Curs 2: TENCUIELI

Parchet – fata vazuta, finisajul

Este un finisaj uscat – pentru ca este din lemn, il fixam mecanic de foarte multe ori – viteza de
executie diferita fata de tencuiala de exemplu
Tencuiala traditionala – cca 20 mm – cimentul face priza si se contracta – daca grosimea este
mai mare si nu armez stratul, crapa.
Procesul de uscare este de 1 mm pe zi. O tencuiala normala o fac si o las 3 saptamani sa se
intareasca complet.
Faianta suna a gol (e burdusita) – dupa ce s-a facut stratul suport, au pus imediat faianta si au
inchis rosturile – procesul de dedesubt nu a mai avut loc – s-a distrus stratul suport.
Exista finisaje: Umede groase:
- Cele traditionale (tencuieli cca 20mm, placaje montate cu mortar cca 60mm)
Umede subtiri:
- Tencuielile contemporane subtiri
- Placaje subtiri montate cu adeziv
Finisajele de toate modelele se aplica pe tot ce avem nevoie: pardoseli, pereti, tavane.
!Uscate: pe pereti inseamna fatade ventilate
- plăci, panouri, fâșii care se montează mecanic (fără mortar) pe schelet sau direct pe
elementul suport (perete)
Daca sunt pe orizontala, sunt de fapt pardoseli.
Cand sunt montate cu adeziv (gresia de exemplu), intra in categoria umede-subtiri.
Tavanele se finiseaza cel mai frecvent in sistem umed, dar pot avea si aici o forma de placaj.
Trebuie luate masuri mai severe pentru fixare – exista riscul sa cada.
Tencuielile foarte subtiri (contemporane) au inceput prin a fi foarte netede si au ajuns sa aiba
expresivitate (culori, texturi diferite)
Straturile tencuielilor:
- grund – se prevede pe suport (mai gros)
- tinci – mai subtire, mai fin (mai costisitor sa fie primul strat)
Ca sa adere tinciul, se zgarie grundul.
Orice strat pun inainte de grund este un strat ajutator, orice strat pun peste tinci este un strat
ajutator pentru finisaj.
Straturi suplimentare, ajutatoare:
- şmir
- şpriţ
Suprafata neteda, nu adera grundul
Aplicam pe beton un strat aplicat prin pulverizare de lapte de ciment – sprit (realizam o suprafata
rugoasa)
Pentru finisaj:
- glet (Ipsos, var)
- rectificare – se face pe o suprafata neteda peste care se da vopsitorie (corectare locala)
Tencuielile traditionale:
- de exterior: pe bază var cu adaos de ciment
- de interior: pe bază de var cu ipsos
Pentru indreptare: se adauga stalpisor si se adauga material (pulverizat cu pistolul) pentru a
indrepta si se asigura cu dreptarul planitatea.
Aproape toate produsele au nevoie de o perioada de maturare.
Smir – folosim atunci cand facem un tavan suspendat.
!Diferenta intre:
Tencuiala pe sipci si trestii: suprafata o defineam prin rugojinile de trestie
Tencuiala pe rabit: suprafata o defineam prin plasa, de obicei cu hexagonuri – avem nevoie de un
schelet – intindem plasa, dupa care venim cu smirul care realizeaza suprafata, dupa grundul si
tinciul.
De ce am nevoie de tavane suspendate? Ca sa maschez o lume intreaga de instalatii.
!Tavanul suspendat NU e acelasi lucru cu tavanul fals!
Ceea ce noi numim rabit, nemtii numesc metal care se intinde. Rabitul este plasa, dar aceasta are
nevoie si de structura.

