era o c[rflmidft
scosti rnai
mult din temelia ediflciului nalionaiitf,tii romane.
Bd"taia de la cilugHreni, in contra Turcilor,
\te cdt ne-a ri,d,icat,
bfltaia de la tr'inta clintre Romei,ni qi Romani, pe atat ne-a i,mmormtntat.
c{derea armatei a tras dLrp5 sine c5clerea
$drei; cf,dere repecre,
n[prasnicf,, fatalfl, care nic[, odinirjrd,, d,ar nici oclini|rd,l n,ar
fi surve-
nit, ilacd, Romd,nii, n'ar fi fost ctresbina{i t,n. tre't, Domnii, ,2i ctucd, Romdnul,
n'ar fi, auut t'd,ua sdrtd, de a se bate an contra Ron,td,nultti; ci flind ei un
corp comun, ar fl utilisat puterile lor in contra inimicilor din afarfl,
in loc de a Ie fi sleit influntru, intre d6nqii.
F
\ Nici inimicii nogtr.i lf,turaqi: Turci, urguri, Legy, cazaci, Ger.
17
mani, Slavi, nu voiarj mai mulb"
In adevEr', ce cfutat ei cre clit probe, cd, naliuneil romanli, prin
clesbindri,le ei, s'a copl nrinrai bine penbru a i se putea
impune, fiirtr
tdmf, de resculare, iugul stri,inului cfl Romania poLe fl in arenda
;
celor de alt neam. Atunci veni acel secol grozav pentru noi, acel secol
ce se chiamd, in istorie robicr, fi-anarului,; secol cle fer, cle scrO,gnire
qi
sange; in care am spf,lat amar, amar ! pf,catul sfagierilor, la cari
s,aL
dedat Romanii sub un yasile gi un }Iatei yodd., iub un cantenrir qi
un BrS.ncovenu.
Sclavii puternicilor clin Sbamburl puseri. dar ghiare pe noi gi ne
constituird. in robil robilor. Atunci vd$urilm obiceiurile nostre a se
corllmpe, virtulile militare a pieri I iar strEinii ce odini6r5. tremurari
de noi, a se imputernici gi a ne ripi una dupfl alba, provinciele
ndstre; a ne rf,pi gi profana, cu circarea ror nepodepsibfl, acere lo-
curi mf,rele qi riurate de singele eroilor de altf dat[, a unor eroi
ca cari rar na{iunea a avut.
- fn acele f,ile trtste, $ice Brlcescu,
are-o cdte-ua glasuri protestard,; dar elc strigard in rlcgcit, c(tcy nici un
brat nu si rit{icd, ca sd rd,sbtrne, ca sd, apere Romcinict. E r, pertluse
tndt'irea sa !
In acest timp de grozavd,, de grea, cle amari poclinlJ. qi ispib5,
congciinla n6stril nalionalil pflru a se intuneca qi licuria d,abia, a-
semena urrei paile lipsitfl de uleul necesar. Letargia ne fdcuse a de_
veni neconsecinli cu noi inqi ne. Nu ne mai curnog cem noi pe noi.
Insf,. de a pururea exist6 o ploviden[tr pentrur poporele impilate. Ea
existf, qi pentru Romani. Ea Ie procurf,, mijloce de rlegtepiare. DLrptr
o sutfi dou6-$eci ani de somnolen!f, qi leculegere, poporul roman se i

il
,l
I
 127

trezi plin de o vie![ nou6, merse ql'qi reo:upi .locr-rl, ce i se cuvine in

linia poporelor vii.
Anii 1821, 1848 qi 1859 ari trecut peste noi cu suflarea lor cea
ditdtdre de vi6![ qi libertate. In fine iatfl-n e uni[i,. ldrina lui Mircea, gbe-
fan, Rareq, Mihai, ati treslrit in morruintele ror. sd qcim mflcar de
zrcum a proflba de experienla ce am fdcut, de exemplele cele stragnice
ce ne aratf, istoria cE" a ficut Provedinla cu noi ingi-ne. 36 fim r[s-
pl[tili cu cea ce am palib. sd pcim p5,stra cea ce am dobindit. s6 ne
qcim face vrednici de ceva mai mult!.....
Inainte ? Da.
- Inapoi ? Nici un pas. Cd,ci, pentru numele ]ui
Dr-rmne$etr, nu inapoi este viitorul; nu in stricarea celor dobi,ndite stfi,
mintuirea; nu in desbinare stf,, prop[qirea, ci finirea face puterea.
Arn v6$ut, din nefelii;ire, cali va printre noi cari c,trL6zd" a voci-
fola in contra Linire':i,, atribuinrl ei relele ce ne banluiril cei gapte ani
trccr-r!i. Aceia, sair c[ sunt smintifi, sari c[ sunt instrumente str6inilor,
sirfi cf, nu pricep, in idiotismul lor, nici ataba lucru, cf, naliunea ro.
tut6"n5, desbinanch-r-se, nu are raliunea de a fi, ci Moldova qi valachia,
rislLilibe iarir"gi, paqalicuri turcegci, guverne moschigeqci, provincii nem-
fegti, pot fi, clar !f,ri romA,negli nici o datf,, dar nici o dabil, nu mai
pot rEnrAne. Reiele trecute le datorim nu Untrii,, ci ticd,logic,i, celor
clt,tenta[i, a altlica Unirea

$i apoi Rominul desbinandu-se, nici s6 rnai cut,eze a'qi sc6te fala

in lurnea omenilor liberi, in societatea celor cari suspinf, dupr.libertate.
Romanul, desbinat, separatist, sd nu mai lndrf,zniascd, a ridica ochii fh
spre un italian, spre un polon, spre un german, spre un grec, tofi fii
ai nnor natiuni cari ari fd,cut qi fac jertfe uriage de si,nge gi de t'r
j.l
bani , spre a ajunge unde am ajuns noi , fird, a da mf,car un {. t

pistol, ff,rd, a perde un oo., gi toLugi n,arf ajuns unii in totul

qi allii de loc.
A$i p6te nu suntem at6,ta de bine cum dorim to{i, de;pre ac6sba
Unilea nu este de vinf,. lVline ne va fi mai bine, de o vom avea, de
vom avea individualitatea n6str{ politicfl qi nalionalfi,. Insfi. fd,r[ unire,
nu vedem inainte-ne de cat chaos, ce!d, robia Babiloniei. unirea na-
lionald, e compatibild, cu tob ce e just, fiumos, adev6r, nobit. Ea esbo
necompatibild, cu tot ce esbe ctdere, putrejune, morbe; cu tot ce e urlt,
nedrept, neadevdr.
Tdtd. suma fericirii de care este primitor un popor/ nu se pdte 1

clobCI,ndi intr'o singurfl ll

$i.
iii$
$i de ce ore se intristdzf,. neamici:i, naliunei cle unirea n6str[, qi de -g*;
-ti
ce bat in palme, c6,nd presnpun, mflcar umbra ciesbinflrei? t;
$i desbin{- .i ?
rile nostre in tot-d'a-una, istoria ne aratd., n'a[ avut a]te resultate tle rf
,u
+..r
i,

tl >l
 128

F
f;r'' cf,t sl5,biciune lnfluntru, decadinlfl in afar5,. De al ii rea unirea popd"
t relor, de ce i s'ar pune at2.tea- pieclici, pl:ecum i se pun ;i in Italia qi in
p, Germania qi in Grecia, ba chiar in Iberia de cltre inamici ?
Noui desbinflri vor ailuce noui decadenle, noui pf,cate ce vor tre-
bui sf, s6 spele prin o nout robid,, care incfi s6 ne mullumim de ar fl,
D6mne fereqce, ca a Fanarului, qi c1e n',ar Ii mai r€it, den'ar fl ir-rgul de
fer al Norclului. Ins[ sE rugf,m mai bine pe DLlmne$eul pflrintiior
no$tri, a inldtura de 1a noi paharul acesta.
Acum dacfl se g5seqce qi inbre Romini un alt Erostrat, care qcim
cd, qi-a ficut numele celebru, in anticitate, prin aplincierea templului
de la Efes, nefiind capabil a Se illlstra prin ninfic alt nt,at baia, iasi Ia lu'
mind, qi aprincl5. templul (lntni, rildicat, pan[ Ia ini,llimea unde il ve-
clem, cu lacriniile qi sangele a dor-r6-$eci de generatir-rni romanelci; -
iasf, Ia ivelfl incai si,'l cunilsc[ lumea qi si, qcie cf, ttn asemenea neno'
t'ocit n'a fost capabil de mai plllin, ile cab de a viri culitr"r1 asasinului
in sitiul mamei sale.
Acestea gi nu altele sunt considei'atiunile de cari aii {inut
semf, R,omanii, cancl cei din Molciova, cu deosebire, afi sttbscris cunos-
cuta, clasica, nemuritorea cleclaralir-rne de Unire iiin 7 Ootombre 1857.
In acea cleclaraliun:, qi nu aiurea, se glicea: ..Dorinla cea tnai mare,
,,cea mai generalf, aoea ill'AnitA cle tobe genei'aliunile trecute,
aceia
,,care ecte sufletul generaliunei actuale, acea Care iinpliniti, ua f ace

,,fericr,rea generali,etntlor aiit6re, este flm,reo, Prmu,patelor

intr'wn si.ttgur
il
,stat, o unire care este flrescf,, legiuit5" qi neapflrartfl,, pentn-i c5, in Mol-
ca uici un
l
1' )
,,dova qi in Yalachia sunbem acelaq popor, omogen, iclentic,
limba, a-
t: ,,altul, pelltru c5. at'em acelai lnceput, acela$ nume, aceiaq
aceieatsi instititliuni,
,)ceia$ religiune, aceia; istot'ie, aceia[ civiiisaliune,
J
\
v,
rl
f
,,aceleaEi leg'i qi obiceiuri, aceleagi temeri qi aceieagi speranle, a-
l" ,,celeagi trebuinle de indestulat, acelea$i hotare de pIzit, aceleaqi
,,clureri in trecut, acela$ viitor 'le asigllrat Qi, in fine, aceiilQ mi-
,,siune de implinit.
,,lJnirea, mai $ic6ri Ia 1857, in laqi, este un ririjioc cie intf,rire na-
,,!ional[, poiibicfi, moralfl qi materiali. Unirea esbe inscrisa in
,,inimele tuturor Rom6,nilor. Ea s'a discutat in curqr:Le de mai mul!i
I

,,ani de tdtE !ara, de t6iH, presa Itruropei. Dorinla L'inirii a ri,srlnat

de
,la o margine a lumei panf, la cea-I'altf,. Ea S'a primit cu aclamaliuni
pentru
,,de cf,tre aleg6torii noqtri, de cltre intregel !ar[. Dorim Unirea,
,,c6" Lrni,rea cld, tdru,a, td,ria d,d, siquran[d,, siguranla dd increclerea, incre-
pentrll
,,cleret tlu suflet gr, sbor cr,ur,li'satie'i, 2t cotnerciulu:i. Davim Unirea,
,cd nu mai yoim sE flm pomr:l discorcliei inl,re putenle r1ale, nu
,,aoim sd aecl,em legr,udi, cle canclida{i, tle clontni,e, nu aoinr,
ca clomni,i si' fl'e

I i
I
t
I

i
t-

F
r
i
)
&
u
i &
r
h". :: *
 129

--l l

),drenclasxi,, cari, sd grdbesc a se J'olost de scurtul termen al arenclei,, pi,nf, ce

,,nu'l rflstornf, alt ant,ator ile Don.rnie.u
Iatil consideraliunile cle o inaiti" qi prev6$6tore polibicE. na!ional[, ce
ne-a f{er:t sd dorim, sE votf,m, s6 solioibf,m de la strdi,ni,, (Jni,rea
in 1857. Nu este aceia o tradiliune clin cele rnai stinte? $i a$i cand
pi-rtem sd ne consolirl[ni linirea, noi in;i-ne, curl1 ne place, s6 o rene-
g[m, sE o ci]cflm in pici6re ? Asta este cu neputin!fl. gi atat mai cn
neputinli acli, ciind Ia o mic5 depd.rb[re de noi, s6 aprinde un uriag
resbel tot pentru sfanta causd, a l]nirii popdrelor. Itaria, c1e o parbe,
Prusia de alba, trf,mit la jurnghiere trn ntilion d,e 6meni, pentru a rearisa
unirea Iialiei qi a Germaniei. gi noy, noi Rom6,nii, cari avem frali ro-
bifi in cele patru unghiuri ale pf,minti-rlui, s6 stricd.rn cu insu;i miinere
n6stre qi cea ce scosesem din ghiarele strf,inuhri prin $ecimi de ani de
suferin[e, r:miliri, speran!e gi sacriflcii ?
Asta este, asta r.a fi cu neputin!fl. Si, Domne feregce, cle s'ar in-
tampla, abunci suntem buni cle impriiqtiat peste tota sr-iprarala pamin-
tuluY, cd, sE robim la cele aite popore ce qtiLr a fl libere qi unite, panf,,
ce vom rdspl[ti pf,catul ce vom face acum, dacd, un asemenea plcat
s'ar mai putea rlspldti.
De vor sd ne omore, vie allii qi trecl peste corpurile n6stre, inainte
de a atinge TJni,rea. Iar noi nu ne vom face nici sinuci$i, nici ciocli.
linirea ne e scumpfl, cf,ci in ea reazemd a] nostru viiior. Ea epor'-
tr,il de scf,pare din vjieliele ce ne air bantuit pana acum. prin ciOnsa
numai sperf,m cf c[ \,eni o $i in care sd, putem $ice c[ :

,,Din Tisa prin5,'n Nistru qi'n Dunhlea lip6sb

,,Inbindo llornanimea pe al patriei aitar,
,,0 m8,n5, de flirlie. [i vai cAl, de frum6s[
,,A n6stlf larf scumpil pe intinsul ei hotar..(a

Desbinarea e mormintul nostru, qi cle vii, mf,rburisim cf, in el nu

vom intra. Iar dacfl Dumne$efi, spre risplftirea pf,catelor gtribune, ne
va fl blcsiernat sd se g[sesc5. prinire representanlii naliunei nosbre
vre-un separalist, care sE fle ciuma generaliunei n6stre, atunci acelor,a
le rom $ice arEbandu le Rahova, Rf,.sboieniY, Cf,lugf,renii, Cerdacul lui
Ferenliu qi d6lLrl Pompierilor (Spirei) :

,,Plec:r!i genuchii voqtri intA,i pe la mormilte

,Qi larinn str'lmoqascl ferbinte o sbruiali
,,D'al 1or culaj, virt,ute, aducefi-v6 aminte
,Qi voi patriotismul d'acolo inv6!a!i.('
I
I

--L
 130

Apoi votali ! Apol venili de ne ucideli, cdci noi qi mr-rrind vom

striga :
Poporul, Romd,n aoieSte Unt'rea. De ea ti,ranit mor.
Aqa dar, (Jntrea sa:l- n[ortea').
G IIissail.

TRANCIA II{ 1859.

Cilinr in $iarul N,rtionalti ururilttrrul allicol :

' In fala marilor evenimente cari se petrec a$i in E,lropa, fle-
care 'si p6t.e face intrebarea: care este situaliunea ltt.:rru"ilor in Du-
ropr qi in Rontiinia in particular ? Urt reslrel clin cele mai itisem-
nate se aldic[ in Occidentr-rl IiuropeY, I'esbel, nu cLt spirib de ccn-
chistf,, nici din causa certei intre dLroi suver"irY, ca in vechime ; ci
resbel ficr-rt in numele ttnui pt'incipifi, resbel spre a rldica o na-
tir-ine c[$uti1. Irancia, a cf,rei misiune providen[iirlf, esbe de a merge
in capul civilisf,r'ei qi nalionalibdlilor, o vedem figur*nd ca cea d'tin-
tiifl luptf,tore in acest nobil resbel. Scopul si1il nu esbe conchisba,
ci, precum a declarat'o insuqi Impdratul, spre a da ajutor unei na-
tionalibflli oprimaLe. Ce diferinll cu ]'rancia de sub Napoleon I !
Scopul saf, atunci era conchiste; qi ideea rnarelui Imperator era
de a funda o monarchie universald, pesbe pop6rele oprimate. De
aceea t6te nalionalitfiliie se ridicarii" qi furf,, in contra. A$i nalio'
naiilfllile sunt in favdrea lui Napoleon III. Abunci Anglia, Germa-
nia, Rusia, Spania, impreunfi, cu popdrele 1or, fornrari o alian!f,.
sbrinsi qi periculos* in conbra marelui concheranb. A$i pcpdrele sE
Llncsc imprejurul mareiui liberator. Anglia e silibfi. a observir, o neu-
tralitate severf,, dar opiniunea pr-rblicf, lncepe a se pl'onunla in fa-
vorea ministerului Palmersbon, ca s5. vind, la putere danci ajutor
ILaiiti; Spania st5, ca o gardiand, fldela in clost-tl Pirineilor, qi min-
ch'd, c[ vecle pe tronul regenlei in Francia o Spaniolf,, ntt ar faco
mari clillcnltf,,lY, cAnd trebuinltr i'rr cere un ajutor ; Rusia privegce

1) \reQi Romdnul din . , . Aplilie 1866.

