Sunteți pe pagina 1din 11

Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a

Banatului„Regele Mihai I al României” din Timişoara

DISCIPLINA: ALIMENTE
FUNCȚIONALE
Roșia

Coordonator: Student:
Conf. Dr. Ing. MEGYESI Corina PERA Oana-Mariana
CEPA AN II

~1~
Cuprins:

1.Generalități 3

2. Soiuri 4

3. Buruieni, boli și dăunători la


6
cultura de roșii

4. Proprietatile nutritive ale rosiilor 8

5.Beneficiile rosiilor pentru sanatate 9

6. Bibliografie 11

~2~
Generalități

Roșia (pătlăgica roșie sau mai rar tomata), numită științific Solanum
lycopersicum, este o plantă din familia Solanaceae. Roșia este o plantă nativă a
sudului Americii de Nord și nordului Americii de Sud, având un areal natural de
extindere din centrul Mexicului până în Peru.Este o plantă perenă, crescută
adesea în climate temperate ca o plantă anuală, atingând frecvent între 1 și 3 m
înălțime, cu un trunchi mai mult ierbos, care crește de cele mai multe ori, ca
orice altă plantă cățărătoare, pe tulpinile altor plante, pe bețe sau garduri.

Este cultivată la aproape toate latitudinile, ocupând o suprafață de


aproximativ 3 milioane de hectare, adică o treime din terenul consacrat
legumelor.Frunzele plantei sunt lungi de 10–25 cm, de formă penat-compusă,
având 5–9 frunzulițe, fiecare dintre acestea având până la 8 cm lungime, cu
margini serate. Atât trunchiul cât și crenguțele, respectiv frunzele sunt acoperite
cu excrescențe asemănătoare părului animalelor. Florile sunt mici, de circa 1–2
cm, galbene, având corola formată din cinci sepale și cinci petale, fiind grupate
în inflorescențe de 3 până la 12 flori. Rosia are un pH acid de 5,5.

Din punct de vedere botanic roșia este un fruct. În anul 1893 Curtea
Supremă a Statelor Unite ale Americii în mod unanim a decis că la colectarea
taxelor vamale roșiile trebuie considerate legume (deși curtea a trecut în revistă
faptul că din punct de vedere botanic, roșiile sunt fructe). În anul 2001 Uniunea
Europeană a decis oficial că roșia este fruct, și nu legumă.

~3~
Soiuri

La noi în ţară se cultivă peste 70 de soiuri, hibrizi şi populaţii locale de


tomate. La nivel mondial, se cultivă, desigur, un număr mult mai mare și mai
variat de soiuri, menite să satisfacă cerința mare a industriei alimentare și a
consumatorilor. Soiurile de roșii au diverse clasificări, în funcție de mai multe
criterii.

În funcție de nivelul de creștere avem soiuri:

 cu creștere determinată - după ce pe tulpina principală, în apex se


formează o inflorescenţă şi, astfel, creşterea mai departe a axului tulpinii
principale este stopată.
 cu creștere nedeterminată - prezintă o tulpină principală care posedă în
apex un mugure vegetativ, ce îi asigură o creştere continuă.

Soiuri de roșii în funcție de perioada de vegetație:

 soiuri timpurii (95 – 120 zile)


 soiuri semitârzii (120 – 130 zile)
 soiuri târzii (peste 130 zile) – cel mai des utilizate în țara noastră

În prezent, printre cele mai des întâlnite tipuri de culturi se numără următoarele:

 Culturi în câmp deschis (neprotejat)


 Culturi în spații protejate (sere, solarii)

Cele mai importante soiuri de roșii

 Roșiile prunișoare sunt alungite și în special suculente. Majoritatea sunt


prelucrate în zonele de cultivare pentru a produce roșii la conservă, suc de
roșii sau ketchup. Proaspete, acestea sunt o bază excelentă pentru sucul
făcut în casă.
 Roșiile cherry sunt adecvate în special pentru salatele colorate, datorită
formei și dimensiunii acestora. Decojite sau nu, sunt perfecte și pentru
prepararea rapidă a unor paste: de exemplu, în combinație cu măsline
negre.
 Roșiile inimă de bou pot crește atât de mari, încât abia dacă mai încap în
palmă. Într-un carpaccio, pulpa rozalie ți se topește pur și simplu în gură.
~4~
 Roșiile beefsteak sunt roșii, umflate și cu noduri și au o proporție destul
de mare de pulpă de fruct. Acestea sunt foarte bune mai ales în salate și în
tocana de legume.
 Roșiile galbene: Acum câteva sute de ani, majoritatea soiurilor de roșii au
fost probabil galbene, motiv pentru care italienii le numesc „pomodori”
sau „mere aurii”.
 Roșiile verzi precum cele din soiul tomatillo, care în Mexic sunt un
ingredient de bază pentru sosul verde cu ardei iute, fiind excelente pentru
grătar sau pentru o tocană perfectă.
 Roșiile negre, a căror culoare tinde spre negru sau violet, devin tot mai
populare. Consumate cu mozzarella din lapte de bivoliță, umplute sau la
cuptor, aceste sunt o adevărată plăcere.
 Roșiile de tip curmală provin în principal din sudul Italiei, iar când sunt
coapte, au o notă dulce specială. Se potrivesc cel mai bine la aperitive și
paste.

