Sunteți pe pagina 1din 92

Bogdan Gewald | www.electronic-club.

com

Electronic Club
Cu tranzistorul bipolar la joacă!

Tranzistorul pe înțelesul tuturor

Tranzistorul pentru începători


Electronic Club
Electronica pentru pasionați

Electronica este principalul


“generator” de progres tehnic

Salutare! Mă numesc Bogdan Gewald și lucrez de 18 ani în industria electronică.

Am absolvit mai multe instituții de învățământ superior în Germania atât în dome-

niul electronicii, cât și al dezvoltării de software. Locuiesc în Germania, într-un oraş

mic de pe lângă Frankfurt am Main și lucrez ca dezvoltator hardware și software la

o firmă care dezvoltă soluții pentru industria energetică de 50 de ani. Am realizat

aceasta broșură pentru a ajuta tinerii să înțeleagă lumea fascinantă a electronicii.

Sper că lucrarea prezentă va fi utilă pregătirii profesionale a viitorilor specialiști în

electronică.

E-Mail: info@electronic-club.com

www.electronic-club.com

2
Electronic Club
Electronica pentru pasionați

© 2020: Bogdan Gewald

Toate drepturile rezervate.

Articolele publicate în această carte, în special toate schițele, planurile, desenele și ilustrațiile, sunt protejate

de drepturi de autor. Reproducerea și distribuția, chiar parțiale, sunt permise doar cu acordul prealabil, scris, al

editorului.

Informațiile din această carte sunt publicate indiferent de protecția brevetului. Numele de software și hardware

menționate în această carte pot fi, de asemenea, mărci comerciale înregistrate, dacă nu sunt menționate în mod

specific. Ele aparțin proprietarului mărcii respective și sunt supuse reglementărilor legale.

S-a avut mare grijă la realizarea de texte și ilustrații. Cu toate acestea, greșelile nu pot fi eliminate pe deplin.

Editorul și autorul nu își pot asuma nicio responsabilitate legală sau răspundere pentru informațiile incorecte și

consecințele acestora.

Editorul și autorul sunt recunoscători pentru raportarea oricărei erori.

Autorul și editorul acestei cărți au depus toate eforturile pentru a asigura exactitatea informațiilor conținute

în această carte. Această carte este protejată de drepturi de autor. Odată cu achiziționarea cărții electronice, v-ați

angajat să recunoașteți și să respectați drepturile de autor. Aveți dreptul de a utiliza această carte electronică în

scopuri personale. Puteți, de asemenea, să o tipăriți și să o copiați, dar numai pentru uz personal. Cu toate aces-

tea, nu este permisă transmiterea unei copii electronice sau tipărite către terți, nici în întregime, nici în parte. Și,

de asemenea, nu aveți voie sa o publicați pe Internet sau într-o altă rețea.

Această carte este prevăzută cu un filigran digital, o notă care indică ce persoană poate folosi această copie.

Autor: Gewald Bogdan

Redactor: Popescu Alexandra-Ștefania

3
Electronic Club
Electronica pentru pasionați

Scopul acestei reviste 5

Tranzistorul bipolar 9

Tranzistorul NPN 14

Tranzistorul PNP 16

Conexiuni si caracteristici 19

Tranzistorul ca amplificator 23

Caracteristicile unui tranzistor 32

Cum citim datele de catalog a unui tranzistor 35

Calcul rezistoare pentru un preamplificator 42

Proiecte practice 62
Cuprins

4
Electronic Club
Electronica pentru pasionați

Scopul acestei reviste


Scopul acestei reviste este de a vă ajuta să înțelegeți ușor

electronica. Revistele realizate de Electronic Club reprezintă

o cale ușoară de a învăța electronica, întrucât se adresează

tocmai începătorilor, fiind explicate într-un mod inteligibil

și scrise pe înțelesul tuturor: informație simplificata, limbaj

adecvat pionierilor în tehnică, scheme pentru exemplificare

și scriere aerisită. Pe scurt, aici găsiți materialele esențiale

pentru a vă pune bazele electronicii, fără a vă fi necesare

cunoștințe vaste de matematică, informatică sau fizică. Veți

observa că electronica poate fi explicată într-un mod inteli-

gibil, cu un limbaj mai simplu decât cel folosit în manuale.

Pentru cine este recomandată această carte?

Această carte, după cum spune şi titlul, este dedicată înce-

pătorilor în electronică. Ea este doar un mic ghid practic

şi nu este recomandată inginerilor, profesorilor universitari

sau celor care sunt în căutare de „FREE Energy„ :)

Atenţie!

Curentul electric poate fi foarte periculos! El este invizibil, iar dacă nu sunteți atenți

la ceea ce faceți, puteți declanșa accidente grave. În această revistă nu sunt descrise

experimente periculoase, iar schemele necesită doar o tensiune mică.

Autorul nu îşi asumă responsabilitatea pentru rezultatele pe care le veți obţine în

urma experimentelor descrise în această carte. Nu va putea fi tras la răspundere pen-

tru accidentele sau daunele suferite de obiecte, persoane sau animale pe durata ex-

perimentelor pe care le veți desfășura.

5
Tranzistorul bipolar
Electronic Club
Electronica pentru pasionați

Capitolul 1 Tranzistorul bipolar

Ce este un tranzistor?

Tranzistor este numele unei componen- nele moderne. Această componentă poate

te electronice folosită în electronică pentru avea forme și dimensiuni diferite. În toate

a amplifica sau a comuta rapid semnale schemele electrice, tranzistorul este prezen-

electrice. Până la apariția tranzistorului, am- tat cu simbolul grafic vizibil în fig.2: cu un cerc

plificarea semnalelor și comutarea rapidă a din care ies 3 terminale marcate cu literele E

curenților a fost sarcina tuburilor electrice. - B - C. Cuvântul tranzistor, este adesea folosit

Tranzistoarele au înlocuit azi aproape com- pentru a însemna tranzistorul bipolar, deoa-

plet tuburile electronice şi sunt printre cele rece acesta a fost tipul care a devenit cel mai

mai importante componente. În tehnologia utilizat în domeniul semiconductorilor. Tran-

digitală și electronica industrială, acestea sunt zistorul bipolar este termenul corect. Este

indispensabile. Fără tranzistor nu ar exista uneori denumit tranzistor BJT (care vine din

computerele, microcontrolerele sau telefoa- engleză: „bipolar junction transistor“).

E B
B C ECB BC E BC E
E

7
Electronic Club
Electronica pentru pasionați

Tipuri de tranzistoare bipolare

Tranzistorul este o componentă realizată din trei zone semiconductoare care sunt diferit dopate. Pentru aceste

zone este folosit termenul de joncțiune sau tranzistorul este alcătuit din două joncțiuni de tip PN. Prin urmare, se

face o distincție între tranzistoarele de tip PNP şi NPN. Fiecare zonă din compoziția tranzistorului este prevăzută

cu un terminal.
Colector
Colector

Fig. 1 Joncțiunile tranzistorului


P
N

Baza
Baza N
P

P
N

Emitor
Emitor

Literele B - C - E sunt inițialele terminalelor unui tranzistor şi sunt prescurtările de la Bază, Emitor, Colector.

În schemele electrice tranzistorul PNP este desenat cu săgeata emitorului orientat spre interior, în timp ce tran-

zistorul NPN cu săgeata orientată spre exterior.

NPN PNP
C C

B B

E E

Fig. 2 Tranzistor NPN şi PNP simboluri utilizat în schemele electrice

La un tranzistor PNP, alimentarea cu energie se realizează cu polul negativ aplicat pe

colector și pozitiv la emitor. La un tranzistor NPN, alimentarea cu energie se realizează

cu pozitiv pe colector și negativ la emitor.

8
Electronic Club
Electronica pentru pasionați

Pentru a stabili cu ce polaritate de alimentare trebuie să fie alimentat un tranzistor, puteți, să urmați această

regulă:

» Prima literă P sau N, reprezintă polaritatea tensiunii care trebuie aplicată pe emitorul tranzistorului și urmă-

toarele litere, PN sau NP, polaritatea care se aplică pe colector.

» Terminalul emitor este recunoscut deoarece o săgeată îndreptată spre interior sau spre

exterior este întotdeauna prezentă pe bara sa înclinată.

» Terminalul colector este recunoscut pentru că bara înclinată nu are săgeți.

» Terminalul de bază este de recunoscut, deoarece bara sa are forma unui I mare.

Diferența dintre un PNP și un NPN se referă numai la polaritatea de alimentare care trebuie aplicată pe

terminalul colector.

Ca structură, tranzistorul poate fi asemănat cu două diode montate în opoziţie. Acest procedeu se folosește des

pentru a face uşor de înțeles măsurarea unui tranzistor.

Dar atenție: două diode montate în opoziție nu pot simula un tranzistor.


C

Diode montate în opoziţie


E

9
Fără tranzistor nu ar fi
existat circuitele integrate
sau microcontrolerele
Electronic Club
Electronica pentru pasionați

Materialul din compoziția tranzistorului

Materialul semiconductor utilizat pentru fabricarea tranzistorului este siliciu. Siliciu oferă multe avantaje față

de germaniul folosit la început când au apărut tranzistoarele. Materialele semiconductoare cu cristale mixte, cum

ar fi arsenita de galiu, pot juca un rol important în viitor la fabricarea tranzistoarelor.

Tipuri tranzistoare
! Important

Tranzistoarele bipolare, care sunt adecvate numai pentru curenți mici (de la 20 mA la 1

A), se numesc tranzistoare de semnal mic. Tranzistoarele pentru curenți mari (mai mare

de 1 A) sunt denumite tranzistoare de semnal mare sau de putere. De asemenea, se face

distincție între tranzistoarele de frecvență audio, tranzistoarele de înaltă frecvență și

tranzistoarele de comutare. Tranzistoarele de comutare au timpi de comutare deose-

bit de mici. Tranzistoarele de înaltă frecvență sunt recomandate pentru frecvențele înalte.

Tranzistoarele de joasă frecvență (frecvență audio) sunt tranzistoarele universale ideale

pentru amplificatoare și generatoare de semnal de toate tipurile. Astăzi, aria lor de aplicare

se extinde dincolo de frecvența audio. Pot fi utilizate pentru frecvențe de până la câțiva MHz.

Majoritatea tranzistoarelor sunt etichetate conform schemei următoare:

Tranzistoare pentru tehnologie radio, televiziune și audio:

» sunt notate cu două litere şi trei cifre

Tranzistoare industriale

» sunt notate cu trei litere şi două cifre

Prima literă Material


A Germaniu

B Siliciu

C Arseniură de galiu

11
Electronic Club
Electronica pentru pasionați

A doua literă Tip tranzistor


C Tranzistor de semnal mic
F Tranzistor de înaltă frecvență (semnal mic)

S Tranzistor de comutare (semnal mic)

D Tranzistor de frecvență mică (de putere)

Tranzistor de frecvență mare (de putere)


L

Tranzistor de comutare (de putere)


U

A treia literă nu are o semnificație generală fixă. Numerele servesc ca cod de identificare și înregistrare.

Tabelele de mai sus arată doar o secțiune a schemei de etichetare. Nu toți producătorii de tranzistori respectă

această schemă de desemnare.

Primul tranzistor

12
Electronic Club
Electronica pentru pasionați

Există pe piaţă în
ziua de azi mii de
modele de tranzis-
toare. Un începător
ar trebui să înceapă
să experimenteze cu

CBE
BC547 şi BC557 sau
cu BC337 şi BC327.
Aceștia sunt foarte ief-
tini şi nu ar trebui sa lipsească din
cutia de piese a unui electronist.

13
Electronic Club
Electronica pentru pasionați

Capitolul 2 Tranzistorul NPN

Structura și simbolul în circuite a unui tranzistor npn sunt prezentate în figura 3. Tranzistorul npn este alcătuit

din trei zone n-p-n. Dacă un tranzistor npn funcționează ca amplificator, joncțiunea pn dintre emitor și bază tre-

buie să fie polarizată direct, iar joncțiunea pn între bază și colector trebuie să fie acționată în sens invers. În cazul

tranzistoarelor de semnal mic (cu siliciu), la bază sunt prezente tensiuni de aproximativ +0,6 V până la +0,8 V (între

bază şi emitor).

Colector

NPN PNP
Colector

P
C C
N

Baza
Baza N
P
B B
P
N

Emitor
Emitor E E

Fig. 3 Structura unui tranzistor NPN şi simbolul folosit În scheme

Tensiuni tranzistor
! Important

La un tranzistor avem trei tensiuni şi trei fluxuri de curent. Curenții şi tensiunile unui tran-

zistor npn sunt prezentate în figura 4. Tensiunea UCE este tensiunea între colector şi emitor.

UBE este tensiunea dintre bază şi emitor, iar UCB este tensiunea între bază şi colector. Din

acestea rezultă următoarele formule:

UCE = UCB + UBE


IC
UCB
Termenii de curent colector (IC), curent bază (IB) și

curent emitor (IE) se aplică curenților. Curentul de


IB
C UCE
B

emitor este suma curentului de colector + curentul de E

IE
bază. UBE

IE = IC + IB

Fig. 4 Tensiuni şi curenţi la un tranzistor npn

14
Electronic Club
Electronica pentru pasionați

Tranzistorul este controlat cu curentul de bază IB și tensiunea UBE. Dacă UBE = 0, atunci şi IB = 0. Valoarea

de rezistență a distanței dintre conexiunea colectorului și conexiunea emitorului este atunci foarte mare. Valo-

rile tipice sunt cuprinse între 10 MΩ și 500 MΩ.

Dacă tensiunea UBE crește peste 0,65 V (pentru tranzistoarele cu siliciu), un curent de bază începe să curgă.

Odată cu creșterea tensiunii UBE și creșterea curentului de bază IB, tranzistorul este „pornit”, adică rezistența

căii colector-emitor continuă să scadă. La anumite valori ale UBE și IB, tranzistorul este „complet activat”. Sec-

țiunea colector-emitor atinge acum cea mai mică valoare a rezistenței. În funcție de tipul tranzistorului, avem

valori de rezistență de aproximativ 20 Ω până la 100 Ω.

Circuitul din care fac parte UBE și IB se numește circuit de intrare sau circuit de control. Circuitul în care

se află traseul colector-emitor se numește circuit de ieșire sau circuit de sarcină. În circuitul de ieșire apar

schimbări mari atunci când schimbările de rezistență sunt destul de mari. Dacă în circuitul de ieșire este plasat

un rezistor RC (figura 5), modificările de curent au ca rezultat modificări de tensiune corespunzătoare la RC. Se

modifică, de asemenea, tensiunea pe calea colector-emitor.

+U

Fig. 5 Tranzistor NPN cu circuit de intrare şi ieșire


Rc

IB IC

ieșire
intrare
UBE UCE circuit de ieșire
circuit de intrare IE (load - sarcină)

! Important
Bine de știut
Modificările mici de curent și de tensiune în circuitul de intrare al unui tranzistor npn

conduc la schimbări mari de curent și de tensiune în circuitul de ieșire. Valorile de curent și

de tensiune amplificate pot fi preluate din circuitul de ieșire.