_l
 131

cu Lrn ochiil vesel convulsiunile Austriei, gi nu pobe uita ingratr-

I

tudinea sa in cel din urmi resbel I G,:rrlania se arm6zi. insl cles-

pirlitt in dor-16 tabere: una, care sd dd. apErd.torea comunf,., cabf, a
forma nn pact de aiiantf cu Austlia; alba, care e asiguratil, prin
declaralia FrancieY, ci ea nu voe$ce de 1oc a ataca rralionalitatea
germanfl, st5, cu arma la bra! ferinriu-se de aspiraliunile absolute
aie influentei auslriace.
Plusia, cale aspird, Ia preponderenld, in Germania, face uriri
penti'u clesrlembrarea AusLriei qi cu un aer de complf,cere verle
tote victoriele !'ranciei. Turcia se invdrtegce intr'un cerc vilios cle
lupte, pericole qi influenle contradictorii ; asbf, posiliune a sa ii dir
un i'ol de privitore pasir,[, ]a tot ce se intampld, in ELrropa. Italia are
un singur cnget, qi 25 milione Ibalieni, cilre pob da ccl pulin un
millon c1e ogtire, nu vis6zf, de cab ,,Indepeniienla Italiei,,.
Aqa, marea politic5" a Imp6ratului Napoleon III, a qcir-rb atrage
simpatia tuLuror popoL'elor', a gbiul asigura na!ionaliL[!ile, a recluce
la rin rol cle spectatori pasivi pe to!i, cei ce s'ar fi putut alia in
contra-i, a 'gi menagezr mai muite alianle la trebuinti, $i a face ca
Franciir, impretinil cll rin alt popor de 2b milione, sd potf, merge
fd"rf, piedici, Ia scopul ce 'gi-a propns, care este acela al civilistrliei,
al nalionalibf,llior, qi chiar al propriei sale conservlr:i. In adevdr,
Irrancia acutr) qcie cf;, ea nu p6be exista qi fl tare, nici ca imperiir,
nici ca reprrblicl, de cat crerindu-si ia cosbele sale o alian!tr, natu-
ral[, o alian]l forbe, alian!a pop6relor latine. Spania, uniffi prin
cuscrenie de sange, va fl tinuti in respect .;i mai targiiir pobe con-
tracta chiar o alian!fi. polibicfl. Ibalia independentf,, Iegir,btr plin c1a,-
tot'ia recunogcinfei, vir fi o altf, miinii a Franciei, gi egida cea mai
tare in contra ori-cf,rui atac; cacl sorta acestor dou6 popore va fi,
de acum inainte solidar*.
Tot aceiagY mare politic5. cere ca in Orient, in mijtocul popdrelor
Slave, sf, se creeze o nalionalitate latin5, care prin s6.ngele s[ri, prin
aspiraliunile sale, prin gloria qi suvenirile sale trecute, sf se afle
in alian!5, slrinsi. cu O:cidentui, si-i primescfl qi s["i propage civi-
lisatia, qi sri-i 1re ca un punct de sprijin, ca un veghietor, la t6be
pericolele ce din Orienb ar ameninla Occiclentui. Ac6sbd, nelioneli-
tate esbe cea Romanfl. Tot Occidenbu], aclicii atit elemenbui labin,
cat qi cel anglo-saxon al Britaniei, are interes ca s6 consolideze
ast[ nafionalitate, cici amOndoud asLe elemente presintd. acelaq gratl
de civilisalie, sE tem cle o pobriv[ cie elementul slav, qi prin ur-
tnare amdncloriE catfl .sd clolcsctr intilrire:r unei nalionalit5{i latine,
printiLtit'e c1e civilisatie qi str:iinfl eleurenlului s]av. Cu ac6sta nLl va

_l
 132

sE $ic[ c[ elementul romin, nu s'ar uni la treb'"rinfX, cll albe ele-

mente, c[, nu ar fbrma chiar o confederalie cu albe mici pcpdre,
ce 'l inconiorfl,. Insfi, ast{, alian[tr, ar avea tocmai de scop intd.rirea
fie ci'irei nalionalitlli in parte, qi combrberea ori ciirui spirib de co-
topire. Asti. alian[fi, Romanii o pot cauba rrlrlali inbre poporele mici,
d'imprejur, gi vor respinge ori-ce alianle cll Lln vecin mare; cf,ci a'
semenea amici, devin apol forbe periculoii. De aceer c&nd Rominii
ari cerLlt Prin! Strilin, af, $is tot-d'auna ctr, acest prin! sL fle c1e
singe latin. Ei a[ repetat $i o vor repeta, c5, voesc mai bine a fl
guvernali de cel mai rdir l)ontn Roman, de cat a avea in cap pe
cel mai mare prinf de sfi,nge slarr, grec sat german. O aseurene.t
cuscrenie este periculos[, gi ar ameninla na[ionalibatea lor. Ba chiar
servicii qi ajutore nu plimim de la pubernicii nogbrii ve;itti, cici o
mai repebf,nt, asemenea servicii stinb prea poric'-ll6se. Tot, ce cerem
cle la asemenea vecini, este ct sd firn atllci, insi, mr,i cle deparbe '.
Aga interesul, notttral la Romtitr,ilor este cle u se lilti de Occi[Lmt.
Polilioa cea mare a Occidentul-ri esbe de a intilri cab mrri mulb nalic-
nalibatea Roinani. Sd firn dar cu vegliiere qi g.rta a cordspunde la
aqteptarea cea mare a ELrropei apllsene. A$i Homanii cati sE cu
gete mai cu s6ntil la na{ionalitabel lor'. Marile evenimente ce se pe
treo in Europa, sE le serrresca de anuuci[. Cesbir-rnile c1e reforme qi
imbr-rnfitflliri vor veni qi ele incetul cu incetui. MomenLr-rl este ca
sE ne ocupf,m mai ales cu nalionallatea nosLrf,: clci fdrd, asl5, na-
lionalitate asigLlraLt qi int[ribi, cle ce sE mli vorbim de refortne ?
Guvernul se p6te ocupa gi c1e una gi de alba ; ins[ tta{iuuea aql6pbf
mai ales sl se scape de cestiunea nafionalib[[ii, iu senswl politicii,
occiclentule. Toli Romanii sb 'qi lase micele Ltr disensiuni gi tniserii
parbiculare. 9ii se oculte de cestiune& cca nlarc, care este la ordinea
rltlei, cesti,unea regeneriiril, nationalitd,ttii romrine, cestiunea d,e care se
ocupii ltulia.
Alesul natiei catd, sd, ne conducd, pte acest d,ru,nt, cl,e regenerare. N,t[i'
lnne&/ AilrQ,i ya urma cu entusiasm polibica oocidentalfl, cfcY, am
demonsbrat, numli asbl polibic[ esbe in acord cLl cea nalionald,').

Irasilo Iloierescu.

\eQ\ Atr,unldlorul Rondn. No 43, din 30 Maiii 1859.

 Id,

-t

Corespondenia Semeta a Caimacamului Vogoridis. ''

Fragmento elintr'o scris6ro c[trc Caimaeanrul Yogoritlis a Domuului Ba-

ron Prokeg, ambasatlorul Austriei la Constantinopole.

15 Aprilie 1857.

Inalta P6rttr implrt{qeqce opinia qi hotd.rirea Austriei in privirea pe

ricolelor ce infa{ig6$d"flnirea. Rog pe Excelenla Yostrd, s6 bine voili a
Yd pltrunde de acdsia in tot momentul qi la totfi intf,,mplarea. Expe-
rienla D-v6strd,, Vd va face sE inlelegelT prea uqor cru!f,rile la care Di-
vanul Impdrd,tesc pote cAte o dat5, sf,, se vadf,, nevoif, qi care sunt ur-
mf,rile nepld,cute a unei posilii, pe care imprejurflrile i le-air impus.
Dar tocmai acolo, pi in casul cand aclia Porlii s6 gflseqce opritd,, sair
impotrivit6., acolo incepe lncrarea organelor ei,,la a c6,rora pfitrundere
qi devotament ea a incredin[at interesele sale.

Fragment ilin o scrisdro a D-lui AIecu Yogoritlis, Secretar al ambnsnrlei

Otonrano ilin Londra.

Londra, 15 Aprilie, 1857.

Yili sB te sfd,tuesc urmezi chiorigi in totul pe i'epresentantul

sE
Austrii, chiar de ar fi el gi mai nesuferit, qi cu tote defectele lui, tre-
buie sE gflndeqci cii acest om nu lucr6$5, de cat dupd, instruclile Gu-
vernului sflfl, qi precum Austria se sileqce cu drept cuvint a impedica

Ye$i scrierea Descoperiri Norocite tipi,rit6, in Bruxel, 18i2.

I

_l
 F:
r

F-t
rdorinfele Guvernului s[r].
tei Porli gi a l\Iarei Britanii
10I

uni,rea, resulb[ cd consulu] ei se fllotimiseqce qi se silegce a preveni

- qiAustria este inlelesi cu cr_rgetilrile Inal-

pentru acesta c6,nd Austria va Ii mul-
I

''I Turcia gi Anglia vor fl mui!fimibe asemenea. y6 repet clar

{imil[,
sE vd conformali sfaburilor qi dorinfeior consuiului de ALrsbria gi s6
intrebuinta[i fz1rtr nici o impotrivire tobe pers6nele ce v,ar ]lropune,
qi f*r5 sd mai cercetali daca personele recomandate sunt deslr d.m,atc
(perverses) sair dacd, ad, rea retrtuta[ie.
Ajunge ca acegti 6meni s6 fle si,nceri contrur-t, tfniri,[, qi ac6sba e
clestul. Pentru ci dacd Unirea vir fi proclamatd. de Divanele Moliovei,
Anstria va $ice c5, Domnia ta .e,;ci pricina, novrOnd s6 h-rcrezi dup5,
sfaturile Consuh-rlui ei, care a lucrat atata contra Unirei. Cat pentru
Anglia ea nu va permite ca unirea sd. se inflinleze, chiar ctind t6te
Divanele s'ar pronunla pentru unire. cu tobe acestea ar fi cle dorit s6
facelY ca Divanul Moldovei, str nu se prouunle pentru unire, cflci atunci
greut6lile celor trei puteri in preajma Franciej gi a Rusiei vor fi niai
mici, qi in chipul acesta trei Puteri'!i vor'fi datore cu recunoEcinli.
I ce vE pasfl dacf, omenii pe cari consuh,rl Ar-rstriey vi-i recomandd, aei
F rnoralitate sa:i- sunt aitio|i, singurLrl lncru ce aveli a cercefa Ia o ase-
l
i
nlenea propunere este, de a vedea, dacf,. aceqli omeni sunt sinceri, qi
in adev6r contra unirii, qi a nu-'i intrebr-rin[a de c8,t cu'condifiia ac6sba,
fiincl-c5, astd-$i nu mai este aorba tle moralitale, satr cle bzt,na suir rea
Ttur-
! tare luatd filosofic, dar de enistenta drepturilor i,nt2tcyrdtegci in privirea rf,tr
i
L
'iL
voitorilor gi a vrdjmagilor Suveranului nosbru; qi to[,i acei ce pot con-
:? lucra spre a ajunge la acest scop, toli trebue a fl primili ca priebeni.
l:
t. Bine ai filcut cfi, n'ai acordat libertatea presei pe cari niqce Mol-
\
doveni nesocotili, prietenii RLrsiei sub masca francesd, cautf, a inbre-
Ii. buinla, pentru ca poporul sil se pronunle in favorea llnirii. [ine-te bine,
iubite qi impedicfi brebi de aga fire.

Scrisorilo tl-lui Stofannehe'Yogoritlis cir,tro fiul s[ri Csimacamul Molrlovgi.

! fubite ft,ule Nicolae,

ct D-l Bulver se inlelege cordial cu representantr-rl Austriei.

Aflr-r
Inalta Pdrtd, este mul!flmiti, cu purtarea qi cu vorba inleldptd, ce sa-
fet-Efendi line c5.tre consuli qi ed.tre boieri. Nu m6 indoesc cf,, spre a
aiunge Ia scopul Porlei qi pentrr.i vechiul prietepug ce 'mi hrXnesce,

_l
: .:,

:-t
 :: t'. i: j 1i:.::,! ::hair :Fa: =fE3=eriif_@

l,)J

I
i

se va purta cu blln5, voinle cfltre tine. Cel mai primejdios dintre co-
misari este D-l Basili. Aici noi culbiv5.m pe superiorii. s5,i. Ambasado-
rul engles a inceput a avea o bunf opinie de tine, am fost aflat cti
dou6 scrisori contradictorii ale Porlei '$i s'air fost itrimis mai inainte,
in causa acelor 12,000 galbeni ce Moldova lua pe tot anul, de cfi.li-va
anY de Ia manlstirile Greceqci, pf,nf trebile se vor regula sistematic.
SE rdspundi Ia acesta cd, egti stors prin cheltuielele exbraordinare spre
a obori, sistenta unioni,gtilor, c5, dac5, aceqti bani se primeari in timpuri
liniqcite, trebuie cu at6.ta mai mulb sf se primdscf, in epoca turburaiL
de astd-$i qi c5" tocmai ctind, sperai, ca Tdrta sd'!t, procureze fonduri,spe-
ciale spre a ajunge l,a scopul, el,, ea incfl te lipseqte de acei12,000 gal-
beni pe care Yisteria 'i primegce pe tot anul. Te vei inlelege cu Safet-
Eflendi despre acdsta, qi s6'l faci sE scrie Porlii in acest in{eles, tot cr-r
smerire pi cu umiiin[A gi intemeinclu-se pe buna vointt qi pe inlelep-
ciunea Stflpilnului meil Regid-Paqa.

[tcfln lrogotiilis.

2{ Aprilie 1857.

Iubite fitie,

Cu aclAncS, mirare am aflab depXlbaiea cl lui Cosbin CabargiLr, fIi-rl

sE 'mi impf,rtflgesci imprejurf,rile ce te ail indemnat a.'l scobe. Cunosc
pe acest om, el este indrf,snef, el migcf,. qi turburd, tobu), cand vrea qi
hotflrflsce. EI este un om penLru care Austria este bine dispusil ca u-
nul ce e contra Urilrei provinciilor qi prin schimbarea lui se tfllmf,.ceqce
c* ai cedat tanguirilor ce f{cuse contra Iui Consulul de Francia qi cI" ai
deschis uqa la progresul partidului Frances. Mai td,lmlcesc aici ci" 6re-
care simfimin[e de rivalitate in privinla Domniei te ar fl incremnat a-'l
depirta din Minister, de vreme ce in sfirpit Domnia nor atirnd, de tlol-
doueni , di.r cle uoi,n[a gt, i,naruitnt"area lnal,te[, Porli,,
$i a cafi-va amba-
sadori cu inriuriro, pe cari nu lipsirn a'I cultiva ;i a'i atrage An faaorul,
tau.
Urm6$f sfatul ce'!i am dat de atatea ori, fli neclintit, rf,bdfltor, gi
mai ales ascundeli g0,ndul, t5,cut qi Alahkerim (Dumne$eir va ajuta)
chemand ajutorul lui Dumne$eri, noi priveghem aici. Porta cere s6 fli
statornic qi neclintit, gi s6 urmezi o linie care s6 aibfl de prav6! a
 1:t6

dovedi tot d'auna cf, egci amploiatul puternicr-rlui Imperiu al Turciei

(pdzind buna cuviintfi) qi cutare lucru pe care Porta nu pole sb'i
ardte a$i, trebue si'\il, iei asupra, lo pant va l'eni timpul ca ea s5,
sd declare deqchis contra Unirii.
;, In scris6rea ce am priimii eri de la l(ostache Mrtsur de la Lonclra
i
'mi scrie cd priimegce regulat scrisori de la tine, qiregulandu.se dupf, ele
a[ referat Lordului Palmerston, qi Klai'endoit, qi c5. atat Musur insuqY,
cnt gi Miniqtrii din Londra sunt mullimili cu aclministrarea ta, qi de
a chipul cu care rEspun{i tr'ranciei ;i celor-l'alte puteri, care se inteleg cu
f dOnsa. Apa dar fiind-cd Anglia este puterea cea mai predomnitore in
&

trebile OrientuluY, qi in in[elegere cu Austria ea se opune qi respinge

*
i: partidele strf,ine in Moldo-Yalachia trebriie sE scrii des yi regulat lui Kos-
lI tache Musur Ia Londra, qi sE te in[e)egi tainic qi sincer cu Consulul de
Austria, Iiind-cd. d nu Proheq a cerut cu stdn-rin{f, numirea ta la Cai-
t
5 mflcimie propuind drept dovadil qi drept inchezuqiuireindestulf,tore c5
eqci fiir a pf,rintelui t[t1

St. Yogoritlis.

Fragmente din scrisorile tl-lui Fotinilo Capu-Xehain al Molilovei in

Constantinopole.

24 Aprilie 1857.

D-nu Panait BalE mi ati vestit shimbarea }linisterial{. qi mi a

trdmis tot de odat5, un pachet al Consulului Austriac cf,tre baronul
Prokeq. Neliniqtit de a qci ce raporta Consulul, m'am dus insu'mY spre
a immAna scrisorea, baronul deqchi$Ond'o in fala mea, mi'a ard.tat ne-
mullumirea sa pentru depdrtai'ea D'lui Costin Catargiu, pe care a atribu-
Iru
it'o la rivalitdti qi la lips6, de incredere. Trebttia sB lii pe Catargiu pan5,
1l la alcdtuirea Divanului. Dar ce e fdcut, e ficttt, Piflind-cfl inc]rei c[nu-
rnirea D-lui Vasile Ghica a pldcut Consulului Austriei, md mirginesc a
'!i atrage luarea aminte in privinla alegerilor, pe cal'i trebr:e sE le gr['
beqci cit se pote, cflci totul atirnd de isprava lor. Yizirr,rl a promis c5,
va rf,spunde d-Iui Touvenel c6 Cf,imdcamul av6nd deplinf, putere in nu-
mirea miniqtrilor s[i, indatfi, cum s'a convins despre pilrtinirea lui Cos-
tin Catargiu a hotf,rit s6'l scot6, qi sE r5,dice cu chipul acesta tot cu-
l vinLul de tanguire. YE deqtept luarea aminte cd baronul Prokeq dup6
I

I
L

;h
)

,i 1i

{
\ }
 1il7

cat am inleles doria cir Porta sd nu descuviinleze oflcial purtarea h:i

-1
Costin Catargiu, flind-ctcu chipul a.cesta ar clescuviinla tob o datf, qi hr
-.*i
crtirile sale contra Unire|
In urmare a tot ce au afiat cle la Lord Reclif ;i Baronttl I'rokeq,
care trimesese rlepeq[ crtnficlenlia]i, la P6rtil, Consiliul Miniqtrilor nu
va putea cle cat sE incuviinle(e tote lucrdrile Luminf,.ljei tale qi a ltti
Safet-Efen ch cotttra {--nirei. Porta i a comunicat prin telegraf incuviin-
larea ei, indatorinclu-l a grflbi cat se va putea alegerile in Moldova in
contla stfu'uintelor comisarilor frances, pILIS, rus qi sardinez, carii ait
r.oiL sf, le amiL,ne sub cuvint cf,, flrmannl cle convocatie ale trebuin!5,
cle deslr-iqiri. R6spunsul ce Ie ali dat., cttm cf, fiirmanul este forte l[mu'
rit, si ct n'are trebuin!5, de esplica[ii, a p15.cut. Dup[ cum v'am scl'is
trebue sD grdbi!:i, aleglerile qi silin{ele '!i vor fl rflsplfltite de Portfl, cal'e
cioreqce ca Divanul Moldovei s[ se intrunescf inaintea celui de Yalachia.
Lordul Reclif m'atf incredinlat, cf spre a pIflceaFrancesilor, Dom-
nia-ta, ai fl dat tainic d-lui Plas hartiiie lui Costin Catargiu, dar a a-
df,ogat, cf, n'att luat ac6sta dle cat drept o clefetire.
Ambasaclorul Rus, a fdcut la Portn o notfl in favorea Milropolittt-
1ui, dar resulbatul nu este conform dorinlii sale.