~5~
Buruieni, boli și dăunători la cultura de roșii

Cele mai frecvente boli care afectează cultura de roșii sunt:

Mana - Afectează toate organele plantei, în afară de rădăcini. Pe frunze, la


vârful și pe marginea foliolelor apar pete de culoare verde cenușiu închis. Pe
partea inferioară a petelor se poate observa un puf albicios, care apare în condiții
de umiditate. Țesuturile atacate se brunifică și se usucă. În culturile din solarii,
atacul poate evolua foarte repede. Foarte grav este și atacul pe fructe, care pot fi
afectate în orice fază de dezvoltare: la început apar pete galben - verzui, care
apoi devin brune. Țesutul din dreptul petelor devine tare și denivelat. Infecția
afectează și pulpa fructelor. Se transmite de la un an la altul prin tuberculii de
cartof infectați și prin fructele de tomate rămase în sol. Pentru cultura de tomate
din câmp, sursa o reprezintă mana din cultura de cartof. În timpul vegetației,
boala se propagă prin conidii. În solarii mana găsește condiții favorabile când
există diferențe mari de temperatură între zi și noapte și se formează foarte mult
condens.

Pătarea cafenie - Atacul apare întâi pe frunzele de la baza plantei. La


început apar pete de decolorare pe ambele fețe ale frunzei. Apoi, pe fața
superioară a frunzei, se intensifică culoarea galbenă, iar pe partea inferioară
apare un puf de culoare cafenie. La un atac puternic frunzele se usucă. Boala
este specifică pentru spațiile protejate. Se transmite de la un an la altul prin
miceliul de pe resturile de plante atacate. Boala este favorizată de umiditate
ridicată, temperatură moderată și lipsa aerisirii.

~6~
Făinarea - Sunt atacate numai frunzele, la început cele de la baza plantei.
Pe frunzele atacate apar pete galben-aurii pe partea superioară a acestora, care
apoi se acoperă cu fructificațiile ciupercii sub forma unui praf. Ulterior,
fructificațiile ciupercii se extind inclusiv pe partea inferioară a frunzelor.
Frunzele atacate se necrozează și se usucă. Agentul patogen se transmite prin
miceliul de pe resturile vegetale atacate. În timpul vegetației se răspândește prin
conidii.

Putregaiul Cenușiu - Atacul specific este pe fructe, dar agentul patogen


poate ataca și tulpina și frunzele. Atacul pe fructe are loc, în general, pe fructele
verzi și începe în zona pedunculului, sub forma unor pete cenușii, apoase, care
apoi evoluează în zona vârfului. În numeroase cazuri, pulpa fructului este
transformată într-o masă apoasă. Boala este foarte periculoasă, mai ales în sere
și solarii. Agent patogen polifag, atacă numeroase plante de cultură. Se transmite
de la un an la altul prin miceliul de pe resturile vegetale de la diferite plante
atacate. Poate forma organe de rezistență numite scleroți. În timpul vegetației se
răspândește prin conidii.

~7~
Septorioza - La început atacul are loc pe frunzele bazale, pe care se
formează pete mici circulare. Petele își măresc apoi dimensiunea, se colorează în
brun pe margine și în alb-cenușiu în centru. Pe zona centrală se formează
fructificațiile ciupercii. Țesuturile atacate se necrozează și se usucă începând de
la baza plantei. Boala se transmite prin miceliul de rezistență de pe resturile de
plante atacate. În timpul vegetației se propagă prin picnospori, care sunt purtați
de vânt și insectele care se așează pe frunze, unde produc noi infecții.

Proprietatile nutritive ale rosiilor

O portie de rosie coapta si proaspata de aproximativ 150 de grame


constituie o excelenta sursa de vitamina A, C, K, acid folic si potasiu.

Aceste legume contin in mod natural cantitati reduse de sodiu, grasimi


saturate, colesterol sau calorii, de aceea sunt recomandate in cadrul unei diete
sanatoase si al regimurilor de slabit, contribuind la reglarea greutatii corporale si
reducerea nivelului lipidelor in sange.