Curs 3: FINISAJE
Pentru soclu: termoizolatie mai rezistenta mecanic – polistiren extrudate; tencuiala rezistenta
mecanic – de tip marmuroc
!Extrudat: NU se foloseste la fatada, pentru ca in urma procesului de productie, toate tipurile de
polistiren pastreaza niste tensiuni, insa cel extrudat, in contact cu mediul, se curbeaza.
Expandat: nu se foloseste unde se foloseste cel extrudat (soclu, subsol etc.)
Termoizolatiile se tes.
Pelicule de finisare:
- vopsele silicatice: cu o permeabilitate mare la vaporii de apă dar cu absorbţie mare de
apă, rezistenţă mică la agenţi atmosferici, tendinţă de decolorare, posibilă cretare.
- vopsele pe bază de răşini acrilice sau polivinilice, cu rezistenţă mărită la apă şi
permeabilitate la vapori mai redusă.
- vopsele pe bază de răşini siliconice în dispersie apoasă: performanţele lor le situează între
vopselele silicatice şi cele pe bază de răşini sintetice în dispersie. Aceste tipuri de pelicule
au multiple calităţi: o bună permeabilitate a vaporilor de apă, absorbţie de apă prin
capilaritate foarte mică, aderenţă pe orice tip de suport (mineral sau organic), aspect
asemănător celor minerale.
Finisaje interioare subtiri:
Semi-umede, tapete – avem nevoie de grund, tinci, glet

Curs 4: BETON
Betonul aparent – material foarte scump
Trebuie ca tot betonul, si cimentul si agregatele sa fie luate de la inceput pentru intreaga lucrare –
daca am cimentul in mai multe sarje, betonul va fi din ce in ce mai gri.
Betoanele clasice si vibreaza, betonul aparent NU – prin vibrare are loc o segregare a
componentelor – se amesteca foarte bine si se toarna.
Cofrajele se ung cu ulei pentru o decofrare usoara (Decofror).
Cofraje din lemn – la decofrare se pierd.
Betoane aparente cu fata din turnare:
EX: Catedrala Catolica de la Orsova
- oprirea din turnare
- inversarea directiei placilor de lemn
- nu se pot corecta imperfectiunile (bule de aer, pietricele)
Arena Nationala
- vizibile rosturile de turnare – greseala de executie (reparare: prevederea in proiect a unor
rosturi)
Criza combustibilului a determinat revenirea la niste principii vechi.
De ce trebuie ciment din aceasi sarja? Furnalele unde se face nu se curate dupa fiecare sarja si de
la acele reziduri se adauga un “efect cromatic”.
Betoane aparente mozaicate:
- au o gama infinita de posibilitati estetice
- in functe de pozitia in cladire, aceste mozaicuri vor avea agregatele mai mari sau mai
mici
Zidarii aparente:
Atat timp cat materialul de zidire nu este acoperit cu ceva, se numeste zidarie aparenta. Poate fi
dintr un singur material (caramida, piatra etc.), sau putem avea combinatii.
Astfel de combinatii erau facute in trecut pentru ca aveau un raspuns mai bun la cutremur.
Are loc o tesere – zid care sa lucreze solidar si sa transmita solidar fortele catre fundatie.
Moloane – blocuri de piatra care au o fata prelucrata si 2-3 cm in adancime, partea din spate nu
este deloc prelucrata (mai ieftine decat moloanele cu 2 fete)
Buceardarea: ciocaneste totul uniform
Gradinarea: se poate face pe o directie
Rostul poate fi la mijloc, sus sau jos – cand e la mijloc sau sus nu e nicio problema – cand avem
rostul la baza, inclinam piatra ca sa nu stea apa.
Mai conteaza rostul si din punct de vedere al adancimii (la fata sau sapat) – poate da o imagine
complet diferita.
EX: Biserica Kretzulescu – noi o vedem astazi ca si caramida aparenta, dar atunci se considera
neterminata
Rosturi:
- sa nu lasam zone unde se poate aduna apa
- expresii diferite date de rosturi diferite
Placaje din piatra:
- traditionale cu montaj umed
- uscate
Diferenta: placajele cu montaj umed se monteaza cu mortar, cele uscate pe schelet si sunt
fixate mecanic. Nici cele umede nu sunt doar mortar, in interior se pote fixa mecanic.
Intai au fost peretii din zidarie de piatra fasonata a.i. sa poata fi zidul si cu fata, si cu rezistenta.
Mai departe, s a descoperit ca se poate face si zidarie mixta (care mai ieftineste costul), la fata
neted, cativa cm in adancime slefuit frumos, apoi modul de tesere, a.i. blocurile sa lucreze
impreuna.
In sec 20, America: statistic mureau mai multi oameni loviti de placajul desprins de pe cladiri
decat loviti de trasuri – a rezultat cautarea unei prinderi mai riguroase.
Dimensiuni: in ciuda faptului ca astazi permite si 2 m, regula bunului simt spune sa nu se
depaseasca 60x90 cm dimensiunea pietrei – exista tendinta de a se dilata
60x60, maxim 60x90 – la montajul umed (prevedere in cod la Americani)
Placaje ceramice cu montaj umed:
- Cand am deaface cu faianta (ceramica e poroasa, daca o pun pe perete va trage apa din
mortar), se baga in apa si apoi se pune pe perete.
EX: Mozaicuri fabuloase: Manastirea Chora din Instambul
Cand avem deaface cu baie – hidroizolatie =>
Perete de protectie: nu pot sa lipesc pe o hidroizolatie membrana, nu pot lipi faianta.
Trebuie si ancore agatate in perete, ancore care trec prin hidroizolatie si o rup – se decupeaza de
la inceput locul pentru a evita rupture nadorite.
Curs 5: LAMBRIURI
In loc sa pun o tencuiala sau un placaj cu montare umeda – pun un sistem ventilat.
In toate aceste cazuri aveam nevoie de un perete suport in spate, componenta rezistenta pe care
sa asez sistemul.
Fixarea este mecanica:
- pot fi direct perforand finisajul, fixare direct in peretele suport
- sau cu schelet – montant, traversa sau doar traversa
Finisaj uscat: lambriu, parchet
In diferite spatii, lambriul da pretiozitate spatiului