15
Electronic Club
Electronica pentru pasionați

Capitolul 3 Tranzistorul PNP

Structura tranzistorului pnp este similară cu cea a tranzistorului npn, doar zonele sale sunt dopate diferit. Zona

de emitor este p, zona de bază este n și zona de colector este p (vezi Fig. 6). Dacă un tranzistor pnp funcționează

ca un amplificator, joncțiunea pn între emitor și bază trebuie polarizată direct și joncțiunea pn între bază și

colector trebuie polarizată în sens invers. Acum, tensiunile de la bază și colector vor fi negative față de emitor.

Colector

NPN PNP
P
C C

Baza
N

B B
P

E
Emitor E
Fig. 6 Structura unui tranzistor PNP şi simbolul folosit în scheme

La baza tranzistorului pnp există tensiuni de la –0,6 V până la –0,8 V. Ca și în cazul tranzistorului npn, există trei

tensiuni și trei curenți (vezi figura mai jos).

La tranzistorul pnp, toate tensiunile și toți curenții sunt direcționați în direcția opusă. Principiul de funcționare

al tranzistorului pnp este același cu cel al tranzistorului npn.

-UCB IC

-UCE

IB

-UBE
IE
+ +

16
Electronic Club
Electronica pentru pasionați

Capitolul 4 Conexiuni şi caracteristici

Configurație de conectare

Având trei terminale, tranzistorul poate avea şi trei variație mare a curentului în colector. Semnalul amp-

tipuri de conexiuni, definite de terminalul care se află lificat care este preluat de la colector este de 180 de

atât în circuitul de intrare, cât şi cel de ieşire. Mulți ama- grade defazat față de cel aplicat pe bază, adică jumăta-

tori cred că semnalul care va fi amplificat trebuie să fie tea de undă pozitivă se transformă în negativ și jumă-

aplicat neapărat pe terminalului de bază și preluat de la tatea negativă în pozitiv. În configurația CC semnalul

terminalul colector. După cum veți vedea mai jos, sem- de amplificat este aplicat pe bază, dar este preluat de

nalul amplificat poate fi, de asemenea, aplicat emitoru- la emitor în loc de colector. Deoarece această configu-

lui și preluat de la colectorul său, sau aplicat pe bază și rație nu amplifică, este utilizată în mod normal ca etaj

preluat de la emitorul său. Aceste trei moduri diferite de separare pentru a converti un semnal de impedanță

de utilizare a unui tranzistor ca etaj de amplificare sunt ridicată într-un semnal de impedanță mică. Semnalul

numite: emitor comun(EC), colector comun(CC) şi preluat de la emitorul său nu este în afara fazei, adică

bază comună (BC). La aceste tipuri de conexiuni co- jumătatea de undă pozitivă aplicată pe bază rămâne

manda se face pe emitor, bază și, respectiv, tot bază. pozitivă la ieșirea emitorului, iar jumătatea negativă

Cea mai utilizată conexiune este EC (emitor comun). aplicată pe bază rămâne negativă pe emitor.

În EC, o mică variație de curent pe bază determină o

C C
B B E C

E E
B

Fig. 9 Baza comuna


Fig. 7 Emitor comun. Semnalul este Fig. 8 Colector comun
Semnalul este aplicat emitorului
aplicat bazei și preluat de la termina- Semnalul este aplicat bazei
și preluat de la terminalul colec-
lul colector. și preluat de la terminalul de
tor.
emitor.

17
Electronic Club
Electronica pentru pasionați

În configurația baza comună semnalul care va fi amplificat este aplicat pe terminalului emitor, iar semnalul

amplificat este preluat de la colector. În baza comună, o mică variație de curent pe emitor determină o variație

medie a curentului pe colector. Semnalul preluat de la colector nu este în afara fazei, adică jumătatea undă pozi-

tivă și jumătatea negativă care intră în emitor preiau din nou pozitiv și negativ pe terminalul colector.

Caracteristicile statice a unui transistor

Pentru a putea planifica comportamentul unui tranzistor într-un circuit, avem nevoie de niște date foarte pre-

cise. Este important, de exemplu sa știm factorul de amplificare în curent, curentul maxim admis în colector,

tensiunea maximă colector-emitor și disiparea de putere maximă. Pentru a descrie aceste date, adică com-

portamentul unui tranzistor, în datele de catalog se folosesc niște grafice pentru a reprezenta aceste caracteristici.

Tranzistorul are trei tipuri de curbe caracteristice, care ilustrează funcţionarea în condiţii statice, adică fară sem-

nal de intrare. Aceste caracteristici statice ale unui tranzistor pot fi: de intrare, de ieşire, sau de transfer. O

asemena curbă caracteristică este prezentată cu o diagramă x-y, în care două variabile măsurate sunt reprezen-

tate unele față de altele.

Caracteristica de intrare ! Important


Caracteristicile de intrare reprezintă dependența curentului de intrare de tensiunea de

intrare, la diferite valori ale tensiunii de ieşire sau, descris mai simplu caracteristica de intra-

re este: graficul curentului în funcţie de tensiunea de intrare.

În graficul alăturat avem caracteristica de intrare pentru un

tranzistor. Curbele sunt aceleași ca pentru o joncțiune pn pola-

rizată direct. Ca şi în cazul unei diode, curentul de intrare trece

doar atunci când este atinsă valoarea barierei de potenţial pe

joncțiunea b-e. În cazul tranzistoarelor cu siliciu această tensiu-

ne este de aprox. 0,7 V. La tranzistoarele cu germaniu, această

tensiune este de aproximativ 0,3V. Cu alte cuvinte, când între

bază şi emitor avem o tensiune în jur 0,7V volți atunci,

"curge" şi curent.

18
Electronic Club
Electronica pentru pasionați

Caracteristici de ieşire ! Important

Caracteristicile de ieşire reprezintă o relaţie între curentul de ieşire sau de colector IC

şi tensiunea de ieşire sau de colector VCE pentru o anume valoare a curentului de bază sau

de intrare IB.

Fiecare curbă caracteristică se aplică unei anumite valori de

curent pe bază. Această valoare de curent pe bază trebuie să fie

menținută constant în timp ce se înregistrează curba caracte-

ristică. Aceste curbe oferă totodată şi o legătură între curentul

de intrare şi curentul sau tensiunea de ieşire. Dacă curba IB = 0

atunci se reprezinta o stare a tranzistorului înainte de a începe

sa conducă, adică starea de blocare (taiere, cut-off).

Câştigul static de curent hfe ! Important

Un parametru foarte important al unui tranzistor este amplificarea în curent continuu

numită câștigul static de curent hfe. Hfe este amplificarea în curent a tranzistorului în

regim staționar, adică fără semnal la intrare. Acesta nu are o unitate de măsură ci este un

raport.

Câştigul static de curent este hfe = curentul de ieşire / curentul de intrare = IC : IB

hfe poate fi calculat din caracteristicile de ieşire. De exemplu: dacă un tranzistor funcționea-

ză într-un punct Q, unde IB = 40 µA şi IC = 4mA atunci

hfe = IC : IB = 4 x 1000 : 40 = 100

19
Electronic Club
Electronica pentru pasionați

Hfe =
hybrid equivalent circuit
forward current amplification
common emitter.

20
Electronic Club
Electronica pentru pasionați

Caracteristici de transfer ! Important

Acestea reprezintă dependența curentului de ieşire de curentul sau tensiunea de intrare,

la diverse valori ale tensiunii de ieşire. Folosind aceste caracteristici se poate calcula câștigul

static de curent.

Circuite de polarizare ! Important


Circuitele de polarizare au rolul de fixare şi stabilizare a punctului static de funcţionare

la o valoare dorită. Înainte ca tranzistorul să poată fi folosit ca amplificator, el trebuie sa fie

corect polarizat în curent continuu. Circuitele de polarizare trebuie proiectate astfel încât

să asigure o funcţionare corectă pe întregul domeniu de lucru, în condițiile unor variaţii de

temperatură date. Punctul static de funcţionare trebuie sa fie insensibil la modificarea

parametrilor circuitului cu temperatura, sau datorită toleranțelor de fabricaţie ale compo-

nentelor. Circuitul de polarizare ar trebui sa excludă ambalarea termică a tranzistorului.

Tranzistorul bipolar având două joncțiuni (EB şi CB), fiecare dintre ele putând fi polarizate

direct sau invers, rezultă ca există patru regimuri de lucru ale acestuia:

» Regimul activ normal (Forward-active)

» Regimul activ invers (Reverse-active sau inverse-active sau inverted)

» Regimul de blocare (tăiere) (Cut-off)

» Regimul de saturare (Saturation)

Polarizare directă sau inversă întâlnim când vorbim de joncțiunile diodei. Deoarece tran-
C
zistorul se poate asemăna cu două diode în opoziție şi aici întâlnim acești termeni când ali-

mentăm pinii tranzistorului. La un tranzistor npn Dacă avem plus pe bază şi minus pe emitor
B

spunem că este polarizat direct, dacă este cu minus pe bază şi plus pe emitor atunci spunem

ca este polarizat în sens invers.


E

21
Electronic Club
Electronica pentru pasionați

Tranzistorul ca
amplificator

22
Electronic Club
Electronica pentru pasionați

Capitolul 5 Tranzistorul ca amplificator

La tranzistoare, semnalul care va fi amplificat este aproape întotdeauna aplicat pe terminalul de bază și pentru

a vă face să înțelegeți cum acest terminal reușește să controleze mișcarea electronilor, adică să le crească sau

să le reducă, vom compara un tranzistor cu un robinet.

Jumate Închis Deschis Fig. 10 După cum știe toată lumea, pentru
a lăsa mai mult sau mai puțin apă dintr-un
robinet să curgă, pur și simplu deplasați
pârghia de pe corpul său în sus sau în jos.

Fig. 11 Pentru a mări sau a micșora debitul


Jumate Închis Deschis de electroni într-un tranzistor, deplasați
C C C
B pârghia bazei în sus sau în jos folosind o
B tensiune.
B
E E E

Maneta care controlează deschiderea și închiderea deplasată în sus pentru a deschide complet robinetul,

debitului de apă poate fi comparată cu borna de bază electronii pot trece cu intensitate maximă. Pentru a am-

a tranzistorului. Dacă așezați maneta robinetului la ju- plifica un semnal, acest robinet nu trebuie să fie ținut

mătatea distanței, un flux de apă de intensitate medie complet închis sau complet deschis, ci poziționat astfel

va curge. Dacă poziționați pârghia în jos, debitul de apă încât să permită deschiderea unei jumătăți din cantita-

va înceta, în timp ce dacă o poziționăm în sus, debitul tea de electroni care ar trece prin el dacă este complet

de apă va crește. Dacă vă gândiți la un tranzistor pre- deschis. Din această poziție, dacă deplasăm pârghia în

cum cel desenat mai sus, care este compus dintr-o con- sus, fluxul de electroni va crește, dacă o mutăm în jos,

ductă de intrare numită colector, o conductă de ieșire fluxul de electroni va scădea. În acest moment vă veți

numită emitor și un robinet central numit bază, puteți întreba cum puteți regla un tranzistor astfel încât să

înțelege imediat cum funcționează toate tranzistoarele. permită să treacă jumătate de electroni și, totuși, cum

Dacă maneta de la robinet este menținută pe jumătate, îl închideți sau îl deschideți complet. Privind schema

electronii pot trece prin ea cu intensitate medie. Dacă a unui etaj de amplificare care folosește un tranzistor

pârghia este deplasată în jos pentru a închide robine- NPN (vezi fig. 12) putem vedea că:

tul, electronii nu vor mai putea trece. Dacă pârghia este

23
Electronic Club
Electronica pentru pasionați

Fig. 12 Pentru a varia fluxul de electroni într-un tranzistor,


NPN
R1 R3
C2 sunt necesare doar 4 rezistoare. Două vor fi conectate pe
C1 C terminalul de bază (vezi R1-R2), unul pe colector (vezi R3) și
B
unul pe emitor (vezi R4).
E R5
R2 R4

Fig. 13 În cazul unui PNP, ar trebui să inversăm polaritatea


PNP sursei de alimentare. Rezistența R5 plasată pe condensa-
R1 R3
C2
C1 C torul electrolitic C2 este așa-numita rezistență LOAD. (de
B
sarcină)
E R5
R2 R4

» terminalul colector este conectat la sursa de alimentare prin rezistența R3

» terminalul de bază este conectat la un divizor R1 - R2 conectat între alimentarea pozitivă și negativă

» terminalul emitorului este conectat la masă prin rezistența R4.

Bine de știut ! Important

Valoarea celor patru rezistente este calculata în faza de proiectare, astfel încât între termi-

nalul de colector şi emitor sa avem o valoare a tensiunii care este foarte aproape de jumăta-

te din valoarea tensiunii de alimentare. Deci, dacă alimentați tranzistorul cu o tensiune de 20

volți, aceste rezistențe trebuie calculate pentru a detecta o valoare a tensiunii între colector

și emitor, de 10 volți. Dacă același tranzistor este alimentat cu o tensiune de 12 volți, aceste

rezistențe trebuie calculate pentru a detecta o tensiune de 6 volți între colector și emitor.

20 V. 12 V.
R1 R3 POWER
POWER
R1 R3 POWER
POWER
OHM OHM
O O

V 20 200 1000 750 200 V V 20 200 1000 750 200 V


F ON F ON
F H F H

C1 C C1 C
I LO I LO
20 20
2 2
2 2
200m 200m
200m 200m

B B
20M 20M
200µ 200µ
2M 2M
2m 2m

10 V. 6 V.
200K 20m 200K 20m
10A 10A
20K 20K
A
A

200m 200m
2K 2 2K 2
200H 2 200H 2
200µ 2m 20m 200m 200µ 2m 20m 200m

E E
i i
10A 10 A 10A 10 A
A A
V- A - V- A -

R2 R4 COM
R2 R4 COM

24
Primul dispozitiv
comercial care a
utilizat un tranzistor
a fost aparatul
auditiv Sonotone 1010.
Electronic Club
Electronica pentru pasionați

Pentru a explica de ce jumătate din sursa de alimentare trebuie să fie prezentă între cele două terminale colec-

tor - emitor, imaginați-vă o pârghie mecanică precum cea din figura 14.

Baza Fig. 14 Pentru a înțelege de ce jumătate din tensiunea


de alimentare trebuie să fie prezentă pe colector, putem
compara tranzistorul cu o pârghie mecanică a cărei latu-
Cole
c tor ră scurtă este baza și partea lungă este colectorul.

Fig. 15 Dacă împingem în jos partea bazei, partea opusă,


colectorul, se va ridica. Diferența de deplasare dintre
bază și colector poate fi comparată cu amplificarea.

Fig. 16 Dacă împingem partea de bază în sus, partea


opusă nu poate coborî, deoarece se sprijină pe sol. Pen-
tru a deplasa atât în sus,
​​ cât și în jos, maneta trebuie să
fie la „jumătate”.

Fig. 17 Pentru a duce maneta într-o poziție orizontală,


trebuie să se aplice o greutate asupra bazei care poate
ridica colectorul la jumătate. Într-un circuit această greu-
tate este obținută prin variația valorilor R1-R2.

Greutate
Fig. 18 Odată ce colectorul este într-o poziție orizontală,
dacă împingem în jos, partea opusă corespunzătoare
colectorului se va ridica până la înălțimea maximă.

Greutate

Fig. 19 Dacă împingem partea bazei în sus, partea opusă


a colectorului va coborî până când atinge solul și, în plus
față de această, poziție nu va mai putea coborî.

