PROIECT DE LECŢIE

Disciplina: Istorie
Clasa: a VII –a
Data:
Profesor:
Unitatea de învăţământ:
Unitatea de învăţare: Primul război mondial. Lumea interbelică: o lume în schimbare
Tipul lecţiei: de recapitulare și sistematizare
Locul de desfășurare: sala de clasă
Competențe generale:
• Utilizarea în contexte diverse a coordonatelor şi reprezentărilor de timp şi spaţiu
• Utilizarea critică şi reflexivă a limbajului de specialitate şi a surselor istorice
• Manifestarea comportamentului civic prin valorificarea experienţei istorice şi a diversităţii socio-culturale
• Folosirea autonomă şi responsabilă a instrumentelor necesare învăţării permanente
Competenţe specifice:
• 1.2. Utilizarea termenilor istorici specifici secolului al XX-lea, în diferite situaţii de comunicare scrisă sau orală;
• 3.5. Localizarea în timp şi plasarea în spaţiu a faptelor istorice din secolul al XX-lea, pe baza surselor istorice;
• 3.6. Prezentarea unui fapt istoric referitor la secolul al XX-lea, utilizând informaţii selectate din surse istorice;
• 3.7 Stabilirea relației de cauzalitate pentru un fapt istoric din secolul al XX-lea, în sursele istorice date.;

Competențe operaţionale:

C1 - să cunoască cauzele care au dus la realizarea alianţelor politico-militare de la sfârşitul sec. XIX şi începutul sec. XX
C2 – să înţeleagă motivele care au determinat izbucnirea primului război mondial
C3 – să cunoască desfăşurarea evenimentelor militare pe principalele fronturi ale primului război mondial între anii 1914-1918
C4 – să descrie viața populaţiei aflate în spatele frontului
C5 - să cunoască conţinutul tratatelor de pace încheiate după primul război mondial
C6 – să caracterizeze regimurile democratice și cele tottalitare
C7 – să arate pe hartă statele care au apărut după primul război mondial.

1
Scopul general al lecţiei: De a transmite elevilor cunoştinţe referitoare la evoluţia operaţiunilor militare în timpul Primului Război Mondial, de a
evidenția adevărata "față"a războiului, , promovând valorile de libertate, egalitate şi solidaritate .

Resurse:
Timp: 50 minute pentru recapitulare
Materiale: manual, fișe de lucru, harta, atlas istoric
Strategii didactice:
Metode, procedee, tehnici: explicaţia, conversația, demonstrația, comparația, dezbaterea, învățarea prin descoperire.
Modalităţi de organizare a instruirii: individuală, pe grupe.

Mijloace de învăţământ:
 Manualul clasei a VII-a , autori:Maria Ochescu, Sorin Oane, Ed. Humanitas Educaţional, Buc., 2007
 Manualul clasei a VII-a , autori:Florin Constantiniu, Norocica – Maria Cojescu, Alexandru Mamina, Ed. Corint,Buc., 2005

Bibliografie:

• Ghid de evaluare, SNEE, Ed. Prognosis, 2001

• Ghid metodologic Aria Curriculară „ Om şi societate”, Ed. Sc. Aramis Print, Bucureşti, 2001
• Mihail Manea, Mic dicţionar de termeni istorici, Ed. All Educaţional, Bucureşti, 1999
• Marea istorie ilustrată a lumii, vol. 6, Războaiele mondiale şi perioada interbelică ( 1914-1945), Ed. Litera internaţional, Bucureşti, 2008
• Jean Baptiste Duroselle, ISTORIA RELATIILOR INTERNATIONALE 1919-1947, Vol I, Editura Stiinte Sociale si Politice, Bucuresti
2006