(Parapetul – lambriu din panouri din sipci)

!Atunci cand am montanti, scandurile sunt orizontale
Daca am traverse, scandurile sunt vertical

Schelet orizontal continu – problema: aerul nu are unde sa urce

Rezolvare:
- scheletul se face grila – montantii sunt pe perete si intre montanti aerul poate sa urce
- sau gauri in traversa
- sau mai multe traverse cu spatii intre ele
Lamba si uluc:
Piesa nu se duce pana in capat (daca se umfla lemnul nu ar avea unde sa se duca)
Piesele o sa se miste – daca las rost intre ele nu se va vedea
Daca lambele sunt inegale, surubul vine pe drept. Daca lambele sunt egale, surubul vine stramb.

Uluc – Lamba
Placajul – are niste coaste in spate ca sa nu flambeze
Osb-ul – este furniruit pentru a primi fata pretioasa
Panel – sistem de panou din lemn (ansamblu de sipci dublu placate cu furnir)
Probleme la lambriuri:
- colt iesind, colt intrand: se pot tesi panourile sau venim cu piese suplimentare pentru a
acoperi

Pereti de gips-carton (urmasii sistemelor pe baza de tencuieli pe rabit):

Inainte de pereti, existau placi de gips-carton (scurteaza timpul de executie)
Schelet placate pe ambele fete – se obtine un perete

Panouri cu gaurele – absoarbe sunetul si se pierde in stratul absorbant de vata minerala

Curs 6: TAVANE
Element de finisaj ce asigura inchiderea spatiului la partea superioara
Face separarea intre spatiul din interior si placa de deasupra
2 tipuri: - aderent
- suspendat
“termoizolare” la partea inferioara cu placi de BCA – creaza punti termice