8 (20) X{ai 1857.

Inqciinlarea pldcr-rt5. clespre viitdrele alegeri, qi fdglduinla d-tale

c1e qi nu cu multd, sigLrranlii ytentru dobdntlirea m,njoritdtr,i, atr, bucurat
m,ult pe Yizirul, care indatf, cum se va cagtiga acesta, 'qi pflstrdzfl a
dovedi Lumin[!iei tale mu]lumirea Porlei pentru guvernul d-tale.
Iatd, in puline cuvinte spiritul politicii Porlii : ,, Ea doregte ca Lu-
,, mint{ia ta sE lucreze cu energie
contra Unirii, rlar sE lucreze fdr5,
, vuet, qi mai ales ff,r6. sE arate c* primeqce asemenea instruclii de la
P6rt5.r'-In t6te lucrurile taina este bunf,, dar mai ales in imprejurd.-
rile de fa!d,. Pdrta in urmarea relaliilor sale este clatore cu 6re cari
consideralii cdtre Puterile str5,ine. Iar D-ta flind liber de asemenea in-
datoriri qi prirnind de la P6rtf, dep1in5, imputernicire, trebuie sd lucrezi,
cu minte, qi sE faci tot ce cre$i, cf va contribui la scopurile Porlei.
De trei $ile Baronui de Prokeq qi Lord Reclif air fosb la Portfl qi s'atr
tf,lmicit confldenlial cu Yizirul care a adoptat gi a incuviinlat tobe sfa-
tnrile lor pentru mdsurile de lamt contra Lrnr,rtt,.
Sper cf,, vei fl mullumib cu arbicolul lu\ NoguDs 1 din 18IVIai.

t) U1 jrrlnalist dirr C'unqtantitropolo, calclua plaif,, r:a sb tre lovescir, tlleptrrlile 1i

ca si oc[rasc], pe Romiini.

I
 138

ADEVTRATII PHIETINI AI ROMANILOR

Estrcts din, I[esagiu,l, d,e D es clttder eu, Pctrlcmrcn tu,l,ui,

Frmt,coei, aru 1859.

Cabinetul Viene,t,, si ul nteil,, din potriuri o sltuiit, ctc pitrere

de rtiit, s'a aflat atleseu An u,eAn{elegeft, asuprcr, cestiilor celor nrrfi,
tle ciipetende ;i u trebuit un nlare sltirit de concilia{ie s1n'e a isbuti
a le ltotar|. Precurn spre efrentplu,, reconstituirca Principatelor D,n-
t?,drene, nut, s'u, putut ternt'inrt, cle cut dultri nuntet'osa unet;oirt{e, carl,
uir, adus aiitrtmare de9ilinet, Antlestul(n'U ct, dorin{elor celor ma,t, legttime.
$i dacd, m'ar" otttreba cine-ua) c(t ce,interes
ltdte aoaa fi'anc,io,
'in aceste {,inuturd dqttZrtate, udute ila Druoiire) a,n?, rdsptmtlo cu in-
teresul, lrancial, rste ltrctutinlcnl, utr,ile se ofid, o causri ;iusta si
ciuilisatrice, ctc s'0 fucii se tritnnfe.

NAPOI,NON III.

l
I
r
_l
i."ril
rt
t_a
l:.
I a,
r
ic
t\ *o*-
L ::,1. i. :""i..,*:=.
 -q
I

l-
I
139

-l

PBBSA FBANCBSA IN 1859.

, .I
In privin[a cesbiei Principatelor n6sbre, citim Ltrmf,torul articol in
Le Constitulionel de Am,. Renie, Directorul acestui jurnal din Paris.
Incloita alegere a Colouelului Cuza de Adun[rile Moldovei gi
Yalachiei, a[ fosb pentru Europa o surprindere qi a creat o sibualio
nou6 gi neprev6qlLrtd,, care se cuvine a fl apre[uib* cu liniqce qi ne-
ptrrtinire.
Ce insemndzf,, faptul acesta, Qi ce va resulta diutr'0nsul ? Sensul
s5,ri este curat qi nu ne lasf nici o umbr{ de indoial6": Prouinciile
Romd.ne ail, enpri,mat Ei nr,ai, . mult sim[imin[,w[, reciproc cq,re le mdnd,
la Unirea politr,cd,. Ac6stfi, tendin![, precum totl ]umea o qcie, fusese
presirn[itd. gi insemnatf, mult mai d'inainte pi in deosebito impre
iur6ri de cfltre representanlii guverne]or frances qi rus Ia Yiena
Domnul d,e Bourcclunay, la Constantinopole, Domnul Touaenel,, la Con-
gresul din Paris, Domnul Conte Waleschi, qi Contele Orlof , arfltaser[
Unirea ca dorinltl, generald, a populaliilor Romanq qi, prin urmare,
cea mai bun5. basfl de adoptat, pentru viit6rea lor organisare. Din
contrd, pleni,poten[rarul Austriac d,-nul, Conte de Buol a cre{,ut cd p6te
contesta reah,tatea acestor tenh,n[e, qi Puterile hotd,rir5, intr'o intrunire
d'a intreba pe chiar populaliile. Y6 aduceli aminte care a fost r6s-
punsul Divanurilor ad-hoc, qi cum Austrea a contestat d,i,n noil, i,n con-
ferinla, si,nceri,tatea aotwlu'i, enprimat cle Dioanuri, i,n fauorel,.Uni,rii,,
O dorin!fl manifestfi. de conr:ilia[ie, induplec[ pe "['rancia a primi o
transaclie al cflrui resultat a fost Constitulia actuald, a Principate]or.

__l
I

&;:. ..- .
 1.{0

Incloita alegere a Colonelului Cu,za, inf,llat prinlr'un vot unanim,

manifestf, acurn cu mai multd sbrf,lucire de ctib ori-cand acea apli.
care irresistibrld a ambelor ![ri ce avea una spre alLa. In fine fap-
tul acesta a dat cu desflvirgire drept prevederilor gLlvernului Im.
peratorului, Ei justificfi, in ochii Europei, buna opiniune ce noi am
avut de poporul RomA,n. EI dovedegce cat era convins clespre ade-
vdr plenipotentul frances, D-1. Conte Walesclr,i, cand afirma in Con-
gres c5. Unirea este dorinla Rom0,nilor.
El era convins despre adev6r ctind qlicea:
,Intrunirea ambelor provincii corespunclea trebuinlelor dovedibe
in unua unei exaininf,ri cu de am6nuntul a adevdratelor lor inte-
reguri".
EI era convins despre adev6r, cancl mai tar$iir, la 22 Maiir
1858 adfloga: ,,faptele ail dovedit cd, guvernul frances nu s'a in-
qelat, cflnd a arfltat pe ]Ioldo-Rom8ni, ca insuflelili de unica dorinld,
de a forma in viitorinte numai un singur Principat."
Austria, din contrfi, se ingela cand nu credea cf, pote da cre{d.-
mint informatiilor n6stre, cdnd $icea, d'impreund, cu Turcia, c[
,,Moldovenii, precum gi Rominii, ar fl dorit mai inainte de tobe de
a p[stra instituliile lor locale qi in deosebit. "
Austria se mai ingela inc5, forbe, cAnd la 5Iurnie 1858, g6,ndea
c[ voturile Divanurilor nu eraii expresiunea adev6ratd., fldeld, a do-
rinlelor populaliilor I crind sub cuvint cd, vecind,tatea sa o punea in
stare de a aprelui cu exactitate spiritul public, in aceste vf,i, Aus-
tria $icea, cfi, avea temeiul de a fi la indoialfi, despre fidelitatea vo-
tului Divanurilor.
Acum sE cerceb5.m in bun5, credinfifl, care este caracterul ale-
gerei despre care ne ocupilm in privinla Constiir-rfiei celei nuoi a
![rei.
Acestfi. inrloitd" alegere, cste compatibilfl cu termenii Convenliei
de la 19 August 1858? Acelagi candidat pote fi chemat a guverna
deosebit ambele provincii ? Faptul acesba esie contrariir spirituiui
J'r
nouei organisf,rl. icugetflrilor cari ail dirigeat pe Conferinli? Iatrt
{
termenii articolr-rlui 3 din Convenlie, care privegce la"acest object :
,Puterile publice vor fl incredinlate, in fle-care Principat unui
Hospodar qi unei Adunfl,ri Elective ce va lucra, la casurile prev6-
$ute de acestfl Convenlie, cu concursul unei Comisii Centrale, co-
mun5, arnbelor Principate."
Nimic dup6 cum aci se vede, nu contra{ice formal faptul ce
acum s'a implinit; casul acesta nu s'a prev6$ut in Convenlie ; nu
existd, nici o excludere, intre alegerea aceluiagi Domn, pentru am-

l
 d

141

bele provincii Unite. In astfi tflcere a acbului cousbittttiv, noi ne

intrebrlm : de ce spirih era in adev6r migcat5, Conferinla ? Nu era
ea preoclrpatS, de a da, pe cit se putea, sabisfaclie sentimentelor
rnorLrle qi trebLrin!elor matet'iale ale !f,rei ? Aceste sentimcnte s'at1
produs acum cu un caracter ilin cele mai strllucite, qi cu o unire
lir care intr'rrdev6t' nlmeni nl1 se aqcepta. $i chiar cflnd, prin o a1t5,
interpretale a textnlr-ii articolttluri 3, s'ar sbabili ilegalibatea indoitei
alegerl, noi nu vedem vre.o consrderalie ce ar putea dflrima un fapt
moral aqa c1e insemnat, qi nu ne inclcim cil puterile setnnatare ntt
vor judeca asemenea despre ac6sta.
' Pe ce motiv serios 6re s'&r putea rezema Porta Otomanfl pen'
tlu a contesba acdsbil indoitfi, alegere qi a refr-isa lnvesbitura Alesr:lui
arlbelor provincii, Alesr-rlui de dr-ro6 ori cu un vot unanim ? Asta
ar fl o impotlivire tutulor pr,rterilor tnorale a1e ![rei, in contra mig-
clrei celor rnai inalbe qi rnai clemne de respect aplecfri I ar fl o
peclicfl invecieratil dorinlelor sale, cllcare a intereselor sale, amor-
lirea enLusiasmului siiir r qi, ceea-ce ar putea resulba clin ac6sta, ar Ii
o adanctr, supdrare gi nc'ap6rabe turbttriri. Recund$cerea noulLti Domu,
din coirtrH, prlre a fl o chezi.quire de pace interior5, pentru acele v5,i; la
ac6sta noi nu vcdern nimic v6bf,mdtor drept'lrilor puterei suzerane,
nimic de incompabibil cu Convenlia de la 19 Augurst;ea nu infd"-
{igazi, nimic conbrariit sensulLti s[[, ,si esbe cu tobul conforml spi-
rituh-ri.

u
Asenrenea citim in julnalul Pat'isian, Des Dibats urtnStorul
albicol :
Cu o deoscbii,i plflcere v6$Lrrd,m pe Lordul Malmesbury anun-
lancl c[ Conferinla este sE se adune spre a deiibera asupra indoibei
alegeri a Plinlului Cuza in Moldova gi in ltomania. Esbe gciut cd
nimic nu doi'im mai mr-ilb de cab a vedea pe Europa intrlnd pe
calea negocierilor diplomaLice. Dup6 pi,rerea n6sbrf,, acesta este cel
mai bun mijloc de a eqi din crisa, in care ne afllm incr-rrcali. Dac[
descoperirea metodului prin care s'ar putea scote Europa din in-
curcf,tur5,, va fl de acelea ce duce in lung gi cu incetul, iar nerEb"
tlJ,torii vor afla"intr'ast5" pricinS, ci'a se plange, noi nu ne Yom
plange de loc, pentru cL provisoriul e pacea qi sub acest nume
provisoriul ne place, chiar qi dacd, s'ar prelungi cat de mulL.
 F
Ii 142

l
l

Ad[og[m, c5, dacf, negolia[iile diplornatice se vor intorce asupra

Orientului, in loc d'a se zttaga numai O;cidentr-r1ui, r'om aplauda
F
Ia ac6sbfl mantuibdre diversie. Nu tlg5,duim ca cesbia Ibaliei e forbe
I
criticfl; preferlm ins5, pe cea Orientalf,, care se pcbriveqce, mri bine
cu s6,ngele rece al deliberaliilor, qi care coprinde in sine gi chiar me-
todul de deslegare. Diplonmlia europeanf are destlrll mrterie c1e in-
deletnicire in Europa Orientalf,, qi ceea ce cat[ a o face s5, se hobf,rlscf,
la acesta este cf, dacil, Europa intregl nu se va ooupa de acea matc-
rie, se ua ocup& negregit d,e clAnso Awstri,a singurd,. In ce fel de senti-
mente, in ce fel de interese, in ce fel de prevederi penbru viibor, nu
e anevoie de ghicit.
Este 6re de interesul Em'ope:i, a fa,uorisa ytredomnirea decisiud, a
Austrief, i,n statele cle pe aiiile Duncirei, T Este bine 6re a o lilsa sd do-
b6,ndesc[ in Europa Orientald, pregtr,birea ce o are in Europa ]Ieridio-
nalfl ? Ea va ceda pe una spre a dobancii pe cea-l-rlbi,, $ic mrrii po-
litici qi catd, a i se da in valea Dunf,rei, ceea ce i. se iee in valea riLr-
Iui Po. Austria nu e himericfi" ; ea nu va schimb:. ceea ce are in minJ,,
pe ceea ce i se fagadueqce, mai ales crind, cea ce are in mini,, este
Italia. Ea nu cere alt mai bun, de clb a'qi int5,ri preponderan[a asupra
Dunf,rei cle jbs. Ea va primi or-ce 'i va da in Europe 0rientalfl qi va
iace rdsboiri ca sd plstreze posesiile sale in Ibalia, precum a f.lcLrt
de la 1792 pA,nd, la 1814. Biltut[ diplomaticeqce srrir milibflreqce asu-
pra Dunf,.rei de jos, Ausbria pote ceda ceva din preponclerenla srl asu-
pra ILaliei I la d'impotrivd, ajungOnd preponderent5. in Europr Orien-
tald, qi cet'Ondui-se a nu fl qi in Europa Meridionalil, ea vti asvirli cu
m6,ndlie o asemenea cerere. In pollbici, isbin$ile acluc isbin$i, qi nr-r
o vorba a int[ri bratul stflng si:1blnd pe cel drept.
Intr'un resbel diplomabic in Italia contra Austriei, n'am avca pe
Englitela cu noi, de c8,t in chestia statelor papale. Intr'o luptf,, ciiplo-
maticf, contra Austriei asupra Dunfi.rei de jtts, avem cu noi mai tot5,
Europa, qi Austria n'are pentru dOnsa de cft pe Turcia. Iat[ de ce do-
rim gi mai mulb, ca diplomalia sf se ocupe mai inta.iii de Orienb gi pe
umrfl de Occident.
$
fr. Putem ore pretinde ctr, pe cA,t timp diplotn;-rlia se va ocrrpa cie
t;
i chestia Moldo'Romf,,nilor, ei se stea cu manele in sin aqieptand in nc-
t
F lucrare sr5rta ce le va hot6"ri diplomalia ? '[ot atat de modera{i de ai:
I fi, pe c6,t'i vE$urf,m de hotrlrill, o asen-tenea pretenlie e covirqibore. $i,
apoi rnoderalie nu va sE $ic[ nelucrare; $i pe ci,t5 vrerne diplomrrlir,
va discuta Iegalibatea indoibei alegeri, nLr se cuvine ca viefa polibici, pi
adrninistrativfl sd fie sr:speniiatil in Mo]do Romani:r. Diplomalia IJuro-
peanfl, nu p6te sE c6rf, atat de mulb de la dOnpii. Itri pot, in timpul cle-

t__ _t
i

i
l
l
I
{

J
I
r
f

i I +,4

t--liberaliilor conferin!ei, sd'gi irnbLrnritf,lescf adrninisbratia, s6'qi organi-

