OPPM

STADII/ETAPE:
1. IDENTIFICAREA, NUMIREA, VALIDAREA SI PRIORITIZAREA PROBLEMELOR
OCUPAȚIONALE
Colectarea informațiilor privitoare la istoricul ocupațional (interviu, COPM
screening, observații directe etc.) al clientului, pe arii ocupaționale:
a. Activițăți de autoîngrijire
b. Activițăți productive
c. Activități de timp liber
Identificarea, numirea, validarea și prioritizarea problemelor ocupaționale,
cu centrare pe client, nu pe diagnostic

2. SELECTAREA MODELELOR/CADRELOR DE REFERINȚĂ TEORETICE

MODELE TEORETICE – modul de gândire privitor la ocupație: PEO, MOHO, CMOP,
KAWA
CADRE DE REFERINȚĂ – modul de înțelegere a ființei umane .
 Biomecanic
 Cognitiv – Comportamental
 al reabilitării
 neurologic
 al integrării senzoriale

3. EVALUAREA
Abordare top-down (Trombly, 1995): scop-funcție-formă- componentele
performanței ocupaționale
Scopul – facilitarea participării complete și promovarea calității vieții
 De ce-mi doresc să fac acest lucru?
 Ce pot face în viitor?
 Ce îmi doresc să devin?
Metode de evaluare: interviu – narativ, sau COPM

Funcția – obținerea independenței prin imbunătățirea disfuncțiilor regăsite în ariile

ocupaționale și reechilibrarea rolurilor
 Ce activități funcționale sunt afectate și cine este afectat?
 Cum susține sau constrânge mediul fizic sau social performanța ocupațională?
 Orientarea este dată de roluri și de finalitatea activităților.
Metode de evaluare: COPM

Forma – îmbunătățirea calității performanței ocupaționale, a caracteristicilor

observabile în cadrul mediului în care se realizează (Hocking, 2001); limitări ale
activității, restricții de participare, factorii de mediu.
 Care este calitatea performanței ocupaționale curente a clientului?
1
 Ce formă își dorește să atingă?
 Ce modificări sau adaptări trebuie efectuate de client/terapeut?
Metode de evaluare: - observația
- DPA
- PEDI

Componentele de perfomanță – îmbunătățirea abilităților fizice, psihice.

 Abilități motorii: postură (stabilitate, aliniament, poziție), coordonare
(manipularea obiectelor, acuratețea mișcărilor), forță, prehensiunea (prinderea);
 Abilități de procesare: cunoașterea informațiilor privind modul în care trebuie să
folosească anumite obiecte, să le ajusteze sau să se adapteze la schimbare,
organizarea temporală (inițiere, continuitate, secvențialitate, finalitate),
organizarea spațială și a obiectelor (localizare, așezare).
Nu există instrumente de evaluare specifice terapiei ocupaționale

4. IDENTIFICAREA PUNCTELOR TARI ȘI A RESURSELOR

Se identifică punctele tari și resursele: CLIENTULUI, MEDIULUI, TERAPEUTULUI
OCUPAȚIONAL în vederea rezolvării problemelor ocupaționale ale clientului
identificate și prioritizate
Stabilirea echipei de intervenție

5. NEGOCIEREA FINALITĂȚILOR, OBIECTIVELOR ȘI ELABORAREA PLANULUI DE

INTERVENȚIE
Stabilirea obiectivelor:
 Stabilirea obiectivelor, de comun acord cu clientul, a finalităților legate de
viitoarele performanțe ocupaționale, în relație cu problemele ocupaționale
identificate (POI) la început
 Stabilirea a câte un obiectiv general pentru fiecare POI
 Descrierea obiectivelor se face conform SMART
 Elaborarea planului de acțiune bazat pe intervenții ce vizează persoan, mediul,
ocupația și care influențeayă pozitiv obiectivele
 Explicarea și negocierea intervenției cu clientul
 Stabilirea persoanelor/specialiștilor (echipa interdisciplinară) care pot fi implicate
direct în proces și se stabilește perioada de timp necesară implementării

Exemple:
 Obiective pe termen lung:
S. va fi capabilă să mănânce independent, cu familia, stând într-un scaun adaptat
în trei luni;
S. va fi capabilă să se dezbrace de hainele cu nasturi în față, în două luni;
 Obiective pe termen scurt:
S. va fi capabilă să stea corect, echilibrat în scaunul adaptat într-o lună;
S. va fi capabilă să taie mâncarea în bucăți mici și să le bage în gură folosind
tacâmuri adaptate în două luni;

2
 S. va fi capabilă să-și desfacă nasturii în trei săptămâni

Obiectiv:
 Copilul va bea apă dintr-o cană în două luni, în mod independent
Plan de acțiune:
PERSOANĂ
 In one week, copilul va recunoaște cana cu apă
MEDIU
 Toate persoanele care îngrijesc copilul vor exclude sticlele și îi vor da apa cu cana
 TO va recomanda tuturor persoanelor din anturaj ce fel de cană să folosească
OCUPAȚIA
 Copilul va putea ține o cană în mâini în două săptămâni
 Copilul va putea duce cana la gură într-o lună
 Copilul va putea bea independent cinci înghițituri în șase săptămâni

6. IMPLEMENTAREA PLANULUI DE INTERVENȚIE BAZAT PE OCUPAȚIE

Procesul de intervenție bazat pe ocupație se ghidează după:
 Abilitățile terapeutului ocupațional
 Utilitatea terapeutică a ocupației/activităților
 Abordare consultativă
 Abordare educativă

7. REEVALUAREA
OBIECTIVE ATINSE – încheierea secvenței terapeutice
Obiective neatinse – reluare procesului ocupațional