Sus: tavan aderent – jos: tavan suspendat

Curs 7: PARDOSELI
Subansamblu constructiv care permite circulatia pe suprafata orizontala sau inclinata
- inclinata = rampe
- orizontala = pardoseli
 - scari = mici pardoseli
Pardoseala pe pamant
Straturi – straturi de la baza (sunt la baza cladirii) – pot exista straturi intermediare intre stratul
de uzura si stratul propriu zis care sta pe pamant
Alte straturi pe restul pardoselilor se numesc straturi intermediare

STRATURI DE BAZA
STRATURI INTERMEDIARE

La plansee denivelate avem nevoie de completari – aceste completari sunt straturi intermediare.
Termoizolatie: termoizolatii eficiente (placi toate), (lamda </=0.06)
- placi cu rezistenta mecanica – placi din sticla spongioasa
NICIODATA BCA – nu e izolatie termica eficienta (lamda = 0.3)
Ruda cu BCA, termoizolatie multiport
Cand am dala flotanta?
Placa de beton impreuna cu parte din alcatuirea pardoselii trebuie sa fie complet detasata de
planseu si perete; Cum? O asez pe un strat elastic
Strat elastic: placa de vata minerala, placa de polistiren ecruisat (polistiren expandat care mai
trece prin niste procese)
Spatiu inchis tot cu material (de obicei vata minerala) intre dala si perete
Putem avea placi de gips-carton (speciale pentru pardoseli) – realizeaza dala de deasupra cu
rigiditatea necesara, scurteaza timpul de executie

Elemente liniare de racordare:

Legatura intre pardoseala si perete se face prin alte elemente

Pervaz si plinta – pe pardoseala

Record pe curb (plinta cu scafa) – in spitale de ex
Lemn: lemnul se misca – pervazul de lemn nu este taiat la 90 de grade, are un mic joc ca sa preia
miscarea pardoselii
Intre perete si pardoseala de lem – spatiu de 1.5-2 cm
Plinta:
Profile special facute ca sa permita prinderea

Accesorii necesare: colt intrand, colt iesind, terminatia plintei etc.

Plinte din PVC:
- “labuta” plintei de jos nu e orizontala
- lipite cu adeziv
PARCHET
Natural: imbinarea lamba si uluc – in uluc fixez cuiul
Pe ce sta? Nu il pun pe sapa (e umeda si nu pot bate cuie in ea)
Am nevoie de un strat in care sa intre cuiele:
- fibrobeton
- suport din osb
- strat poros bitumat
In toate cazurile, straturile au nevoie de ceva neted:
- nisip
- protective strat de bitum
Alt fel de a monta parchetul: pe grinzisoare
- de fapt un lambriu pe care l-am culcat
- ce este nou: umplutura

Pardoseli sportive: cu cat am mai multe grinzisoare, cu atat se amortizeaza mai bine
Parchet mosaic (lamelar):
- obligatoriu nevoie de un strat continu si neted
Inlocuitor de parchet din panel:
Placat deasupra si dedesubt cu furnir
Strat elastic peste care vin fasiile
Mocheta

Pardoseli turnate
Pardoseli calde, usor de intretinut, se folosesc in industrie dar s-a ajuns la pardoseli decorative.
Dale
Pardoseli de trafic intens
CARAMIDA

Caramizile pe cant – in nisip

Caramizile pe lat – pe mortar
Placi din piatra:
- daca sunt placi le punem pe mortar
- daca sunt calup, in nisip
EX: Domul din Milano – placi din piatra (3 tipuri de marmura)
Piatra naturala

Mozaic din deseuri

Mozaic turnat
Sec 19 – in Italia se tragea mata de coada, Romania era in plina dezvoltare – au venit mozaicarii
la noi.