l

seze gi disciplina oqbirei; pot in flne sd inainbeze in calea unirii ce le I

air cleschis Convenlia din 19 August, atlicii a'gi int[r'i inilenbibatea le-
gilor, prin intima asocialie a celor douE ogtiri, prin crealia cur[ei cen-
trale la Focqani, tote, lucruri permise qi acordate, cari cu tobe acestea
ajr,rngeat indoiose qi anevoie sub doui gospodari, qi care din potrivf,,
ajung lesniciose sub un singur Domn, care represint5, Unirea. Bine ar
fl mai 'nainte de t6te }Ioldo Romanii sll se garrdescd. la oqbirea lor, nu
ca sf, se batfl cu cine-vtr, ci ei s[ se p6td, impotrivi la o nlv]"iire din
llalleri Tui'cilor.
Pdrta Otomand, nu prea e cu chief bun, qi dupd, cum se aratf, se g[-
sir[ a'i da rele sfaturi. P6te sd" se incerce a face o nS,vdlirein Yalachia,
ca sE dobOncles:f, pe s6rn[ qi frrptul implinit, in vreme ce acum 'l are
in potriva sa. La acesti, nf,vllire dar Mo]do-Roniani se cade s6 resiste
din tole puberile lor; o datf,, imbrincili rurcii, indepencien!a lor e asi.
guratt. Anstria nu va ctt,eza nimic de u cam dattr, aqa credem lTur-
cia ins5, care in cei din urm[ timpY s'a obignuib a se vedea tratat[ de
ELiropa ca Lln copil r6sfalat,pole sE'gi permibf, o cubez:rn{i1, care s6 r6-
miiie nepedepsitfl, dacf o isbuti. Ac6sb[ dar isbritire oqtirea Moldo-Ro-
mtrni, catt a o popri de a se realisa.
$cim prea bine cf, unele pers6rre vor $ice cf, situalia Europei orien-
tale este revolulionarf,, qi cd sfituirile ce d*m asb6$i popLrlaliilor sunt
asemenea forte revoiutionare. Acestfl imputare nu ne face a ne sfli
cabuqi de pulin mflcar, qiiatfi pentru ce : noi suntem irmeni de la 1830;
nui nu putem dar uila, c5, existE revolutli cirri sunt bune qi legirime,
ctim qi altele cari sunt rele qi fune sbe. se aftd, un spirit revolulionar
1n Occident pe care'l urim, spirit care voieqce a resturna ordinea socialf,
qi a punea egalibatea socialismului in locr,rl libertfllii pers6nelor qi a
proprietfllilor; plangem insll pe ori-care nu vede c[ in Orient revolulii
nu'i trece prin minte a aduce aselrenea tulburfltor.e prefaceri in
societate.
Revoh,rfia in orient este invierea qi neatirnarea creqtinismului in
fa.!a Mahometanismulul; este redobandirea pf,min[uh-ri nalional de c6-
tre familieltr indigene. r)ar, o nlilr[Lrrisim, sibr,ralia Europei orientalc
este asttr$i cu desdvir;ire revolulionar[. AcesLil revolulie nu amenin{it
de cat orclinea lucrurilor statornicite in 145.3, la luarea Constantino-
polei de cfi.tre llahomet II, qi care a inspf,irnantirt Europa intr'un timp
ali,b de inclelungat. In cat pentru mine, iubesc revolulia in Oriont, qi
mai cu semi. o iubesc mai rnulb de ciit in Occident. In Occiclent, re.
volulia impinge spre r6sboiir, gi va fl ftilte anevoie ca resboiul s6 nu
ajung{ mal mr:lt sair mai pulin revolu[ionar. In Orient, revolulia nu

t_ _l
F:
E
E-
F
r:
t,.
i
I 1.44

i-
l
'l
I

d5. branci Ia rEsboiri ; qi nici are trebuin[A, de resboiul European. Inbre

revolufia creqtin5. ;i vechiul regim rnahometan, s6rba se pote pronunla
fd.rd, nici o intervenlie Europenf,. L*s[ la aplecarea lor natr-rraid, for-

lele ce se rd"dic qi for{ele ce cacl. Futa uianr, r,naenient. Dac5, cliplomalia

Itruropeand. voe$ce a se amestecil in cestie, ac6sta s'o fac5, numai ca sE
lie in arena unde se vor h:pta, cregLini qi musulmani, nepf,rtinirea ju-
decfllei h-ri Dumne$eri qi ca sd proprescfl pe unii din jLrdeclbori a nu fi
mitLrili in acest proces.

Sai nt-lIrrrc. G irarili n.

III.
piarLrl frances Des Dibats de ia 'olre Februarie 1859, publicfi ur-
mdtorul arbicol nori in fav6rea drepturilor !6rei n6stre :
Acum de curand am mai ciiit cu hrare aminte Conven[ia de la
19 August i858, pentru a vedea in ce este coirtrarie acelui act, in-
doita alegere a Colonelului Ctza. Dup[ expresiunile cutS.ruri sair cuti"-
rui articol, este invederat cd Convenlia nil prevedea c* Principatel6
se vor cerca de a nurni acelaq Domn: qi ne felicibflm; cf,ci n'ar fl lipsitr
d'a opri pe Molfls-Itomani d'o asemenea cercare; ei ar fl fost atunci si-
Jill de a nu da ascultare, formal Conferitlei, sa[ de a resisba dorinleY
nalionale; in timp ce ast[$i, sdvirqind indoitalor alegere, n'ail fd,cub de
cab a profiba de t5.cerea Convenlii; ei air fosb credinciogi congciinlei
nalionale fd.rd, a se fi abfitut din ]itera carLei lor diplomabice.
Noi nu vorbim aci numai de litera actului de Ia 19 August;
c6ci d'am voi sd vorbim de spiritul sfit, am avea Lrn prea frurnos
spaliir de joc pentru a susline ci, indoita alegere a Colonelului Cuza
este cea mai conformfl spiritului Convenlii. Toli arbicolii sli, lintdzd,
spre Unire, pdqesc cf,tre un scop visiltil, de qi depflrtat. Atat numai
era de temut cf pote vor umbla mr-rlb f5,ri a sosi. Romiinii,s'ilil apro-
piat de scop cu indr:[znelf,. D-1. Contele Vuleschi, in oircuLr,ra c1e ia 20
August 1858, in care explicf, Convenlia cle la 19, $icea c[, t6be clin
acea convenlie eraii un omagiri Ltrincil',iulw:i, tinirii,. lloldo-Romanii,
prin indoita alegere ce air ff,crit, at scos din acest omagiir cea ce putea
avea de prea platonic; ei i'air preschimbat in deslega;:e.
Noi nu voim sd mai explicf,m, cit de mr-rlb Unirea Principatelor
este instinctul cel tnai caracberisr:ic gi cel mai popLilar al Romanilor; ni- I
I
I
i

I
l
l__ I
 145

i
I

meni nu mai pote fl la indoialfl a$i, gi noi rnflrburisim c[ simlim 6re qi

care desgLrst de a intreplinde sE dovedim c[ $iua esbe in arnia$i mal'e,
qi mai cu semf, cand ne aducem aminte c6, acum trei lurri, av6nd ne-
norocirea de a sr,rsline Unirea Prinoipatelor in urma Convenlii de la
19 Augr,rst, qi de a insoli legretele nosbre aceior exprimate de d-nul
Contele Vulescli ln prir:infa Unirii, noi atrlsescm un fel de disputit
Rer.istei cles Deu:r )Ionrll.s, care nu primise cugetlrile ndstre ; n'arn putut
sE pricepem nici o datf,, care era gregala n6str6, cle cat numai cf, sim-
liam cu prea multl vioicir-rne neisbutirea Lluirii. Acum irrsa ac6sti
L'inire rf,sflrind cu chipul cel mai nesperat gi prin explosiunea voinlei
natlonirle se va putea $ice, c\t, avem dreptul de a ne impirtdgi
cie sorba cer, bunl,, penlrLt ci ant avut parbe cie cea rea. Noi
sirn!inr o
buculie sincerf, vdil0nci ridicarea causei Romiure: ittsi
.cu tnoderalie; cltci ne temem inc5,
acdsta br-rculie o exprimflm
de a contraria filri, a qci, prin simpatia n6sbld, la isbindf,, pie-
cum asemJnea fJrI a qci am contt'ariab prin sirnp:rbil; nosbrfl, la
neisiruLile.
Tnbue lncf sE mai rriicern cf, aqii nll rlili este vorba de a de-
monsLra necesitatea Unirii. Ea esbe fiicutfi", qi aqrr precllm trebuie pell-
tt'u a {i solid5., adic[ nu prin diplomalie, nu aiar'fi, din Romiinia, ci prin
o luicrare liber5. si spcntanee (iie sinegi pornit[) a 1\{oldo-RomAnilot';
numai ace)e fapte snnt biine qi cu efect pentru pop6re, cari sE impli'
nesc pe tdrimtil si plin sentimentltl niltional. Ala s'a fircut ;i Urtirea
Romaniei ; actlm c1aL, t-tu tlai e vorba c1e a o f;ice, ci cie a o desface;
acesta este cererea Por'lii ()[outane de la Conferin[a trurop6nit. Sd
cxaminim dar repede, cari sunt temeir-rrile pe cari Porta Ie va putea
pune inainte.
P6rta 0to:nanf, $ice: Unirea este contrarie Convenlii de la 19
August 1858; sE ne intelegem bine. D;r, este o Unire conbrarie Con-
venlii cle la 19 August 1858, acea nlal'e qi soler-nnfl Unire pe care o
Illopuilea I't'an{a incl din Conferinlele Vienei; Unirea sub un Prin!
strilin, Unirea de.cretatfl qi proclamatfl de tobf,, Er-rropa. Dac[ Aduna-
reiL Roman.i, ar fi votat acea Unjre, dac5, tot cle o datfi, ar fl numit, qi
vle-un I']r'in{ st.r5"in, atr-inci da, PorLit Ototlatlil, ar fl avitt temeiI d'a Sc
plinge qi c1'a reclama. Insif pc Iringl Unirer pe care a inhlbura['o Oott-
venlia de la 1,958, in acea Oonven{ie cltiar este o Unire pe care a
voit,'o ; Unirea legilor, a justi{iei, a pr-iterei miliLare, a sbindarduluti,
aceea pe czlre circulara d-lui Conbe Yaleschi o numea Unirea lucrttt'i-
1or. Romanii prin alegerea Colonelulr-ri Cttza, atr acldogflt tlnirii acel-
tia r-rn legflmint tnai mulb, un legitlint oill'e nive]czIpe cele-l'alte ';i ie
cid, i'ealitatea.

10
 b
h
I16
I

t
I

I
I
Acest .legfimint n'are ninlic contrar Convenlii. Este unul din
actele acelei Autonomii pe care ,tu1strele o recllnosc Irrincipatelor qi
t care s'a consfinlit din noir prin Conventia cle la 19 Augursb 1858, cie-
i
i
clarAnd (in arbicoh-r 2) ,.c5. Plincipatele se vor adminisbrtr in liberbabe
qi afarl de ori-ce amestec a1 Surblimei Por!i, in iiniitele sbipulale prin
inlelegerea Purterilor garante cu Curbea Suzeran5,." Articolu 22 al tra-
tatului de la 30 Martie i856, dec1ar5, asemenea ,,cL nll r,a fl nici un
clrept particular de amesbec in trebile interiore " ale Principatelor."
Aqa dar a prescri Mrtldo-Romanilor alilg^ei'ea ce air a face penLru Dom-
nie, safi a anuia pe aceea pe care arf fdcub'0, n'dr fi ore cel mai
mare amestec, qi cel mai contrarif, d'reptului ce li s'a plstrat cl'a
se. adininistra in libertate ? Cum ar putea Europa sE q1ic5, Principa-
telor : Aduna[i.v6 gi alege{i pe Domnu] vostru. - Esbe nLunil I -
nu acela, nll ne convine, nrrmili pe un albui I Cu trile acesbea
asb-f'el este diilogul ce Porla Oboutanlvoicgce a'l angajrl inbre Ilu-
ropa qi l\Ioldo-Romani.
Porba Ot,omani va (ice: Convenlia de Ia 11);\uguisl 1858, n'tl
t
L
prevddr-rt c[ Principatele vor alege pe acelagi Domn. In adevdr, a-
t
('. c6sta n'a prel'E$urt'o Convenlia; pr:in Lirmale n'a oprib'o. Yoili ca
Principatele sE facfl numiii cea ce Conferinla EUL'opeau5, va fi prc-
r,60r-rt ? Dac5, faptele Moldo-Rominilor trebr-ie tob-cl'a una gi in tdte
sE fie precedirbc qi clililate de preveclerea Conl'enlii, o aserDelte.l
f-"
Autonomie ar fi forbe ciudatfl I $i fiind-cf,, nici L]n fel cle amestec
:
particulal uu lrebr.e s[ s6 nrrmeze in ti'ebi]c in'ueri'iotje aie Princiirr-
i
i telor, Moldo-Romanii fiind pe de o pzrrte opriii rle ori-ce spontanei-
5 tate, qi pe de aib5, parbe ap6ra{i de ori-ce amesbec slrliitt, voL' il-
junge in cea rnai des6virqit5, amor{ii'e, Trebue in lume a se mi;ca,
sari prin propria sa impulsiune saf, prin a altora. DacL Europa ar
prin:i interpreiarea ce Porta Otoniani voieqce a da Conventii de
la 1858, Moldo-Rorni1nii n'ar avea pentru Iucrilrile lor nicY impulsir-itte
nalionalfl, nici impulsiune str5.ind.
Acesta este ore vi6!a ? sair mai bine, sd nu ne ingelam : tlin
$ir-ia in care }toldo RornS,nii vor fi oprifi cl'a asculle irnpulsiunea
ill r;
,
i; congciintei nelionale, ei r,ol asclill,a impulsiur:ea" ConslanLiuopoh-rlr-ri
sait a Yienei.
Sd mergem mai departe qi s6 ne cercf,m de a prevedea ce s'ar
int8,mpla, dac5, Europa, pentlll a face plflcerea Porlii Llbomane, ar
&
anula aiegerea Rom6.n5. a Colonelului Cuza ? Aici noi nu facem
t
de cat a repeta argLrmentargn rlnasi oficiai5, a Consbitulionalului.
Europa va ordona Adunf,rii Roma,ne d'a proceda la o alegere nou6;
a
dar dac5, Adunarea va realege pe Coloneiui Cirza ? Nu va cuteza !
i
i
I l
j

r I

*
t
k
t
a
&
ti

I
i 1
l
J

3 .t
I
L :::i:-r; J
 1
tl
i

De ce ? Citm sii sE infrico$eze Aclunarea ? Cu ce ? Cu o Cd"imlc[nrie

ttou6 ? Ac6sla ar fl un amestec cor-itrirL tratatelor. Adunarea Ro.
man5, esbe Snveranir,; ea ltrin LilllAre pote resisba oldin,tlor diplo-
ntatii ; atunci dar treltue sE r-eirint Ia o intervenlie ir.rmttf,. ArLi-
coh-il 27 al tlactair:iLri ciiu 1S56. dice inti"aclins : .,O inLervenhie ar-
tnati nu se va pr-rtea Lu:ma firi. o prealabil5 inlelegere intre puberi('.
Cum se \.1 llr1lei1 frtco &cea inlelegere ? l'ran{a 'n,a pLrtea ore con-
simtl lir o aserlellea. interventie ? Rusia rra putea 6re mai mult s6
consimli, afari" numai d'a intelveni ci0nsa chiar? qi atunci n'ain
r:cni i:rr lil acea ocupa[ie a Pr:incipatelor, cilre a fosb causa res]te-
Irrltii tlu t)r'iertt .'
Se va cla ore Ar-rstriei insiircinili'ea ocrlptlii ? Atunci tm veni iirr
la acea ocripa{ie Austt'iac5. cle la. I855 qi 1856, pentru sfirgirer, cri-
reia a tlebuib attibea grrranlii ! I'i va ore Turcia insircinatir, de a
nrelge si faca Polilia rouei alegeli in Yalachia ? Di'u' cel Creqtiitil
sd fie preclali 'I'urrcilor ! Slr se nirniceze tobe tractetele vcchi qi mo-
cict'ne? Sa se prapfd6scii o inrlepencien![ care a scilpet cic isbirile
ce i lc a achrs la, al XY Qi XY{ secol, Turcia triumfancl ! Si tote
acesLea. fiinci-ci }loldo.Bomanii n'irir lucrat in sensul, nu al pres-
ct'iptiilor. dar al preveclerilor Conferin{ii ; tiincl-cf,. ei aii nnmib pe a-
celaq Domn Ia Iaqi si la Bucuregci ; liind-c5, ei, in hotarele autouo-
mii Ior, at adIogaL ceva Unirii civi]e, jLrditiare gi miliLai'e, ce ii
s'ait ciat de Conven!ie I AceslI L nire resLrins:i, co ej trir flcLtL'o esbe
pote mai bunf, cle cab Unirea solernn:i ce li se pl'opllsese. III erpriurf,
cugetarea nationalii fa.ri a o exagera ; ea nu sacrificti pe Iaqi pentru
J3ucureqci; ea nlr cleazf, o CurL,e qi r-rn Sbat truropean. Er 1as5, pe
Rominia modesLri qi simpl5, ; ea nu'i d{ nici o pretenlie amenin-
!fltore qi auibiliosf,, de ce dar sd {ie impiedicat[ ?
Dilr ce ! \ror $ice in flne, r,e{i jdsa. revoh-rlia sd triurlfc Ia l,rqi
qi Ia J3ucureqci ? RevolLr{ie I lat5, vorba cabalislicd" a probivnicilor
nogtri. Unde este revolirlia la Bncuregci ? I)u nu v6tl in alegelea
ColonelLilui Cuzir, de cab nn act c1e spontaneibate din pirrfea Roma-
niior I acer;tir, esbc cel cf intaiD. Acea revolubie cu care voest a ne
face spiliurtr, esibe nuLitr..i o vorbii; ar irribea cisvei-ri Lrn ce nirmai daci,
cu ajuLorul int,ervenliilor 'f ur-ceqci sirlr i\nst,L'iircc, s'ar pretin,Je cl'a
sfiirima dorin{a qi dreptul nalional al Rcmanilor. Coltf'erinfa 1!uro-
peiinS, se va opri iniiin'uca unor aseltlenea cosnccin[e. Angliir, ctrc
lir B Martie 1856, Elicet-r, in Congrcsril oe hl l?aris cii esle tot-cl'a-unir
bine d'tr, line in srinid, tlorinlele popuialir-rnilor ; Angiia nL1 se \-il,
gandi cf, trebue a se nimicnici inttiiui aot de autonornie ce'l air fi-
cr-tl Molcio-Il.omarii. Flania, uAi'e a sus'ginut tob-cf ir-una principiul de

l
)
{
E
ki:
;
148

l -l
Unire intr'un timp m[re!, nu va permite ca Unirea inbr'un fel mai
mic, IJnirea conformfl spiritului Conventii de la 19 August 1858,
sd fie impiedicatd de la intaiul sil,fl pas. Rusia nL1 vi], voi cr Austriil
s6'qi insr,rqesci albia inferiora a Dund,rii, sub pretextul d'a opri pro-
gresele spiriLuli;i revoh-rlionar, pe care I'ar ali!a printr'o ocupalie
apf,sf,tore. Prusia gi G..rffiaoia, vor intelege ci tratatele de la 1815,
sunt cu totul strf,ine ihestiunii incloitei alegerY. Conferin!a dar va
examina pl0,ngerile qi reclamatiile Turciei ; insd, singura chesbiune ce
va avea a jurleca va fi, d'a afla dacd, indoita alegere din Iaqi qi din
Bucuresci, este un act legitim al Autonomii, adica al liberrf,lii dc
adntinistralie interidrf,,, ce s'a acordab Principatelor prin tractatul de
Ia 1856. Infdliqatfl sub acesbd, tormtr qi expusf,. cu convingere, che-
stiunea nu mai pobe fl incloiosi. Noi qcim prei:, bine cd. parbisanii
restrelului vor $ice, cf sunt mai muibe albe chestiuni de tratat ina-
intea Conferinlei, qi ctr. indoita alegere a ColonelLrluri Cuza trebuie sd
fle cea d'intOit cesLir-rne qi un mijloc de a adLrce pe cele-1'rrlte. Iar
noi, cari gindini cfl cel mai sigur mijloc cie a perde o causfl br:nii
esl" d'a o amesbeca cr-r allele, de qi acelea vor fi chiar bune. Noi
gindim ca Flanla trebue sA se ocupe cu seriosilate de chestiu,ner,
l)undrii. Sd alate bine ctr nu o intrebuin!62i, ca un pletexb, qi cii
nu cauti, a refusa un punct, pentru a da mai multa greulate ce
lcril.t'slle asttllra r-t'c-ttntti altul'
srlirrt.]Iar.r.Gir.,rtri,.

