Curs 1

INTRODUCERE IN ECONOMIE

Dupa ce parcurgeti aceasta tema veti intelege:

 Economia studiaza alocarea resurselor rare.

 Economia studiaza renuntarile la care oamenii sunt siliti sa recurga.

 Ce este costul de oportunitate.

 Ce inseamna analiza marginala.

 Cum afecteaza stimulentele comportamentul indivizilor.

 De ce comertul intre indivizi si intre tari poate fi benefic pentru fiecare.

 Cum resursele sunt alocate de catre piete.

 Ce determina anumite evolutii in economie

I. Cum adopta indivizii decizii:

Principiul 1: Indivizii se confrunta cu renuntari.

Principiul 2: Costul unui lucru este dat de valoarea altui lucru la care se renunta pentru
a-l obtine.

Principiul 3: Indivizii rationali decid pe baza analizei marginale.

Principiul 4: Indivizii raspund la stimulente.

II. Cum interactioneaza indivizii:

Principiul 5: In urma schimbului voluntar, fiecare participant la schimb poate fi mai

bine situat.

Principiul 6: Activiatea economica organizata de piata asigura o alocare eficienta a

resurselor.
Principiul 7: Uneori, guvernul poate imbunatati rezultatele pietei.

III. Cum functioneaza economia ca un intreg

Principiul 8: Standardul de viata al unei tari depinde de capacitatea ei de a produce

bunuri si servicii.

Principiul 9: Preturile cresc atunci cand autoritatile tiparesc prea multi bani.

Principiul 10: Societatea are de ales pe termen scurt intre inflatie si somaj.

Unul dintre motive este că, adesea,, se crede că reducerea inflației provoacă o creștere
temporară a șomajului. Aceasta înseamnă pur și simplu că, pe o perioadă de un an sau
doi multe politici economice împing inflația și șomajul în directții opuse. Conform unei
explicații comune, apare deoarece unele prețuri se ajustează lent. Prin modificarea
sumei pe care cheltuielile guvernului, suma pe care o taxează și suma pe care o imprimă,
factorii de decizie politică pot influența pe termen scurt inflația și șomajul.

Raritate: Natura limitata a resurselor societatii.

Lipsa înseamnă că societatea are resurse limitate și prin urmare, nu poate produce toate
bunurile și serviciile pe care oamenii doresc să îl aibă. Așa cum o gospodărie nu poate
oferi fiecărui membru tot cea ce își dorește, o societate nu poate oferi fiecărui individ cel
mai înalt nivel de viață la care ar putea aspira.

Economia : Studiaza alegerile pe care le fac oamenii si actiunile pe care acestia le

intreprind pentru a da cea mai buna utilizare resurselor rare, urmarind satisfacerea
intereselor lor.

În cele mai multe societăți, resursele nu sunt alocate de un singur planificator central.
Prin umrare economia studiază modul în care oamenii iau decizii cât de mult lucrează,
ce cumpără, cât de mult și cum își investesc economiile. De exemplu examinează modul
în care cumpărătorii și vânzătorii își stabilesc împreună prețul și cantitatea la care bunul
este vândut.

Principiul 1: Indivizii se confrunta cu renuntari

„ Nu exista pranz gratuit.”

Pentru a obține un lucru care ne place, trebuie să oferim de obicei un alt lucru în schimb.
Luarea deciziilor necesită schimbarea unui obiectiv împotriva altuia. De exemplu, o
elevă trebuie să decidă cum să își aloce timpul. Pentru fiecare oră pe care o petrece
studiind, renunță la o oră de somn.
Eficienta: Capacitatea unei societati de a obtine cat mai mult posibil din resursele rare de
care dispune.

Echitatea: Capacitatea unei societati de a distribui prosperitatea economica intr-un mod

„corect” intre membrii ei.
Cu alte cuvinte, eficiența se referă la dimensiunea obiectivului economic, iar echitatea se
referă la modul în care este împărțit acesta.

Principiul 2: Costul unui lucru este dat de valoarea altui lucru la care se renunta
pentru a-l obtine.