Prefabricate mozaicate

FONOIZOLATIE SAU TERMOIZOLATIE

Diferenta: detaliu de racordare la perete – fasia de compensare

ARMATA CU RABIT SAU HIDROIZOLATIE

Pardoseli metalice – in general pentru industrie

- gratare, placa, rama etc.
Pardoseli din elemente de sticla – realizeaza plansee luminoase
Asigura suprafete pe unde sa treaca lumina, nu sunt neaparat mari.
PARDOSELI EXTERIOARE
Nu avem niciodata strat de rupere a capilaritatii in exteriorul casei, doar in interiorul ei.
Am nevoie de calupuri sau beton unde stationeaza masinile.
Preferabil sa am asfalt acolo une merg masinile.
Cimentul de contrage – trebuie de la inceput sa fragmentez continuitatea placilor de beton –
lasam rosturi
EX:

Geneva: toate pietonalele din orasul vechi sunt din calupuri de piatra.
ACCIDENTE in campul pardoselii:
- la racordarea cu cladirea
- la marginea balconului
- cand schimb tipul de pardoseala
Armarea stratului ajuta la micsorarea contractiilor cimentului – marirea rezistentei la apa.
Cand schimb tipul de pardoseala – inlocuiesc pardoseala sub pozitia inchisa a usii!
Curs 8: PARAPETE – BALUSTRADE
Parapetul = element care protejeaza impotriva caderii in gol
- trebuie să fie prevăzut un element ce protejează împotriva căderii în gol de la o diferență
de cotă de nivel de 20 de cm.
Balustrada = caz particular de parapet: un parapet, la care domină golul
- istoric vorbind, parapet format din baluștri
- s-a extins termenul: orice fel de parapet care are procent mai mare de transparență
Mână curentă = elementul pe care te sprijini / ții la partea superioară a unui parapet
- elementul de care te ajuți când urci / cobori o scară
Parapet este și la fereastră: împotriva căderii în gol
- dacă am parapet la un balcon, h se ia întotdeauna de la finit
- parapetul scării se întinde de la finit până la finit (elementul care închide parapetul)
- parapetul ferestrei: h parapet la fereastră se ia CU TOC (aprox. 7 cm) cu tot
glaf - protejează, la partea superioară, parapetul, în cazul unei tâmplării
Impiedicarea intrării prin efracție prin ridicarea parterului / parapetului înălțimi (conform
normativului)
- dacă înălțimea / diferența de nivel este sub 4 m: hp = 80 cm
- peste 4 m - sub 15 m: hp = 90 cm
- peste 15 m - sub 40 m: hp = 1 m
- peste 40 m - hp = 1,10 m
Cazul blocului de locuințe:
- în acest caz, se ia înălțimea totală a clădirii - ex. blocul are 25 - 26 m (între 15 și 40 m) -
h parapet / balustradă se ia de 1 m
partea plină are 10 cm - nu mă deranjează
dacă partea plină are peste 60 cm - probabilitatea să se urce cineva este foarte mică
între cei 10 - 60 cm: există riscul să am de a face cu „un teribilist”
- se măsoară h de siguranță de la limita parapetului

! unde pot circula copii mici, neînsoțiți (creșe, locuințe, grădinițe, etc.) - nu există potențial de
cățărare (elemente orizontale / înclinate, pe care copilul se poate cățăra)
 - în blocurile vechi: nu există dimensiuni între montanți mai mari de 10 cm (dimensiunea
capului unui copil mic)
se pot pune prefabricate: cu consolă de beton / cu consolă metalică
- se poate utiliza grinda întoarsă
armociment - ciment armat (aprox. 5 cm grosime) - dau impresia de masivitate
- se sudează plăcuțele prefabricatului de scheletul metalic, apoi se aplică finisajul