1Y

Reproducem ciin ziarul Ronttinu,l din 1859 urm6lorul arbicol:

IJiarr-rl Des D€.bats de la 19 Aprilie copi'inde urmd.torul arlicol,
eqit din pana cea rnaestrf a D lui Sai,nFMarc-Girartlin pe carc ne
credcur. datori a 'l pune sub ochii citiborilor noqbri.
Am publicat ilupl gli.ri'ul de la Frankforb Mernor;.rndul adresah
de Inalta P6rt5. Puterilor semnltore Tralatului cle ]a Par:is qi atin-
g6tor de sitr-ia[ia Plincipatelor Dun6rene. lrl'am voit a crede in an-
tenticil,abea acesti,ri clocument, cfi,ci n'am v6$Lrt o piesf;, diplomaticii
mai ciudafi, de cat a<;6sta, qi nu pubem intelege cllm cancelariir
Austriacfl, atat de dibace qi a.ti1b rle invElatil, a ierbat Porlii se pu-
blice un asemenea rnemoriu. Me daboria bunilor aclvoca[i sE oprescit
pe clienlii lor a {ice Ei a firce sec5turi la auclien!5..
i

__l

fuJ i-:, ; ,-'--

 149

I
I

Porba obomanS, voieqce a dovedi cf, alegerea colonelului cuza

e ilegalfl ; cia, printr'o cir-rdat5, uitare a aciev6ratei stfi"ri a chestii,
ea se c6rc[ a dovedi rnai cn semfl in Molclova ilega]itatea aceslei
alegeri. In memoriui slir pare ci, pune mai pulind, insetnnltate la
indoiLa alegere, ciue ori-cutn este fondul chestier de cAt Ia nulitd'-
lile cle proceclr-rrf, ce se sileqce a descoperi
in alegerea }loldove-
nosca : ast-fel sd, c6rc[ a arflta, cf, Prin{ui cuza n'ar
fi pli'tib in
Ilolilova cen-sul electoral; cd, n'ar fi implinit funclii in timp de 10
ani: ci n'ar fi ficr-rb parte din Aduntili legislative ; mai intiitt ce ?
este o plec16rie in I'ef'erat satt in memoriit de procedurl,, in loc de
a fl un memoriit Politic.
ce voeqce a dovecli Porba prin acest* argutnentare amf,,nutlbf,, ?
pent u a-
c5, colonelul cuza esLe un om nott ? Dr-r,r pote c5, tocmai
l
l

,l
cesta a fost ales cu atafa popula:itate. ce e mai tnult,
lucru ciu- I
(vom .)
clat, iatd o alegere ff,cut[ prin sufragiul unei Aclunflri regulate,
aceslui ,l
vetlea, inclal,l impulf,rile ce nelnoranclul turcesc face asupra j

punct ,\dun[lii). ;\cosbii A:lltnare este organtrl unei !'trri clrci a I

autonomie cleplinI qi lntleg[ este recunoscutf,, de tratatele vec]ri qi t
Ii
noi, si acest5, autonomie se pretinde a li sacrificatl' nu qciit clrora l

argumenteri c1e procurorl. In timpii iui }lohamet II qi ai }larelui

lj

soliman, Porta ar ii $is: nu voitl ; sit ltro ratione aolttntas. Porba a-

I

tunci erir puternic:i, qi ea ar fl putut abr-tsa c1e puterea ei. Yedem I

insf,, in istorie din conbrfl, c[ in acel momenb Porta, respecba aubo-

nornia Principatelor; asbiqli ea e s1ab5, dar a luat cate-va leclii de
procedur'f, administrativd, in cancelarrile Europene ; aceste leclii Ie
pune in lucrare bine safl rflri, qi crecle cf, p6be face conchiste, nu
cu palo;Lrl l-rin-ritor al h-ri l\{erhomet 1I, ci cu condeiui r[ir linut a
unui clerc cle procuror. Nu ne ptltent explica insemnittatea ce
Porta, in memorandul sf,t, gilseqce in alegerea Moldovenescf,, de
cat numai intr'un singur ciiip, adicti ca acostf, parbe a memoriului
era facrit[ inaintea indoitei alegeri. spedilionarii Por{i n'ati voib szl
perdfi, nimic I aqa c1ar, bine satr rf,it, af, v6$ut impreun6 ceia-ce ce
se atingea c1e alegerea Molclavi, cu Ceia-Ce se raporta la alegerea
clin Bucureqci, fdr[ a vedea chestia cea mare, era a doua alegere,
iar nu cea d'inL0ii',, alegerea clin Bucureqci, iar nu cea c1e la Iagi'
Dar ce fel I ni se va $ice, dacf, s'ar fl intimplat irreguiarirflli
la Ia;i, pentru ce I'orta Obomanfl n'ar aYea d':eptul s5' se piangf ?
Aci suntem sili{i a blga c1e semfi, o dibficie prea invederatf,, a me'
morittlui turcesc. La laqi, Cflim5.camia care a administrat in timpul
alegerei Hospodarului era liberalf,, qi P6rta obomanil 'i imputa nu
qciri cate inichiteli. La Bucureqci, din contrf, c5'imd,cflmia inte-

_l
 150

t'itnat'L ela, clice Polta, conservatore, qi noi dicenr, cE eya Aus-

triacii qi rurciscd,. rleqalitdtilc 2r, silnirile Cdinrdctimi[ de la Buctt-
re€cil afi ayut un r6suriet in t6bn Europa 1). Memorancilrl por{ii
olomane nlr pomenegce nimic de ac6sba. Tob e sfant gi srcra!,, riin
partea ori-cui s)ujeqce sr:ltanului de Ia 0onsLantinopole qi sultr-
nului qi mai de tenr"ut gt mai dibaciu cte la T/ienq. cat pentru noi
n'am voi a .ne angaja s6 justificdrn cles[i,ir$ita regularibate a ac-
telor Cf,imflcf,miY de la Iaqi. sunbem siguri mai ci,inainte, cf, ceia.
ce s'a fd.ctrt ia Bucnreqci, pre{ueqce cel pr_r}in atat cat ceia-ce s,i1
f.{cut la Iaqi. Dar llstm bucuros la o parte aceste amdnunte, ca s6
I

'i-
punem cate-l,a chestii forte siruple, care clup[- noi, clomnesc t6t[
desbaterea.
i
1 ,\u este aclevErat cli Di'r,anurile }lordor"ene qi Rorlane, ariunate
b
in urma tratatLrlui de la 1856 spre a exprimzr dorinlele popr-r)a-
t
!iilor Ronrane, acesbe ciorinle populare despre cai'e Ioi'ciul clarencion
(icea, in nnmele r!'glilerei: cf,, trebn0 trr!.61';rnna s6 tie socotel:l de
'i
tt. ele, nu este aclevErat cE aceste Divanuli aii exprimat dorin{a uni-
iI
li' rii ambelor Plincipate? Nu esbe aj,er,'Ernt r:X, ncput:in,l clobincli a_
I
rf
i. F c6strl Unire sub un Prin! sbrJ.ir.r, cr_rin air voib, ail alerqat la incloit,ir
E
I
t alegere, sprfl a clobandi din unire tcb cab nu le a fosL poprit ? Nu
t
I ,
i
I este adev6rtrt c5. alegerea colonelului ciiza la Iaqi qi ia }iucureqri
{
n'a fost de ctit Lrrmarea gi consecinla clorinlei nalionate a unirii ?
cine dar ar putea cretie cf, acelstf, alegere a fosb numai resnlbatul
unei intrigi, cand totul cloveceice clin conlrii, cx, e:l a fost mrni.
festarea cpinii naf,ionale ?
Memorandul Por[ii povesLegce inbr'un chip posomorib qi chiar
romanbic mane vreie ce air pregf,tiL alegerea de Ia IaEi. Asb iel, rlice
acesL nternorand, Hospodrrul a fosb ales cu r-rli
,,mod cie r.otare a-
nalog cu acela ce a aciopbat convenlia, Naliona1i, pentru osindirea
luri Luclovic ai xv{." L)e are a face aci, inbrebim, acest grozav srl-
venir al conrrenfiei Naliona)e qi al mor:fii ]ui Ludovic al xyI ? Dar
tdti necuviin{a qcolarilor Turci, cari, ruancl ici, colea, cate-va leclii
de istorie Europeanf,, vor s6 le intiebuin{eze cu ory-ce pref, ca s6
tt'6cd. in lara lor de omeni invE{ati. s6 nu uit5m in mcmorantfurl
Pot'lii otomane, rici jurtiniOntui f:icut a 9-a $i inaintea alegerei .,intr,o
salf, a cabinetului de istolie naturrli. de la laqi.,, Aci redaclolul me-
tr.rorandului a venit s[ inveseldsc* pe citit,or.ii s[i, cuur nainte a voit
sf i sperie prin rnortea lui Lrlciovic al XyI. ;\ceste acluceri aminLe

l Nutlai llinistelul ttoslLu tr'r 1'ust cle ac0stti pirlcle, ciincl a ilecletat a se faco
rir la t858.
alegerile dupE lisrele ito

81.
n

1t .
.l

f
:lI'
F
lr
.i

{i-{
 - 151

clin isborie, ce nlt 'qi ari loc, ac6st5, scen[ de jurrflmint, care are drept
clecoralie un cabinet c1e istorie natnralf, t6te acestea sunt simple gre-
qeli de gust, lesne de iertat r.rnor diplomali Turci, cari, dupa ce ati p[-
risib vechiul stil al cljplomatiei orientale, sunt incfi novici in stilul di-
plomaliei Europene : (.1i11' se afli, in memorandul Turcesc niqce im'
put{ri gl'ave, ,liligiiri'e in conLra agenlilor diplomatici ai l-ranciei qi
ai Rusiei, impr-rtflr'i ce nimic nu Ie pote scr-rza. Ast-fel memorandul
acusl ]le ]'epresentan[ii Franciei qi Rusii ,,c'a impins Cflimiclmia
]Iolclar-i a siluii texbul Convenliei, ce Cullile lor sllbscriserf,." Me-
trorandul se indignfi. asemenea, c5, dupfi alegere aceqti represen-
tanti .,s'a[ gr[bit a felicita Camera asupra alegerei ce fttcuse qi a
a-sigLlra noului AIes 16zimul Cur[i1or 1or." Ac6sta nu este tot. ,,Niqce
bande s€lbatice, $ice memoranclul Porlii Olomane, niqce bande adu-
nate qi concluse de agenlii politii (ceia-ce pare a mic"sora ml11t ca-
liflcalia de sElbatici, ce Ie-a dat'o mai 'nainte), merserd, la consu'
latul l'r'a.nciei qi la acela ai Rusiei, Spre a sah-ita pe amandoi con-
sLrlii qi a le mulbirrni pentru proteclia lor qi pentru inriurirea ce
intrebLrinlaset:f,.t' COnsr-rlul Ilranciel, urm6zf memoriLtl Oboman, ,,r6s-
punse cu, graliositate in numele Imperatr-riui Napoleoil II[. ,si 'i a-
siguirS, cf,, chiar in contra Convenlii, gttvernul Frances Ya SLlstine
Unirea Principatelor."
Am rapot.bat aceste imputiri, flind-cir clovedesc neexperienta
cliplomatic5, a Porlii otomane. cea rl'intfiiit regul[ a diplomaliei qi
qi chiar a polibelii, fiind d"'a nu insrrlla pe Iepresent,anlii pr-rberilor
,5"tru .utu Se aclreseza cine'va si cl.e a respeoba pe qefii staturilor'
Un singur cuvint esbe cle ajuns Spre a nimici a3este acusilri' Re-
irresentanlii Fi'anciei gi ai Rusiei n'ait inleles Convenlia de la 19
August 1853, culrl o inleleseserii represetrtan[ii Austriei qi ai Tur-
ciei, ait creqlr-rt cf, Convenlia nr-r opleqce anume -Moldo-Romanilor ce
le este ertat; air gtlndit c:i la;ii qi Bticurescii pot alege acelaqi Prin! ;
flind-c5, Conventia de la 19 Augi-rst 1B5B nu'i opreqce, qi fiind-cil
aveail necontesbatu.l ttrept al atrtonomiel, recttnoscttb in tot timpul
Plincipateior. Acestii interprebare alzrL de simpl5, qi atib de natu-
rald, pare in ochii cliploma[ilor Tur:ci Lln blestem qi un atentat. Ei
nL1 pot inlelege cX, tr'rancia qi Rusia ar putea gandi alt-fei de cat
ganclesc ei inqiqi, alt fel de cit Ie $ice AusLria sE gancl6sc5,' Nu qcitt
dac* ia Constantinopol mni crecl tnulb in Corirn : dar se vede cA
mai cred in integritatea lmperiului Otoman, adevEraia dogmf, reli'
giosfl, cancl s'atinge cle imposibilitate ; cred in infai]ibilitatea Alma-
nachului Imperial, care urmezf, a num6ra Principatele Dunflrene in-
tre paqalicr-rlile Turciei.
r

752

Cand acusator, cind ar trebui sE fie polibic, cand injur[tor

in contra representan$ilor Franciei qi ai Rusiei, qi chiar lips-ib de
respect cfltre Impdratul Napo)eon III, cAnd ar trebui a fi grav qi
m6surat, memorandul Porlii Otomane are un al treilea caracter,
care nu este cu putin!fl a nu 'l lnsemnil : esbe cu deslvirgire pre.
supuitor, adev6rat, fle-care presupltnere ce face este qi o calomnie.
Ast-fel el ntd.rturise$ce c5, ceia-ce nLlmegce rer,-oltilia care s6 s6r,ir-
,;eqce in Principate, este ,pentru un moment pacificd,(, dar el qcie
qi prevede c[ acea revoiulie ,va degenera mai t&r$i[ inbr'o i'evo-
Ju[ie socialI qi perturbS,tore.(
. Colonelul Cuza a fost ales Ia Iaqi cu unanimitatea votnrilor
Atlunlrei ; dar P6ria Obomanli qcie gi qiice ,,cE dacfl maioritzrtea
Adundrei ar fl fost conservat6re(, adic5,, ciacfl Colenelul Cuza n'ar
fi fost ales, ,, Cfir,n5cf,mia de la Iaqi ar fl anulat alegerile qi ar fl
lirsat s[ se reinoiascfi, pan{ cand ar fl ajuns sE do]:and6scfi, majori-
tatea Unionist[.( Ce $iceti de o asemenea perspicacibate bflnuitrjre?
Iat[ o alegere fdcut.{ care nll vE e pe plac ; rnLrl[Lrmifi-vd a o ataca
ca ilegald, qi nu atacali cu prisos ceia-ce p6te ar fl f{cut parbisanii
acestei alegeri, dacd. n'ar fl reuqit. Ali siluit Conven[ia de la 1t)
August 1858, $ice Pdrta Oboman6. Fie! Dar ce e mai mulb, dacl
n'a!l fi siluit'o d'astd,-dat5., ali fl cf,lcat'o, o qcitr, albfl-dat5 de 3 sirir
de 4 ori; si tot-d'odatf,. vE p.l.r5,sc de sih-rire sdvirgiti, gi cle bdbe cele-
l'alte siluiri prcsupuse. Cum vi-se pare acristd, procedur.i. cle inchizilie ?
Nimic in lume nu pote fl mai roditor de cit condilionalul, prin ur-
mare acusfrile nu vor lipsi nici o dati, Porfii obomane in contra prin-
cipatelor. Ea Ie ar acusa de tot ce ar fl voit sE fac*, clactr ele n,ar fl
ff,cut, ceia-ce Ie acusf,, c[ a[ facut. Procedura acdsta pare atf,t de in-
geni6sf, qi atat tie comod5, Porlii Otomane, ci o intrettuin!62d, pe tot
rnomentul. La Bucureqci dup5. alegerea coioneiului cuza, r-rn Depubat
$ice cX lacrflmi de bucurie curgeafl din ochii Depr-rtafilor, p6te cf
in acesta se afla ce-va poesie.-I)a, r6spunde Porta Oboman*, care
nu voe$ce s6 rdmf,,nfi, inapoi 1n flcfiuni poetice ; dar dacf, alegerea
n'ar fi avut loc, patimile populare, eratr atat de a!i{ate, cf,, ,,la-
irdmi de durere, lacr5mi de sAnge, ar fi aqceptat pe Deputali la
eqirea din Adunare." Pricep c5. bucuria poporului cie ra Bucureqci
sd, nu fi plficut Portii otomane. Ac6sb5, blrsulls era cu totul fir6scd,
Ei prin ,urmare necuviinciosd,. cu toie acestea este ore un cuvint
a raliona in chipul urmltor ? A privi cum acest popor era fericit gi
vesel, se rredea curat cat ar fl fosb de crud gi sangeros ?
cand Porta otomanf, nu se slujeqce de conditional, intrebuin-
ler't" cu ]iberalitate viitorul ca s6" acuse principa.tere. Aqa {ice :
 153