26
Electronic Club
Electronica pentru pasionați

Partea mai scurtă va fi terminalul de bază, iar par- nea prezentă pe terminalul colector la o valoare egală

tea mai lungă terminalul colector. Deoarece colectorul cu jumătate din sursa de alimentare.

este mai lung decât baza, greutatea sa îl va face să se Pentru a înțelege de ce tensiunea de pe colector tre-

sprijine pe sol. Dacă acum încercăm să mutăm partea buie să fie egală cu jumătate din cea a sursei de alimen-

mai scurtă în jos, partea opusă se va ridica (vezi fig.15), tare, luați o foaie de hârtie de matematica și pe aceasta

dar dacă încercăm să o mutăm în sus, partea mai lungă trageți o primă linie în partea de jos care corespunde

nu poate coborî, deoarece deja se sprijină pe pământ terminalului emitorului și o a două linie în partea supe-

(vezi fig.16). Pentru ca partea colectorului să se depla- rioară care corespunde tensiunii de alimentare. Dacă

seze liber atât în ​​sus, cât și în jos, trebuie să așezăm tensiunea de alimentare este de 12 volți, distanțați cele

această pârghie într-o poziție orizontală. Pentru a o două linii la 12 pătrate astfel încât să atribuiți valoarea

aduce în poziția orizontală, pur și simplu aplicați o gre- de 1 volt fiecărui pătrat (a se vedea fig. 20). Cu condiția

utate pe partea mai scurtă (partea bazei) care poate ca tranzistorul este polarizat corect pentru a detecta o

ridica partea mai lungă până la jumătate din înălțime tensiune de 6 volți pe colectorul său, trageți o a treia

(vezi fig.17). Odată obținut acest echilibru, când o ten- linie pe al patrulea pătrat.

siune care o împinge în jos ajunge pe bază(vezi fig. 18), Dacă tranzistorul amplifică semnalul de 10 ori, atunci

capătul opus se ridică. Când tensiunea care o împinge aplicând pe bază un semnal sinusoidal de 1,2 volți vârf/

în sus ajunge pe bază (vezi fig. 19), capătul opus co- vârf, adică compus dintr-o jumătate de undă pozitivă

boară. Deoarece o mișcare mică pe partea scurtă a ba- care atinge maximum 0,6 volți și o jumătate de undă

zei corespunde unei mișcări mari a laturii opuse, care negativă care atinge un minim de 0,6 volți, pe termina-

nu este altceva decât colectorul, vom obține o mișcare lul colector vom găsi aceiași sinusoida dar amplificat

amplificată. Prin urmare, pentru a amplifica orice sem- de 10 ori (vezi fig. 20), dar inversat în polaritate. Dacă

nal, prima operație care trebuie efectuată este să aplici aplicăm un semnal sinusoidal de 1,2 volți vârf vârf și

o greutate pe partea scurtă a pârghiei, care este adec- îl amplificăm de 10 ori, teoretic ar trebui să luăm din

vată pentru ridicarea celei mai lungi părți într-o poziție colector, două jumătăți de undă ale căror valori ar fi:

perfect orizontală. La un tranzistor această, greutate 0,6 x 10 = 6 volți pozitivi

este obținută prin aplicarea unei valori de tensiune pe 0,6 x 10 = 6 volți negativi

terminalul de bază, care este capabil să scadă tensiu-

27
Electronic Club
Electronica pentru pasionați

Fig. 20 Dacă pe colectorul tranzistorului există o


12 V.
„jumătate” din tensiune Vcc, putem amplifica de
Câștig - 10 ori
R3 10 ori o sinusoidă formată dintr-o jumătate de
6 V. undă pozitivă și o jumătate de undă negativă de
C
0,6 volți, deoarece semnalul amplificat va rămâne
0,6 B în interiorul celor 12 pătrate.
0,6
E

12 V. Fig. 21 Dacă amplificăm o sinusoidă formată


dintr-o jumătate de undă pozitivă și negativă cu
Câștig - 10 ori R3
o amplitudine 0,8 volți de 10 ori, semnalul ampli-
6 V. ficat, depășește cele 12 pătrate la ambele capete
C şi va fi „tăiat” așadar semnalul amplificat va fi
0,8 B
distorsionat.
0,8
E

12 V. Fig. 22 Dacă pe colectorul tranzistorului ar exista


o tensiune de 8 volți în loc de 6 volți, amplificând
Câștig - 10 ori R3 8 V.
o sinusoidă de 0,6 + 0,6 volți de 10 ori, doar jumă-
tatea superioară a undei care depășește 12 volți
C de putere ar fi tăiată.
0,6 B
0,6

Fig. 23 Dacă există o tensiune de 4 volți în loc de


12 V.
6 volți pe colectorul tranzistorului, amplificând o
Câștig - 10 ori R3 sinusoidă de 10 ori cu 0,6 + 0,6 volți, jumătatea
inferioară va fi "tăiată"

C
0,6 B
0,6 4 V.
E

28
Electronic Club
Electronica pentru pasionați

Această inversare a polarității în raport cu semnalul avem pe colector un semnal de:

aplicat pe bază este obținută deoarece, așa cum v-am 0,8 volt x 10 = 8 volți negativi

arătat deja cu exemplul pârghiei mecanice, dacă împin- 0,8 volt x 10 = 8 volți pozitivi

gem în jos partea bazei, ridicăm partea colectorului și Pentru că tensiunea prezentă pe colector este de 6

dacă apăsăm în sus, partea bazei va coborî partea co- volți, semnalul amplificat va fi tăiat pe ambele capete (a

lectorului. se vedea fig. 21), deoarece cele două jumătăți negative

După cum puteți vedea în fig. 20, semnalul nostru și pozitive vor depăși cele două linii ale pătratelor.

amplificat rămâne în interiorul pătratelor. Dacă pe Deci, dacă alimentăm un tranzistor cu o tensiune de 12

bază aplicăm un semnal sinusoidal care atinge maxi- volți și amplificăm un semnal de 10 ori, nu vom putea

mum 0,8 volți pozitivi și 0,8 volți negativi (vezi fig. 21), aplica un semnal mai mare de 1,2 volți vârf / vârf pe

amplificând acest semnal de 10 ori, teoretic ar trebui să bază.

Un semnal vârf / vârf de 1,2 volți este compus dintr-o jumătate de undă negativă de 0,6 volți și o jumătate de

undă pozitivă de 0,6 volți.

Dacă alimentăm tranzistorul cu o tensiune de 20 de volți și amplificăm întotdeauna semnalul de 10 ori, putem

aplica pe bază un semnal vârf / vârf de 2 volți. De fapt, trebuie să se țină cont întotdeauna că semnalul amplificat

poate urca până la valoarea maximă a tensiunii de alimentare și poate coborî la minimum 0 volți. Deci, cu o tensi-

une de alimentare de 12 volți vom putea amplifica un semnal care are o amplitudine de 1.2 volți vârf / vârf până la:

12 : 1,2 = 10 ori maxim

Cu o tensiune de alimentare de 20 volți, putem amplifica un semnal care are o amplitudine de 1.2 volți vârf /

vârf până la:

20 : 1,2 = 16,6 ori maxim

29
Electronic Club
Electronica pentru pasionați

Trebuie să specific că semnalul va fi tăiat chiar și nerarea unei distorsiuni, una dintre aceste soluții poate

atunci când tensiunea dintre colector și emitor nu este fi utilizată:

exact egală cu jumătate din cea a sursei de alimentare. » 1. Se aplică pe baza semnale a căror amplitudine

Să presupunem că tensiunea dintre cele două termina- este mai mică decât maximul acceptabil. Deci, în loc

le colector şi emitor este de 8 volți în loc de 6 volți (vezi să aplicăm un semnal de 1,2 volți la intrare, putem

fig. 22). Dacă aplicăm pe bază un semnal sinusoidal de aplica semnale de 0,8 volți. Prin amplificarea acestui

1,2 volți și îl amplificăm de 10 ori, în teorie ar trebui să semnal de 10 ori de la colector, vom lua două jumătă-

luăm două semi-unde cu aceste valori pe colector: ți de undă care pot atinge o amplitudine maximă de:

0,6 x 10 = 6 volți pozitivi 0,4 volt x 10 = 4 volt pozitivi şi 0,4 volt x 10 = 4 volt

0,6 x 10 = 6 volți negativi negativi. Deci, chiar dacă tensiunea de pe colector

Dacă adăugăm 6 volți pozitivi la cei 8 volți prezente este de 8 volți sau 4 volți, semnalul nostru nu va fi

pe colector, obținem o valoare de: niciodată tăiat.

8 + 6 = 14 volți pozitivi » 2. Dacă semnalul care va fi aplicat pe bază nu poate

Întrucât jumătatea undei pozitive depășește cei 12 merge sub valoarea de 1,2 volți este suficient să re-

volți pozitivi ale alimentarii, partea pozitivă va fi tăiată duci câștigul tranzistorului de la 10 ori la doar 6 ori.

pe valoarea de 12 volți (vezi fig. 22). Dacă scădem cei 6 Cu un câștig de 6 ori, se va prelua un semnal amp-

volți negativ din cei 8 volți prezenți pe colector obținem lificat pe colectorul tranzistorului care poate atinge

o tensiune de: maximum: 0,6 volt x 6 = 3,6 volt negativi şi 0,6 volt x 6

8 – 6 = 2 volto pozitivi = 3,6 volt pozitivi. Așadar, chiar dacă tensiunea de pe

Presupunând că există o tensiune de 4 volți pe co- colector ar fi de 8 volți, semnalul nostru nu ar fi tăiat,

lector în loc de 6 volți (a se vedea fig. 23), așa cum v-am deoarece jumătatea negativă va scădea la:

explicat deja în exemplul cu pârghia, jumătatea nega- 8 – 3,6 = 4,4 volt Iar pozitivul s-ar ridica la:

tivă nu poate coborî sub 0 volți, prin urmare capătul 8 + 3,6 = 11,6 volt

său va fi distrus la aprox. la 2 volți. Datorită toleranțelor Același lucru se aplică în cazul în care tensiunea de pe

rezistențelor, este dificil de obținut între cele două ter- colector este de 4 volți, deoarece jumătatea negativă

minale de colector şi emitor o tensiune egală cu jumă- scade la:

tate din cea a sursei de alimentare. Pentru a preveni 4 – 3,6 = 0,4 volt

„tăierea” celor două capete ale sinusoidalului prin ge- Iar pozitivul s-ar ridica la:

30
Electronic Club
Electronica pentru pasionați

4 + 3,6 = 7,6 volt Cu o tensiune de alimentare de 15 volți, nu ar mai tre-

3 - Ca a treia soluție, valoarea tensiunii de alimentare bui să ne facem griji dacă jumătate din tensiunea de

poate fi crescută de la 12 volți la 15 volți. Deci, chiar alimentare nu ar fi prezentă pe colector, adică 7,5 volți,

dacă amplificăm un semnal de 10 ori care atinge o am- deoarece, dacă ar exista 8 volți sau 6 volți, nu am risca

plitudine maximă de 1,2 volți vârf / vârf, nu vom depăși niciodată să tăiem capetele din cele două jumătăți de

niciodată valoarea tensiunii de alimentare, de fapt: semnal.

1,2 x 10 = 12 volt

Tensiunea pe colector

Pentru a obține o tensiune pe colector care să fie cât condiții, tranzistorul nu va fi alimentat cu o tensiune de

mai aproape de jumătate din tensiunea de alimentare, 12 volți, ci doar cu una:

trebuie să aplicăm rezistențe cu o valoare adecvată ce- 12 – 1,4 = 10,6 volți

lor trei terminale Colector - bază - emitor. În orice caz, nu vă speriați Dacă această valoare de ju-

Înainte de a vă învăța cum să calculați aceste rezisten- mătate de tensiune nu va iese, deoarece nu veți putea

țe, trebuie să vă reamintesc că jumătate din tensiunea să o obțineți niciodată, așa că dacă în orice ansamblu

de alimentare a unui tranzistor trebuie să fie întotdeau- veți observa o diferență de câțiva volți sau mai puțin,

na măsurată între cele două terminale colector - emitor nu vă faceți griji. În faza de proiectare, aceste diferențe

și nu între colector și masa așa cum se întâmplă dese- de tensiune care pot apărea din cauza toleranțelor re-

ori. Dacă am măsura această tensiune între colector și zistențelor și, de asemenea, a tranzistorului în sine sunt

GND, am face o eroare mare, deoarece nu am lua în întotdeauna luate în considerare. De asemenea, ar fi

considerare căderea de tensiune introdusă de rezisten- inutil să încercați sa fie perfect, deoarece, într-o zi, Dacă

ța R4 prezentă între emitor și GND. ați înlocui tranzistorul cu altul de la același producător

Să presupunem că alimentăm un tranzistor cu o ten- și cu același cod, veți avea întotdeauna cu o valoare de

siune de 12 volți și că rezistența emitorului etichetată tensiune diferită.

R4 provoacă o cădere de tensiune de 1,4 volți. În aceste

31
Electronic Club
Electronica pentru pasionați

Capitolul 6 Caracteristicile unui tranzistor


Deși caracteristicile unui tranzistor pot fi găsite în aproape toate "Datasheet", aceste date sunt puțin utile pen-

tru un începător dacă nu sunt înțelese. Înainte de a începe cu formule de calcul, va fi util să cunoașteți simbolurile

utilizate în formulele pe care le vom folosi: pentru a da un exemplu, o să folosesc un tranzistor imaginar care are

următoarele caracteristici:

VCB = 45 volți max

VCE = 30 volți max

VEB = 6 volți max

IC = 100 mA max

Ptot = 300 miliwații

Hfe = 100 - 200

Ft = 50 MHz

VCB - indică faptul că acest tranzistor poate accepta o tensiune maximă de 45 de volți între colector și bază.

VCE - indică faptul că tensiunea maximă pe care o putem citi între cele două borne colector și emitor nu trebuie

să atingă niciodată 30 de volți. Aceste date sunt utile pentru a ști care este valoarea tensiunii maxime la care pu-

tem pune acest tranzistor. Un tranzistor care are un VCE de 30 de volți poate fi utilizat în toate acele circuite care sunt

alimentate cu tensiuni de 28 - 24 - 18 - 20 - 12 - 9 - 4,5 volți, dar nu în circuite care sunt alimentate cu tensiuni de 30 volți

sau mai mare.

VEB - indică valoarea tensiunii inverse maximă care poate fi aplicată între terminalul de bază și emitor. Cu condiția

ca emitorul să fie conectat la masă, amplitudinea totală a semnalului alternativ pe care îl putem aplica pe bază nu

poate depăși niciodată de două ori tensiunea VEB. În exemplul nostru, cu un VEB de 6 volți putem aplica pe bază

o tensiune alternativă care nu depășește niciodată: 6 + 6 = 12 volt vârf/vârf

Important: VEB, este tensiunea inversă şi nu trebuie confundată cu tensiunea forward

indicată prin abrevierea VBE care, pentru fiecare tranzistor, este o valoare cuprinsă în-

tre 0,6 și 0,7 volți.

IC - indică curentul maxim pe care îl putem avea pe colector pentru momente foarte scurte, prin urmare acest

curent nu poate fi niciodată considerat ca curent de lucru normal.