2
 Scenariu didactic

Momentele Competențe Activitatea profesorului Activitatea elevului Strategii didactice Mijloace de Evaluare
lecției și operațional învățare, resurse
conținuturile e de timp
Pregătirea - elaborarea planului de - își notează planul - explicația; - 10 minute din
activității recapitulare; și sarcinile; ora precedentă
- distribuirea sarcinilor de
învățare;
- precizarea obiectivelor;
Moment C1 - pregătirea materialului pentru - se pregătesc - 2 minute
organizatoric lecție; pentru lecție;
- notarea absenților; - reamintesc tema
- solicită reamintirea temei și a și planul de
planului de evaluare; recapitulare;
Desfășurarea C5 -elevii răspund: - răspuns direct
-profesorul le cere elevilor să - dictionar de
lecției: precizeze în ce secol Primul război termeni istorici; -evaluarea
izbucneşte primul război mondial a -Explicația; capacității de
1. Cauzele şi - fișe de lucru; analiză, implicare
pretextul mondial şi între ce ani s-a izbucnit în
- manual; și colaborare;
secolul al
izbucnirii desfăşurat. -Demonstrația; - 3 minute;
XX-lea şi s-a
primului război desfăşurat între
mondial şi anii 1914-1918.
taberele
- le cere să explice care au
beligerante
fost principalele cauze care Enumeră cauzele
şi localizează pe
au dus la izbucnirea
hartă regiunile
primului război mondial. unde se
C4 desfăşoară -lucrul individual;
anumite crize şi -evaluarea
capacității de
dispute între
C3 analiză, sinteză și
C5
marile puteri. -lucru cu harta; - harta comunicare;

3
 Europei

Se analizează -problematizarea;
etapele naşterii
-- Numeşte un elev care să celor 2 blocuri -învățarea prin
prezinte la hartă ţările membre politico-militare descoperire;
ale celor două alianţe. concomitent cu
localizarea pe
hartă a statelor.

-le cere elevilor să prezinte -elevii prezintă -demonstrația;

pretextul războiului; evenimentul din -harta;
28 iunie 1914 şi
se localizează pe -evaluarea
hartă oraşul orientării pe hartă
- 5 minute; și a spiritului de
Sarajevo şi cele 2 observație, a
state care intră în capacității de a
conflict. face conexiuni;
-fișa nr.1
2. Desfășurarea -elevii citesc fișa - exercițiu de
războiului C6 -pe baza fișei nr. 1, le cere
elevilor să descrie atmosfera
și răspund comunicare; -dicționarul
istoric;
dinaintea războiului; profesorului.
-5 minute
-le cere elevilor să -cu ajutorul
definească termenii: dicționarului
blitzkrieg, război de istoric elevii
mișcare, război de poziții, definesc sau
război total, tranșee. alcătuiesc
propoziții în care
sunt folosiți -conversația

4
 termenii dați. -harta

-le cere să descrie fronturile - Explică şi -evaluarea

şi campaniile militare dintre localizează pe -fișa nr.2 capacității de
colaborare,
anii 1914-1918 cu ajutorul hartă fronturile -axa cronologică; - 5 minute; argumentare, de
fișei nr.1 principale şi exprimarea a unei
secundare. atitudini tolerante
față de cele
-elevii lucrează în - descrierea; prezentate;
-împarte clasa în patru grupe,
echipă la sarcina
prima grupă trebuie să
primită, iar după
realizeze axa cronologică a
îndeplinirea
evenimentelor din anul 1914-
sarcinii, își
1915, a doua grupă – anul
desemnează un
1916, a treia grupă – anul
reprezentant al
1917, a patra grup – anul 1918.
3. Sfârşitul grupei, care
războiului şi completează axa
tratatele de pace cronologică la
tablă.
-le cere elevilor să -evaluarea
argumenteze intrarea SUA în -problematizarea; capacității de
-argumentarea;
război și ieșirea Rusiei din - manual; demonstrație;
război și să prezinte -argumentarea; -5 minute
consecințele acestor
C8 evenimente.

- 5 minute;
-le cere elevilor să deschidă -conversația;
4. Viața manualul la pagina 62 și să -manual -evaluarea
cotidiană în citească textele care redau -elevii capacității de
timpul primului atmosfera de pe front și din îndeplinesc - fișa nr.3;
-comparația; argumentare;
război mondial spatele frontului. sarcina dată.
-le împarte fișa nr. 3 pentru a - Articole de

5
 găsi asemănări textele citite. presa;

C9 - Manual

-le cere elevilor să rezolve un - 5 minute;

rebus referitor la intrarea -exercițiul; - rebus;
-elevii rezolvă -evaluarea folosirii
5. România în României în primul război
rebusul; unui limbaj de
primul război mondial. specialitate, de a
mondial povesti.