parapete ușoare: plăci metalice, ondulate / cutate, fixate cu șuruburi

montantul - trebuie fixat în elementul suport
- poate fi fixat prin:
(montare pe partea superioară a elementului protejat)
- sudură (pe o plăcuță de oțel montată la turnarea / cofrarea plăcii de beton armat.
- cu cât montantul este mai înalt, cu atât se deplasează mai tare
- fixare - pot avea o gaură în care să fie introdus montantul, iar, ulterior, să îl
monolitizez
- gaura: minim 10 cm, voi îngropa montantul în 10 cm de mortar
- fixarea „în papuc” - la parapete din inox, aluminiu turnat - aici, nu se face o
gaură în planșeu
- se vine cu o piesă turnată, în care bag montantul. această piesă este fixată
în șuruburi autofiletante, în planșeu. montantul este băgat în această formă (precum intră piciorul
în papuc)
- fixarea „mecanică”, prin înșurubarea cu dispozitive filetate.
fixare prin lateral:
- bridă de rigidizare a montantului
- „manșon” montat în elementul de b.a. cu dibluri metalice expandate -
asemânător fixării în „papuc”
fixare pe dedesubt:
- sudură pe plăcuță
- NU se mai poate face gaură + monolitizare
Mâini curente:
LEMN: cu prindere: dedesubt
- avem o riglă orizontală, metalică, ce face legătura cu toți montnații metalici
- această riglă are niște găuri, ce trec, pe dedesubt, pentru a fixa piesa de lemn
- lățime: 4-5 cm / 40 - 50 mm
METAL: tablă profilată
- se ia o piesă orizontală ce leagă toți montanții
- pe această riglă, la 40 - 50 cm, se vine cu alte elemente metalice, asemânătoare
unor diafragme (în care se introduc șuruburi)
- grosimea tablei: 2, 2,5 mm - 4 mm
- trebuie legate 2 longrine (piese în lung, metalice): cea a balustradei (leagă
montanții) cu cea a mâinii curente (ține mâna curentă, din tablă mai groasă): 2 piese metalice,
prin care trece un șurub

Mână curentă din mase plastice: se încălzește masa plastică, ulterior, se dispune /
modelează pe longrină.
Mână curentă ce are în alcătuire un lemn de bună calitate, pe care se mulează un strat
foarte subțire de tablă (1 mm)
Mână curentă din piatră (la perete) - se poate apuca
! 70 mm distanță între mână curentă și perete
Curs 9: PREZENTARE ACUSTICA SINIAT
Peretii din gips-carton
- elemente de compartimentare
- în funcție de rolul pe care îl joacă în clădire:
- NIDA system D:
- în rezidențial, clădiri cu înălțime mare, etc.
- izolație în interior, placare din gips-carton;
- înălțimi de instalare de maxim 9,82 m - se pretează și pentru aplicații în mediul
de retail / industrial;
 - Nida System SL:
- separativ-legați
- performanțe superioare
- izolație în interior, placare din gips-carton;
- înălțimi maxime de aproximativ 13,7 m
- înglobare elmente structurale, insalații, etc.

- Nida System S:
- separativi
- pereți acustici (în domeniul hotelier) - separă camerele de hoteluri, acustică bună
- Rw: 70 + db (față de 60 db - ex. anterioare)
- straturile nu sunt aliniate - nu se creează punți acustice

- antiefracție NIDA System D:

- în bănci, în cazul seifelor, etc.
- se pun și între apartamente: înlocuiesc sistemele clasice de zidărie, parte dintr-un
ansamblu complex de sisteme de pereți din gips-carton