Oamenii se confurntă cu compromisuri, luarea deciziilor necesită compararea costurilor

și beneficiilor. De exemplu, decizia de a merge la facultate. Beneficiul este îmbogățirea
intelectuală și o viață cu oportunități de viață mai bune. Dar costurile? Costurile constau
în banii cheltuiți pentru școlarizare, cărți, etc. Însă acest total nu reprezintă un cost
destul de mare pentru a renunța la facultate.

Cost de oportunitate: Valoarea sanselor sacrificate ca urmare a deciziei de a folosi

resursele disponibile intr-un mod si nu in altul.

Costul de oportunitate al unui articol reprezintă la ceea ce decizi să renunți pentru a

obține acel articol. De exemplu, daca urmează o facultate, deciziile trebuie luate în
funcție de costul de oportunitate. Sportivii care pot câștiga milioane renunțând la școală
sunt foarte conștienți de faptul că oportunitatea lor costă facultatea. Nu este
surprinzător. Faptul că adesea decid că beneficiul nu merită costul.

Principiul 3: Indivizii rationali decid pe baza analizei marginale

Economiștii folosesc termenul de schimbări marginale pentru a descrie mici ajustări ale
unui plan de acțiune. De reținut că „marja” înseamnă „margine” în cele mai multe
situații oamnii iau cele mai bune decizii gândind la margine. De exemplu, ceri sfatul unui
prieten în legătură cu câțiva ani să studiezi. Pentru a lua această decizie trebuie să
cunoști care sunt beneficiile și costurile. Comparând beneficiile și costurile marginale,
poți evalua dacă un an în plus de școală merita.

Schimbari marginale: Mici ajustari ale unui plan in curs de desfasurare.

De exemplu un avioan este pe cale să decoleze cu 10 locuri libere, iar un pasager aflat în
așteptare oferă 300 de dolari pentru un loc, chiar daca prețul marginal al unui loc este
de 500 de dolari. Dacă avionul are locuri goale, costul adăugării unui pasager e
minuscul. Astfel aceștia ies pe profit. Vânzarea unui bilet fiind profitabilă, în locul
plecării cu scaune goale.

Principiul 4: Indivizii raspund la stimulente.

Deoarece oamenii iau decizii comparând costurile și beneficiile, coportamentul lor se
poate modificacând costurile și beneficiile se schimbă. Adică oamenii răspund la
stimulente, gândesc rațional. De exemplu, o taxă pe benzină încurajează oamenii să
conducă mașini mai mici, pentru a avea un cost mai redus.
Sau centurile de siguranță fac accidente accidentele mai puțin costisitoare, deoarece
reduc probabilitatea de ranire sau deces, Astfel legea centurii de siguranță modifică
calculul cost beneficiu al unui șofer rațional.

Principiul 5: In urma schimbului voluntar, fiecare participant la schimb poate sa fie

mai bine situat.

De exemplu, pentru a vedea ce luați în considerare modul în care comerțul vă afectează

familia. Un membru al unei familii caută un loc de muncă, acesta concurează împotriva
membrilor altor familii care caută un loc de muncă. De asemenea familiile concurează
unul împotriva celuilalt la cumpărături pentru cumpărarea celui mai bun produs la
prețul cel mai mic. Astfel fiecare familie din economie concurează cu celelalte, una
dintre acestea având posibilitatea de a fi mai buna decât alta.

Principiul 6: Activitatea economica organizata de piata asigura o alocare eficienta a

resurselor.

Teoria din spatele planificării centrale a fost că numai guvernul ar putea organiza
activitatea economică într-un mod prielnic pentru țara de ansamblu.
Ex: Prăbușirea comunismului în Uniunea Sovietică poate fi cea mai importantă
schimbare. Țările comuniste au lucrat pentru pe premisa în care se aflau planificatori
centrali din guvern. Aceștia au decis ce bunuri s-au produs, cine a produs și consumat
aceste bunuri și servicii.