-împarte fișa nr. 4 și le cere - 5 minute;

6. Urmările elevilor să aleagă care din cele
războiului și „14 puncte” li se par cele mai -elevii citesc -conversația;
planurile de importante și să-și punctele și își -fișa nr.4;
reorganizare a argumenteze punctul de spun părerea
lumii vedere; privind -argumentarea;
importanța - 8 minute;
punctelor lui
- împarte clasa în patru grupe, Wilson;
fiecare grupă primește câte o -analiza; -fișa nr.5;
-analizează fișele
fișă, care conține prevedererile -învățarea prin -fișa nr.6;
tratatelor de pace. Le cere și rezolvă
descoperire; -evaluarea
elevilor să rezolve sarcinile sarcinile; -fișa nr.7; capacității de
aferente fișelor; colaborare,
-fișa nr.8; argumentare, de
exprimarea a unei
7. Democrație și -le cere elevilor să definească -explicația; atitudini tolerante
totalitarism democrația și totalitarismul, să față de cele
dea câteva caracteristici pentru prezentate;
-demonstrația;
regimurile democratice și cele -elevii răspund
totalitare și să enumere liderii cerințelor;
care au condus regimurile
totalitare.

6
 -le cere elevilor să dea
State exemple de state democratice
și state totalitare; -diagrama Venn
democratice și -comparația;
state totalitare -împarte clasa în trei grupe, le -elevii realizează
cere elevilor să găsească diagrama Venn la
elemente comune între tablă;
fascism/nazism și comunism,
dar și deosebiri, cu ajutorul
diagramei Venn.

-împărte clasa în două grupe, -axa cronologică.

Evoluția relațiilor prima grupă trebuie să -elevii realizeze -enumerația;
internaționale realizeze o axă cronologică cu axa cronologică. -explicația;
interbelice principalele tratate încheiate
până la marea criză economică
din 1929, iar a doua grupă să
completeze axa cu
evenimentele care au urmat
crizei economice și care au
condus spre al doilea război
mondial.

7
Aprecieri finale - apreciază participarea la -elevii își notează - 2 minut
lecției, evaluează contribuția tema.
elevilor la activitățile
Temă pentru desfășurate;
acasă -Realizați un portofoliu despre
Imaginea României în timpul
primului război mondial și în
perioada interbelică pe scena
politică internațională, cu
ajutorul internetului și a
revistelor istorice.

8
 Plan de recapitulare
Primul război mondial și consecințele sale
1. Cauzele şi pretextul izbucnirii primului război mondial şi taberele beligerante
2. Desfășurarea războiului
3. Sfârşitul războiului şi tratatele de pace
4. Viața cotidiană în timpul primului război mondial
5. România în primul război mondial
6. Urmările războiului și planurile de reorganizare a lumii

Democrație și totalitarism

1. State democratice și state totalitare

2. Evoluția relațiilor internaționale interbelice

9
 Fișa nr. 1

„Entuziasmul aparent pentru război captează imaginaţia multor naţiuni. Motivaţi de propagandă şi de fervoarea naţionalistă, mulţi tineri
se înrolează repede în forţele militare, căutând aventura. Nimeni nu este pregătit pentru adevărul de pe front. În imaginaţia colectivă a vremii,
războiul avea să fie un conflict de scurtă durată, cu puţine bătălii crâncene şi cu victorii zdrobitoare, ce vor "pedepsi duşmanul arogant".
Armatele se văd mărşăluind victorioase în capitalele inamice, iar soldaţii se visează primiţi cu bucurie la întoarcere, de către mândrii cetăţeni ai
patriilor lor. Plecaţi pe front în august, soldaţii au credinţa că războiul se va termina înainte de Crăciunul aceluiaşi an.”
1. Numiți două motive care duc la înrolarea masivă a tinerilor în armată.
2. Transcrieți ideea războiului în imaginația colectivă.