,,Consecinla votului Adun5,rilor }Ioldo-Romane va fi convocarea am-

belor Adr,rn5.ri la FocqanY, centralisarea guvernului unitar la Bucn-
reqci, qi prin urmare consumarea oporei Unirei." Pind aci nu ve-
dem nimic din acestea : Prinlul Cuza nu voegce a convoca la Foc-
qaui de cat CLrrtea Centrali, creatf, prin Convenlia cle la 19 August
1858. ,,Starea de agitare qi de anarhie este ast,fel, urme$5, memo-
randul Por'lii Olomane, c5, dacd, Europa nu va interveni pentru res-
tabililea orclinei, curS,nd va isbucni un resbel civil cu tote conse-
cintele cele mai nenorocibe, atab pentru !ari" clb qi pentru sbaturile
vecine.u Nu voim a face aci Porlii Otomane b5gare de sdmf,,
c[ mai sus a mfirturisit, cfi, revolulia era pacifi,cd,, aqa dar de o catn
clatf, nu exisif, nici o agitare, nici anarhie la Iagi qi la Bucureqoi; dar
ac6sba va fl. $ice : resbelul civil va isbucni. De unde o qiii ? este o
simplfi proorocie? Ilste o pregcitr,re ? Ne place mai bine a fe]icita
Porta Otomand, pentru asculbrLrea cu care repet[ lec[iunea ce i-s'a
clat : revolulia, spiritul socialist qi perbr.rrb5,tor I strigtr cn un ton je-
Iuilor. Qcim cle unde vine acesbt parolil (lozincfl). In Occident p6te
face efect, gi cand se vorbegce de spiritLrl socialist, to{i ne aducern
aminLe ctr groztr, de 1848. ia Ori,cnt cuutntul n'are nici wn i,nt"el,cs,
Orienlul nu esteincii la 1848; nu este nici chiar Ia 1789, esLe la
emanciparea selvilor, la independen{a femeilor, la revendicarea drep-
tLrrilor celoi' mai stinte ale oinenirii.' este in sfir;ii la clesrobirea
chrisLianistnului ; ce imi vorbiti de sociitlism in OLient ? Lucru ciu-
dat gi de ris, {iind atat de ciudrrl, a vedea pe Turcia intrebuinland,
cu cale, fdrfl cale, cuvintele polernicei Europene, ca cand aceste cu-
vinte ar fl de un inleles in Orient ! tra vorbeqce de polibica cln,ser-
uatdre, de spiriLul socialist, aplicancl aceste cuvinte in chipul cel mai
extraordinar, ca altfl-datfl provincielii, cari veni{i sf, petrecfl cft-va
timp la Pa.ris, qi intorc6ndu se in lara 1or, se inceLcatr a vorbi fru'
rnosul limbagi'i aI CtrpiLalei, intrebuin[,3,nd expresiile cele mai pu[in
potriviLe. Imi inchipuesc c[ in intAiul documenh diplomatic ce va pu-
publica inc5, P6rta, va demonsbra caL sunt de redLrLabile pentru Orient
doctrinele Dontnulu'i Consr,derant qi Domnu,lui Pierue Leroum.

Stint-Marc Gi rarilin.
-

i
II
 154
I
l

Ix>(tIR,AS
din clisculia, pro ectului c1e lege pentru intocmire cle
()onsulate Ia Buculreqci si lcr, I3elgrad in ;edinla
Carnerei l)epuralilor l:r, Turjn in L:5''9

D-t. GaribalLtt,. In fala primirii lavorabile fdcuLfl, acesbui pro-

iect cie iege de cltre biuroul insflrcintr,t ctt cel'cetarea lui, n'a$ lua
cll\rinbLll, ciac5, aii fl contra lui, qi m'aS mLlllumi a vota iu tilcere
dup5, convingerea rnea. Declar: dar cle aci cu solemnibate, cf,, dait
deplina mea, aderin[[ lir jntocnrircn a dolle col.tsu]aLul'i nrtoi: ltnLtl la
Burcureqci qi aitLil la Belgrad, nLl nul]laY cu scop de a da prin acesta
o cordialf,. qi amicali stringere de mA,nii acesLor nobile. qi brave po-
pore, cu Care avem atatea legltr-rri Comline de simpatie Ei de sLlvenir;
ci inca flincl-c5. sunb incredinlat c[, prin inbocmirea de consulaturi
nuoi, ingrijim de inberesul qi sigurrltatea compatriolilor noEtri.
Oratorul privind chesLia sLlll punctLll cle veclere polibic, $ice c[
este o consecint5, flrdscf,, dr6ptfl qi legi!im[ a giori6sei impf,rtflliri a
nalirlnei in marea lr-rptf,, al cilrui SCop e.ra triumfurl civilisilrei, ttma-
nitdlei qi dr.eptflfei; apoi invibfi, pe Minisber a inmr-rlfi in genr:ral nu-
mflrul consulaturi]or in {Xrile strftine qi mai ctl s6mf,, in America.
D-\. Robecclfi. Dacil am cerut cuvintul esle nutnai spre a expri-
ma totfr simpatia mea pentru proiectlll de lege Suplls agum Camerei
qi a expr-rne pe scr-rrt ratiunele.
Domnilor! opt spre.$ece secole au trecut de cand Italia
nostrfl a intocmit pe marginele truropei o colonie intinsfl, cil'
reia 'i incredinlase misiunea a ap5,ra in contra barbarilor Intpe-
riul qi a fl ast.fel avant-gal'da lumei civilisate. Peste acei mem-

..--;, .',+-1r;-_*
 'I 1

155

blii despdr'li!i din marele corp al Imperiului Roman, ari trecut Cl,o!ii,
FIunii, Br-rigarii, Sla.vii, Lombar$ii, At'arii, Tfitarii, Otomanii, Po]o-
nesii, I)ngr-rrii qi Ruqii. . . . ;i cu tote aceste grozave invasiuni, Ita'
lienii Durnflrei a[ rilmas credincioqi jLtri.mintului ir-ri Traian, de a nu
llsa nici o dalfl Dacia in r ina l-iar]larilor. 7i Dacia este tncd,
llomdnia. Cine al putea. Domnilor, sE vE povesbesc5, tobe calamitd"-
!i)e dLu:err,ise arle acestei naliuni sacriflcate ? Dr"rpd, 12 secoli de inva-
siLini. de iaf. de r5"pire, de d[rflpf,nare qi de ruinare, in timpul cf,rora
popr-rlatiunea, cind era silitl sE futgS,la mun{ii sii inaccesibili, qi c&nd,
intorc€nclr,r-se la locuriie ce le-ait r'6dut nlsc0nd, le gflsea sElbd.ticite
si lnlinate de barbari, este in adev6r rrreclnic de mirare a vedea a-
cest5. nalie intregi, incfi in seco]ul al Xl\r-lea, in piciore pe !6rmul
I)unflrei, avOnd lirnba sa, Iegile sale qi slujindu-se incd, de armele
cari ii erat f,rmiliare, spre a se apflra iu contra unui inamic pu-
ternic. Pe la sfirqibr-rl aoes[ui secol ins[, fralii noltri a[ trebuit sd
ofere vasalitatea lc,r puterei Otomane ca sO p6tf, resista invasiunilor
qi ataciirilor Polonesilor Ei Ungurilor. Ac6st5, vasalitate sB alc6.luia
din origine, de recuuoqcelea sr-rpt'eualiei Sr-rltaur-rlui de cltre Domn
qi cie plata nnui tribr-rt a.nual cle 10,000 lei, fd.rt ca vre-un ames-
tec strf,ir.r, ori-care va fl fosb, sd fl pr,rbut al'ea loc in aciminisbrarea
din nfluntlLr a lirei s:ril in alegerea Pt'intttluti, c[ruia fLr l[satfl de-
plina libertate a firce resbel, s,tit a contracba alianle. Acesta era,
llrecllm r.ecleli, Domnilor. urugLtrltl aceslni clrept public, crrre de va
voi Dumneqleir, va clomni cle acLtm inaitrte acesbe principate. Aceste
condilii atit de dLtlci, irit fo^rt insf, ciudat siluite. Nu voiit aplsa
mai mult asupra intamplflt'ilor durer6se, prin care a trecr,tb de a
rindurl acesb popor, le cttn6qce{i ataL de bine ca qi mine, Domnilor.
Ajlrnge dar numai a vE aduce atninbe, cf, in timp de patrrr secoli
s'air aflat sub dcrmnirea tui'c6scfl ;i sub protectoratul rusesc. Y6$en-
du-l dar aqli, de qi despuiab. api,sab, r,indub qi trftdab, c5, r-rrm6df,, cu
atata aninrirre, credin!f,, gi perseverin\il. ntarele scop al, re.qeneratii na,-
lionatitdtei, sale. ff,linciu-se cie tith-rl siit c1e Rom8n, care ir-r aia{ea se-
coli barbalii i-'l cleterfl in batjocurX, ci di clovacla, cAncl concursul Eu-
ropei ii esle asigurat, pentt't-t a reintr:r in r-rnile clin drepturile sale, de
atirba juclecirlir, plrber.e qi modei'are, cine e acela care nu ar fl sur-
plins de acea lenalcere minnnalir a ginbei labine qi care u'trr in!e-
lege acnrn lfimurit sensu] acestor inilirtle ce Rornania inscrie cu man-
drie pe clrapelul siir : Y. lt" B. (uirltts Rontana retliuiua)?
Iat[ o priveligce milngf,itore pentru tribri Europa, Domniior, c1.ar
mr-rlt mai mulb inc5, pentru ltaiia nosbrfl, care, obicinttitf, qi ea a
tr'5i in aducerile sale aminte, uitase pe acea fiicE depf,rtatfl a $ile-
f.*.
I:'
[-;
F-

156

lor sale gloriose, qi tocmai acum dupf,, ata[ea secoli? o regeseice

incovf,iatf,, slrb jLlg, adflpatfl de venin, crucificatd, ca Hrist, gi in sfirqit
reinviatd, ca Hrist (miqcare preh-rngitfl). Ce Providen!fl, Domnilor, gi
ce augure !...
Ceia-ce este negarea vie a ori.cdlei nalionalitd[i, inimicfl neconte'
nitf, a ori-cfirei neatirnf,ri, a combAtut'o pe Dunf,re, cu\n o com-
ba.te pe Po. Pe Dunflre neatirnarea a triumfat, trebue neap6rat sE
triumfe $i pe Po !,..
Sd d5,m dar, Domnilor, votul nostru acestei legi, qi fi.e ca re'
presentalii noqtri sE potf,, duce Romxnilor, clin preuni. cu felicitf,-
:

I
riie n6stre, salutarea qi imbrflliqarea fr[lescd ce ]e trimite Italia iu-
r. tr6g[. (Aplause indelungabe).
Legea este adoptatd cu mare majoritate 1).
,l

,'
1
I

,t1
r{
Lr

t
I
t
t-

rt
r 1) \e$\ llonitorul, )fictal ai Ji,t'ei Romiineqci
i

{
I

I
I
I
F
L
I
:{I
{
t
I
I
f
il
15?
l

:...: l

lir.

,*l
i-'-1
'

PROCL.\UTlTEA UNIRII DEIIINITI\T8.1)

I?oMAxra.
Rottrtitilor !
Unirca este indeplinitti !
Na{ionalitatea Romf,nf este intemeiatrl !
Accst fapt mire[, dorit dc generatiile trecute. aclamat clc
Corpulile Legiuit6re. chemat cu cxlchtrrl t1e Noi. s'a recunoscut
tle Inalta Portn, de Puterile Garante qi s'n inscris in clatiniie na-
[iunilor. I)umne{eul Pariritilor Nostri a fost cu firra, a fost cu i\oi.
El a iniririt silintelc Iristrc prin intclepciunca Poporului q'r
condr-rs Nrliuriea cfttrc uu falnic viitor !
Iu q1ilc1e cie 5 Ui 24 lanuarie, a[i clepus ttit[ a \r6stri in-
cretlere iir AIesul l{a[ii. ati intrunit speran[elc Yostrc intr'un
l;51
singur I )ornn.
Alesul Yostru Ye cln astnqli o singurfr, RornAnie ! *l

\r0 iubiti patria; veli qci dar a o intali ! ,

8a trtiictscd, Rorniniu !
ALEXANDRU ION I.
Dat in Iaqi la 11 Deceurble 1861.

CONSILIUL MINI$TRILOR ;
}iOLDOY;\ llu,nolrlNES(JA
A. C. lllorubzi Dintitrie Gltica
I. N. Cantacuzit2, Al,. Plagino
Al. A. Cuntacuain Ianar, Gr. Glticu
Leon Glrica IlI. Rdleanu
Constartlin, Su{0. C. N'icul,escu,
Scarlat tr'rilcoiuttu,

1) Originalul tcestei l.rroclarnttiuni, s c1e rnina Yodzi Cttzii, e la D-1. Al

P ap adopul - Ct'r,l i rn a ch.
I

_t I
 CLTVTL\TTITL
I)ornnului Ilurbu Carta,r"g'itr, ccl int6,iir Prirn-Ministrrr
al Rorniniei, 1:ronunta,t in ;edinlil c1e La, 1t Decembre 1861

Dontnilor,

Sunt in viela omenilor evenimente de acelea, in cari limba ome-

ndsc5, e in neplltiniS. a exprima senbimentele ce miqcd, iniLnile.
Evenimentul qlilei cle asbi$i e de acelea ce nu se expl'im[ ;
toli il pricepem in acest minub in adi.ncul inimei nosbre.
Unirea e s6vir$ib[, ni-s'a $is, Domnilor. Acesb cuvlnb e till clt-
vint inalt ; el coprinde figlduinla mantLririi qi viiLon-rl lirii. De acei].,
Domnilor, el a circulab ca o scauteie elecbricS, in inimile nristre ale
tuturor ; qi sunt incredintrrb cf,,, dao5. exisbS, nemurirea sufleteior,
dupd. cum religia ne incredin[eztl, sunt bine incredin{at c[ sbt'trmogii
noqtri air simlit qi ei acdst5, infiortrre .si cu lacrf,mi de bucurie ue
biue-cuvintezS. ciin in51!inrea celLtt'ilor.
Unirea s'a fdcut, Domnilor; acesl5, Unirc esLe sirrlitfi cle a-
ceste dou6 popore de tnai mulb timp de cab ne puLetl adr,tce n'-li
aminte, dirr de aii siinfit'or nll s'a tilcttb, satr da s'a ff,cttt, n'a linub
de cat un moment.
In adev6r, Domnilor, qci{i prea bine, cf, incil. clin v6curile tre'
cute fur5, b[rba{i, cari incercarf, impreunarea naliilor despirlibe ln
dou6. Dar fu in zadar qi de ce acdsba, e lesne de infeles. Priciua
neisbutirii lor fu miji<icele ce inlrebuinlarf,; acesbe mi.lioce era,
Domnilor, in duhr-rl v6curilor lor, era conchisba, puterea materialS, ;

t__- -

t
I
r{
kl
F"
E _ _- ___!*-- *L
 t1

159

plrterea vecullri in care tr5im, este puterea morf,lf, a inlelepciunei,

a cuvintulni, a infr5tirii, pentru unirea nalionalibllilor.
Unirea nostrf, r-lar de asLi$i, se face sub scubul inlelepciunei
,;i al infrf,tirei; qi inlelepciLrnea, qci!i, Domnilor, cf, ne vine cle la
Durnneqleir, infrHlirea intre omeni este una din cele mai de cfl,pebeuie
comandamente ale religiei nostre. SE $icem clzlr ca biserica n6strii :
ceia-ce Dumnecleir a unit, omenii sd nu indr5,znesc5. a mai despflrli ;
nu. Dar ca si ne asigurlm in contra unei asemenea primejdii, nu
este destr,rl, Dorlr.rilor, unirea intre tS,rile surori; ne trebtte gi unirea
intre flii 0i, a$& numai. Domnilor, vonl consolida pentru vdcLlri
faptr-rI inall de asth$i ; a;a nllmai vom plstra locul nostru intre na-
{,iiie liuropei, unde ne aflint de asbf,qli inscripi. La din contfi, Dom'
nilor, acea bine-cuvinbare a str:lbunilor nostri ce ne priveqce din
sinul vegniciel se va preface inLr'nn blesteur qi sunt insu'mi a $ice,
ci. cel c0 vil miri ir"iclrilzni i1e asbl$i a nriri arLtnia ticiunele discordiei
intre noi, se aibi lilesbemul nostru qi al urma;ilor noqLri ; el va avea
hula si blestemul chiar al naliilor ce ne privesc.
24 Ghenarie fu o $i aserner:ea tle intrtrbire intre noi, dar din
i-ienorocire nLr ef.1m inc5. plegribili ; de aceia o gi r,6$urim sfigiabl a
doLra 91i.
Atunci ne lipsetr increrieLt'a, Dornnilorl mei mulbe imirrejur5,ri,
ce trebLro sir Ie ci[m niLiirei, slujise incii a inbemeia inbre noi acea
rr ein cictl clc.
De trceia qi avOntl aceiaEi rlorinli, aceiagi linii,, ne alliLn cu tote
acesbea in neunire, temerea unora Ei indriizn6la prea mare a albora
sE prebilmilcea inbr'un fel nep[stuibor, qi tl'rrci r6ul desbiniirei mergea
cresc0nd.
Acum, I)orirnilor, ne clinogcenr mtri bine; am dovediL, soco-
tesc, ci, ceia-ce voianr ci';r tot aceia qi ca numai mijtocele d'ajunge
ne desp[rleatt.
Acunto, pe drapelul mostru, i,t'taintea ctiruia sd fim totl i,ngenuclt,ia[i
si scrint, astd;lt: Totul pcutru T&rii, ttimic pentrr n oi
SE trfliascfl Romania !
Sd tririascd, PLrterile ce privegiriazi fcricirea !i,L'ei nostre !
Sd iriiasc[ DornniLorul nosbru, care singur pi'in a sa sbiiru inlri
ne a dat mijlocul c1e a sLriga iarigi !
SE trfiiasc{ RoruA,nia !
SE tr}.iasc5, Domnitorurl r,egnic qi neclespdrfib cle noi I

i,
t
"*

E.
{
J

l
!
,i

,l
 160

I
Fr

l'
\

Ai
-e.
R
!t,
r ffi
irl
k* ,b SENATUT
h
t rIi
l
b
ii
t

'.Sedinfa de lar, PP lanttarie, 1aa3.