Economie de piata: O economie care aloca resursele prin deciziile descentralizate ale
unei multitudini de firme si gospodarii care interactioneaza pe piete pentru a dobandi
bunuri si servicii.

Într-o economie de piață, deciziile unui planificator central sunt înlocuite cu deciziile a
milioane de firme și gospodării. Firmele decid pe cine să angajeze și ce să facă. Piețele
libere conțin multi cumpărători și vânzători, toți fiind interesați de propria lor bunăstare.
Piața economică a dovedit un succes remarcabil în org. Act. Eco într-un mod care
promoveaza bunăstarea eco generală.

Principiul 7: Uneori, guvernul poate imbunatati rezultatele pietei.

................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
Drepturi de proprietate: Capacitatea unui individ de a detine si a exercita controlul
asupra resurselor rare.
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................

Esec al pietei: Situatie in care, pietele libere esueaza in alocarea eficienta a resurselor.
Economiștii folosesc termenul eșec de piață pentru a se referi la o situație în care piața
pe cont propriu nu reușește să aloce resurse în mod eficient. O posibilă cauză a eșecului
pieței este externalitatea.

Externalitate: Impactul actiunii unei persoane asupra bunastarii celor din jur.

O externalitate este impactul acțiunilor unei persoane asupra bunăstării altora.

Exemplul clasic al unui cost extern este poluarea. Dacă o fabrică de produse chimice nu
suportă întregul cost al Fumului pe care îl emite, guvernul poate ridica bunăstarea
economică prin reglementarea mediului.

Putere de piata: Capacitatea unui singur agent economic (sau a unui numar mic de
agenti economici) de a avea o influenta substantiala asupra preturilor pietei.

Spre exemplu să presupunem că toate lumea din orș are nevoie de o apă, dar există o
singură fântână. Proprietarul fântânii are putere de piață, în acest caz monopol asupra
vânzării apei. În acest caz, reglementarea prețului pe care îl percepea monopolistul
poate spori eficiența economică.

Principiul 8: Standardul de viata al unei tari depinde de capacitatea ei de a produce

bunuri si servicii.

Aproape toate variațiile nivelului de trai se pot atribui diferențelor dintre țări. De
exemplu în 1997 un american a avut un venit de 29.000$, un mexican 8000$, iar un
nigerian 900$. Cetățenii țărilor cu venituri ridicate au parte de mai multe beneficii decât
cetățenii cu venituri mai mici.

Productivitate: Cantitatea de bunuri si servicii rezultata din fiecare ora de munca a unui
lucrator.

În națiuni unele firme pot produce o cantitate mare de bunuri și servicii într-o anumită
perioadă de timp, majoritatea oamenilor se bucură de un nivel ridicat de viață, în
națiunile în care lucrătorii sunt mai puțini productivi, majoritatea oamenilor trebuie să
suporte, existența mai slabă în mod similar, rata de creștere a productivității unei națiuni
determina rata de creștere a mediei veniturilor.

Principiul 9: Preturile cresc atunci cand autoritatile tiparesc prea multi bani.
În Germania, în 1921, un ziar zilnic costa 0,130 mărci. Mai puțin de 7 ani mai târziu,
același ziar a costat 70.000.000 mărci. Acest episod este unul dintre cele mai bune
exemple de inflație, o creștere a nivelului general a prețurilor în economie. Când un
guvern creează cantități mari de bani, valoarea banului scade.

Principiul 10: Societatea are de ales pe termen scurt intre inflatie si somaj.(curba lui
Philips)

Conform unei explicații comune, apare deoarece unele prețuri se ajustează lent. De
exemplu, guvernul reduce cantitatea de bani din economie. Pe termen lung, singurul
rezultat al acestei schimbări va fi o scădere a prețurilor. Poate dura câțiva ani până
toate firmele emit cataloage noi, toate sindicatele fac concesii salariale.
Când guvernul reduce cantitatea de bani, de exemplu, reduce suma cheltuită de oameni.
Vânzările mai mici, la rândul lor, determină companiile să concedieze lucrătorii. Astfel,
reducerea sumei de bani crește șomajul temprar.