Căţelul Ham, Ham

(Rojdaş Mara)
Trăia demult un căţel. Numele lui era Ham Ham. Era poreclit aşa pentru că
lătra mult. Avea chiar şi o stăpână pe nume Ina. Ina îl iubea nespus de mult
pe Ham Ham.
Într-o zi, când Ina era la cumpărături, Ham Ham văzu o pisică albă cu ochi
verzi. Pisica s-a apropiat de Ham Ham şi i-a şoptit:

– Hai, ce mai aştepţi? Muşcă-mă de coadă, ştiu că vrei! Desigur, pisica era
şmecheră, voia să-l atragă pentru a-l duce la groapa de gunoi. Ştiţi cum se
zice: ochii verzi niciodată să nu-i crezi!
Ham Ham nu-şi dădu seama şi o urmări. Când pisica a ajuns, s-a ascuns
într-o gaură făcută special pentru ea. Ham Ham o ajunse, dar pisica era
mai rapidă şi-şi acoperi urmele. Căţelul nu văzu gaura pisicii. Fiindcă Ham
Ham nu fusese niciodată pe acolo, începu să latre: Ham ! Ham ! Ham!

Cât lătră de tare, îl auzi numai un porumbel. Porumbelul încerca să

doarmă. Se trezi supărat, bosumflat şi ţipă: Măi gunoierilor, mai încet că
vreau să dorm! Apoi se uită în jos şi îl văzu pe Ham Ham. În momentul
când se priviră, fiecare se sperie de celălalt.

– Aha, deci tu eşti ăla care scoală lumea!

– O, scuze, nu am ştiut că dormeai!
– Bine, bine, te iert!
– Chiar, mulţumesc!
– Ia, zi, cum ai ajuns aici?
– O pisică m-a provocat şi eu nu mi-am dat seama.
– A, înţeleg perfect!
– Vorbeşti serios?
– Nu.

– Păi o să te scot de aici!

– O, ar fi bine , pentru că stăpâna mea Ina o să se întoarcă acasă şi cred
că o să facă infarct dacă va observa că am dispărut.
– Bun! Uite cum facem! Tu urmăreşte-mă cu atenţie. Eu voi zbura, iar tu
mă vei urma.
– Bine, dar cum ştii tu ce fel de casă trebuie să găseşti?
– Simplu, mi-o descrii.
– Bine: acoperiş roşu, casă galbenă şi uşă din lemn maro. Şi aşa cei doi
porniră. Din fericire porumbelul îi găsi casa căţelului.
Ham Ham alergă spre casă mai tare ca niciodată.
Exact atunci Ina venea acasă.
Ham Ham sări pe Ina şi o linse cu toată bucuria din lume. Ina se miră:
– Ce e băiete? De ce sari şi mă lingi aşa? O, te înţeleg! Ţi-a fost dor de
mine!
Dar înainte ca porumbelul să plece, Ham Ham îi mulţumi din suflet că l-a
ajutat.

Versuri Azi Grivei e mânios

Azi Grivei e mânios
Ham, ham
Nu răzbește cu un os
Ham, ham
Mârâie și se frământă
Zici că s-ar lua la trântă.

Azi Grivei e mânios

Ham, ham
Se zbârlește dacă-l chemi
Ham, ham
Pe ciolan se aruncă ghem
Ham, ham
Din privire parcă spune
Stai să vezi că-l voi răpune.