l}

$
ri Pleqedin{a D-lui Georlc llcccrt, vice-prcqedinte, asisbat de D-nii
.t
t
secretari Pigca Dimitrie qi genci'al Angelesctr.
$edinfa se deschicle la 2 ore $i jum6bate riurp5, amia$i.
t
rf
I Presenli 43 D-ni senalori.
r
D-1. secretar, D. Pigcu,, dir, citire penbru a treia 6rt1 propunerii
D-lui CosLirt Bt'f,escu :
In puterea dreptr-rlui de inifiativfl,, qi conform arb, 90 clin regui-
larnentul interior al Senarului, am ondre a face ui'mf,L6rea :

PROl'UNERtr
Se clecla16, Sdrbfitori Nalionale $iiele de 24 Ianuarie qi 14 llarlie,
nrenroraliile penbrr gloridsele acte ale tlnirii Principabelor Rotnine,
efectuati, in auul 1859 gi aproclamlril RegabuluiRomin, din anu] 1881
Ambc,le aceste $ile calendariste, vor {i s0r:birtorite in fie-calc
an cu solemnitatea cuvenitS. in Capitala !5,rei qi Ia tdbe reqedin[elt:
dislrictelor, dupfi. prescriplir,rnea unui regulament expres.
Ilie-cere clecenie a uneia qi a albeia clin datele indicate aci, vr-r
{i cu ciistinclir-rne s6rbftorilfl prin so]emnitate exoeplionali, in moclLrl
cel mai general posibil, pentru care in Eliua de serbare tc-,be insti-
t tuIiunile publice, precllm qc61elc., instanlele ]udecirbore;Ci, etc., Qi
t chiar Corpurile L"giuitore vor fi libere c1e lticririle lor ordinare.
Costr,n Brdcscu.
I l

i.
;l - I

ii!

,{

[[
it
,i
t.
u:
!

; 161

:.i.
Sprijinim acest5. propunere dupd, art. 90 clin regulament.
,

=l
Yoinou, O. Ytirlan, lV. L Bttjoreanu, M. Ganea, N. .fuua,ra, i.r i

^'.
Jursea. +a
'l

'.: ,

D'l Yicc'trtresel.inte, G. Lecca. D. senator Brftescu are cuvinbul a'qi

clesvolla propunet'ea, ca, apoi, conform regulamentului, s6 o trd,mi-
tem la o cr.rrnisiune, spre a o transfonna in proiect de lege.
Dl C,,.stiit Brdescu. D )e pleqedlnte, D-lor senator.i, propunerea
mea :rlinge doud acte mari na$ionaie, ca s6 fie sErbfltorite oficial-
ment,e, aqa clrm sunt s6rbtttorite de inima tuturor Romanilor. Aceste
doud acte nalionale, alat cie insemnate gi glori6se in viela n6strd,
polibici, sunt opera D-vostrf a tuturor, sunt opera naliunii intregi.
P::in urmare, creci ori-care altf desvoltare voiil da, prin mo-
desta mea voce, ar fl de prisos,
Yd rog sE inaintali propunet:ea tnea, conform regulametului, la
o comisiune specialfi.
Dl D. Sturdea. D.le pregedinte, ;cim cu tolii cL $ilele acesbea,
pe cari le-a amintit onor. preopinent, de 24 lanuarie qi 14 }Iartie,
sunb nigce glile fdi'Le imporbanbe pentru vie[a nosbri, ; dar nu trebuie
uitat c5, mai sunb qi alte $ile tob at6,t de importanbe, gi nu voiri
aminti de cat acea in care Adundrile acl4oc dintr'amancloud |f,rile,
atat din Buorrreqci cat qi ciin Iaqi, a[ votat acele gtatru puncte.
Acesta este incepr-rtLri funclaurentului celui mare care a adus
norocitul sfirqit de asttrEli. Si daci noi ne-am pnne s6 sdrbrtorirn
tote acele $ile mari, nu ar trebr-ri s6 uiblrn qi $ilere Divanurilor
al -hoc.
Dar cred , 'ct nu am merge pe o cale buni , ciacfl am merge
din sErbfitdre in sErb],tore. Sdrbd,t6rea cea mai mare nafionali, este
incercarea 'nostrd, in rnuncfi, qi material{ qi moralf,. gi qciinfifici,
care s€ conduet, acestfl !ar5, mai deparbe incfl de cum a ajuns, ca
sh se p6bd, pune al5,turi cu tr5te cele-i'albe fif,ri civilisate din ]ume.
Eu cred ctr trebue sd s6rbf,torim numai ultima $i, care este
apogeul lucr[rilor nostle, cflci cele.l'alte sunl numai nigee ebape prin
cali am putut air-rnge la starea nostr5, c1e asl[c1i. In actLrl de Ia 14
llartie se lesLlira tote ceje-i'a-lte acte mari, in acea c1i mare se re-
surlf Ei cliua Divanurilo:: ac1 hoc si cliua de 24 lanuarie, qi albe diie
insemnaLe.
Eu cred nu este bine sd umplem cu multe sdrbf,tori viela
c5,
n6str5, na[iona)[, ci sd ]ucriirn qi sd mergem inainbe.
Iatfi, ce am avut sE amintesc in privinla propunerei D-lui Br[-
escu2 care de altmintrelea este forte frum6sf;, ca s6 ne reamintim

1t

, -..:=+**alita'i;*e $'-, .
:;"&*-;l-i
 -,* 1a2

de faptele mari. Eu cred c[ este mai bine ca inbr'o singur[ $i "s6

sdrbttorim tobe cele-l'alte $ile, pentru cil cea mai tnare $i esle a-
ceia, in care S'a sfirgib opera si care coprinde Ei pe aceia in cari s'tt,
inceput.
D-l Costin Brdescu. Precum am $is intiliit, {ic qi acum. Nu in'
drilznesc eu sE fac explic[ri multe inaintea D'v., c6,nc1 v6d aci itn-
prejurul met, in sinul Seuatului, somibf,li, persone de acelea cari
arl lucrat ca conduc6bori de c{petenie la marel.e act nalional al
Uni,rit, Principatelor. Combaterea insf, ce se aduse propunerii mele
'mi arluse aminte, r:[ atunci in marea miqcare nationalf,, din 1857,
r la Rotnan, in Casa pd,rintelui nteti, cu ocasiunea protestlrii ce pre-
t
E
a
gt1t6m alegerilor vi{iose qi corrupbe ale guvernului de sub Cdim5.-
ctrnia lui Yogoridis, ell am imbrhcat in haine preote$ci pe junele a-
1 tunci qi maturul acum rtitor. coleg D-l Dimitrie Sburdza, qi ast-fei 'l
am condus de a pus gi D'sa m€irna pe llna din acele probe de con-
rupliune a alegerilor in conbra intereselor nalionale, probe clri atf
fosL inaintate comisii europene la Bucureqci qi cari ail servit la ca-
i sarea unor atari alegeri corrupbe qi ilegale.
h
rl Fa![, cu cuvintele de acum ale D h-ri Sburclzrr, tn[car c[ D sa
I
i nu contesb[ ca (Jnirea sO fle sprbrltoritfl ca leglnul, ca a]bia, sati
r
I,
niai bine $is ca piedesbalul din care a[ eqib qi pe care statl tole
:
cele-l'alte fapi;o nalionale, eu, D-lor, cred c[ $iua de 24 Ianuarie,
in care sta decretat qi efectuat LTni,rea, aceea este data fuhdr.merl-
tald, a celor-l'alte fapte gloridse nalionale, qi pl'ecum inima tuLuror
Romanilor sErbtboregce acesbfi. dat[, str se recun6sci acesba qi in mod
oficial.
cat pentru cea-l'altfl $i de 14 Marbie, a ltroclantd,rii Regatului,
I
ea este cu totr-rl recentf, qi cred de prisos a mai face explica-
I
t1 liunl qi amintiri in privinla ei; destul numai sd conchid ci precum
1 [fnirr:,t Principatelor este b:tsa fundamenbali, aSa procla,nr,area Rega-
.\
,1 tului, esLe acopet'flminlul safl iucoronarea edificiului nalional in mijlo-
1l
ct-rl c5.ruia stair atatea alte aCte, cari in totui constibue existenla t
I
SbatLrlui nosbru Aubononi qi Independettb.
D-t Cristofi. Nici D-l Sburdza nu $ice albmintrelea'
D-l Costi,n Brdescu. Eu, D-lor, cu acdsb5, ocasinne indrlzuesc a
aflrma qi mica mea personalitate, arnintind c5, clin epoca Linirti, po'
secl un act oflcial al Comisiunii Europene, ca r6spuns la protestttl
Molclovii. Acest act original pe care'l pf,strez, este subscris de br-
ronul RichLhofen, cotnisa;: prusian qi preqedintele comisii, aclresat
ptrrintelui meri Ia Roman ; gi prin acesta vrealt sE spun cf sunt qi
eu unul din soldalii operii nalionale, care am lucrat impreund cu
il
I
t,__-

i
I
I

t
L *
Li

t63

I
--l
D-l Sturdza ; $i nu md aqbeptanr ca D-sa sd. se opue sincerii, zeldsei
I

mele propuneri, propuner:e care tinde a ss memorisa marea operf, a

(in'irii,, care, incf, o datf, .r::

$ic, este leg[nu], funciamentul tuturor acbe-

lor nalionale cali s'air sf,r,irqit pann asH-$i. (Aplause prelungite).
D. N. Yoinoa. II'as uni qi er-r cu onor. D-1. Sturdza, dacd. in ca-
lendarul nostru polibic nlt ar exisla de cat o singurf, $i, pentru tot
se s'A f[cut in tari. ca fapte nalionale.
Faptul na[ional din 1'1 ]Iartie 1881, este punctui culminant;
prin el s'ar putea sdrbfltori tdte Catinele istorice. Dar nu este ast-fel,
nu ne mf,rginitn aci; qi nu avem de ciit sd ne intrebflm de cflte
ori pe an punern fracul in mod oficial ? 'L punem Ia 10 Mai[, la
Februarie, la 11 Iunie, la 24 Aprilie ; 'l punem dar mai de mulbe
ori pentru ca sd manif'estam in mod vEdit in fie-care riin acele $ile
devotamentul, respeciul qi dragostea ce ne represint{, acele $ile.
Ilic qi eu ca onor. lll. Sturdza, sE nu intindem sErbdtorile prea
mul$ci sd avem o singurft $i, prin oare sd sdrbltorim trjbe acele
$ile mari nalionale. Dar, dupf, cum vede[i, lucrurile nu se petrec
ast-fel, ,;i, prin urmare, pentru ce propunerea colegului nostru D-1.
Bri,escu sE inl€mpine combatere ? Ce $ice D.l Brd.escu ? D-sa pro.
pune a se sdrbtrtori in mod oficial qi $ilele de 21 Ianuarie gi cea tle
14 Martie, dupd. cum sB s6rbitoresc qi al[ele. D-l Sburdza mai $ice, ci
dacd, este a se sdlbitorim aceste dile, apoi s[ se s6rbf,torescl qi
$iua
votului nalional al Divanulr-ri ad-hoc, prin care s'a declarat Lrni,rea,
$i eu pe lang5. acesba mai pot qlice a se sBrltf,tori gi $iua votului
improprietf,ririi qi a ernancip5rii !flranilor; gi cA,te alte]e, destul de
insemnate.
I)-lor, douB sunt voiurile cari ari sanclionat luptele nristre poli-
tice, ,;i mai cu s6mf, cel d'intairi, cel din 24 Ianuarie a fost decisiv,
cflci dacf, nu s0 ldcea [Ini,rea, nu se putea face cel de al douilea,
de la 14 }Iartie. Prin urmare, este peste putinld, de a ne uita la
virful unui monument, unui edificitr, dacd, el nu ar avea pusd, o
temelie, o bas6 s[n[tosd,. piua dar de 24 lqnitarie este s6rbd.t6rea
cea maY mare a nemnlui romanesLr, este aclevErata p6trE unghiularil
a eclificiului nostru politic, a stf,rii nostre de Stat, dacfl pot s6 m6
exprim ast-fel.
In ac6std, $i nu s'a preocupat lumea de persone, nu s,a preo-
cupat lumea de partite, nici de pasiuni, ci de ridicarea naliunii
romine.
Nici o datf, n'am v6$ut in vi6[a mea, qi p6te c5 dacf voiri avea
sd trfiiesc mulli ani, nu voiir mai vedea incf, ac6std. voinl5 spontanee
qi intr6gd a ndmului romfnesc, ca acea din 24 Ianuarie.

I
 164

Prin alegelea unui ont atunci, [ini,rea ciefinitiv5. a Principate'

lor s'a fflcut ; citci cancl s'a da1; votul in l)ir':lnul ad-]tgc, atunci s'a
manifestat numai o dorin![, ca sB ajtingem ]a LTnirea Principatelor,
dar ea nu sla fdcut atr-rnci. Declararea Divanelor acl-l'roc a fosb ttn
vot ca s[ se ridice acest monument mflre], dar n'a fost rfldicarea
insuqi a monumentr-rlui.
Prin urmare, eu mE unesc cu D-l Brflescri qi cer ca vott-tl cie
Itr 24 Ianuarie, eare represilrtf, f.nirea definitivii a Principatelor, sii
se sdrbf,torescf,.
Acest vot este care a fflcut o singui'i ifali. Roman6scti din dottb
provincii sarl principate. Acest vot esLe care ne-a tlcut pe noi ca
sE putem, constituindu-ne in un Sbat puternic, sE aspirf,m la eman-
ciparea lui, qi sE aspir[m la a incorona Romf,nia cu mandra Crtr|nti
Resuld.
,F
It
Iati, data care trebue sE o serb*m, cf,ci ff,rir acdst5" dat5, isto-
,r
tfl ricfl nu am fi avut nici o datd, ceea ce am avut pe urtnfi,, nu am fi ar.'ut
$ incoronarea care este o consecin!fl a votu]ui cie la 24 Ianuarie.
I D-lor, mai mult de cAt atata, acesta nu este un vot nici Moiclove-
il.
:, nesc nici }luntenesc ; acesta este un vot Ron'r,dnesc. Yotul de la 24
$
rl Ianuarie a inceput a se cla intaiit la Ia;i, la 5Iannarie, fiind"c5. aqa
:r
x a inceput sE fle rindul de votare, dar acest vot in acelaq moment a
F
l fost in inima Bucureqcenilor ca qi al Iaqenilor, qi al Severinului ca qi
al Doroiroiuiui, qi ori qi cine a dat votr-il acesta de Unire, a fost al ![rii
E
i-
Romaneqci.
In adev6r, votttl acesta s'a dat in Iaqi la 5 Ianuarie qi in Br-r-
cureqci \a 24 lanuarie, dar acest vot este data care a sanctionat
ir Unwea. Acesta a ff,cut pe 1866, ac6sta a fd"cuta Regalitatea--qi im-
I pregiurflri politice md opresc, md siiesc ca sE nu mai spun gi ce
g
;\ mai dorim ; -* dar in toi casui acesta ne va aduce int5.rirea n6mului iit

romanesc. CAci cu cit ne-am rinit, ne.am fdcut inai tari qi pu- ry
(1
i,
ri tem compta pe dorin[,ele ndstre. Gralie lui 24 lanuarie, r,om sf,virli
tli"
qi alte fapte cari trebue s6 silvirqim.
I' De aceea, Domnilor, vE rog sE bine-.,,oi!i a primi acdslil datfi.
i-
i' d,e 24 lanuarie ca data cea ntai mare a lstorji Romanilor ; cflci ceia
i
r ce n'a putut face $tefan cel Mare (cr-r barbd. sair fd,r[ barbi) ; ceea ce
I n'a putut face Miliaifl Yitezul, care a v6rsat atata singe pe campiele
!t

i
!flrii, care a voit sd facfi. ca o cordnfl sE fie pe capul Romanilor, 2,{
Ianuarie a fdcut prin persistenta ndsbrfl, prin voinla sponbanee a tutu-
I
ror ; qi cancl $ic ac6sfa, vB rog sB bine-voili a crede cE" ttu reclam
I vre-o parte. Las meritul tuturor acelora cari air fosb mai puternici
fl gi mai in posiliune a da un serviciir in acdstfl, caus5,. Dar noi cr-r
,jiiffi