32
Electronic Club
Electronica pentru pasionați

Ptot- indică puterea maximă pe care tranzistorul o poate disipa la o temperatură de 25 de grade. În practică,

această putere este semnificativ redusă, deoarece atunci când tranzistorul funcționează, temperatura corpului

său crește considerabil, în special la tranzistoarele de putere.

Hfe- indică relația dintre curentul de colector și curentul de bază. Deoarece această valoare este aproape identică

cu cea beta (amplificarea unui semnal în configurația emitor comun), se mai numește câștig.

Valoarea 100-200 prezentată în exemplul nostru indică faptul că, datorită toleranțelor, acest tranzistor este capa-

bil să amplifice un semnal nu mai puțin de 100 de ori și nu mai mult de 200 de ori. Prin urmare, nu este de mirare

dacă în posesia a trei tranzistoare identice, unul sa amplifice de 105 ori, unul de 160 de ori și altul de 195 de ori.

Ft- indică valoarea maximă a frecvenței pe care tranzistorul este capabil să o amplifice. Tranzistorul analizat reu-

șește să amplifice orice frecvență până la maximum 50 Megahertz.

Semnificația altor abrevieri

În formulele pe care le vom folosi pentru a calcula valoarea celor patru rezistențe R1 - R2 - R3 - R4 veți găsi şi

următoarele abrevieri:

VBE valoare care pentru toate tipurile de tranzistoare este în jur de 0,6 - 0,7 volți. În calcule se utilizează valoarea

medie, adică 0,65 volți.

Vb- valoarea tensiunii între borna de bază și gnd. Această valoare corespunde tensiunii prezente la capetele re-

zistenței R4.

IB Valoarea curentului pe bază în mA.

Ie- Valoarea curentului pe emitor în mA.

Ic- Valoarea curentului pe colector în mA.

Hfe- este relația dintre curentul pe colector şi curentul pe bază. Prin aplicarea unui anumit curent pe bază, pe

colector vom obține un curent mai mare care va fi egal cu produsul dintre curentul de bază și valoarea Hfe. În

practică, această creștere corespunde câștigului de curent static al tranzistorului.

Gain- indică de câte ori semnalul aplicat bazei este amplificat.

33
Electronic Club
Electronica pentru pasionați

Diferența dintre tranzistori ! Important

În ziua de azi se găsesc foarte multe modele de tranzistoare bipolare, diferențele dintre

ele fiind valorile de tensiune, curent, putere, frecvență etc , valori ce le găsim în fișa com-

ponentei (datasheet). Pentru fiecare tip de tranzistor NPN, există un tranzistor PNP

complementar cu caracteristici similare. De exemplu, BC547 este un tranzistor foarte cu-

noscut NPN care funcționează bine pentru aplicațiile cu consum redus, cu tensiuni și curent

moderat. Omologul său PNP este BC557. BC337 și BC327 sunt o altă pereche de tranzistoare

complementare care pot gestiona un pic mai mult curent decât BC547 și 557. Tranzistoarele

TIP29 și TIP30 sunt concepute pentru aplicații de comutare, puteri medii și pot disipa până

la doi sau trei wați, iar „verii” lor cu putere mai mare, TIP3055 și TIP2955 pot disipa până la

90 de wați.

NPN PNP VCE Ic PD

BC547 BC557 45V 100 mA 500 mW

BC337 BC327 45 V 800 mA 625 mW

TIP29 TIP30 40V 1A 2W

TIP3055 TIP2955 60V 15 A 90 W

2N3904 2N3906 40 V 200 mA 625 mW

34
Electronic Club
Electronica pentru pasionați

Capitolul 7 Cum citim datele de catalog a unui tranzistor

În acest capitol vă voi arata cum descifrați „fișa tehnică a unui tranzistor ”. Ca exemplu, voi folosi un tranzistor

foarte utilizat, 2N3904. Acesta este un tranzistor de uz general, foarte bun pentru a comuta sau amplifica semnale

mici. Îmi păstrez întotdeauna în trusa de piese câteva 2N3904 și complementarele lor, PNP 2N3906.

Pentru a găsi o fișă tehnică a unui tranzistor, voi tasta numărul piesei, 2N3904 și cuvântul „datasheet” într-un

motor de căutare, de exemplu Google.

Fig. 24 Căutare în Google după fisa tehnică pentru


2n3904

Bineînțeles, pe internet vom găsi mai multe pagini de unde obținem același datasheet. De obicei, aleg unul

dintre primele rezultate livrate de motorul de căutare. În prima pagină a fișei tehnice găsim informaţii despre

producătorul componentei şi tipurile de capsulă în care se comercializează componenta.

În acest caz, avem un tranzistor fabricat de fir-

ma Fairchild, iar tranzistorul se găsește în trei

capsule diferite. De asemenea, o mica descriere

a tranzistorului se găsește pe prima pagina şi,

totodată, dispunerea pinilor tranzistorului este

reprezentata grafic.

Trecerea la cea de-a două pagină a fișei tehnice ne aduce valorile maxime absolute ale dispozitivului. Ca toate

componentele electronice, tranzistorii au limite fizice la valoarea de tensiune și curent pe care le pot gestiona în

siguranță. Depășirea oricăreia dintre aceste valori maxime poate provoca deteriorarea permanentă a componen-

tei. Tensiunea colector - emitor prezentată în fișa tehnică ca V-CEO este tensiunea maximă pe care tranzistorul

o poate rezista între bornele colectorului și emitorului. Acest lucru este important atunci când utilizați tranzistorul

în modul blocat, unde acționează ca un circuit deschis. (fig.22 )

35
Electronic Club
Electronica pentru pasionați

Fig. 25 Valoare de tensi-


une VCEO

NPN + PNP
C C
VCEO este o valoare deosebit de importantă pentru a fi atent

la utilizarea tranzistorului ca comutator, deoarece atunci când


B B
VCEO = 40V
este oprit, vom avea toata tensiunea între colector şi emitor.

E - E

NPN PNP
VCBO = 60V C C

- B B

V-CBO este tensiunea maximă de la colector la bază

E E

NPN PNP
C C

B B
-

V-EBO este tensiunea maximă de la emitor la bază.


E E
VEBO = 6V
+

36
Electronic Club
Electronica pentru pasionați

Conform fișei tehnice, acest tranzistor poate gestiona un curent maxim de colector de 200 de miliamperi. Ob-

servați că este etichetat ca curent continuu maxim, ceea ce înseamnă că acest tranzistor poate gestiona un flux

constant de 200 de miliamperi prin colectorul său.

Dacă ne uităm la alte fișe tehnice de tranzistor, deseori vom întâlni şi specificații pentru curentul maxim de

colector pulsat ICP, așa cum se arată în fișa tehnică pentru un tranzistor de putere TIP29. Curentul de impuls ICP

este mai mare decât IC, deoarece tranzistorul poate disipa mai multă putere în rafale scurte decât într-un flux

constant. Este important de reținut faptul că puterea maximă de curent enumerată aici se bazează pe cantitatea

de putere pe care tranzistorul o poate disipa atunci când funcționează în modul de saturație, ceea ce înseamnă că

va avea cea mai mică cădere de tensiune posibilă de la colector la emitor.

Puterea disipată de un tranzistor este egală cu produsul dintre curentul colectorului

său și tensiunea colector-emitor

PD = IC x VCE

Când acest tranzistor este saturat, între colector şi emitor vom avea aproximativ 0.2

volți. Deci, dacă IC = 200mA, tranzistorul va disipa 40mW.

PD = 200mA x 0,2V = 40mW

Cu toate acestea, dacă tranzistorul nu este saturat, atunci tensiunea emitor-colector

ar putea fi mult mai mare și, în acest caz, tranzistorul va depăși, probabil, puterea ma-

ximă de disipare.

Secțiunea de caracteristici termice descrie cantitatea rei de 25°C, care este de aproximativ 77°F. La acea tem-

de putere pe care acest tranzistor o poate disipa. Aces- peratură ambientală, 2N3904 poate disipa în siguranță

te valori de putere se referă întotdeauna la temperatu- până la 625 miliwații de putere. Cu toate acestea, în

ra ambiantă a aerului care înconjoară tranzistorul. Pe cazul în care tranzistorul va fi utilizat într-un mediu mai

această fisa tehnica, tranzistorul este caracterizat pen- cald, atunci puterea maximă a acestuia trebuie scăzută.

tru funcționarea în jurul temperaturii standard a came-

37
Electronic Club
Electronica pentru pasionați

Pentru fiecare grad peste 25°C, ar trebui să diminuați cinci miliwați din acel maxim de 625-miliwați.

Aceste considerente de temperatură sunt importante, deoarece căldura este inamicul componentelor

semiconductoare. Siliciul dintr-un tranzistor începe să se descompună și să-și piardă dopajul atunci când

temperatura crește peste 150 °C. De aceea, temperaturile de funcționare și de stocare specificate au o

valoare maximă de până la 150°C . 150°C ar putea părea greu de atins, dar ajunge rapid la acest interval de

temperatură fatală dacă încercați să disipați prea multă putere prin tranzistor.

Căldura este inamicul


semiconductorului

A treia pagină a acestei fișe tehnice listează o varietate de caracteristici electrice pentru tranzistor. Prima subsec-

țiune listează caracteristicile relevante atunci când tranzistorul funcționează în modul de cut-off (blocat). Cei trei

parametri ai tensiunii VBR (breakdown voltage) sunt aceleași valori ca tensiunile enumerate în secțiunea de valori

maxime care descriu tensiunea pe care fiecare dintre cele trei joncțiuni le poate gestiona în direcția inversă. Atunci

când acele joncțiuni sunt polarizate invers, tranzistorul o să fie în modul de cut-off și va acționa ca un comutator

deschis. Totuși, acestea nu sunt componente perfecte. Deci, chiar și în modul cut-off, o cantitate foarte mică de

curent se va scurge.

38
Electronic Club
Electronica pentru pasionați

În funcție de condițiile curentului de întrerupere de bază și a parametrilor curentului de întrerupere a colecto-

rului, dacă există 30 de volți între colector și emitor, iar emitorul către joncțiunea de bază este inversat cu trei volți,

atunci maxim 50 nano-amperi se vor scurge prin bază și colector.

39
Electronic Club
Electronica pentru pasionați

Următoarea subsecțiune din această pagină arată de funcționare în care tensiunea colector-emitor este

caracteristicile legate de tranzistor atunci când este menținută constantă la un volt, dar curentul colectoru-

pornit. Câștigul de curent continuu este raportul din- lui variază de la 0,1 miliamper până la 100 de miliam-

tre curentul colectorului și curentul de bază atunci peri. Tabelul arată un factor minim de câștig curent la

când tranzistorul este în modul activ. Și este, de obicei, fiecare condiție, iar pentru intrarea intermediară este

prescurtat cu hFE, sau cu β (majuscula beta). Este pa- prezentată o valoare maximă.

rametrul tehnic cel mai important care caracterizează În general, factorul de câștig va fi cel mai mare pen-

tranzistorul bipolar la amplificarea unui semnal. Pentru tru gama medie a curenților de colector și scade pentru

a simplifica calculele, este comun să tratați acest fac- curenții de colector foarte mici și foarte mari. La acel

tor de amplificare ca o valoare constantă, care este, de curent de colector mediu, factorul de câștig poate fi ori-

obicei, estimată la 100. Din păcate, această cifră beta unde de la 100 la 300, ceea ce reprezintă un interval

este, de fapt, o valoare constantă în practică și poate destul de larg și arată cu adevărat cât de mult poate

varia semnificativ în funcție de condițiile de operare. varia factorul de câștig de la o componentă la alta.

Din cauza acestei variabilități, această fișă de date arată

câștigul de curent continuu într-o gamă de cinci condiții

O pungă de tranzistoare este ca o cu-


tie cu bomboane de ciocolată. Nu știi
niciodată ce hfe vei primi.

40
Electronic Club
Electronica pentru pasionați

Sub câștigul în curent continuu, acest tabel mai arata

tensiunile de saturație pentru joncțiunile colector-emi-

tor și bază-emitor. La fel ca câștigul în curent continuu,

acești parametri pot varia în funcție de condițiile de

operare. Deci, fiecare este prezentat pentru două com-

binații de curenți pe bază și de colector diferiți.

41
Electronic Club
Electronica pentru pasionați

Capitolul 8 Calcul rezistențe pentru un preamplificator

Pentru a calcula valoarea celor patru rezistențe R1 - R2 - NPN


R1 R3
C2
C1 C
R3 - R4 ale unui etaj de pre-amplificare în configurația emitor B

comun trebuie să cunoaștem acești trei parametri: E R5


R2 R4
» valoarea Vcc, adică tensiunea de alimentare

» valoarea Hfe a tranzistorului;

» câștigul, adică de câte ori ne dorim să amplificăm un semnal


PNP
R1 R3
Să presupunem ca avem următoarele date: C2
C1 C
B

tensiune de alimentare = 12volt Dacă veți căuta în orice carte în limba română
E
care R5
vă învață să cal-
R2 R4
valoare medie Hfe = 110 culați valorile rezistențelor necesare pentru polarizarea corectă a

câştig = 10 ori acestui tranzistor sau a altor tranzistoare, vă veți găsi imediat în di-

ficultate, deoarece veți avea doar formule matematice complexe și

puține exemple practice disponibile. Metoda pe care v-o arat, chiar

dacă este simplă, îți va permite să obții toate valorile necesare pen-

tru rezistențele R1 - R2 - R3 - R4.

În practică, pentru a fi sigur că semnalul amplificat pe care îl vom lua de la colectorul tranzistorului nu este

niciodată „tăiat”, este întotdeauna recomandat să lucrezi cu câștiguri foarte mici, de 5 - 10 - 20 de ori, iar dacă

amplificarea este insuficientă este întotdeauna recomandat să utilizezi un al doilea etaj.

Dacă doriți să amplificați un semnal de 100 de


12 V.
ori, ar trebui să utilizați întotdeauna două etaje și
Câștig - 10 ori
R3
să calculați rezistențele lor de polarizare pentru a
6 V.
obține un câștig pentru fiecare etaj de aproxima-
C
0,6 B
0,6 tiv 10 ori. În acest fel, obțineți un câștig total de:
E
10 x 10 = 100 ori. De asemenea, se poate calcula

primul etaj T1 pentru un câștig de 20 de ori și un

al doilea etaj T2 pentru un câștig de 5 ori, obținând, astfel un câștig total de: 20 x 5 = 100 ori
12 V.

Câștig - 10 ori R3

42 6 V.

C
Electronic Club
Electronica pentru pasionați

Țineți minte! ! Important

Pentru a obține amplificări ridicate, este întotdeauna recomandat să utilizați mai multe

etaje de amplificare pentru a evita toate riscurile care le are un tranzistor Dacă acestea este

amplificat la maximul său. Dacă limitați câștigul unui tranzistor obțineți toate aceste avan-

taje:

» Sunt evitate distorsiunile. Dacă amplificați un semnal cu un singur tranzistor într-un mod

exagerat, vârfurile semnalelor pozitive și negative vor fi aproape întotdeauna tăiate, astfel

încât semnalul sinusoidal se va transforma într-o undă pătrată generând o distorsiune

considerabilă.