- NIDA System SLA

- între sălile de cinema, la majoritatea cinematografilor noi
- între sălile de cinema, avem nevoie de performanțe superioare de izolare
- rezistență la foc de maxim 3 ore
- h max: 14,05 m
- izolare acustică: Rw - 81 db
- perete cu baza de 0,5 m, echipat cu vată minerală: legătura dintre cele două
structuri se face prin conectori anti-vibrație
NIDA System D:
distanța între montanți: 300, 400, 600 mm etc.. în funcție de principii mecanice (înălțime mai
mare, rezistență sporită, etc..)
lungimea plăcii - cu 20 de mm mai mică decât înălțimea liberă: placa nu trebuie să aibă contact
cu planul suport
finisare: gletuirea rosturilor dintre plăci - procesul se face pentru toate straturile peretelui de gips-
carton.
- se chituiesc și capetele de șuruburi.
- plăcile de gips carton trebuie să fie decalate cu cel puțin un pas de montant - nu avem rost pe
rost
- executare bordare unui gol pentru dozele electrice: se fac niște „casete” în jurul dozelor, se
pune vată minerală - puntea acustică este minimizată.
- chituirea rosturilor dintre plăci este importantă:
- chiar dacă plăcile de gips carton se intalează cu „rost 0”, zona respectivă reprezintă o
slăbire în cazul acțiunii focului
- trebuie asigurată latura performanțelor acustice: chituirea rosturilor dintre plăci trebuie
făcută pe fiecare strat
- ultimul strat de plăci este echipat cu bandă din fibră de sticlă: evitarea fisurărilor
- buna execuție a detaliului interior:
- coordonare a etapelor de montaj șape - gips-carton
- coordonare execuție pereți - instalație
- ștraifuri decalate la partea inferioară
- ștraifurile să fie puse dispers: înălțime de minim 400 mm
- izolația: cu vată minerală de sticlă / vată bazaltică
- vata minerală de sticlă: avantajul că „vine la rolă” - pierderi mult mai mici de material
(față de vata ce vine sub formă de „panou”)
- nu e de ajuns aplicarea vatei, cât timp nu are o constanță de aplicare în cadrul peretelui.
- vata bazaltică: densitate mai mare, stabilitate foarte bună pe verticală
- panourile nu sunt optimizate pe distanța dintre montanți - pierdere de material.
plăcile de gips carton: varietate, în funcție de scopul peretelui.
- grosimi standard: 12,5 ; 15 mm, găsim și plăci mai subțiri pentru realizarea suprafețelor
curbate.
- plăci pentru hidroizolare, izolare acustică; cu miez îmbunătățit la temp. înalte; sisteme
cu rezistență la efracție;

rezistența la foc gips - carton (practic, incombustibil - clasa A) vs. osb (clasă de reacție la foc D)
- la plăcile de gips carton se arde, în primă fază cartonul. miezul, fiind armat cu diferite
fibre, conferă plăcii o rezistență sporită.
test de rezistență la umidititate plăci din gips-carton
- AquaBoard - absorbție de apă de sub 3%
- fibrociment - absorbție de apă de aproximativ 10%

test la foc al pereților din gips-carton de mare înălțime:

- termocuple - termometre industriale - sunt legate la un computer, care înregistrează
aceste informații - medie de max. 140 grade c.
- durata de rezistență la foc NU înseamnă că peretele cedează după acel interval de timp,
ci pot apărea fisuri, etc.
- rosturile tehnologice, glisante, ce funcționează în lungul peretelui - nu influențează performanța
structurală: plăcile de gips carton sunt decalate.
- la construcțiile din lemn, montanții au și ei un rol structural: se plachează cu gips carton, iar, în
interior, se aplică vată minerală
- ce este în interiorul peretelui, nu se consideră protejat: trebuie consultat un verificator la foc,
trebuie alese sisteme de placări ce vor fi paralele cu structura de rezistență.
FAȚADE
- panorui de mari dimensiuni și de înaltă densitate
asbestos
- întâlnit în șantiere, textile, industria navală, dispozitive pe care le folosim zilnic
- inhalarea particulelor de asbestos - pot cauza cancer (asbestos - interzis din 2002 în fabricile
etc.)
panou rigid de vată minerală: densitate minimă: 60 / 80 kg / m3
placă fibrociment: 1,2 - 3 m ; 8 mm grosime
Materialele din fibrociment funcționează doar în sistem ventilat: nu se montează fără ventilație în
spate.