10
 Fișa nr. 2

1. Citiţi cu atenţie textul de mai jos şi răspundeţi la următoarele cerinţe:

,,Deşi prin înarmările pe care le făceau se pregăteau pentru un război de mari proporţii, europenii nu-şi puteau imagina cu claritate
înfăţişarea şi durata viitoarei conflagraţii. Planurile de companie erau adaptate unui război scurt, dus însă cu mijloace umane şi militare
imense. Planul strategic german, elaborat de generalul Alfred von Schlieffen, avea în vedere războiul pe două fronturi împotriva Franţei şi
Rusiei. În timp ce efective reduse ale armatei germane urmau să facă faţă ruşilor în răsărit, întârziaţi cu mobilizarea, o vastă mişcare de
învăluire, realizată prin Belgia, trebuia să asigure zdrobirea armatei franceze. Apoi, cu toate forţele disponibile, soarta războiului putea fi
decisă prin înfrângerea Rusiei. Francezii prevedeau o puternică ofensivă în Lorena, cu ruperea rezistenţei germane într-o mare bătălie şi
înaintarea rapidă spre Berlin, pe când ruşii prevedeau un război la frontiera occidentală cu doi adversari, germanii. În Prusia Occidentală,
şi trupele austro-ungare, în zona Carpaţilor. Marea Britanie luase în calcul debarcarea pe coastele Iutlandei, în vederea atacării Germaniei
dinspre nord, decizie schimbată ulterior printr-o debarcare cât mai aproape de câmpul principal de operaţiuni din vest.”

a. Pentru ce fel de război erau elaborate aceste planuri ?

b. Care dintre planuri prevedeau un război pe două fronturi ?
c. Care dintre fronturi credeţi ca era mai important ?

11
 Fișa nr. 3

A. „Condiţiile de război au devenit foarte aspre, constituind totodată pentru cei supuşi lor un fel de obişnuinţă. Se creează un tip care nu
mai este civilul de ieri, dar care nu are nimic comun nici cu soldatul de meserie. Le poilu ( soldatul francez în primul război mondial )
este un civil smuls vieţii lui obişnuite şi aruncat într-o altă existenţă, al cărei sfârşit nu se întrezăreşte… Pentru prima dată în istorie,
aproape toţi oamenii valizi ai unui popor luptau, şi în condiţii mai grele decât soldaţii de profesie din trecut”.
B. „De luni de zile luptam cu îndârjire pentru apărarea colţului de ţară care mai rămăsese liber. Rândurile noastre se răreau, mulţi căzând
seceraţi de proiectilele duşmane şi de boli. Uitasem ce înseamnă un adăpost cald şi o masă omenească, iar despre cei dragi, rămaşi sub
ocupaţia duşmanului, de mult nu mai ştiam nimic. Strânsesem în inimile noastre atâta obidă, încât aveam senzaţia că stau gata să
plesnească. Zile de grea restrişte trecuseră peste noi şi altele şi mai cumplite ne aşteptau. Niciodată nu ne-a trecut însă prin minte că
am fi putut fi definitiv învinşi. Niciodată nu am putut crede, achiar atunci când artileria duşmană ne pisa tranşeele, palmă cu palmă,
îmbibând cu carnea şi sângele nostru ţărâna în care ni se odihneau strămoşii. Credeam în victorie. O aşteptam cu îndârjire. Ne
pregăteam pentru ea. Eram doar la noi acasă, ne luptam pentru casa noastră, a străbunilor şi urmaşilor.”
( J. Madaule, Istoria Franţei)
1. Comparați textele A și B cu mărturile soldaților, de la pagina 62 din manual. Care este starea de spirit a celor care luptau pe front?