» Reduceți zgomotul. Dacă un tranzistor amplifică la capacitatea maximă, apare un zgomot

produs de electronii în mișcare și, la ascultarea muzicii, vom auzi un zgomot deranjant

» Oscilațiile sunt evitate. Amplificarea unui tranzistor la maxim poate duce la auto-oscilație,

generând, astfel frecvențe ultrasonice adică inaudibile, care ar supraîncălzi tranzistorul

până la distrugerea acestuia.

» Împiedică supra-încălzirea corpului tranzistorului. În practică, când curentul de colector

creste, totodată se ridică şi temperatura tranzistorului. În aceste condiții, se declanșează

un fenomen de reacție necontrolat numit efect de avalanșă, care duce tranzistorul la dis-

trugere. Pentru a reduce acest risc, pe corpul tranzistoarelor de putere finale se aplică un

radiator de răcire care are rolul de a disipa cât mai repede căldura corpului lor.

» Lățimea de bandă nu este redusă. De fapt, cu cât este mai mare câștigul, cu atât lățimea

de bandă este mai mică. Acest lucru înseamnă că într-un preamplificator dacă amplificăm

tranzistorul de 20 - 30 de ori putem amplifica întreaga gamă de frecvențe acustice înce-

pând de la minimum 25 hertz până la maximum 50.000 hertz. Dimpotrivă, dacă îl facem

să câștige de 100 de ori sau mai mult, acesta nu va mai putea amplifica la maxim toate

frecvențele notelor înalte, de peste 10.000 hertzi. După această premisă, putem continua

să explicăm ce operații trebuie efectuate pentru a obține valoarea rezistențelor R1 - R2 - R3

- R4 pentru un etaj de pre-amplificare care folosește un singur tranzistor.

43
Electronic Club
Electronica pentru pasionați

NPN

Exemplu practic
R1 R3
C2
C1 C
B

E R5
R2 R4

Calcul valoarea rezistenței R3

PNP
R1 R3
C2
Pentru
C1
a obține valoarea
C rezistenței R3, care este conectată la colector, trebuie să cunoaștem mai întâi va-
B
loarea rezistenței de sarcină. În schema de mai sus, rezistența de sarcină are valoarea rezistenței R5 conectată,
E R5

după condensatorul
R2 R4electrolitic C2, notată în aceasta schema cu R5.

În practică, valoarea rezistenței R3 trebuie să fie întotdeauna mai mică decât valoarea rezistenței R5.

În acest sens, se recomandă alegerea unei valori mai mici de 6 - 7 sau 8 ori, dar în practică se poate

utiliza o valoare mai mică de 5 ori și chiar mai puțin.

Dacă valoarea rezistenței R5 este de 47.000 ohmi, pentru a obține valoarea rezistenței R3 va trebui să realizăm

această împărțire simplă:

ohm R3 = R5 : 5

47.000 : 5 = 9.400 ohmi

Deoarece această valoare nu este standard, folosim cea mai apropiată valoare comercială, care, în cazul nos-

tru, este de 10.000 ohmi.

Calcul valoarea rezistenței R4

Odată ce valoarea rezistenței R3(10.000 ohmi) a fost aleasă, putem efectua a două operație care ne permite

să obținem valoarea rezistenței R4 folosind formula:

R4 = R3 : Câștig

Întrucât, așa cum am explicat deja mai sus, nu este bine să alegem câștiguri mai mari de 10 - 20 de ori, vom

alege minimul, adică de 10 ori. După ce am ales o valoare de 10.000 ohmi pentru R3, rezistența R4 trebuie să

aibă o valoare de:

10.000 : 10 = 1.000 ohmi

44
Electronic Club
Electronica pentru pasionați

Calcul curent colector IC

Ca a treia operație, va trebui să calculăm valoarea curentului care curge în colector folosind formula:

Ic mA = [(Vcc : 2) : (R3 + R4)] x 1.000

Notă: numărul 1.000 pe care îl găsim la sfârșitul acestei formule nu este valoarea lui R4, ci un multiplicator care ne

permite să obținem o valoarea curentului exprimată în miliamperi.

Prin introducerea datelor noastre în formulă obținem:

[(12 : 2) : (10.000 + 1.000)] x 1.000 = 0,545 mA

Calcul tensiune R4

Continuând calculele noastre, acum trebuie să găsim valoarea tensiunilor prezente la capetele rezistenței R4,

conectate între emitor și masa, folosind formula:

Volți pe R4 = (Ic x R4) : 1.000

(0,545 x 1.000) : 1.000 = 0,545 volt

Calcul valoare R2

Valoarea rezistenței R2 este legată de valoarea rezistenței R4 și valoarea medie Hfe a tranzistorului pe care

vrem să-l polarizăm. Formula care trebuie utilizată pentru a obține valoarea rezistenței R2 este următoarea:

R2 = (Hfe(valoare medie) x R4) : 10

Introducerea în formulă a datelor pe care le cunoaștem deja, obținem:

(110 x 1.000) : 10 = 11.000 ohm

Dacă nu găsim acesta valoare, trebuie să căutăm cea mai apropiată valoare, care, în cazul nostru, ar putea fi

10.000 sau 12.000 ohmi. În exemplul nostru alegem valoarea pentru R2 mai mare. De exemplu: 12.000 ohmi.

Calcul valoare R1

Odată ce valoarea rezistenței R2 a fost găsită, putem obține valoarea rezistenței R1 folosind această formulă:

R1 = [(Vcc x R2) : (Vbe + VR4)] – R2

Știm că datele care trebuie incluse în formulă sunt următoarele: Vcc = 12 volt, R2 = 12.000 ohm,

Vbe = 0,65 volt, VR4 = 0,545 volt

Țineți minte: deoarece Vbe-ul unui tranzistor ar putea fi de 0,7 volți sau 0,6 volți, este întotdeauna re-

comandat să alegeți valoarea medie de 0,65 volți!

45
Electronic Club
Electronica pentru pasionați

Prin introducerea datelor în formulă obținem:

[(12 x 12 000) : (0,65 + 0,545)] – 12 000

Ca prim pas, efectuăm înmulțirea:

12 x 12.000 = 144 000

Apoi adunăm Vbe cu VR4:

0,65 + 0,545 = 1,195

Împărțim primul rezultat la al doilea:

144 000 : 1,195 = 120 500

La acest număr scădem valoarea R2:

120 000 – 12 000 = 108 000 ohm

Deoarece această valoare nu este standard, putem folosi cea mai apropiată valoare comercială pentru R1, care

este, evident, 100.000 ohmi.

Dacă vă amintiți când am calculat valoarea R2, am fi putut alege între două valori standard, adică 10 000 sau

12 000 ohmi iar noi am ales a două valoare. Acum putem verifica, din nou, cu formula de mai sus, care valoare

ar fi trebuit să alegem pentru rezistența R1 dacă am fi ales o valoare de 10 000 ohmi pentru R2.

R1 = [(12 x 10 000) : (0,65 + 0,545)] – 10 000

[(120 000) : (1,195)] – 10.000 = 90 418 ohm

Deoarece această valoare nu este standard, trebuie neapărat să alegem cea mai apropiată valoare comercială,

care ar putea fi 82 000 ohmi sau 100 000 ohmi.

Calcul câştig

Întrucât în ​​aceste calcule am rotunjit diferite valori de rezistență, vrem să știm de câte ori acest tranzistor va

amplifica semnalul aplicat pe baza sa. Pentru a cunoaște câștigul, putem folosi aceasta formulă simplă:

Câştig = R3 : R4

Deoarece am ales pentru rezistența colectorului R3 o valoare de 10 000 ohmi și pentru rezistența emitorului

R4 o valoare de 1 000 ohmi, tranzistorul va amplifica de:

10 000 : 1 000 = 10 ori

Dacă, în loc să fi folosim pentru rezistența R4 o valoare de 1 000 ohm, am fi folosit o valoare de 820 ohm, tran-

zistorul ar fi amplificat semnalul de: 10 000 : 820 = 12,19 ori

46
Electronic Club
Electronica pentru pasionați

Dacă am fi folosit, în schimb o valoare de 1 200 ohmi, tranzistorul va amplifica semnal de:

10 000 : 1 200 = 8,33 ori

Cu acest exemplu v-am arătat că într-un etaj de amplificare este suficient să variați valoarea rezistenței R4

pentru a crește sau a micșora câștigul acesteia.

Notă: formula R3 : R4 este valabilă numai dacă nu este conectat un condensator electrolitic în paralel

cu R4

Semnalul maxim pe bază

Cunoscând câștigul și valoarea tensiunii de alimentare Vcc, putem calcula semnalul maxim care trebuie apli-

cat pe bază pentru a putea lua un semnal nedistorsionat de la colector folosind formula:

Volți bază = (Vcc x 0,8) : câştig

Cu un câștig de 10 ori putem aplica un semnal pe baza a cărui amplitudine nu trebuie să depășească niciodată

valoarea de:

(12 x 0,8) : 10 = 0,96 volți vârf / vârf

Cu un câștig de 12,19 ori putem aplica un semnal pe baza a cărui amplitudine nu trebuie să depășească nici-

odată valoarea de:

(12 x 0,8) : 12,19 = 0,78 volți vârf / vârf

Notă: factorul de multiplicare 0,8 este utilizat pentru a evita tăierea” semnalului pe cele două capete dacă tensiunea

prezentă pe colector este puțin mai mare sau mai mică decât cea necesară datorită toleranței rezistențelor.

47
Electronic Club
Electronica pentru pasionați

Exemplu pentru calcul cu un


GAIN de 15 ori şi alimentare la
18V
În exemplul precedent, am luat în considerare o tensiune de ali-
NPN
R1 R3
C2
mentare Vcc de 12 volți, acum am dori să știm care sunt valorile
C1 C
B
utilizate pentru rezistențele R1, R2, R3, R4 dacă același tranzistor
E R5
R2 R4 ar fi alimentat cu o tensiune de 18 volți și vrem să amplificăm un

semnal de 15 ori.

Calcul valoarea rezistenței R3

PNP
R1 R3
C2 de sarcină R5 este tot de 47 000 ohmi, putem alege una dintre aceste trei valori
Presupunând că rezistența
C1 C
B
pentru rezistența: R3 8 200 - 10 000 sau 12 000 ohmi.
E R5
R2 R4
Calcul valoarea rezistenței R4

Odată ce a fost aleasă o valoare de 10 000 ohmi pentru rezistența R3, putem efectua a două operație pentru

a obține valoarea rezistenței R4 folosind formula pe care o știm deja, adică:

R4 = R3 : câştig

Pentru a obține un câștig de 15 ori rezistența R4 trebuie să aibă o valoare de:

10 000 : 15 = 666 ohmi

Știind că această valoare nu este standard, luăm cea mai apropiată, adică 680 ohmi.

Calcul curent colector IC

Ca a treia operație, calculăm valoarea curentului care curge în colector folosind formula:

Ic În mA = [(Vcc : 2) : (R3 + R4)] x 1 000

[(18 : 2) : (10 000 + 680)] x 1.000 = 0,8426 mA

48
Electronic Club
Electronica pentru pasionați

Calcul tensiune R4

Continuând calculele noastre, acum trebuie să găsim valoarea tensiunilor prezente la capetele rezistenței R4,

conectate între emitor și masă, folosind formula:

Volți pe R4 = (Ic x R4) : 1.000

(0,8426 x 680) : 1 000 = 0,5729 volt

Calcul valoare R2

Valoarea rezistenței R2 este legată de valoarea rezistenței R4 și valoarea medie Hfe a tranzistorului pe care

vrem să-l polarizăm. Formula care trebuie utilizată pentru a obține valoarea rezistenței R2 este următoarea:

R2 = (Hfe(valoare medie) x R4) : 10

Introducerea în formulă a datelor pe care le cunoaștem deja, obținem:

(110 x 680) : 10 = 7 480 ohm

Dacă nu găsim această valoare, trebuie să o căutăm pe cea mai apropiată, care, în cazul nostru, ar putea fi 6800

sau 8200 ohmi.

Calcul valoare R1

Am admis să aleg pentru R2 o valoare de 8200 ohm. Pentru a obține valoarea rezistenței R1 folosim formula

pe care o știm deja, adică:

R1 = [(Vcc x R2) : (Vbe + VR4)] – R2

[18 x 8.200) : (0,65 + 0,5729)] – 8200 = 112 496 ohmi

Deoarece această valoare nu este standard, folosim cea mai apropiată valoare comercială pentru R1, care

este, evident, 120.000 ohmi.

Calcul câştig

Deoarece am rotunjit valorile diferitelor rezistențe, dorim să știm dacă această etapă va amplifica semnalul

aplicat pe bază de 15 ori folosind formula:

Câştig = R3 : R4

10.000 : 680 = 14,7 ori

49
Electronic Club
Electronica pentru pasionați

Cu valoare de 14,7 ori sunt foarte aproape :).

Cu toate acestea, acest câștig de 14,7 ori este teoretic, deoarece nu se ține cont de toleranța rezistențelor. Cu

condiția ca rezistența R3 să aibă o valoare reală de 10 450 ohm și R4 o valoare reală de 675 ohm, am obține

un câștig de: 10 450 : 675 = 15,48 ori

Dacă rezistența R3 ar avea o valoare reală de 9 600 ohmi și R4 o valoare reală de 689 ohmi, am obține un

câștig de: 9 600 : 689 = 13,93 ori

Din cauza toleranțelor rezistențelor, trebuie să luăm întotdeauna în considerare că poate varia cu 5%

mai mult sau mai puțin câștigul calculat.

Semnalul maxim pe baza

Cunoscând câștigul și valoarea tensiunii de alimentare Vcc, putem calcula semnalul maxim care trebuie apli-

cat pe bază pentru a putea lua un semnal nedistorsionat de la colector, folosind formula:

Volți baza = (Vcc x 0,8) : câştig

Cu un câștig de 15 ori putem aplica un semnal pe baza a cărui amplitudine nu trebuie să depășească niciodată

valoarea de:

(18 x 0,8) : 15 = 0,96 volți vârf / vârf

Dacă tranzistorul ar avea un alt Hfe

În exemplele de mai sus am calculat valorile rezistențelor R1 - R2 - R3 - R4 luând ca exemplu o medie Hfe de

110, dar sa presupunem că acest tranzistor este înlocuit cu unul care are un Hfe de 80. Ceea ce s-ar putea

schimba în circuit ar fi valorile rezistențelor R1 - R2. De fapt, Hfe este utilizat doar în formulele care sunt utili-

zate calculul R2 și R1.

R2 = (Hfe medie x R4) : 10

R1 = [(Vcc x R2) : (Vbe + VR4)] – R2

(80 x 680): 10 = 5 440 ohmi pentru R2

Deoarece această valoare nu este standard, folosim valoarea cea mai apropiată, adică 5 600 ohmi.