Rosiile mai furnizeaza si tiamina, niacina, vitamina B6, magneziu, fosfor


si cupru, toate necesare unei stari perfecte de sanatate. Tot 150 de grame de rosii
proaspete furnizeaza 2 grame de fibre, care reprezinta 7% din doza zilnica
recomandata. Valorile nutritionale pentru 149 de grame de rosii sunt
urmatoarele: Calorii - 26,8 kcal, Proteine - 1,3 g, Vitamina A - 1241 UI (unitati
internationale), Vitamina C - 18.9 mg,Vitamina E - 0,8 mg, Vitamina K - 11,8
~8~
mcg, Tiamina - 0,1 mg, Niacina - 0,9 mg, Vitamina B6 - 0,1 mg, Acid folic -
22,3 mcg, Acid pantotenic - 0,1 mg, Colina - 10 mg, Betaina - 0,1 mg, Grasimi -
0,3 g (0,1 g grasimi polinesaturate, 4,5 mg acizi grasi omega-3, 119 mg acizi
grasi omega-6), Calciu - 14.9 mg, Fier - 0,4 mg, Magneziu - 16,4 mg, Fosfor -
35,8 mg, Potasiu - 353 mg, Sodiu - 7,5 mg, Zinc - 0,3 mg, Cupru - 0,1 mg,
Mangan - 0,2 mg, Fluor - 3,3 mcg, Fitosteroli - 10,4 mg, Apa - 141 g.

Beneficiile rosiilor pentru sanatate


Mentinerea sanatatii pielii. Rosiile ajuta pielea sa isi mentina aspectul
estetic. Beta carotenul din aceste legume, regasit si in alte legume
precum morcovii sau cartofii dulci, au o actiune protectoare asupra pielii, in fata
actiunii nocive a radiatiilor UV. De asemenea, licopenul continut de rosii
incetineste procesul de imbatranire a pielii si reduce riscul aparitiei cancerului
cutanat.

Intarirea oaselor. Vitamina K si Calciul, doi nutrienti furnizati de rosii,


sunt excelenti factori de fortificare si regenerare a tesutului osos. Licopenul din
rosii s-a dovedit util in imbunatatirea masei osoase, aceasta fiind o cale
excelenta de prevenire a osteoporozei.

Reducerea riscului de cancer. Tot antioxidantul important din rosii,


licopenul, a fost asociat in cadrul mai multor studii de specialitate cu un risc
redus de debut al cancerului de prostata, cancerului cervical, cancerului oral,
cancerului faringian si esofagian, cancerului de stomac, de colon, rectal, de
prostata si ovarian. Antioxidantii din rosii, in special vitaminele A si C, combat
daunele produse de radicalii liberi asupra celulelor sanatoase ale organismului.

 Reglarea nivelului glicemiei in sange. Rosiile sunt o sursa bogata de


crom, mineral care regleaza nivelul glicemiei in sange si inhiba pofta de
alimente dulci.

 Imbunatatirea vederii. Vitamina A din rosii poate sa imbunatateasca


acuratetea vederii si sa previna afectiunile vazului. Un demers stiintific de
specialitate a demonstrat ca un consum regulat de rosii reduce riscul
aparitiei degenerarii maculare, o afectiune grava si ireversibila a ochilor.

 Mentinerea sanatatii parului. Intrucat furnizeaza cantitati semnificative


de vitamina A, rosiile sunt responsabile si pentru mentinerea sanatatii parului,
ajutand podoaba capilara sa ramana rezistenta si stralucitoare.

~9~
 Prevenirea afectiunilor renale si biliare. Medicii au descoperit o
legatura directa intre consumul de rosii si susceptibilitatea redusa de a
dezvolta pietre la rinichi si calculi biliari, in special daca rosiile sunt consumate
fara seminte.

Reducerea intensitatii durerilor cronice. Persoanele care sufera de


dureri cronice recurente produse de boli precum artrita, isi pot gasi alinarea
consumand rosii in fiecare zi. Bioflavonoizii si carotenoidele din aceste fructe
sunt agenti anti-inflamatori eficienti, actionand ca analgezice naturale.

 Pierderea excesului de kilograme. Intrucat contin o cantitate mare de


fibre si apa, rosiile ajuta si la pierderea excesului ponderal, cu atat mai mult cu
cat sunt sarace in grasimi saturate si calorii. Astfel, ele induc rapid senzatia de
satietate si imbunatatesc digestia, contribuind la detoxifierea organismului prin
lichidele pe care le furnizeaza. In plus, rosiile stimuleaza productia hormonului
numit leptina, responsabil cu controlul apetitului, reglarea metabolismului si
reducerea greutatii corporale excedentare.

~ 10 ~
Bibliografie

https://ro.wikipedia.org/wiki/Ro%C8%99ie

https://www.agro.basf.ro/ro/stiri/fermier-in-romania/cultura-rosii-gradina-
solarii-plantare-ingrijire-daunatori.html

https://www.metro.ro/blog-home/general/soiuri-de-rosii

https://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/beneficiile-
surprinzatoare-ale-rosiilor-pentru-sanatate_11896

~ 11 ~

S-ar putea să vă placă și