C. „ In ziua de 23 noiembrie 1916, primele detaşamente de germani pătrunseseră în Bucureşti…Trebuia să predăm, încă din ajunul
intrării nemţilor, toate armele: de la revolver şi puşcă de vânătoare până la sabie şi floretă. Au venit apoi la rând: trăsurile, caii, bicicletele,
zahărul…,gazul lampant, vasele de bucătărie şi cazanele de aramă, clanţele de la uşi, precum şi un număr de saltele, cearceafuri, covoare şi
slănină… La 24 aprilie 1917 , a început rechiziţionarea clopotelor de la biserici – aveau grozavă nevoie de aramă pentru confecţionarea obuzelor

12
– lăsându-se de fiecare oraş câte unul… Se lua tot ce se putea lua… grâne, vite, petrol, lemn de construcţie, lână, lapte, peşte, fructe – până şi
măceşe, ghindă şi jir – totul se strânge şi se cară în Germania.”
(C.C. Giurescu, Amintiri)

1. Care sunt motivele economice ale jafului practicat de germani în ţările ocupate?
2. Ce produse erau rechiziţionate cu predilecţie?

D. „O altă consecinţă a războiului prelungit şi total a fost promovarea femeii. Mobilizării militare a bărbaţilor i-a corespuns mobilizarea
civilă a femeilor, deşi acestea nu a fost niciodată decretată. Femeile, pe măsura puterilor lor, i-au înlocuit pe bărbaţi la muncile câmpului,
în uzine, în birouri.”
1. Ce părere aveţi despre folosirea muncii femeilor?
2. Ce credeţi că s-a întâmplat la sfârşitul războiului cu munca femeilor?

13
 Fișa nr. 4

PROGRAMUL DE PACE PROPUS DE SUA

CELE 14 PUNCTE

La 8 ianuarie 1918 preşedintele american W.Wilson expune în şedinta Congresului american Cele 14 puncte ce trebuiau respectate pentru încheierea
păcii şi care aveau să dea o noua cofiguraţie Europei.
1.     Renunţarea la toate tratatele internaţionale secrete şi la diplomaţia secretă.
2.     Libertatea comerţului internaţional.
3.     Libertatea navigaţiei comerciale pe timp de pace şi război.
4.     Reducerea înarmărilor pe baza de garanţii reciproce.
5.     Rezolvarea problemelor coloniale cu respectarea intereselor popoarelor respective.
6.     Eliberarea teritoriilor ruseşti si libertatea ruşilor de a-şi rezolva singuri problemele interne si internaţionale.
7.     Restabilirea Belgiei în graniţele sale.
8.     Retrocedarea provinciilor Alsacia si Lorena, Frantei.
9.     Restabilirea granitelor Italiei prin rectificare
10. Autonomia nationilor din fostul Imperiu Austro-Ungar.
11. Eliberarea teritoriilor ocupate ale Româiei si Serbiei-Muntenegrului.
12. Acordarea autonomiei popoarelor din Imperiul Otoman, deschiderea strâmtoriilor (Bosfor si Dardanele) pentru comertul maritim, liber.
13. Acordarea independentei Poloniei.
14. Crearea Societatii Natiunilor

14
 Fișa nr. 5

1. Citiţi cu atenţie textul de mai jos şi răspundeţi la cerinţe:

Tratatul de la Versailles (1919)
,,Art. 42. Se interzice Germaniei de a menţine sau de a constitui fortificaţii, fie pe malul stâng al Rinului, fie pe malul drept, la vest de o
linie trasată la 50 km est de acest fluviu.
Art. 51. Teritoriile cedate Germaniei, în virtutea preliminarilor de pace semnate la Versailles la 24 februarie 1871 şi a tratatului din
Frankfurt de la 10 mai 1871 se reintegrează în suvernanitatea franceză.
Art. 80. Germania recunoaşte şi va respecta cu stricteţe independenţa Austriei, între frontierele care se vor fixa printr-un tratat.
Art. 119. Germania renunţa, în favoarea principalelor Puteri aliate şi asociate, la toate drepturile şi titlurile sale asupra posesiunilor sale de
peste mări.
Art. 160. Începând din acest moment, totalul efectivelor armatei statelor care constituie Germania nu va trebui să depăşească o sută de mii
de oameni, inclusiv ofiţeri şi necombatanţi, şi va fi destinată exclusiv la menţinerea ordinei pe teritoriu şi la poliţia frontierelor.
Art. 173. Orice fel de serviciu militar general obligatoriu va fi desfiinţat în Germania. Armata germană nu va putea fi constituită şi
recrutată decât prin angajări voluntare.”

a. Identificaţi, pe baza textului, clauzele teritoriale şi militare ale tratatului de la Versailles.

b. Credeți că Tratatul de la Versailles a fost o cauză pentru izbucnirea celui de al doilea război mondial?. Argumentaţi răspunsul.