R1 = [(18 x 5 600) : (0,65 + 0,5729)] – 5.600

Prin prima realizare a tuturor operațiunilor incluse în paranteze obținem:

50
Electronic Club
Electronica pentru pasionați

18 V. 18 V.

R1 120.000 R3 10.000 hfe 110 R1 82.000 R3 10.000 hfe 80


ohm ohm ohm ohm
C2 C2
C1 C C1 C
B B

47.000 47.000
E R5 E R5
8.200 ohm 5.600 680 ohm
R2 680 R2
ohm R4 ohm ohm R4 ohm

(100.800) : (1,2229) – 5 600 = 76 827 ohmi

Așadar, pentru rezistența R1 trebuie folosită o valoare de 76 827 ohmi, dar, întrucât nu este standard, va tre-

bui să alegem cea mai apropiată valoare comercială, care este de 82 000 ohmi. Dacă facem o comparație între

un tranzistor care are un Hfe de 110 și unul care are un Hfe de 80 vom observa aceste diferențe:

Hfe 110 Hfe 80 Valoare medie


R1 = 120 000 ohmi R1 = 82 000 R1 =100 000 ohmi

R2 = 5600 ohmi R2 = 6800 ohmi


R2 = 8200 ohmi

După cum puteți vedea, dacă tranzistorul are un Hfe mic, este necesar doar să scădeți valoarea celor două

rezistențe R1 - R2. Ar fi practic imposibil să se modifice valorile rezistențelor R1 - R2 într-un circuit de fiecare dată

când un tranzistor este schimbat, deoarece nu se știe dacă cel care trebuie înlocuit are un Hfe de 60 - 80 - 100 -

110 - 120 și nici nu puteți controla o mulţime de tranzistoare pentru a putea găsi unul cu Hfe-ul necesar, pentru

a rezolva această problemă se face o medie între valoarea care ar fi necesară pentru un Hfe scăzut și pentru un

Hfe ridicat.

În exemplul nostru pentru rezistența R1 am putea alege o valoare medie de:

(120.000 + 82.000) : 2 = 101.000 ohm

Și deoarece această valoare nu este standard, vom folosi o valoare de 100 000 ohmi.

Pentru R2 alegem :

(8.200 + 5 600) : 2 = 6 900 ohm Valoare nu este standard, vom folosi o valoare de 6800 ohmi.

Cu acest exemplu, ai înțeles deja de ce în multe scheme identice care folosesc același tranzistor putem

găsi valori diferite ale rezistențelor.

51
Electronic Club
Electronica pentru pasionați

Rolul unui inginer nu este de a lua un singur tranzistor și de a-l polariza în cel mai bun

mod, ci de a calcula valorile de rezistență, astfel încât, fără a face modificări în circuit,

puteți introduce un tranzistor cu un alt Hfe.

Calcul pentru amplificarea semnalelor de amplitudine foarte mare

În exemplele anterioare am luat în considerare câștigurile de 10-15 ori pentru a pre-amplifica semnalele foarte

slabe, dar presupunând că semnalul care va fi aplicat pe bază are o amplitudine de 2 volți vârf / vârf, va trebui

să amplificăm mult mai puțin pentru a evita tăierea celor două jumătăți de semnal. Dacă utilizăm o tensiune

de alimentare de 12 volți, vom calcula câștigul maxim care poate fi obținut folosind formula:

Câștig maxim = (Vcc x 0,8) : amplitudine semnal

(12 x 0,8) : 2 = 4,8 Câștig maxim

Avem următoarele date:

tensiune de alimentare 12 volți

valoarea medie Hfe 110

câștig 4.8

Va trebui să refacem toate calculele noastre pentru a ști ce valori să folosim pentru R1 - R2 - R3 - R4.

Am admis să alegem pentru R3 o valoare de 8 200 ohm, continuăm cu calculele ulterioare.

R4 = R3 : câştig

8.200 : 4,8 = 1 708 ohm

Deoarece aceasta nu este o valoare standard, o folosim pe cea mai apropiată, adică 1 800 ohmi. Urmează IC.

Ic în mA = [(Vcc : 2) : (R3 + R4)] x 1.000

[(12 : 2) : (8 200 + 1 800)] x 1 000 = 0,6 mA

Continuăm cu VR4.

VR4 = (Ic x R4) : 1 000

(0,6 x 1 800) : 1 000 = 1,08 volt

Aflăm acum R2.

R2 = (Hfe valoare medie x R4) : 10

52
Electronic Club
Electronica pentru pasionați

(110 x 1.800) : 10 = 19.800 ohm pentru R2

Deoarece această valoare nu este standard, trebuie să căutăm cea mai apropiată valoare comercială care ar

putea fi 18.000 ohmi.

În sfârşit, urmează R1

Se admite că avem 18 000 ohmi pentru R2. Folosim formula pe care o știm deja pentru a obține valoarea re-

zistenței R1:

R1 = [(Vcc x R2) : (Vbe + VR4)] – R2

[(12 x 18.000) : (0,65 + 1,08)] – 18 000

12 x 18 000 = 216 000

216 000 : 1,73 = 124 855

124 855 – 18 000 = 106 855 ohmi

Deoarece această valoare nu este standard, folosim cea mai apropiată valoare comercială, care este, evident,

100 000 ohmi.

Întrucât pe colector avem un R3 de 8 200 ohm și pe emitor un R4 de 1 800 ohm, această etapă va amplifica un

semnal de: 8 200 : 1 800 = 4,55 ori

Deci avem o valoare foarte apropiată de 4,8 ori. Acest câștig de 4,55 ori este teoretic, deoarece nu se ține cont

de toleranța rezistențelor. Prin urmare, știind că această valoare poate varia cu 5% mai mult sau mai puțin, nu

poate fi exclus că acest etaj poate amplifică un semnal de 4,32 ori de 4,78 ori.

Pentru măsurarea
amplitudinii unui
semnal, electroniștii
folosesc, de obicei,
osciloscopul.

53
Electronic Club
Electronica pentru pasionați

Condensatorul din emitor

În multe scheme de amplificatoare, găsim un condensator electrolitic introdus în paralel cu rezistența emitoru-

lui R4 și vă veți întreba logic la ce se folosește.

Vcc. Vcc.

R3 R3
R1 R1
C2 C2

C1 C C1 C
B B
2.200 ohm
E E
10 µF
R2 R2
R4 R4 10 µF

Acest condensator aplicat în paralel cu R4 este uti- ie utilizată este conectarea unui semi-reglabil în serie

lizat pentru a crește câștigul de aproximativ de 10 ori la electrolitic. Prin introducerea unui semnal în bază,

mai mult decât cel calculat. Deci, dacă avem un tranzis- se rotește cursorul acestui semi-reglabil până obținem

tor care în condiții normale amplifică un semnal de 4,55 câștigul necesar exact. În acest moment, valoarea oh-

ori, conectând acest condensator pe emitor semnalul mică a semi-reglabilului va fi măsurată, apoi va fi înlo-

va fi amplificat cu aproximativ: cuită cu o rezistență de valoare identică. În etajele de

4,55 x 10 = 45,5 ori pre-amplificare în care condensatorul este introdus în

Acest condensator este utilizat numai atunci când paralel cu rezistența R4, toate rezistențele de polari-

un semnal trebuie amplificat considerabil folosind un zare, adică R1 - R2 - R3 - R4, sunt calculate pentru un

singur tranzistor. Cu cât este mai mare valoarea rezis- câștig maxim de 2 - 3 ori pentru a evita ca semnalul

tenței plasate în serie cu acest condensator, cu atât amplificat să nu fie distorsionat.

vom reduce câștigul său maxim. Presupunând că aveți

nevoie de un câștig exact de 35 de ori, cea mai simplă

soluție pentru a cunoaște valoarea ohmică care trebu-

54
Electronic Club
Electronica pentru pasionați

Condensatorul de intrare şi ieşire

În toate etajele amplificatorului există întotdeauna un microfon pe bază care are o rezistență de 600 ohmi

un condensator electrolitic la intrarea pe bază și la ie- această valoare plasată în paralel cu rezistența R2 ar

șirea colectorului. Acești doi condensatori sunt așezați modifica valoarea tensiunii prezente pe bază.

pentru a permite trecerea semnalului alternativ la bază Dacă am aplica direct niște căști cu o rezistență de

sau pentru a-l prelua de la colectorul său, astfel încât 32 ohmi între colector și masă, toată tensiunea poziti-

să-l aplice la următorul etaj, fără a modifica valoarea vă prezentă pe colector ar fi scurtcircuitată către masă

tensiunii directe prezente pe acest terminal, deoarece, prin rezistența scăzută a caștilor.

după cum știți, condensatoarele nu lasă tensiunea con-

tinua să treacă. Fără acest condensator, dacă am aplica

R3 R3
R1 R1
Microfon C C
B B

E E
R2 R2
R4 R4

Fig. 26 Prin ne-introducerea unui condensator Fig. 27 Dacă nu este introdus un condensator elec-
electrolitic în baza tranzistorului, tensiunea prezentă trolitic în colectorul tranzistorului, tensiunea pre-
pe acest terminal ar fi scurtcircuitată la masă prin zentă pe acest terminal ar fi scurtcircuitată la masă
rezistența scăzută a microfonului, împiedicând astfel prin rezistența caștilor, eliminând astfel tensiunea de
tranzistorul să funcționeze. alimentare a colectorului.

! Important
Condensator de cuplaj
Scopul unui condensator de cuplaj este de a bloca accesul curentului continuu, dar de

a permite trecerea semnalului de curent alternativ. Acestea se folosesc la intrare sau la ie-

șirea unui amplificator. Polarizarea tranzistoarelor nu este afectată de acest condensator.

Fară acest condensator dacă am aplica un microfon magnetic pe intrare ce are o rezistență

internă de 500 - 1000 ohmi am modifica chiar polarizarea bazei tranzistorului iar montajul

nu ar mai fi capabil să amplifice.

55
Electronic Club
Electronica pentru pasionați

Condensator de cuplaj
! Important

Dacă condensatoarele pe care le vom aplica atât la intrare, cât și la ieșire, sunt electrolitice,

va trebui să le conectăm corect, respectând polaritatea celor două terminale, în funcție de

tranzistorul PNP sau NPN. Pentru aceste cuplaje nu vom putea folosi o capacitate la întâm-

plare, ci o valoare adecvată, capabilă să lase trecerea frecvenței minime pe care dorim să o

amplificăm fără atenuarea acesteia. De fapt, orice capacitate are propria reactivitate, adică

se comportă în practică ca o rezistență, a cărei valoare crește pe măsură ce frecvența de

lucru scade. Pentru a cunoaște reactanța RCX în kiloohm a unui condensator, putem folosi

următoarea formulă:

RCX = 1 5 9 : (mF x Hz)

Dorind să știm ce reactanță are un condensator de 47.000 picoFarad pe o frecvență de

30 Hz, prima operație pe care va trebui să o efectuăm este să convertim 47.000 pF în micro

Farad și, pentru a face acest lucru, va trebui să împărțim această capacitate cu 1.000.000,

obținând:

47.000 : 1.000.000 = 0,047 mF

159 : (0,047 x 30) = 112, 76 Kiloohm

Prin urmare, acest condensator la o frecvență de 30 Hz este echivalent cu o rezistență

de 112.760 ohmi plasată în serie pe intrarea bazei. Pentru o frecvență de 10.000 Hz, aceeași

capacitate de 0,047 mF ar avea o reactanță egală cu:

159 : (0,047 x 10.000) = 0,338 Kiloohm = 338 ohmi

După cum se poate observa, prin variația frecvenței semnalului de amplificat, valoarea

ohmică a acestei rezistențe variază și, întrucât este în serie cu baza tranzistorului, rezultă că,

creșterea acestei valori implică un semnal scăzut la bază. Este ca și cum am avea un potenți-

ometru de volum pe această intrare care coboară semnalul în prezența frecvențelor joase și

îl ridică în prezența frecvențelor înalte. Pentru a evita această atenuare pe toate frecvențele

inferioare, va trebui să alegem o capacitate de valoare adecvată pentru cuplaj, iar pentru a

calcula C1 în microfarazi folosim această formulă: C1 = 159 : (R2 x O,7 x Hz)

56
Electronic Club
Electronica pentru pasionați

Condensator de cuplaj ! Important

Prin urmare, dacă dorim să amplificăm o frecvență minimă de 20 Hz, pentru a cunoaște

capacitatea C1 (presupunem ca R2 este de 27 Kiloohm) va trebui să efectuăm următoarea

operație:

159 : (27 x O,7 x 20) = 0,42 microfarazi

Cu această capacitate, la frecvența de 20 Hz va suferi o atenuare de 3 dB, adică semnalul

va fi atenuat în tensiune de 1,41 ori. De fapt, verificând reactanța sa la această frecvență,

vom obține:

RCX = 159 : (mF x R2 x 0,7)

159 : (0,42 x 27 x 0,7) = 20 Kiloohm

Pentru a limita această atenuare, este întotdeauna recomandabil să folosiți o capacitate

de 10 ori mai mare, adică:

0,42 x 10 = 4,2 microfarazi

În practică, vom folosi o capacitate de 4,7 mF. Cu această valoare vom obține o reactanță

de: 159: (4,7 x 27 x 0,7) = 1,78 Kiloohm

Calcul C2
Pentru C2 este valabilă, de asemenea, formula de mai sus. În acest al doilea caz, știm că im-

pedanța de utilizat este impedanța de ieșire, adică cea a rezistenței R5 care, în schema de

aici, ar fi egală cu 47 Kiloohm.

C2 = 159: (47 x 0,7 x 20) = 0,24 mF


R1 R3
De asemenea, în acest caz, ar trebui să folosim o capacitate C2
+

de 10 ori mai mare, astfel încât vom obține o valoare


+
C1 R5
de 2,4 mF. Aici ar putea fi utilizată o capacitate standard
R2 R4
de 4,7 mF.

57
Electronic Club
Electronica pentru pasionați

Semnalul maxim pe bază

Cunoscând câștigul și valoarea tensiunii de alimen- Dacă semnalul care va fi aplicat pe bază are o am-

tare Vcc, vom putea cunoaște semnalul maxim aplicabil plitudine mai mare de 2 volți, putem rezolva problema

pe bază. Pentru a putea primi un semnal fără distorsi- prin creșterea rezistorul R4, aducându-l de la 1.800

uni de la colectorul său, folosim formula: ohmi la o valoare mai mare, adică pe 2.200 ohmi. În

Volți Bază = (Vcc x 0,8) : câştig acest fel, câștigul tranzistorului va scădea la valoarea

Cu un câștig de 4,8 ori și o tensiune de alimentare de:

de 12 volți, vom putea aplica semnale pe Baza a cărei 8.200 : 2.200 = 3,72 ori

amplitudine nu trebuie să depășească niciodată o va- Prin urmare, pe bază putem aplica un semnal care

loare de: poate atinge și o valoare de:

(12 x 0,8) : 4,8 = 2 volt vârf/vârf (12 x 0,8) : 3,72 = 2,58 volt vârf/vârf

58
Electronic Club
Electronica pentru pasionați

Capitolul 9 Tranzistor ca comutator

O importantă aplicație a tranzistorului este aceea de comutator (întrerupător). În aplicațiile de comutație, tran-

zistoarele lucrează în două regimuri de lucru. În regimul de blocare, prin tranzistor circulă doar curenții reziduali

de valoare foarte mică. Tranzistorul se comportă ca un întrerupător deschis, care întrerupe curentul prin circuit. În

regimul de saturație, prin tranzistor circulă curentul maxim. Tranzistorul se comportă ca un întrerupător închis,

adică permite trecerea curentului prin circuit.

VcC

R1 R3 VR3 =0
IC =0

T1 VCE =VcC

VC =VcC

IE =0 VE =0 Fig. 28 Tranzistor ca comutator (întrerupător)


R2 R4
condiția de blocare

Blocarea şi saturarea

Un tranzistor poate comuta semnale electrice exact ca un releu. Dar tranzistorul este mult mai rapid şi mult mai

sensibil la comutarea semnalelor. În acest mod de lucru tranzistorul poate fi saturat sau blocat.