165

tolii, de la cel din urmfi. pAn[ la cei d'intaiit, spontaneri, fdrd, nici
o preclrgetare, ff,r.1 a fi pregltifii, am tresitibat de bucurie la votttl
ile la 24 Ianuarie, gi regret cti acestfl $i a cf,$ut in uitare.
SLurb flile mai pu!i1 istor:ice de ciit 91 Ianuarie, $ile mari, c1e-
stul de insemnate in isl"oria liirii, claL'un a[a de insemnate ca 24
Ianuarie, ;i nr-r air c[11ut in liitare. \.6 rog dar sd bine voi[i a primi
cil acdsti lli'(lilltllel'e s6 met'g[ la sect,ii, qi spei' cfi. Ya fi aclmisfl in
unanirnilate (semne de aprobare genelale) precum in unanimitate
ir fost voiul nalir:nii romine la 2.4 lanuam,e (aplar,rse), recttnosc6n-
clu-se acesta ca cea mai mare $i a n6mului romtinesc (aplause).
D I 7'. Grdrtigt(,nu. Am cerut cuvintul.
D I aice-pregedinte. Mai suslineli de a voriri ?
D I P. Grd,dr,2teana. Suslin.'
D-l C. Brd,escu,. IJu insisb qi chiar rog se volbescfl onor. D nu
GrfirliqteanuT care) ca cleputat in Camerfl, Llnde eram qi eu, aducea
tot-cl'a-una Ia $iua de 24 lannaria, cE"ldurose salutflri marelui act
al Unirji Principabelor.
D-l P. Grdclr,Eti,nw. Tocntai pentru aceea vreatl sE vorbesc, ca sE
suslin r:uvintele D-lui Rrlescu, cl-I t6tfl inima qi ctt t6te aplausele
cari s'aii prodigat in Camer*, cand D'1 l{. fonescu, a cerut sf, se
s$rbfltor6sca acesbir, Ei. Atunci Camera intregti, dup5. propunerea
D-Iui N. IonescLt, in aplausale unanlmiLr:.lii s'a sculat qi a strigrrt: ,Sd
trdiascd, Ilontrirzta, si ctt modril acesta a- cerltt s5, se s€rbltor6scf $iua
c1e 2-l Ianuarie. ii cleil ciL este bine sf se serb[tor6scH, acestd, $i
c1e 24 lanuarie, cie la Care S'a inceput in realitate mersul Statului,
roman, de cancl s'a ff,ct-tt clin dou6 provincii, clin doue Surori des'
pdrlite, din doud sr-if1ete, clin dor-rd inimi, un singltr coi'p. Acistfl di
mir6!t, se lie sdrb5,borilfl, qi s6rbfltorit[ inci .si peniru alt cuvint,
pentru ca sB doveciim o c1atil mai mr-rlt qi acelora cari ar avea in-
\_ doialfl cL in Romania, una qi nedespflrlitf, sentimentul acela de Unire
este unanim, qi C[ nirnen] din aceia cari ar culeza sE aib[ ore-cari ve-
leii5li, se pund mana pe tlna din aoeste douE ranuri, pentru a le des-
bina, nu va reuqi cLI nici Lln chip (aplause unanime).
Iat5" pentru ce vifl sE aplaud Ia propunerea D-lui Br5,escu, qi
sE rog pe onor. Senat c[ in tuanimitaie sE ne asociem Ia acestl
propunere (aplattse).
- Ne mai luand nimeni cuvintul, se pune Ia vot luarea in
consi,-1eralie a propunerii.
D-l ar,ce-1tre2eclinte. S'a primit propunerea cu unanimitatea Yo-
turilor.
D-l D. Sturdaa. Minus votul meir.
 166

'l
\

{!

SENATUT

$erdinfa de Ia, ?7 T-anuarie, 1aAP.

Preqedinla Dlui vice-preqedinbe Colonel, Nico/ae llibescu, asisbat
de D-nu secretar Pigca Dimitrie.
$edin{a se deschide 1a 3 ore dupfi, amia$i.
Presenfi 38 D-ni senatori.
D-l B. Bor,erescu, raporborul comisiunei insflrcirtatfl cu transfbr-
formarea propunerii D-lui C. Brf,escu in proiect, dd, citire urm5.to- rl

rului raport ,;i proiect de lege : i

{
Domntlor senator|, {
I
Comisiunea D-v., compusS, din D-nii Theodor Rosetti, N. Yoinov,
-

P. Grf,digtenu, C. Brd,escu gi subsemnatul, a16s5, conform art,. 91 din :$

regulamentul Senatului, pentru a esamina qi transforma in proiect {

de lege, propunerea D-lui Br{escu, relativ5, Ia declararea de s6rbft-
tori nalionale a $ilor de 24 Ianuarie qi 14 Martie, a admis in una- c
nimitate ac6stf, propunere, transformA,nd'o in proiect de lege iu
modul cum se aratf, mai jos. ffi
Aceste doud $ile sunt in adevdr insemnate prin marele fapte
ce ele imprimf, in analele istorice ale formflrii Statului Roman qi
meritd,, prin chiar natura qi loqica lucrurilor, a fi celebrate de ge-
neraliunea presentH, qi cea viit6re, ca sdrbf,tori na{ionale. EIe nu
pot fi confundate, nici peri, lin gi nelinute in s6m5, ca cele-l'alte
;
$ile ale anului of,ci faptele, ce ele amintesc, nici ci, se mai pot
repeli, nici 'gi mai pot gf,si s6md.n in viala poporului nostru, fle
in trecut, fle chiar in viitor.

.r.,*:\.-*==
 167

O naliune se p6be m[ri, se p6te ilustra, 'qi p6be vedea repe-

lite tliuntfurile sale, pdte redoblndi noui victorii, fle militare, fie
nrorale sair intelectuale ; insd, o nafiune, penbru a se mf,ri, penbru
a se ilusLra, pentru a invinge, pentru a propfiqi, trebuie mai int6,iit
a fi : Ei naliunea roman5, in $iiele de 24lanuarie qi 14 Marbie, s'a
afirmat cil, este, qi ea o fosl qi ea. uil, f (aplause).
Dar, ca gi individul, o naliune, o datfl numai sE naqce politi-
cegce ; venirea ei in ltime, afirmarea ei, ca flin!fl abstracbl qi co-
lectivd, intre cele-i'alte colectivitd[i, o datd, numai sd efectu6zil qi sE
recunoqce. Cele-l'alte fenomene ale activitf,tii vielii sale, acele ce
compun trlsele prin care o naliune trece de la atiolescen!fi ia maturibate,
de la mirrime ]a decaclen[f,, sunt incidente numai ale ttnei exisbenle
ce, in percursul sfiri indefinib, in mersLtl Secolllor, cat5. s6 fle supuse
la exiginlele legilor naturale dc o ordine constanbf,. qi neschimbatfl.
lrloul Stat Romatt, ca qi alLe sbate, o dabfl dlr numai a putut
s[ se afirme cd, exislfl.
Accst fapb psicologic qi politic, s'a efectuab, s'a completat qi
s'a recunosclit in qliua de 14 Ltartie, in $iura proclamf,rii Regatului
Roman, in $iLra proclamflrii qi definlliunii cualitd,lii fiinlei Statului
llomAn, intle ceie.l'alte naliuni deja exisl,ente. La 21 Ianuarie, Ro-
minia s'a aflrmat, cd.tre sine ins6qi, ci, exisbf,.
Dac[ am conLinua comparaliunea cu legile psicologice, am (ice
ct 24 Tanuatte esbe $iua coucepliunii gi ci 14 Ltartie este $iua pro-
clca !iu n ii.
Ambele $ile sunt egai memorabile.
Ambele meritd, egal a le perpetua suvenirile. Una esbe ince'
putul operii, alta esle complectarea qi sfirqitul oporii. 74 Martie 7887,
4
este incoronarea edificiului lnceput la 24 lanuarie 7859 ; sd $ic mai
mult, este incoronarea operii tuturor generaliunilor trecute, esto in-
cieplinirea dorinlelor qi aspiraliunilor pfirinlilor qi strlbunilor noqbri;
este atingerea scopului qi recompensa sacriflciilor vechilor nogtri
eroi, glorioqilor h-rptfltori ai nalionalibfitii romane.
statul Romfl.n, independent, proclairlat Regat, este punctul viabil;
egit la lumini sorelui, deschide ochii scinteinqli, qi strig{ cflbre cei
ce'l inconjorf,, qi'l aucl : Surtf / Multe a putub fl peripeliile procl'ea-
liunii, cflci niulte sunt cluret'ile naqceril; mulbe af, fost preparativele
qi aiutrirele clale marnii, patria nostri,, ca sd atingf, acest scop sU-
prem : dar canci el a fosL atins, clar clnd pruncul a eqib viabil qi',;i
ia looul intre Iiin[ele existente, muma uibl durerile naqcerii, 'qi re'
cliiamf, cu fericire momentul procrea[iunii qi bine-cuvint6zd, pe cei
ce af, ajutat'o.
tr
i
__t {
l
.:1

{
 lils

sE ne rechiemam cu fericire pe 14 Martie qi sb,i perpetuflm

suvenirea, ca sdrb5.t6re na{ionalfl. cici Roma,nia, muma n6stif, co-
mun5,, cere a bine-cuvinta in perpetuil momenbr-rl ivirii sa1e, ca sbat
intre cele.J'alte sbate I
Nici afirmarea existenlii sare cf,tre sine.insuqi ; nici sacrificiile
qi devoiamentele ulteriore cari intf,riair acest5 afli.mare ; nici chiar
independenla plociamzrtd, qi recunosclrl5 a principatuh_ri Romir,niey,
nu erair suficiente pentru a complecta tobe condi{iunile de viabili-
i
tate, ce s'air cre$ut necesarii pentru ca noul S'bat s6 pobfi, pe cle-
q
plin $ice : Sunt !
F
Acum el este, qi este de la 14 ltartie lggt ; esfe l,iabil gi vigLr-
* ros ; esle numai aga cllrn putea sd fie, in numele sf,tr, cn rangul s:iir,
rf cu manta sa Rega]5, dr:pli cum i se cuvenea prin importanla si,
F
prin noblela roiuiui sfif,. Ya rEmanea ca noi, ca generetiunile l,iit6re,
E
sE qcie a aprecia, a conserva, a intflri acesLi, esisten![, acest rang,
*
I
ac6stf, demnitate.
lIt AstS$i datoria ne impune, forta lLrcri-u'ilor ne comanclf, a de.
*
i clara qi a celebra pe 14 Marlie, ca cea mai mare s6rb5.b6re a nostrf,
i na{ionalf,.
ilir
sbr'[]ucirea insE, a acelei
.l $ile nr-r ecripsepce, nici face s6 piari,
:t
strilucirea $ilei de 2-1 lanr-rarie. DacE repetftrn: 14 Martie esfe co-
$
{- ronarea edificiulr-ri nostru politic, 24 Ianuai"ie esie temeli:r, este in.
I
ceputul acestui edifici[. Daci, ca alte popore, claci. in albe condi-
t liuni, ar Ii destr-rl sE celebrflur ciioa inc]reier.ii eclificir_rlr-ri ; diila pro-
creafiunii, tlupii cunr arn glis, la 1r,i, 1i in currdiliunile speciale in
care s'a efectuat, {iua inceputr-rh-r), care esLe
$iuil concepliunii, me-
riba o specia)f,, rechemare, o escepfionali" veneraliune.
La 24 Ianuarie s'a aruncat, ca s€r $icem ast-fel sdminta nalio-
naliHlii n6stre, a infiin!flrii nourlui sbab Roman; ea a cfi"iub pe p[-
mint bun, a odrfislit, a inflorib, s'a copb : qi noi care am v6E1ut zi.-
mis)irea, noi care am pubub incorona pruncul, noi, pi generabiunile
viit6r'e, care avein sD ne bucurf,m de acestl operd, catd, s6 ne a-
ducern aminte, cu amore, qi cu fericire, c1e acesbf, zf,misrile.
Da, noi mai tofi ne amintim -. cdci mai toli am fost actor.i
sat) spectatori
- de acea qli fericibfl, cand c1ou6 {dri surory, cle ace-
iagi originf,, de aceiagi religir-rne, separate qi slabibe prin secoli de
ap€sare qi de rlesbinf,ri, cuni dou6 provincii, r-rmilite sub un jug
str5.in, ctrrora li se contesta qi exisbenla, qi drepturi, panl gi ori-
gina, 'gi detertr ixana qi se contopiri, inbr'un singr:r sr-iflet qi intr,un
singur corp, spre a forma un singur Stat, nuoul srai Roman ! Da,
noi toli qcim, cum in glir-ra de 24 Iarruarie, numai erair 1\{oldoveni
I
l

-_l

i". '?:
q.{+:-
 169

qi Munteni, ci era nu rnai RomanI, qi cum intflrili prin exaltarea

celui mai pur patriotism, cutezarl" in fala lluropii intregi, in fala
unui tratat formal contrariu aspira{iunilor lor, sl se aflrme cltre
ei insuqi, sd proclame Unirea , sd arunce s6minla formd,rii noului
Stat, a Regatului Rom&n !
Nu erari atunci nici ure, nici pasiuni, nici vederi egoiste, nici
chiar reminigcenle. Cei b[trini dei,eniser6, juni prin entusiasm ; cei
joni deveniserf,, biltrini prin patriotism prevE$ltor ; o singurf,,
pasiune domina tot qi egalisa tote clasele societflti : pasiunea ]:ine-
lui public. Cei avuli eraf, fericili de a simli ca cei s6raci,' cei pri-
veligiali erari norocili de a'qi lepada prir.ilegiiie qi dominaliunea ;
cei pand aci dasrnoqtenili erari invidioqi nurnai cf, nu pulea[ qi ei sa-
crifica mai mult pe altarul patrii (aplause). Nu mai erair juni, nu mai
erati avuti qi near.uli, nu erafi apdsltori qi ap6sali : toli eraU. una,
tofi erari intr'un gind qi intr'un sufleL ; clci toli erari Romani, toli
erafl unili, qi unirea politic6, qi egalitatea socialf, fu echoul rEsund,tor
al palpitaliunilor inimelor !
Nici calculele avantagelor sociale, nici reamintirea g5dilit6re a
autonomii separate a fle-c5,rui principat, nici un stimulent, nici un
calcul, nici o intrigf, care ar fl putut pro!'oca resbelul civil qi cufunda
nalionalitatea romA,nf, intr'un abis de unde s6 nu mai pobd" e$i,
nimic din acestea nu opri proclamarea Linr,rii, implinirea paciflci qi
gloriosfl a celei mai mari revolutiuni politice si sociale ce o na-
liune a f5"cut vre-o dat[.
On6re qi glorie generaliunii care a putut indeplini lln aseme-
nea fapb (aplause). Ebern6 recunoqcin!fl gi veneraliune pflrinlilor
noqtri, predecesorilor norstri, invdf,d.torilor nogtri, cari a[ nlscut gi
a[ preparat o generaliune capabil[ de a indeplini asemenea fapte.
Memoria $ilii de 24 Ianuarie, \.a fl eterni, intre noi ! ea va servi
de cel mai nobil exemplu, de cel mai incurajator stimulent pentru
urmagii noqtri ! solemnitatea ei, ca s6rb5tore nationald, ni se impune
prin mf,rimea faptelor ce ari ilustrat'o. prin efectele salutare ce at
produs.
sE declarf,m dar qi solemn in fala naliunii, aceste dou6
$ile ca
s0rbfltori nafionale, dupd, cum inima poporului Roman le simte qi I

ie vener6z{ ; cdci faptele ce ele reamintesc, sunt faptele lui, cele

mai mari, cele mai ilustre, unice in istoria regenerlrii sale poiibice
qi sociale (aplause prelungibe).
B. Bocerescu.

1t'

t I
 170 :-

PROIECT DE IEGE

pentrw sdrbdtorile na[ionale d,e ta 24 lanuarie Ei, 1-4 lllarti,e.

Art. uni,c. Qilele de 24Ianuarie qi 14 Martie, sunt qi rdm0,n de-

clarate s6rbitori nalionale.
B. Boierescu.

D-l N. Bibescu. D-lor, acest frumos raport va 16-

atce-preged,inte,
i manea nu numai in analele Senatului, dar gi in ale {5"rii intregi memo-
:1 rabil, qi nu putem face mai bine din parte-ne de cAt s6 cerem urgenla
L
in secliuni, ca sf, se cerceteze chiar aQi acest proiect (aplause).
fE
F
-- Se pune la vot, urgen[a.
E. D-l aice-7treged,i,nte. Senatul a primil. in unanimitate urgenla 1).

t!
t
II
tr
3
I
I

I
-+

!
:t
f:
-
i
t

,!
.i

:e
,J
{
&

d &a

1) Din nonorocire s6rta acestui insemnat raport, de gi s'a admis in unanimitate ur-
ge,nla,a fost d'a nu mai fl discutat. S'a inmornrintat in seclii, precum s'a inmormintat
mai t6,r{iri gi neuitatul B. Boiorescu.
Ce lesno uithtori suntem I . .

"t
?

.i*
>*
t''
t
t-
 171

:
l

LJ.

h:
I_]ORA UNIRII

1a57.
IIai sd dSm man5 cu mini
Cei cu inim[ romanh.
Sd 'nvErtim hora frltii
Pe p[mintul Romhnii !
Amindoi suntem de-o mam[,
De-o faptur[ qi de.o seamh,
Ca doi bra{i intr'r", tuipinb,
Ca doi ociri intr,o luminH,.

Iarba rea din holde pearh! AmS,ndoi ayem un nume,

Piarb duqmd,nia 'n {ar[.! Amandoi o s6rt[ 'n lume,
Intre noi sE nu mai fle E[ !i-'s frate, tu'mi egci frate,
De cfl,t flori qi omenie ! In noi doi un sufiel, bate I

o1r- ,
Mai Muntene, m6.i vecine, Vin' la Miicov cu gr.[bire
..
Vino sd te prin{i cu mine 36'l sec[m dintr'o sorbire
Qi Ia vi6!e cu unire, Ca sd trech drumal mare
Qi la m6r'te cu 'nfrblir.e ! Peste-a nostre vechi hotare,
h-,
k*-i
{Jnde'i unul, nu'i putere
h Qi sE ved[ sfintul s6re
La nevoi qi la durere, Intr'o tli de serbltore,
&-.r Unde's doi, puterea creEce Hora ndstr6, cea fr[ldsch
.d Qi duqmanui nu sporeqce ! Pe c[mpia Romhnescb, !
*.
4,
.4 V. ATECSANDBI.
&.
{$
ta
r!n6
ffi
ffi
ril
I"t
i
i*
i-il
i**
I'-r
I

i+- 1