15
 Fișa nr. 6

2. Citiţi cu atenţie textul de mai jos şi răspundeţi la cerinţe:

Tratatul de pace de la Saint-Germain (1919)
,,Austria renunţă, în ce-o priveşte, în favoarea României la orice drepturi şi titluri asupra părţii din fostul ducat al Bucovinei aflată dincolo
de frontierele României, aşa cum vor fi fixate ulterior de către principalele Puteri aliate şi asociate. Independenţa Austriei este alienabilă numai
cu consimţământul Consiliului Societăţii Naţiunilor..... Austria declară de pe acum că recunoaşte şi acceptă frontierele Bulgariei, Greciei,
Ungariei, României, ale Statului sârbo-croato-sloven şi ale Statului cehoslovac, aşa cum aceste frontiere vor fi stabilite de către principalele
Puteri aliate şi asociate.”

a. Citiți care sunt prevederile referitoare la România.

b. Care sunt noile state apărute după destrămarea Imperiului Austro-Ungar?

16
 Fișa nr. 7

3. Citiţi cu atenţie textul de mai jos şi răspundeţi la cerinţe:

Tratatul de pace de la Sevres (1920)

„Tratatul de la Sevres punea accentul pe partiționarea Imperiului Otoman, lucru plănuit prin acorduri secrete între Puterile Aliate. Prin
semnarea acestui tratat Imperiul Otoman pierde patru cincimi din teritoriul său. Sunt recunoscute inclusiv noile granițe ale României.

 Grecia urma să păstreze toată Tracia Orientală, Strâmtorile Bosfor și Dardanele, vor fi demilitarizate și neutralizate sub controlul unei
comisii internaționale. S.U.A a refuzat mandatul asupra Armeniei și un altul asupra Constantinopolului și Strâmtorilor. În Anatolia era creată o
Armenie Independentă. Era creat și un Kurdistan autonom. În partea Anatoliei, care rămânea Turciei, Franța și Italia dispunea de zone de
influență importante”

1. Ce state au de câștigat de urma destrămării Imperiului Otoman?

2. Ce state apar noi din Imperiului Otoman?

17
 Fișa nr. 8

4. Citiţi cu atenţie textul de mai jos şi răspundeţi la cerinţe:

Tratatul de pace de la Trianon (1920)
,,Ungaria renunţă, în ce o priveşte, în favoarea României, la orice drepturi şi titluri asupra teritoriilor din fosta monarhie austro-ungară,
situate dincolo de frontierele Ungariei, aşa cum sunt fixate la articolul 27, Partea II (frontierele Ungariei) şi recunoaşte - prin prezentul
Tratat sau prin orice alt tratate încheiate în vederea reglementării actualelor chestiuni – că fac parte din România.”

1. La care provincie românească se referă tratatul?

2. Câți ani sărbătorește România de la Marea Unire?

18
 Diagrama Venn

ASEMĂNĂRI
Constituția din 1923 Constituția din 1938

19
 România în primul război mondial

A
1
2
3
4
5
6
7
8
9
B

A-B, 1 – Locul unei importante bătălii unde ostaşii români au ţinut piept duşmanilor
2. – Regele României în timpul primului război mondial.
3. – În vara anului 1918, armata română a trecut ......... în Transilvania
4. – A scăzut eroic în luptă – Grigore ........................
5. – S-a construit la Mărăşeşti, în cinstea jertfelor aduse
6. – S-au jertfit pentru patrie.
7. – Unul dintre comandanţii trupelor române era generalul .................
8. – Eroina de la Jiu
9. - Locul unei importante bătălii unde ostaşii români au ţinut piept duşmanilor

20
21