Tranzistorul blocat
! Important

Se spune că un tranzistor intră în blocare atunci când nu mai conduce, adică atunci când

curentul prin tranzistor devine zero. Cu Ie = 0 nu se mai dezvoltă nicio cădere de tensiune pe

R4. Prin urmare, tensiunea de emitor este, de asemenea zero. Un curent de colector zero nu

mai produce nici o cădere de tensiune pe R3 şi, deci, tensiunea în colector este Vcc. Tensiu-

nea între colector şi emitor este prin urmare Vcc. (Fig. 28)

59
Electronic Club
Electronica pentru pasionați

Tranzistorul saturat ! Important

Se spune ca un tranzistor intra în saturație atunci când curentul prin el este atât de mare

încât nu mai poate creste, adică atunci când Ie şi Ic sunt la valoarea lor maximă. Pe măsură

ce Ie crește, Ve creste şi ea. Tensiunea pe R3 crește odată cu Ic, forţând colectorul sa se

depărteze de Vcc către emitor. Prin urmare, pe măsură ce curentul prin tranzistor creste,

tensiunile din emitor şi colector merg una către cealaltă. La saturație, când curentul prin

tranzistor este maxim, Ve şi Vc sunt aproximativ egale, iar Vce este aproximativ zero. În

schema de mai jos sunt arătate valori tipice pentru saturație.

VcC (10V)

R1 R3 VR3 =7,6V

T1 VCE =0,1V
Fig. 29 Tranzistor ca comutator (întrerupător)
VC =2,7V
condiția de saturare
VE =2,3V
R2 R4

Un tranzistor poate folosit deci ca un întrerupător:

întrerupător închis = tranzistor saturat

întrerupător deschis = tranzistor blocat

Intrare +V Intrare 0V

Fig. 30 Tranzistor deschis (saturat) Fig. 31 Tranzistor închis (blocat -OFF)

60
Electronic Club
Electronica pentru pasionați

Practică (1) Amplificator de curent

LED
100k

Lista de componente

» BC547B tranzistor NPN

» Led
1k

9V
A » Rezistor 100K

» Rezistor 1 K
B C » Baterie 9V
B
BC547B
E

Dacă contactele A şi B sunt deschise, LED-ul nu ar trebui să lumineze. Dacă unim contactele A şi B, ledul va

lumina puternic. Dacă unim contactele A şi B cu ajutorul unui deget umed, LED-ul luminează. Acest experiment

arată cum lucrează un tranzistor ca amplificator de curent. Un curent mic între bază şi emitor controlează un

curent mai mare în colector (între colector şi emitor). Deci curentul din bază este amplificat. Un tranzistor ca

BC547B are un factor de amplificare de aprox. 300. Așadar, curentul de colector este de 300 ori mai mare față

de curentul de bază. Acest lucru este posibil numai dacă nu este limitat câștigul cu o rezistență în colector ca în

schema de mai sus.


100k

IC = 30 mA

C
B
BC547B
IB = 0,1 mA
E
Fig. 32 Principiul amplificatorului de curent

62
Electronic Club
Electronica pentru pasionați

Proiectare circuit

Pentru a proiecta un circuit cu tranzistor, primul pas care trebuie sa îl facem este sa știm exact ce dorim să

obținem.

» Tranzistorul ar trebui să funcționeze ca un comutator și să fie complet „oprit” (blocat) sau complet „pornit” (con-

ductor).

» Tranzistorul ar trebui să funcționeze ca un amplificator analogic și să permită curgerea mai mult sau mai puțin

curent.

În ​​primul experiment, când conexiunea A-B a fost închisă, tranzistorul a fost „complet pornit” (deși „complet”

nu este încă destul de „complet”, ca în cazul unui comutator real cu două contacte metalice, deoarece există în-

totdeauna o cădere de tensiune mică între E și C). În experimentul cu degetul umed, ați fost mai mult pe partea

analogică, deoarece puteți face ca LED-ul să lumineze mai mult sau mai puțin strălucitor atingându-l mai mult sau

mai puțin. De asemenea, contează care lichid este utilizat. De ex. Cola produce mai multă „energie electrica“decât

ceaiul, ceea ce se datorează acidității.

Bine de știut ! Important

O mică dificultate în planificarea circuitelor tranzistorului este aceea că nu este cunoscut

exact factorul de amplificare în curent. De exemplu, în cazul rezistoarelor cu o toleranță de

1%, suntem siguri de valoarea lor, în cazul tranzistoarelor trebuie să îi aflăm factorul de amp-

lificare cu ajutorul unui tester de componente. Un BC547 poate avea un factor de amplificare

între 110 și 800.

63
Electronic Club
Electronica pentru pasionați

Practică (2) Invertor

1k
100k Lista de componente
9V
» BC547 tranzistor NPN
1k

» Led rosu

BC547 » Led verde

» Rezistor 100K

» Rezistor 1 K (2 buc.)

» Baterie 9V

» Push-Button

Acest circuit se numește invertor și este unul dintre cele mai ușoare exerciții pentru calculatoare și microcon-

trolere. Dar și un tranzistor poate efectua acest lucru la fel de bine. Tranzistorul se poate folosi ca un comutator

controlat. Cu toate acestea, funcția de comutare poate fi, de asemenea, inversată cu un tranzistor. În schema de

mai sus avem un comutator simplu. LED-ul verde se aprinde când întrerupătorul este închis, iar LED-ul roșu se

aprinde când comutatorul este deschis. Explicație: Când întrerupătorul este închis, circuitul este închis de LED-ul

verde și curentul de bază este pornit. Tranzistorul conduce şi comuta tensiunea la ledul rosu.

64
Electronic Club
Electronica pentru pasionați

Practică (3) Stingere întârziată

1k

Lista componente
9V
» BC547 tranzistor NPN

100k » Led rosu

BC547 » Rezistor 100K

100u » Rezistor 1 K

» Condensator 100uF/16V

» Baterie 9V

» Push-Button

Câștigul în curent al unui tranzistor poate fi utilizat pentru a prelungi timpul de descărcare al unui condensator.

Circuitul de mai sus folosește un condensator electrolitic cu 100 μF ca condensator de încărcare. După o scurtă

apăsare pe tasta, condensatorul este încărcat și livrează curentul de bază pentru mai mult timp. Datorită rezisten-

ței mari a bazei, așa-numita constantă de timp este în jur de 10 secunde. După acest timp, curentul de bază este

încă suficient pentru un control parțial a tranzistorului. Constanta de timp a unei circuitului RC este timpul în care

condensatorul s-a descărcat la 36,8% din tensiunea inițială.

Cu acesta formulă simplă calculăm constanta de timp:

T=R*C

T = 100 kΩ * 100 μF

T = 10 s

În practică, o lumina slabă poate fi încă văzută după un minut. De fapt, LED-ul nu se stinge complet nici după

mult timp. Cu toate acestea, curentul scade la valori atât de mici încât nu mai are un efect vizibil.

65
Electronic Club
Electronica pentru pasionați

Practică (4) Întrerupător crepuscular


100k

1k

Lista de componente
9V
» BC547 tranzistor NPN

» Led rosu
LDR
BC547 » Rezistor 100K

» Foto-rezistența

» Baterie 9V

În schema de mai sus avem un senzor de lumină realizat cu o foto-rezistență (Light Dependent Resistor, LDR).

Componenta are un strat de strat sensibil la lumină format din sulfură de cadmiu (CdS). În funcție de intensitatea

luminii, rezistența se schimbă de la aproximativ 100 Ω în lumina soarelui la un maxim de 1 MΩ la întuneric. De

exemplu, o iluminare de aproximativ 1000 lux (camera de lucru bine iluminată) corespunde unei rezistențe de

aproximativ 1 kΩ. Rezistența variabilă a foto-rezistentei împreună cu rezistența ​​de 100 kΩ formează un divizor de

tensiune. Dacă tensiunea parțială dintre bază și emitor (UBE) devine prea mică, tranzistorul se blochează. Pentru a

simplifica, se poate vorbi de un „prag de comutare” la aproximativ 0,6 V. Această valoare se aplică tuturor tranzis-

toarelor de siliciu. Testați comportamentul circuitului sub diferite iluminări. LED-ul este stins când luminozitatea

este mare și se aprinde când senzorul de lumină este întunecat. Există o comutare relativ bruscă la un anumit

prag de luminozitate. Doar un interval mic de luminozitate duce la controlul parțial al tranzistorului.

66
Electronic Club
Electronica pentru pasionați

Practică (5) Configurație Darlington


100k

1k
Lista de componente

» (3) BC547 tranzistori NPN


9V
» Led rosu

BC547 » Rezistor 100K

» Rezistor 1 K
BC547
» Baterie 9V
BC547

Factorii de amplificare În curent a doi tranzistori pot fi înmulțiți dacă curentul amplificat al primului tranzistor

este din nou amplificat ca curent de bază al celui de-al doilea tranzistor. Dacă se presupune un factor de câștig 300

pentru fiecare tranzistor, circuitul Darlington are un câștig de 90000. O rezistență de bază de 10 MΩ este suficien-

tă pentru pilotarea completă a tranzistorului. Asa se obține un comutator tactil eficient: Două fire goale sunt atin-

se cu două degete. Nu mai este necesar să umezim degetele, deoarece chiar și pielea uscată este suficienta pentru

a controla circuitul. Un rezistor suplimentar de 100 kΩ protejează tranzistoarele de prea mult curent de bază dacă

ambele fire sunt conectate direct. Un circuit Darlington cu trei tranzistoare permite un experiment interesant

pentru a detecta sarcinile statice. Pentru a face acest lucru, trebuie doar să atingeți baza circuitului Darlington cu

un deget și să mutați picioarele pe podea. În funcție de natura podelei și de materialul tălpilor de încălțăminte,

există schimbări de încărcare mai mult sau mai puțin pronunțate, care sunt vizibile când LED-ul pâlpâie. Chiar fără

contact direct cu intrarea este suficient pentru a porni ledul.

67
Electronic Club
Electronica pentru pasionați

Practică (6) LED ca fotodiodă

100k

1k
Lista de componente

» 2 tranzistori BC547


9V
» Led rosu

» Led verde

» Rezistor 100K
BC547
» Rezistor 1K

BC547 » Baterie 9V

Un LED nu poate doar să genereze lumină, dar poate servi și ca senzor pentru lumina ambientală. De fapt, ni-

ciun curent nu circulă printr-o diodă atunci când este acționat în sens invers. De fapt, totuși, se găsește un curent

invers foarte mic (în intervalul de nano amperi), ceea ce este, în mod normal, neglijabil. Cu toate acestea, câștigul

ridicat al circuitului Darlington permite experimentelor să aibă curenți foarte mici. Curentul invers al unei diode

LED depinde de iluminare, iar un LED acționează ca un fotodiodă în acest mod. Curentul este extrem de mic, dar

cu cele două tranzistoare va fi atât de mult amplificat, încât celălalt LED va lumina. În astfel de experimente, trebu-

ie să remarcăm că tensiunea inversă a unei diode emițătoare de lumină este mult mai mică decât cea a unei diode

normale. Tensiunea inversă maximă a unui LED este, de obicei, specificată în fișele tehnice la 5 V. În cazul nostru,

există aproximativ 8 V pe LED. De fapt, majoritatea LED-urilor roșii, galbene și verzi se ard atunci când tensiunea

este semnificativ mai mare, spre deosebire de cele albe și albastre, a căror posibilă tensiuni inverse sunt foarte

mici. Rezistorul de 100 kΩ protejează ledul în orice caz.

68
Electronic Club
Electronica pentru pasionați

Tranzistor BC547

Caracteristici BC547

» Tensiune max. colector: 45V

» Curent max. colector: 100mA

» Câştig În curent: 200 - 450

CBE

69
Electronic Club
Electronica pentru pasionați

Practică (7) Măsurarea comportamentului unui tranzistor

U4
1k

Lista de componente
5V
U1 » tranzistor BC547

100 k U3 » Pot 100K

10 k » Rezistor 1K
U2

» Baterie 9V

În fișele tehnice ale producătorilor puteți găsi toate caracteristicile posibile care descriu cum se comportă

un tranzistor şi în ce situație. Totuși, cel mai bine este să luați singur dispozitivul de măsurare și să măsurați cât

mai mult posibil. Acest lucru oferă un "sentiment" pentru componentă și o sa înțelegeți tranzistorul mai bine,

nu numai în teorie. Ar trebui să se măsoare curentul de bază IB, curentul de colector IC, tensiunea baza emitor

UB și tensiunea colector-emitor UCE. Curenții pot fi apoi ușor calculați din tensiunile și rezistențele din circuit. În

schema de mai sus este prezentat configurația de măsurare. Cu potențiometrul la intrarea circuitului, tensiunea

de intrare trebuie modificată în pași mici între zero și 5 V. Cu fiecare modificare, cele patru tensiuni U1 până la

U4 sunt măsurate și notate. Curenții și factorul de amplificare pot fi calculate din aceste valori măsurate. Tabelul

alăturat prezintă un exemplu. A fost măsurat aici un BC547B. Curenții şi factorul de câştig au fost apoi calculați​​

din tensiunile măsurate.

Care sunt etapele măsurării?

Mai întâi reglăm curentul colectorului la 0,1 mA (U4 = 0,1 V). Apoi dublați acest lucru cu fiecare măsurătoare nouă

până când nu mai crește (U4 este setat la 0,1 V, 0,2 V, 0,4 V, 0,8 V etc.). Fiecare dublare a curentului de colec-

tor se realizează aproximativ prin dublarea curentului de bază. Tensiunea BE crește în fiecare caz cu o valoare

constantă de aproximativ 20 mV. Împărțind IC la IB avem factorul de câștig în curent. După cum arată tabelul,

70
Electronic Club
Electronica pentru pasionați

Valori masurate pentru un tranzistor BC547B


U1 IB U2=U BE U3=U CE U4 IC V = I C /IB
1 0V 0 mV 5V 0V 0 mA 0
2 0V 400 mV 5V 0V 0 mA 0
3 0,07 V 573 mV 4,9 V 0,1 V 0,1 mA 143
4 0,15 V 595 mV 4,8 V 0,2 V 0,2 mA 133
5 0,26 V 612 mV 4,6 V 0,4 V 0,4 mA 153
6 0,47 V 629 mV 4,2 V 0,8 V 0,8 mA 170
7 0,90 V 646 mV 3,4 V 1,6 V 1,6 mA 177
8 1,77 V 665 mV 1,8 V 3,2 V 3,2 mA 181
9 2,63 V 679 mV 0,3 V 4,7 V 4,7 mA 179
10 3,54 V 681 mV 0,15 V 4,85 V 4,85 mA 137
11 4,32 V 683 mV 0,13 V 4,87 V 4,87 mA 113

factorul maxim de câștig în experimentul nostru este în jur de 180. Acesta este puţin deoarece cel puțin un câștig

de 200 de ori ar trebui să fie obținut. Există unele surse de eroare, cum ar fi rezistența internă finită a dispozitivului

de măsurare (10 MΩ). Aceasta înseamnă că, de exemplu, când se măsoară U2, o mică parte din curentul de bază

este ramificat prin dispozitivul de măsurare. Erorile de măsurare sunt normale. Dacă luați în considerare toate

sursele de eroare și toleranțe (inclusiv cele ale rezistențelor), acest tranzistor ar putea fi doar la limita de câștig mai

mică de 200. Încercați-vă singuri, poate tranzistorul vostru va aduce mai mult!

Bun de știut ! Important


Când avem asa multe date măsurate, am putea face o evaluare grafică. Aceasta o putem face

de ex. în creion și hârtie sau la un computer într-un program cum este Excel.

71
Electronic Club
Electronica pentru pasionați

IC
[mA]
4,5
4
3,5
3
2,5
2
1,5
1
0,5
0 Grafic realizat în Excel
0 200 400 600 UB 800
[mV]

În graficul de mai sus se prezintă caracteristica exponențială tipica a unei diode de

siliciu. Pe o scară liniară, puteți vedea o înclinare la aproximativ 0,6 V. Curentul crește tot

mai abrupt (exponențial). Datele de măsurare arată că la o tensiune de bază de 400 mV,

nu există încă un curent de bază măsurabil - și, prin urmare, niciun curent de colector.

Așadar, dacă tensiunea pe bază este undeva între 0,6 V și 0,7 V, vom avea şi un curent.

6
IC
[mA]
5

0
0 1 2 3 4 IB 5
[µA]

Graficul de mai sus arată creșterea liniară a curentului de colector în raport cu cel de

bază. Când ajunge aproape de 5mA acesta nu mai crește. Intră în saturație. Mai mult

de 5mA nu pot fi măsurați, deoarece rezistența colectorului limitează curentul la 5 mA

(5 V / 1 kΩ = 5 mA). Și puteți vedea clar că nici măcar cei 5 mA nu pot fi atinși complet.

72
Electronic Club
Electronica pentru pasionați

6
UCE
[V]
5

0
0 1 2 3 4 5 UIN 6
[V]

În graficul de mai sus se prezintă tensiunea de ieșire (UCE) în funcție de tensiunea de

intrare (U1 + U2). Aici puteți observa: mai multă tensiune de intrare duce la o tensiune

de ieșire mai mică. Motivul este clar. Pe măsură ce curentul colectorului crește, căderea

de tensiune pe rezistența colectorului crește.

73
Electronic Club
Electronica pentru pasionați

Practică (8) Măsurarea practica a unui tranzistor

În ziua de azi putem măsură un tranzistor foarte uşor cu ajutorul unui tester de componente. Aceste testere de

componente se găsesc deja de la preturi de câțiva euro.

Fig. 33 Testere de componente. Acestea măsoară majoritatea


componentelor folosite de electronistul amator.

Unele multimetre au de-asemenea un tester pentru tranzistori. Măsurarea unui tranzistor cu un tester de com-

ponente este mult mai comod şi rapid decât măsurarea clasica cu un ohmmetru. În plus testerul de componente

identifica pinii tranzistorului şi ii reprezinta grafic pe display, ceea ce este foarte util. Testerul de componente va

arata la măsurarea unui tranzistor valoarea hfe, forward voltage (adică tensiunea la care pornește tranzistorul),

identifica pinii şi modelul tranzistorului, adică pnp sau npn. Vezi figura mai jos.

Fig. 34 Testere de componente. Măsurare tranzistor.

Cu toate că în ziua de azi avem testere care măsoară un tranzistor foarte bine şi rapid, vă voi descrie şi metoda

clasică, cu ajutorul unui ohmmetru. De asemenea puteți, realiza măsurarea cu ajutorul unui multimetru digital.

Pentru măsurare puteți utiliza un ohmmetru (pe scala x10 sau x100). În funcţie de tipul tranzistorului (npn sau

pnp), baza va avea o rezistență minimă fată de celelalte două terminale. Dacă tranzistorul este de tip npn, baza

va conduce cu celelalte terminale având plusul ohmmetrului aplicat pe ea. Dacă tranzistorul este tip pnp, baza va

74
Electronic Club
Electronica pentru pasionați

conduce cu polaritate negativă aplicată pe ea. Deci, dacă măsuram un tranzistor nemarcat, putem găsi uşor baza

deoarece are rezistență minimă față de celelalte două. În funcţie de polaritatea tensiunii cu care a condus pe baza,

am determinat şi tipul tranzistorului.

Dacă conduce cu plus pe bază atunci avem un tranzistor npn, Dacă conduce cu minus

pe bază atunci avem un tranzistor pnp.

Acum mai avem două terminale: emitorul şi colectorul. Identificarea lor se face cel mai bine pe baza efectului

de tranzistor utilizând schema de mai jos. Dacă se măsoară rezistența între cele două terminale ramase neidenti-

ficate, lăsând baza în gol, rezistența arătată de instrument va fi foarte mare în ambele sensuri. Pentru a se putea

identifica, totuşi cele două terminale rămase, este necesar să polarizăm baza (adică să deschidem tranzistorul).

Se va utiliza un rezistor cu o valoarea de câțiva zeci de Kohmi care, în cazul în care tranzistorul a fost găsit de tip

npn, se va conecta plusul instrumentului. Se vor verifica în ambele sensuri cele două terminale ramase: când

rezistența arătată va fi minimă, înseamnă ca avem plusul instrumentului aplicat pe colector, iar terminalul rămas

este emitorul.

zeci de KΩ

Ω
----.---Ω Fig. 35 Măsurare pentru npn

+
Dacă tranzistorul este de tip pnp, baza se va conecta, prin intermediul rezistorului, la minusul furnizat de ohm-

metru. Se vor verifica, in ambele sensuri, cele două terminale ramase: când rezistența arătată de ohmmetru va fi

minimă, înseamnă ca avem minusul instrumentului aplicat pe colector, iar terminalul rămas este emitorul.

Eu recomand testarea unui tranzistor cu ajutorul unui tester de componente, ca cele din

figura 33. Un tester de componente este ieftin şi oferă măsurări mult mai rapide.

75
Electronic Club
Electronica pentru pasionați

76
Electronic Club
Electronica pentru pasionați

77
Electronic Club
Electronica pentru pasionați

Practică (9) Detector de persoane

D1
27K

Lista componente
R1

R2

1K

» 3 tranzistori BC547


+ T1
- » Led rosu
9V BC547C

T2 » Rezistor 27K

BC547C » Baterie 9V
T3

BC547C

Cu trei tranzistori realizam o amplificare asa de mare încât ledul se va aprinde fară un contact direct. Un mic câmp

electric va fi de ajuns pentru ca pe baza sa ajungă un mic curent. Dacă mișcam mana prin jurul firului conectat la

rezistența de 27 K, LED-ul se va aprinde.

78
Electronic Club
Electronica pentru pasionați

Practică (10) De la sunet la lumina

Lista componente

» BC547

» Led rosu

» Led verde

» Rezistor 330K

» Rezistor 2,2K

» difuzor piezo-electric

» Baterie 9V

Dacă atingeți uşor difuzorul piezo, LED-ul roșu va clipi puternic. Lumini slabe provin, de asemenea, şi la LED-ul

verde. Vă rugăm să rețineți că LED-ul verde este instalat diferit decât de obicei, și anume cu anodul (fir lung) la

polul negativ al bateriei. Deoarece tranzistorul conduce curentul într-o singură direcție, LED-ul verde trebuie să se

asigure că curentul poate curge în direcția opusă. Difuzorul piezo oferă un curent alternativ. în acest caz, LED-ul

verde arată curentul generat direct, cel roșu arată curentul amplificat de tranzistor. Acest traductor piezo lucrează

ca un microfon.

79
Electronic Club
Electronica pentru pasionați

Practică (11) Senzor de vibrații

Lista componente

» 2 tranzistori BC547

» Led verde

» Rezistor 1M

» Rezistor 330K

» Rezistor 10K

» Traductorul piezo

» Baterie 9V

Traductorul piezo lucrează ca un microfon. Dacă membrana traductorului piezo vibrează se creează o tensiune

mică, care este apoi foarte amplificată. Prin urmare, LED-ul pâlpâie clar vizibil. Dacă bateți din palme LED-ul pâl-

pâie. Acest montaj este un bun experiment şi cu ceva imaginaţie puteți chiar sa -l folosiți ca indicator pentru puls.

Puneți traductorul piezo la mana in poziția unde se simte pulsul şi veți vedea ca ledul se aprinde in funcţie de

bătăile pulsului.

80
Electronic Club
Electronica pentru pasionați

Practică (12) Semnalizator

D1
27K
R2

Lista componente
R1
+ X1
R3

1K
- 27K
» 2 x BC547
100µF
BATTERIE
+ » Led rosu
C1
T1 T2 » 2 x Rezistor 27K
BC547B BC547B
» Rezistor 1K

» Condensator electrolitic

» Baterie 9V

In schema de mai sus avem un amplificator cu reacţie prin condensatorul electrolitic de 100uF. Sunt create osci-

lații care fac ca LED-ul sa se aprindă şi să se stingă.

81
Electronic Club
Electronica pentru pasionați

Practică (13) Generator de ton

Lista componente

» 2 x BC547

» Led rosu

» 2 x Rezistor 27K

» Rezistor 470R

» Condensator 10nF

» Traductor piezo

» Baterie 9V

Daca inlocuim condesatorul electrolitic cu unul cermic, putem crea sunete ce sunt auzibile in difuzorul piezo

electric. Cu acesta modificare am creat un generator de ton. Atingeți condensatorul cu degetul. Frecvența se ridi-

că. Condensatorul ceramic are un coeficient de temperatură relativ mare, adică. acesta își reduce capacitatea cu

temperatura, ceea ce crește frecvența.

82
Electronic Club
Electronica pentru pasionați

Practică (14) FLIP-FLOP

Lista componente

» 2 x BC547

» Led rosu

» LED verde

» 2 x Rezistor 150K

» 2x Rezistor 1K

» Baterie 9V

Un flip-flop este un circuit care cunoaște două stări stabile: pornit și oprit. În circuitul de mai sus, comutarea

are loc prin apăsarea scurtă a contactelor. Ultima stare rămâne stabilă fără comutare intenționată. Deci este o

memorie binară, deoarece este folosită și în tehnologia computerului.

Apăsați scurt butonul din stânga. Se aprinde ledul roșu. Butonul drept comută la LED-ul verde. Pentru butoane

puteti folosi două fire.

83
Electronic Club
Electronica pentru pasionați

Practică (15) Semnalizator

Lista componente

» 2 tranzistori BC547

» LED verde

» LED rosu

» 2 x Rezistor 150K

» 2 x Rezistor 1k

» 2 x Condensator 100uF

» Baterie 9V

După un semnalizatorul cu un LED, acum avem unul cu două LED-uri. LED-ul roșu și cel verde se aprind alternativ.

Acum sunt necesare două condensatoare electrolitice.

84
Electronic Club
Electronica pentru pasionați

Practică (16) Senzor

Lista componente

» 2 tranzistori BC547

» LED rosu

» Rezistor 150K

» Rezistor 2,2M

» Rezistor 27K

» Rezistor 1K

» Condensator 100uF

» Difuzor piezo

» Baterie 9V

Traductorul piezo este folosit aici ca senzor. Trebuie doar să atingeți senzorul piezo, apoi lumina se aprinde pen-

tru sub un minut și apoi se stinge din nou.

85
Electronic Club
Electronica pentru pasionați

Practică (17) Sunete "ciudate"

Lista componente

» 2 tranzistori BC547

» Tranzistor BC557

» 2 x Rezistor 150K

» 2 x Rezistor 27k

» Condensator 100uF

» Difuzor piezo

» Baterie 9V

Sunete de origine necunoscută ridică întrebări. Este o fantomă care bate sau este doar conducta de încălzire? :)

Un sunet repetat de patru ori pe minut este generat electronic cu două tranzistoare NPN și un tranzistor PNP

într-un flip-flop. Sunetele apar atunci când un condensator este încărcat periodic până la o anumită tensiune și

apoi descărcat brusc. Atâta timp cât condensatorul este încă încărcat, tranzistorul PNP rămâne blocat și cele două

tranzistoare NPN nu mai primesc niciun curent de bază. Imediat ce condensatorul este încărcat la aproximativ 5

V, curge un curent, care este amplificat prin feedback pentru a forma un puternic curent de descărcare. Doar când

condensatorul este descărcat, tranzistorii se opresc și următorul proces de încărcare începe.

86
Electronic Club
Electronica pentru pasionați

Practică (18) Flash

Lista componente

» 2 tranzistori BC547

» Tranzistor BC557

» Rezistor 150K

» 2 x Rezistor 27k

» LED Rosu

» 3 x Condensator 100uF

» Baterie 9V

Circuitul multivibratorului poate fi, de asemenea, convertit într-o lumină flash. Curentul de descărcare curge

prin LED-ul roșu. Astfel încât să fie disponibilă și mai multă energie avem trei condensatoare electrolitice cu

100 μF conectate în paralel. Durează aproximativ un minut de fiecare dată pentru ca energia colectată să se des-

carce într-un flash.

87
Electronic Club
Electronica pentru pasionați

Practică (19) Greier electronic

Lista de componente

» 3 tranzistori BC547

» 2 x Rezistor 1K

» 3 x Rezistor 27k

» Condensator 100nF

» LED rosu

» Difuzor piezo

» Baterie 9V

Un greier poate fi enervant noaptea, deoarece face zgomote puternice. Acest circuit produce un semnal sonor

ca și greierul doar atunci când este întuneric. Puteți ascunde sunetul oriunde. Deoarece se raportează doar în în-

tuneric, nu este ușor de găsit. Greier electronic este o combinație de două circuite deja cunoscute, generatorul de

sunet și senzorul de lumină. Când lumina cade pe LED-ul roșu, tranzistorul din mijloc primește un curent de bază

mai mare, astfel încât sunetele se opreasc.

88
Electronic Club
Electronica pentru pasionați

Practică (20) Joc de lumini cu 3 LED-uri

Lista componente

» 3 tranzistori BC547

» 3 x Rezistor 1K

» 3 x Rezistor 27k

» Rezistor de 470R sau 3,3K

» 3 x Condensator 100uF

» 3 x LED

» Baterie 9V

Trei LED-uri generează un efect interesant. La prima vedere, circuitul amintește de semnalizatorul alternativ.

Totuși, LED-urile nu sunt pornite și oprite brusc aici, acestea își schimbă luminozitatea. De fapt, circuitul este un

generator lent de undă sinusoidală, cu frecvența puternic dependentă de curentul de funcționare. Cele mai lente

oscilatii apar atunci când utilizați rezistența de 3,3 k în serie cu bateria. Această operă de artă optoelectronică

merită atârnată de bradul de Crăciun! :)

89
Electronic Club
Electronica pentru pasionați

Componente pentru experimente

Piesele folosite in aceste experimente sunt uşor de procurat şi foarte ieftine.

Puteți folosi chiar şi piese recuperate. Pentru conectarea componentelor puteți

folosi chiar "Breadboard". Traductorul de sunet piezo servește ca simplu difuzor

și ca microfon sau senzor de vibrații.

Proiecte cu tranzistori

Vizitați aceasta pagină:

https://electronic-club.com/curs-de-electronica-gratuit-pentru-incepatori/

Aici vor fi publicate multe proiecte practice cu tranzistori.

90